ICCJ. Decizia nr. 2907/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

Prin sentința penală nr. 170 din 15 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția penală, în baza art. 183 C. pen., cu aplic. art. 3201alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.l., la pedeapsa de 10 ani închisoare.

în baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata P.D.N., la pedeapsa de 2 luni închisoare.

în baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata P.D.N. la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

în baza art. 33-34 C. pen., s-a dispus ca inculpata P.D.N. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani și 4 luni închisoare.

în baza art. 71 C. pen. li s-a interzis inculpaților P.l. și P.D.N. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la executarea pedepsei.

A fost menținută starea de arest a inculpatului P.l. și s-a dedus din pedeapsa pronunțată perioada reținerii și arestării preventive, de la 29 iulie 2011 la zi.

A fost respinsă cererea formulată de inculpatul P.l. de achitare în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen.

A fost admisă cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență Călărași și a dispus obligarea inculpaților, în solidar, către această parte civilă la plata sumei de 209,65 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ocazionate de internarea victimei N.P.

S-a admis, în parte, cererea de despăgubiri civile formulate de părțile civile N.A. și N.E.

A fost obligat inculpatul P.l. la plata către părțile civile N.A. și N.E. a sumelor de 5.000 RON cu titlu de despăgubiri civile și la 50.000 RON cu titlu de daune morale.

A fost obligată inculpata P.D.N. către părțile civile N.A. și N.E. la plata sumei de 50.000 RON cu titlu de daune morale.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași din 20 octombrie 2011, au fost trimiși în judecată inculpații P.D.N., pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și P.l., pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Din actele și lucrările dosarului, respectiv declarații inculpat, declarații martori, raport medico-legal de necropsie, procese-verbale de cercetare la fața locului, instanța de fond a reținut că în seara zilei de 27 iulie 2011, victima N.P. împreună cu prietenul lui, martorul C.L., au mers la barul K. aparținând SC Ș. SRL, situat pe strada B. la parterul blocului K13, unde s-au întâlnit cu martorii C.C. și A.G. și s-au așezat toți patru la una din mesele situate pe terasa barului. Pe terasa barului, în afară de masa ocupată de persoanele arătate mai sus se mai aflau două mese, la una din ele aflându-se martorii E.J., F.L. și angajata barului, respectiv S.A. Nu au putut fi identificate persoanele aflate la cea de a treia masă.

Cei patru prieteni au consumat băuturi alcoolice, respectiv o sticlă de 2 litri de vin cumpărată de victima N.P. și martorul C.L. de la un magazin.

în jurul orelor 12:30, în zonă, a venit inculpata P.D.N. împreună cu soțul ei, inculpatul P.I., pentru a-l vizita pe tatăl ei, martorul C.L., care locuia în blocul K13, la parterul căruia se afla terasa.

Văzând pe tatăl ei la bar, consumând băuturi alcoolice, inculpata l-a chemat pe acesta și l-a certat, cerându-i să plece acasă și să nu mai stea la bar. Inculpata a arătat că în urmă cu câțiva ani, tatăl ei, martorul C.L., a suferit un accident vascular, de atunci fiindu-i interzis de către medici să mai consume băuturi alcoolice.

După ce l-a certat pe martorul C.L., inculpata împreună cu soțul ei, inculpatul P.I., s-au ascuns în parcarea de la biserica Sfânta A., situată vis a vis de bar, de unde au urmărit să vadă dacă tatăl ei îi urmează sfatul și pleacă acasă.

Deși promisese că va pleca acasă, C.L. a revenit la masă la prietenii lui.

Văzând că victima N.P. i-a întins sticla de băutură martorului C.L., pentru a bea, acesta din urmă acceptând sticla, inculpata P.D.N. împreună cu inculpatul au venit în fugă către masa victimei. Inculpata a început să țipe, să adreseze injurii persoanelor aflate la masă, a luat sticla de vin și a vărsat-o peste acestea, apoi a început să adreseze cuvinte jignitoare și obscene victimei N.P., reproșându-i că îi dă de băut tatălui ei și, în continuare, a început să o lovească pe victimă cu palmele în cap.

Victima N.P. s-a ridicat de la masă pentru a scăpa de atacul inculpatei, însă aceasta a continuat să îl lovească, fără încetare, cu palmele în zona feței, adresându-i în același timp cuvinte și expresii jignitoare.

în tot acest timp, victima și-a ținut brațele ridicate și plasate în dreptul feței pentru a se apăra de loviturile inculpatei, întrebând-o constant pe aceasta de ce îl lovește și spunându-i că nu el îi dă de băut tatălui ei.

Victima N.P., în poziția descrisă mai sus a început să se deplaseze ușor cu spatele către stradă, în tot acest timp fiind lovit cu palmele de către inculpată. Când victima a ajuns pe stradă, inculpatul P.l., care până atunci a stat lângă soția sa, i-a aplicat victimei o lovitură cu pumnul în față, în regiunea orbitală stânga, iar în urma acestei lovituri, victima a căzut, lovindu-se cu capul de asfalt, rămânând stare de inconștiență.

Inculpata a început din nou să adreseze cuvinte jignitoare la adresa celor din jur, spunând că victima este un bețivan și că nu are nimic, că doarme din cauza beției. Inculpata l-a lovit cu piciorul în coaste, întrebându-l dacă se preface.

Martora F.L. a replicat că nu se preface, că în mod evident victima nu se simte bine și mai bine ar suna la Ambulanță.

Inculpata s-a enervat, a început să-i adreseze cuvinte indecente și obscene martorei, spunându-i că dacă o interesează atât de mult de soarta victimei să o ia la ea acasă; a luat de pe terasă un scaun încercând să o lovească pe martoră, fiind oprită de către inculpat.

Inculpata s-a dus din nou la victimă, i-a ridicat capul de jos, după care a afirmat că nu are nimic, că doarme și a trântit cu putere capul victimei înapoi pe asfalt.

în tot acest timp inculpata a adresat cuvinte și expresii jignitoare tuturor persoanelor aflate pe terasă, a proferat amenințări, spunând că i-a omorât pe toți, că sparge tot din bar și alte astfel de manifestări care a indignat persoanele prezente.

împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București, inculpații P.l. și P.D.N. și părțile civile N.E. și N.A.

Parchetul a criticat hotărârea instanței de fond în ceea ce privește latura civilă a cauzei, pe considerentul că în mod greșit au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 209,65 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu victima N.P., de către Spitalul Județean de Urgență Călărași.

Inculpatul P.l. a criticat hotărârea instanței de fond pe motivul greșitei individualizări a pedepsei aplicate arătând că i-a aplicat victimei o singură lovitură, iar aceasta, pe fondul consumului de alcool, s-a dezechilibrat și a căzut lovindu-se cu capul de asfalt, leziunile astfel provocate au dus la deces. în ceea ce privește latura civilă a cauzei, aceasta a fost greșit soluționată în sensul că în mod greșit a fost obligat la plata sumei de 209,65 RON către Spitalul Județean de Urgență Călărași în solidar cu inculpata P.D.N.

Tot nelegală și netemeinică a fost pronunțarea instanței și în ceea ce privește acordarea de despăgubiri civile către părțile civile N.A. și N.E., la plata sumei de 5.000 RON cu titlu de daune materiale, deoarece acestea nu au dovedit cu probe decât pentru suma de 1.200 RON, cum corect a reținut și instanța de fond.

în ceea ce privește cererea părților civile de acordare a daunelor morale în sumă de 100.000 RON a susținut că acestea nu au justificat necesitatea acordării lor.

în consecință, inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate; sub aspectul laturii penale, redozarea pedepsei aplicate de instanța de fond, să se rețină circumstanțe atenuante rezultate din probe și să se aprecieze asupra modalității de executare a pedepsei.

în ceea ce privește modalitatea de executare a acestei pedepse, inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare prevăzut de art. 82 C. pen.

în subsidiar, inculpatul a solicitat ca modalitatea de executare a pedepsei să fie mai restrictivă, să fie făcută aplicarea art. 861C. pen. și cu aplicarea unor măsuri de supraveghere prevăzute de art. 863alin. (1) lit. a)-d) C. pen.

în apelul formulat de inculpata P.D.N., a fost criticată hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.

în ceea ce privește latura penală a cauzei, inculpata, prin motivele de apel, a solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată, invocând dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen. și aplicarea dispozițiilor art. 181C. pen., apreciind că faptele comise nu prezintă un grad ridicat de pericol social al unei infracțiuni, atingerea valorilor apărate de lege fiind minimă.

Prin decizia penală nr. 63/A din 29 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și inculpații P.l. și P.D.N. împotriva sentinței penale nr. 170 din 15 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Călărași, a fost desființată în parte sentința și rejudecând:

1. în baza art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 3201alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.l. la 4 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen.

Conform art. 861alin. (1) și art. 862C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei stabilite, pe durata unui termen de încercare de 7 ani.

în baza art. 863alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate de consilierul din cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

S-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 864C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

2. în baza art. 180 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 3201alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata P.D.N. la 1 lună închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen.

în baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 3201alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnată inculpată la 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) - 34 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite cele două pedepse mai sus menționate și s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen.

Conform art. 861alin. (1) și art. 862C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei stabilite, pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

în baza art. 863alin. (1) C. pen. a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate de consilierul din cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

I s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 864C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

S-a înlăturat obligarea inculpatei P.D.N. la plata despăgubirilor către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Călărași și a fost obligat numai inculpatul P.l. la plata sumei de 209,65 RON cu titlu de despăgubiri către această parte civilă.

S-a înlăturat obligarea inculpatei P.D.N. la plata despăgubirilor către părțile civile N.A. și N.E.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a apelantului inculpat P.l., dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului P.l., durata reținerii și arestării preventive de la 29 iulie 2011 până la data punerii efective în libertate.

Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de părțile civile N.A. și N.E.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaților, următoarele:

în ceea ce privește cuantumul pedepselor, instanța de fond a aplicat inculpaților pedepse reprezentând maximul special rezultat ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201C. proc. pen. deși circumstanțele comiterii faptelor și datele privind persoana inculpaților nu impuneau aplicarea unor pedepse atât de severe.

Este de necontestat că rezultatul produs ca urmare a săvârșirii infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C. pen., este grav însă în ceea ce-l privește pe inculpat se impune a se reține că fapta a fost comisă cu intenție depășită, în contextul în care acesta a intervenit dorind să-și sprijine soția și nu a prevăzut că implicarea sa în conflictul generat de aceasta ar putea conduce la decesul victimei. în mod evident, rezultatul mai grav decât cel prevăzut s-a produs din culpă.

în ceea ce o privește pe inculpată, deși împrejurările comiterii faptelor impun o mai mare exigență în stabilirea pedepselor, nu poate fi lipsit de semnificație faptul că atitudinea agresivă față de victimă a fost favorizată de împrejurarea că tatăl său, martorul C.L., suferea de anumite afecțiuni ori victima îl încuraja să consume băuturi alcoolice.

Totodată, trebuie să se țină seama de faptul că după ce au realizat gravitatea faptelor, ambii inculpați au însoțit victima la spital și i-au anunțat familia, manifestându-și regretul pentru consecințele produse.

Sub aspectul datelor personale, s-a apreciat că trebuie avută în vedere vârsta tânără a inculpaților, faptul că își câștigau existența prin muncă, dar și împrejurarea că nu au mai comis anterior fapte penale, circumstanțe pe care Curtea de Apel Ie-a apreciat ca fiind pozitive și permit stabilirea unor pedepse într-un cuantum mai redus care să asigure reeducarea acestora și în egală măsură prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Chiar dacă aplicarea unor pedepse reprezentând maximul special prevăzut de lege, astfel cum a procedat instanța de fond, poate avea un efect inhibitoriu în ceea ce privește săvârșirea de noi infracțiuni, ele pot avea, totodată, consecințe negative asupra funcției de reeducare și a celei de reintegrare sociale a inculpaților, astfel că o pedeapsă prea aspră poate limita perspectivele de reintegrare socială a acestora.

Pentru aceste motive, Curtea de Apel a reindividualizat cuantumul pedepsei în raport cu datele și circumstanțele menționate, aplicând inculpatului o pedeapsă de 4 ani închisoare, orientată către minimul special prevăzut de lege, iar inculpatei o pedeapsă de 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe, prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. și o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen.

Circumstanțele personale favorabile invocate de inculpați în sensul că nu au antecedente penale, au recunoscut comiterea faptelor, vârsta tânără, faptul că aveau un loc de muncă, atitudinea pe care au avut-o după săvârșirea infracțiunilor au fost avute în vedere cu prilejul individualizării pedepselor.

A reținut instanța că datele personale favorabile inculpaților nu pot constitui automat, prin ele însele, circumstanțe atenuante, dacă nu sunt coroborate cu alte elemente de fapt ce rezultă din probe. Or, în raport cu natura și gravitatea faptelor comise, împrejurările invocate de către inculpați, nu sunt de natură a diminua periculozitatea faptelor comise, nu pot avea relevanța și nici consistența unor circumstanțe atenuante.

în privința modalității de executare, contrar opiniei instanței de fond, a constatat că persoana inculpaților și conduita acestora după comiterea faptelor constituie premise pentru realizarea scopului pedepsei fără a fi necesară executarea ei efectivă.

Din această perspectivă, Curtea de Apel a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților.

Astfel, cuantumul pedepselor este în limita prev. de art. 861 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., inculpații nu au mai fost condamnați anterior și datele favorabile privind persoana acestora conduc la concluzia că pronunțarea condamnării constituie un avertisment și chiar fără executarea pedepsei nu vor mai săvârși infracțiuni.

Având în vedere că ambii inculpați aveau loc de muncă, au realizat consecințele faptelor lor, pe care le-au recunoscut și regretat, instanța de apel a considerat că au aptitudinea subiectivă de a se îndrepta prin autoreeducare, și anume prin eforturi constante pe care le pot face sub amenințarea pedepsei ce li s-a aplicat.

Prin urmare, pentru a se asigura finalitatea procesului preventiv-educativ, a apreciat ca adecvată dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în condițiile prevăzute de art. 861C. pen., cu fixarea măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

Totodată, s-a apreciat că impunerea unor obligații stricte și supravegherea conduitei lor pe o durată determinată, de către un organ specializat, reprezintă o măsură mai adecvată imperativului realizării scopului preventiv-educativ al pedepsei, justificând astfel aplicarea dispozițiilor art. 861C. pen. în privința modalității de executare.

împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și recurentele părți civile N.E. și N.A.

Prin recursul parchetului, s-a solicitat casarea în parte a hotărârilor atacate, în temeiul art. 3859pct. 14 C. proc. pen. și reindividualizarea pedepsei, sub aspectul modalității de executare, cu aplicarea art. 861C. pen., dispoziții care au fost nelegal aplicate. A susținut că scopul pedepsei nu poate fi atins fără executare pentru ambii inculpați, raportat la gravitatea deosebită și modalitatea concretă de săvârșire, prin lovituri permanente asupra victimei care avea o atitudine defensivă.

Recurenta parte civilă N.E. a criticat hotărârile sub aspectul pedepselor și despăgubirilor acordate.

Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate, înalta Curte constată că recursurile sunt, în parte, fondate.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanța de apel a reținut corect faptele și vinovăția inculpaților, însă nu au individualizat în mod just pedeapsa aplicată, sub aspectul modalității de executare a acesteia.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța de apel a avut în vedere gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptei săvârșite, reflectat de modul în care inculpații au conceput și realizat infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, precum și datele ce caracterizează persoana inculpaților (tineri, fără antecedente penale, au recunoscut faptele comise) și a individualizat în mod just cuantumul pedepselor aplicate, însă a apreciat în mod greșit, că, raportat la aceste criterii, reeducarea inculpatului P.l. poate fi realizată fără executarea efectivă a pedepsei.

Instanța de apel a dat eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), având în vedere atât împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, cât și datele personale ale inculpaților, care sunt tineri, își câștigau existența prin muncă, nu au mai comis anterior fapte penale, iar ulterior comiterii faptei, au însoțit victima la spital și i-au anunțat familia, manifestându-și regretul pentru consecințele produse.

Valorificând toate aceste date, instanța de apel a reindividualizat cuantumul pedepselor în raport cu datele și circumstanțele menționate și a aplicat, în mod corect, inculpaților pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege.

în ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate, înalta Curte reține că finalitatea procesului preventiv-educativ poate fi realizat prin dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în condițiile prevăzute de art. 861C. pen. doar pentru inculpata P.D.N., care a avut un comportament agresiv în contextul în care victima îi oferea de băut tatălui său, care suferea de anumite afecțiuni ce îi puneau în pericol viața prin consumul de alcool.

înalta Curte apreciază însă că, raportat la modalitatea concretă de săvârșire a faptei și la urmarea acesteia, scopul pedepsei nu poate fi realizat fără o executare efectivă. Astfel, chiar dacă activitatea inculpatului a constat într-un ajutor dat soției sale, prin aplicarea unei lovituri cu pumnul în zona feței, victimei N.P., care a determinat căderea și lovirea acesteia cu capul de asfalt, rezultatul acestei acțiuni a fost moartea victimei. Prin săvârșirea faptei, chiar dacă inculpatul a acționat cu intenție depășită, neurmărind rezultatul letal, s-a adus atingere relațiilor sociale care asigură respectarea vieții umane în general, astfel că reeducarea inculpatului nu poate fi realizată decât prin executarea în regim privativ de libertate a pedepsei.

Pentru aceste considerente, înalta Curte constată că se impune admiterea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de recurentele părți civile N.E. și N.A. împotriva deciziei penale nr. 63/A din 29 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală.

Se va casa, în parte, decizia penală atacată și rejudecând, vor fi înlăturate dispozițiile art. 861-864 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., pentru intimatul inculpat P.l.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

← ICCJ. Decizia nr. 2919/2012. Penal  ICCJ. Decizia nr. 2857/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2907/2012. Penal