ICCJ. Decizia nr. 3071/2012. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea nr. 24/MEA din 26 septembrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală, s-a dispus, în baza art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, arestarea persoanei solicitate S.L., pe o perioadă de 5 zile, începând din data de 26 septembrie 2012 până la data de 30 septembrie 2012, inclusiv.
S-a fixat termen la data de 28 septembrie 2012, ora 12:00, în vederea depunerii de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română.
S-a reținut că, la data de 20 august 2012 Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene, cu adresă, a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău semnalarea în Sistemul Informatic Schengen, introdusă de B.S. Austria, pentru arestarea în vederea executării unui mandat european de arestare privind pe persoana solicitată S.L., reținută în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bacău.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu prevederile art. 100 din Legea nr. 302/2004, a procedat la identificarea persoanei solicitate și i-a adus la cunoștință semnalarea transmisă.
Prin ordonanța nr. 1826/11/5/2012 din data de 25 septembrie 2012, în temeiul art. 100 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus reținerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de 25 septembrie 2012, orele 11:45, în baza art. 100 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, aducându-i la cunoștință persoanei solicitate motivele reținerii.
în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu adresa din 25 septembrie 2012, a fost sesizată Curtea de Apel Bacău pentru arestarea persoanei solicitate, potrivit art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în vedere executării mandatului european de arestare.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel a reținut următoarele:
împotriva persoanei solicitate S.L., Curtea Regională Eisenstadt din Austria a emis un mandat european de arestare în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat.
în drept, autoritățile austriece au arătat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 164 alin. (1) și (4) C. pen. austriac.
în fapt, în semnalarea transmisă s-a reținut că, în ziua de 10 mai 2012 persoana acuzată, prin complicitate, a sustras un autoturism M. în valoare de aproximativ 60.000 euro, pe care intenționa să-l aducă în România.
Potrivit legii penale germane, pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este de 5 ani închisoare.
Infracțiunea pentru care este cercetată persoana solicitată face parte dintre infracțiunile prevăzute de art. 96 din Legea nr. 302/2004.
în ședința publică din data de 26 septembrie 2012, instanța a procedat, conform dispozițiilor art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, la identificarea persoanei solicitate, la informarea acesteia despre motivul prezentării sale în fața instanței de judecată și la ascultarea sa.
Prima instanță a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de prevederile Legii nr. 302/2004 republicată și, pentru a se asigura punerea în executare a mandatului european de arestare, în sensul de a se preîntâmpina sustragerea persoanei solicitate S.L., având în vedere gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina sa, precum și persoana acestuia, a apreciat necesară arestarea sa pe o perioadă de 5 zile, luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 5 zile nejustificându-se în speță.
în consecință, în baza art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată a dispus arestarea persoanei solicitate S.L. pe o perioadă de 5 zile, începând din data de 26 septembrie 2012 până la data de 30 septembrie 2012 inclusiv.
împotriva acestei soluții a formulat recurs persoana solicitată, care a criticat soluția primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, arătând că nu se face vinovată de săvârșirea pe teritoriul statului austriac a infracțiunilor reținute în sarcina sa și că, eventual, se putea lua măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art. 3856alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte de Casație și de Justiție constată că acesta este nefondat, pentru următoarele motive:
în mod corect a dispus instanța de fond arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 5 zile, apreciind ca fiind incidente în cauză dispozițiile art. 103 ale Legii nr. 302/2004.
Astfel, la data de 20 august 2012 Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene, cu adresă, a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău semnalarea în Sistemul Informatic Schengen, introdusă de B.S. Austria, pentru arestarea în vederea executării unui mandat european de arestare privind pe persoana solicitată S.L., reținută în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bacău.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu prevederile art. 100 din Legea nr. 302/2004, a procedat la identificarea persoanei solicitate și i-a adus la cunoștință semnalarea transmisă.
Prin ordonanța nr. 1826/11/5/2012 din data de 25 septembrie 2012, în temeiul art. 100 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus reținerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de 25 septembrie 2012, orele 11:45, în baza art. 100 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, aducându-i la cunoștință persoanei solicitate motivele reținerii.
în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu adresa din 25 septembrie 2012, a fost sesizată Curtea de Apel Bacău pentru arestarea persoanei solicitate, potrivit art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în vederea executării mandatului european de arestare.
Cu privire la măsura preventivă dispusă, înalta Curte apreciază că în mod corect instanța de fond a luat măsura arestării preventive față de persoana solicitată, având în vedere faptele pentru care s-a emis mandatul european de arestare, privarea de libertate reprezentând în același timp o garanție pentru a asigura prezența acestuia în fața organelor judiciare, existând pericolul de a se sustrage și de a tergiversa astfel punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autorități.
Pentru aceleași considerente, se apreciază că singura măsură preventivă care asigură eventuala executare a mandatului european de arestare este măsura preventivă a arestării, măsura restrictivă de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea, fiind în mod corect apreciată ca insuficientă și inadecvată în acest stadiu procesual.
Măsura arestării apare cu atât mai imperios necesară cu cât recurentul persoană solicitată nu se află la primul impact cu legea penală, fapt dovedit de mențiunile fișei de cazier judiciar a acestuia.
Apărarea formulată de persoana solicitată, în sensul că nu ar fi vinovată de săvârșirea faptelor, nu poate fi luată în examinare în cadrul acestei proceduri, instanțele române nefiind abilitate să statueze în acest sens.
Reținând că soluția instanței de fond este legală și temeinică, înalta Curte urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat de persoana solicitată, ca nefondat.
S-au văzut și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3073/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3053/2012. Penal → |
|---|
