ICCJ. Decizia nr. 3076/2012. Penal
| Comentarii |
|
Prin Sentința penală nr. 360 din data de 24 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosar, a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare, emis la data de 10 iulie 2012 de Judecătoria Hajdu-Bihar (Tribunalul Debrecen), sub nr. 12.B.266/2009/428 - Republica Ungară, față de persoana solicitată D.A., cetățean român și s-a dispus arestarea în vederea predării, a persoanei solicitate, pe o perioadă de 24 zile, de la data de 25 septembrie 2012, până la data de 18 octombrie 2012, inclusiv.
S-a dispus emiterea mandatului de arestare și s-a constatat că persoana solicitată nu și-a exprimat consimțământul în vederea predării.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută și arestată din data de 19 septembrie 2012.
S-a dispus predarea persoanei solicitate D.A., către autoritățile judiciare ungare, cu respectarea regulii specialității și cu condiția ca, în situația în care se va pronunța împotriva sa o pedeapsă privativă de libertate, persoana solicitată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.
S-au reținut, în esență, următoarele :
Prin sesizarea înregistrată la această instanță, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în temeiul art. 102 din Legea nr. 302/2004 (republicată), a solicitat arestarea persoanei solicitate D.A., având în vedere semnalarea transmisă prin Sistemul Informatic Schengen, din care rezultă că împotriva persoanei solicitate autoritățile judiciare ungare au emis un mandat european de arestare la data de 10 iulie 2012 pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 218 3C din Codul penal al Republicii Ungare.
Față de persoana solicitată s-a luat măsura reținerii de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București prin Ordonanța din data de 19 septembrie 2012, pentru 24 de ore, de la 19 septembrie 2012, ora 09:15, până la 20 septembrie 2012, ora 09:15.
La dosarul cauzei s-au depus în susținerea sesizării următoarele înscrisuri: Ordonanța de reținere din 19 septembrie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București; procesul-verbal din data de 19 septembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin care este identificată persoana solicitată în baza C.I., în care se consemnează aducerea la cunoștință a obiectului solicitării autorităților ungare, se consemnează susținerile persoanei solicitate cu privire la faptele imputate, se consemnează datele despre situația familială și personală a persoanei solicitate; procesul-verbal din data de 19 septembrie 2012 de depistare a persoanei solicitate la adresa din municipiul București, sectorul 4; fișa de cazier; fișa de evidență; sesizarea Biroului SIRENE din Ungaria, din care reiese că mandatul european de arestare a fost emis la data de 10 iulie 2012.
La termenul din 19 septembrie 2012, instanța a audiat persoana solicitată în prezența unui avocat ales, persoana solicitată arătând că nu are obiecțiuni cu privire la identitatea sa, cunoaște motivul reținerii și i s-au adus la cunoștință motivele pentru care este urmărită, dar nu este vinovată de comiterea infracțiunii, arătând totodată că nu este de acord să fie predată autorităților ungare, fiind însă de acord să se prezinte pentru termenul din data de 14 octombrie 2012, fixat de autoritățile judiciare ungare, pentru a clarifica situația sa judiciară în raport cu infracțiunea de care este acuzată.
Curtea de apel a constatat că solicitarea de arestare provizorie s-a făcut în baza unei semnalări SIS, conform art. 101 din Legea nr. 302/2004, în regim de urgență, această semnalare fiind însoțită de datele cerute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (republicată), cu referire la mandatul european de arestare, dar au fost atașate și formularele necesare prevăzute de art. 94 și art. 95 din Convenția de Aplicare a Acordului Schengen, astfel că această semnalare echivalează, în speță, cu existența unui mandat european de arestare, datele comunicate și atașate semnalării fiind suficiente pentru a justifica arestarea în caz de urgență, pe o perioadă de 5 zile, așa cum prevede art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 (republicată), începând cu data de 20 septembrie 2012.
în cauză, s-a solicitat autorităților ungare transmiterea mandatului european de arestare, motiv pentru care s-a fixat un termen la 24 septembrie 2012, pentru ca acesta să fie prezentat Curții, tradus în limba română.
Pentru termenul fixat la data de 24 septembrie 2012 a fost depus la dosar mandatul european de arestare emis la data de 10 iulie 2012 de către Judecătoria Hajdu-Bihar (Tribunalul Debrecen) -Republica Ungară, menționându-se că se extinde pe teritoriul Republicii Ungare, competența acestuia având rol și de mandat național de arestare și, solicitându-se punerea în executare a acestuia față de persoana solicitată D.A., arestarea persoanei solicitate în vederea predării și predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare ungare, motivat de faptul că aceasta este urmărită penal pentru comiterea pe teritoriul Ungariei a infracțiunilor de participare la un grup criminal organizat, trafic de persoane și înșelăciune, astfel cum sunt prevăzute de art. 218 și art. 137 din Codul penal al Republicii Ungare.
Din actele depuse a rezultat că persoana solicitată a fost asistată de avocat desemnat din oficiu.
Curtea de apel, verificând actele și lucrările dosarului, a constatat că cererea Parchetului este întemeiată.
Mandatul european de arestare îndeplinește cerințele Deciziei-cadru a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 și ale Legii nr. 302/2004 (republicată), fiind emis de autoritățile judiciare competente ale unui stat membru al Uniunii Europene (Republica Ungară), a fost transmis autorităților judiciare române competente, privește urmărirea penală a persoanei solicitate pentru comiterea unor fapte penale pe teritoriul Ungariei, dintre cele prevăzute în anexa mandatului european de arestare și de art. 96 din Legea nr. 302/2004 (pct. 1 - participarea la un grup criminal organizat; pct. 3 - trafic de persoane; pct. 20 -înșelăciune), situație în care acestea nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, împotriva persoanei solicitate fiind emis la data de 10 iulie 2012 de către autoritățile judiciare ungare, mandatul european de arestare sub. nr. 12.B.266/2009/428.
Se constată astfel, că sunt îndeplinite cerințele de ordin formal prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004 (republicată) și nu există niciun motiv de refuz la executare, dintre cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004 (republicată).
La termenul fixat (24 septembrie 2012), instanța a verificat, potrivit art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (republicată), identitatea persoanei solicitate, pentru care nu sunt obiecții, fiindu-i adus la cunoștință conținutul mandatului european de arestare, drepturile prevăzute de art. 104 din Legea nr. 302/2004 (republicată), precum și regula specialității, prevăzută de art. 115 din legea menționată, cu consecințele aplicării acesteia.
De asemenea, persoana solicitată a fost întrebată dacă își exprimă consimțământul la predare, aducându-i-se la cunoștință caracterul irevocabil al acestuia, cum prevede art. 103 alin. (3) din aceeași lege.
Persoana solicitată, cu asigurarea asistenței juridice prin avocat desemnat din oficiu, a declarat că nu este de acord să fie predată către autoritățile judiciare ungare dar, în măsura în care această măsură se va dispune, solicită respectarea drepturilor conferite de regula specialității, arătând totodată că în situația condamnării privative de libertate, dorește să fie transferată în România pentru a executa pedeapsa.
Față de această situație și având în vedere dispozițiile art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 (republicată) și lipsa oricărui motiv de refuz la executare dintre cele prevăzute de art. 98 din lege și, constatând îndeplinite cerințele legale pentru punerea în executare a mandatului european de executare, instanța, în temeiul art. 107 din Legea nr. 302/2004 (republicată) a admis cererea parchetului.
împotriva sentinței penale sus-menționate, persoana solicitată a declarat recurs, pentru motivele arătate în partea introductivă a hotărârii.
Examinând recursul declarat, înalta Curte constată că nu este fondat.
Din examinarea conținutului faptelor descrise în mandatul european de arestare, participare la un grup criminal organizat, trafic de persoane și înșelăciune, prevăzute de art. 218 și art. 137 din Codul penal al Republicii Ungare și în raport cu motivele de refuz ale executării acestuia, enumerate de art. 98 din Legea nr. 302/2004, se constată că, într-adevăr, în cauză nu este incident niciunul din aceste motive obligatorii sau facultative, care să facă inadmisibilă executarea mandatului.
Astfel, se constată că infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate se numără printre cele prevăzute de dispozițiile art. 96 din Legea nr. 302/2004, pentru care legea nu cere îndeplinită condiția dublei incriminări și, totodată, nu este incidentă vreuna dintre situațiile care, conform art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, constituie un motiv obligatoriu de refuz al executării.
în ce privește susținerea apărării, în sensul că ar fi incidente dispozițiile art. 88 din Legea nr. 302/2004, respectiv instanța ar fi trebuit să ia în discuție intervenirea prescripției răspunderii penale, se constată că nu este întemeiată, întrucât acele prevederi sunt incidente în procedura de emitere a mandatului european de arestare. Or, în cauză, instanța a fost sesizată cu punerea în executare de către autoritățile române a unui mandat european de arestare.
în ce privește susținerile persoanei solicitate, referitoare la temeinicia emiterii mandatului european de arestare, acestea sunt chestiuni ce țin de fondul cauzei, care nu intră în competența instanței sesizate cu punerea în executare a unui mandat european de arestare.
Având în vedere și celelalte argumente, prezentate de Curtea de Apel București, în considerentele sentinței, s-a constatat că recursul era nefondat și, în consecință, el a fost respins, ca atare, cu obligarea recurentului - persoană solicitată D.A. la cheltuieli judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3077/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3073/2012. Penal → |
|---|
