ICCJ. Decizia nr. 3302/2012. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 319 din 7 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Beiuș, în baza art. 2781alin. (8) lit. a) C. proc. pen. s-a respins plângerea formulată de către contestatorul H.G.A., împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș nr. 558/P/2011 din 12 septembrie 2011, confirmată de primul procuror de la același parchet prin rezoluția nr. 305/11.2/2011 din 6 octombrie 2011, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații P.F. și B.L.M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) C. pen., ca fiind neîntemeiată.
S-a dispus obligarea contestatorului la plata în favoarea statului a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanța, analizând plângerea contestatorului prin prisma celor arătate de către acesta și probele administrate în cursul urmării penale a apreciat că soluția procurorului este corectă pentru că în cauză nu s-au făcut niciun fel de dovezi în sensul că cei doi intimați ar fi săvârșit vreo faptă de furt în dauna contestatorului.
Astfel, în raport cu toate probele administrate s-a apreciat că plângerea contestatorului H.G.A. este neîntemeiată și ca o consecință, în baza art. 2781alin. (8) lit. a) C. proc. pen. s-a respins ca nefondată plângerea contestatorului formulată împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș nr. 558/P/2011 din 12 septembrie 2011, confirmată de primul procuror de la același parchet prin rezoluția nr. 305/11.2/2011 din 6 octombrie 2011, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații P.F. și B.L.M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) C. pen., ca fiind neîntemeiată.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs H.G. criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr. 324/R din 20 martie 2012, a respins ca inadmisibil recursul declarat de petentul H.G.A., împotriva sentinței penale nr. 319 din 7 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Beiuș și a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, motivat de faptul că, potrivit articolului 2781alin. (10) C. proc. pen. modificat prin Legea nr. 202/2010, hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă, nefiind supusă niciunei căi de atac. Cum sentința atacată a fost pronunțată de către Judecătoria Beiuș, în temeiul art. 2781alin. (8) lit. a) C. proc. pen., este evident că recursul declarat de recurentul H.G. împotriva acesteia este inadmisibil.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea la data de 25 aprilie 2012, contestatorul H.G.A. a formulat o contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 324/R din 20 martie 2012.
Prin motivele scrise, contestatorul H.G.A. a solicitat desființarea deciziei atacate pe considerentul că fiind o persoană cu dezabilități nu a beneficiat de asistența unui expert criminalist la domiciliul său atunci când s-au desfășurat activități de amprentare a persoanelor suspecte de săvârșirea infracțiunii de furt a cărei victimă a fost. A mai solicitat contestatorul că se impune rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Oradea de către un complet de judecată care să fie "înțelegător" față de persoanele cu dezabilități, respectiv cu grad de handicap.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii formulate de contestator, Curtea de Apel Oradea a constatat că aceasta nu se sprijină pe nici unul din cazurile expres prevăzute de art. 386 C. proc. pen., fiind invocate motive ce vizează starea de boală a contestatorului, ceea ce evident, nu poate constitui temei al admiterii căii extraordinare de atac, respectiv a unei contestații în anulare.
Raportat la aceste considerente, Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr. 512/R din 22 mai 2012, a respins, conform art. 392 și următoarele C. proc. pen., în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul H.G.A., împotriva deciziei instanței de recurs și a dispus, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. obligarea contestatorul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
împotriva deciziei penale nr. 512/R din 22 mai 2012 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori a formulat recurs contestatorul H.G.
Examinând cauza în raport cu motivele re recurs invocate de contestator dar și din oficiu, înalta Curte constată că recursul declarat este inadmisibil.
Potrivit modificărilor operate prin Legea nr. 202/2010, nu pot fi atacate cu recurs:
1) deciziile instanței de recurs;
2) deciziile prin care se soluționează o contestație în anulare formulată împotriva unei decizii pronunțată în recurs.
Cum contestatorul H.G. a formulat recurs împotriva deciziei penale nr. 512/R din 22 mai 2012 a Curții de Apel Oradea, decizie definitivă, prin care a fost respinsă în principiu contestația în anulare împotriva deciziei penale nr. 324 din 20 martie 2012 a Curții de Apel Oradea, (decizie pronunțată în recurs), înalta Curte a respins ca inadmisibil recursul declarat, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3174/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3054/2012. Penal → |
|---|
