ICCJ. Decizia nr. 3350/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3350 /2012
Dosar nr. 7487/2/2012
Şedinţa publică din 18 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 388/F din 05 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 107 coroborat cu art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, a luat act de consimţământul persoanei solicitate S.Ş.V., fiul lui I. şi V., născută în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti, de cetăţenie română, de a fi predată autorităţilor judiciare austriece.
A dispus predarea persoanei solicitate autorităţilor judiciare austriece în vederea executării mandatului european de arestare emis la data de 14 septembrie 2012 de Procuratura Klagenfurt din Austria, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii şi cu condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o hotărâre de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.
A dispus arestarea în vederea predării a persoanei solicitate S.Ş.V. pe o perioadă de 29 de zile, cu începere de la data de 05 octombrie 2012 până la data de 02 noiembrie 2012, inclusiv.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută, pe o durată de 24 ore, începând cu data de 04 octombrie 2012, ora 18:55, până la 05 octombrie 2012.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele:
La data de 05 octombrie 2012 a fost înregistrată pe rolul instanţei, sub nr. 7487/2/2012, sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, privind arestarea persoanei solicitate S.Ş.V., cetăţean român, în conformitate cu dispoziţiile art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 14 septembrie 2012, de către Procuratura Klagenfurt din Austria.
La dosar a fost ataşat mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare austriece la data de 14 septembrie 2012.
În conformitate cu art. 103 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a procedat la ascultarea persoanei solicitate, aceasta exprimându-şi consimţământul la predarea către autorităţile statului emitent, cunoscând consecinţele juridice ale acestei manifestări de voinţă şi caracterul său irevocabil. Totodată, persoana solicitată a precizat că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii şi solicită ca în cazul în care va fi găsit vinovat de către autorităţile austriece să execute pedeapsa în România.
Având în vedere consimţământul la predare liber exprimat de către persoana solicitată S.Ş.V. şi împrejurarea că aceasta nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii, în raport cu dispoziţiile Legii nr. 302/2004, republicată, incidente în materie, instanţa a luat act de această manifestare de voinţă, constatând că nu există nici un impediment legal la executarea mandatului european de arestare.
Astfel, din menţiunile cuprinse în mandatul european de arestare rezultă că faţă de persoana solicitată s-a emis la data de 14 septembrie 2012 de către Procuratura Klagenfurt din Austria, un mandat european de arestare în vederea efectuării urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de omor în forma tentativei, prevăzută de art. 15, 75 C. pen. austriac.
în fapt, s-a reţinut că în baza cercetărilor efectuate de Poliţia orăşenească Villach în dosarul BG/13437/2912, mai ales în baza declaraţiilor victimei A.R. şi a martorilor Z.M. şi A.K., persoana solicitată S.Ş.V. este suspectată că, la data de 08 septembrie 2012, în jurul orelor 02:50, în Villach/Austria, a încercat să o omoare intenţionat pe A.R. cu o tăietură de cuţit în zona pieptului.
Infracţiunile reţinute în sarcina persoanei solicitate, astfel cum au fost expuse în cuprinsul mandatului european de arestare au corespondent în legislaţia română în dispoziţiile art. 20 raportat la art. 174, art. 175 C. pen.
Din examinarea dosarului rezultă că nu este incidenţă vreuna dintre situaţiile care, conform dispoziţiilor art. 98 alin. (1) sau alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, constituie motiv obligatoriu sau opţional de refuz al executării mandatului european.
Pentru aceste considerente, având în vedere poziţia exprimată de către persoana solicitată, ţinând seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatului european de arestare în virtutea principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile art. 107 coroborat cu art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, Curtea de apel a luat act de consimţământul persoanei solicitate S.Ş.V. şi a dispus predarea acesteia autorităţilor judiciare austriece în vederea executării mandatului european de arestare emis la data de 14 septembrie 2012, de către Procuratura Klagenfurt din Austria, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii şi cu condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o hotărâre de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.
Împotriva Sentinţei penale pronunţate de Curtea de Apel a declarat recurs persoana solicitată S.Ş.V.
La termenul fixat pentru soluţionarea recursului, instanţa a pus în discuţie, din oficiu, inadmisibilitatea căii de atac exercitate de persoana solicitată.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.
Potrivit dispoziţiilor art. 108 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 222/2008, Sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra executării mandatului european de arestare poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, cu excepţia cazului în care persoana solicitată consimte la predare, când hotărârea este definitivă.
Raportat la aceste dispoziţii legale, care nu prevăd exercitarea căii de atac a recursului în situaţia în care a existat consimţământul persoanei solicitate S.Ş.V. de a fi predată autorităţilor judiciare austriece, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat.
Pentru aceste considerente, se va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de persoana solicitată S.Ş.V., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de persoana solicitată S.Ş.V. împotriva Sentinţei penale nr. 388/F din 05 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 7487/2/2012 (2984/2012).
Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 100 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 18 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3348/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 338/2012. Penal → |
|---|
