ICCJ. Decizia nr. 366/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 366/2012
Dosar nr.7620/100/2011
Şedinţa publică din 13 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 531 din 20 octombrie 2011, pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosar nr. 7620/100/2011, a fost condamnată inculpata N.M., pentru comiterea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174 C. pen., art. 175 alin. (1) lit. c) şi d) C. pen. cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen. la pedeapsa de 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi d) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută arestarea preventivă a inculpatei, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă începând cu 18 august 2011 la zi.
S-a dispus păstrarea până la soluţionarea definitivă a cauzei a mijloacelor de probă înregistrate în Registrul mijloacelor de probă al instanţei.
În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpată în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a hotărârii.
În temeiul art. 191 C. proc. pen., a fost obligată inculpata să plătească statului 1.500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală B.E., urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul a reţinut următoarele:
Inculpata N.M. este căsătorită, dar despărţită în fapt de soţ din primăvara anului 2010, acesta aflându-se încarcerat în executarea unei pedepse privative de libertate. Inculpata are 2 copii minori rezultaţi din relaţiile de căsătorie, în vârstă de 2, respectiv 4 ani.
La începutul anului 2010, din cauza conduitei violente a soţului său, inculpata a părăsit domiciliul conjugal, stabilindu-se împreună cu cei doi copii minori, la părinţii săi în comuna Călineşti, unde a locuit până la data arestării.
În perioada toamna-iarna anului 2010, inculpata a stabilit relaţii de concubinaj la locuinţa părinţilor săi cu un bărbat din satul Chelinţa, relaţii în urma cărora a rămas însărcinată.
Întrucât inculpata nu dispunea de venituri materiale cu caracter permanent, nefiind încadrată în muncă, având în vedere statutul său civil de persoană căsătorită şi faptul că relaţia sa de concubinaj încetase la finele anului 2010, aceasta a ascuns sarcina şi a decis să nu păstreze copilul.
În concretizarea acestei hotărâri, la data de 18 ianuarie 2011 inculpata s-a deplasat la Spitalul Orăşenesc Negreşti Oaş - Secţia obstetrică ginecologie, pentru a face avort, însă sarcina fiind avansată (14/15 săptămâni), intervenţia nu a fost posibilă.
În această situaţie inculpata a revenit la locuinţa părinţilor săi, unde în continuare şi-a ascuns sarcina, purtând îmbrăcăminte largă şi legându-şi talia cu un brâu, evitând să discute cu cineva despre situaţia sa. Totodată, pentru a pierde sarcina, a luat medicamente cu efect contraceptiv şi a desfăşurat munci fizice în gospodăria proprie sau a cetăţenilor din localitate, aspect recunoscut cu ocazia declaraţiilor date.
În seara de 21 iulie 2011, ailându-se doar cu copiii la locuinţa sa, părinţii fiind plecaţi de mai multe zile în cătunul Secătura, inculpata a născut singură, fără a fi asistată de personal medical, fără a solicita ajutorul vreunei persoane.
Anterior, întrucât avea deja experienţa celor două naşteri, dându-şi seama de aproprierea momentului naşterii, inculpata a luat măsuri pentru a lăsa cât mai puţine urme. Astfel, a ridicat covorul din una dintre încăperile casei, a pus pe podele un cearşaf pe care a născut efectiv, tăind cordonul ombilical cu o foarfecă pregătită în prealabil. Inculpata şi-a dat seama că a născut un copil de sex feminin, întrucât l-a auzit „mârâind", după cum a recunoscut în cursul anchetei. Imediat după naştere, a ambalat fătul în două tricouri, apoi în cearşaful pe care a născut şi împreună cu placenta, l-a introdus într-un sac de nylon transparent. În continuare, în aceeaşi noapte, inculpata a săpat o groapă cu adâncimea de 70 cm, în grădina casei, pe marginea văii Gârbova, în care a îngropat fătul, ambalat de maniera descrisă.
Nici ulterior inculpata nu a relatat nimănui despre faptul că a născut un copil şi nu a solicitat asistenţă medicală.
La data de 09 august 2011, organele de poliţie s-au sesizat din oficiu despre comiterea faptei; cerându-i-se inculpatei explicaţii despre sarcină şi naştere, aceasta a recunoscut săvârşirea infracţiunii, indicând locul unde a îngropat fătul.
Concluziile provizorii din 10 august 2011 ale Cabinetului Medico - Legal Sighetu Marmaţiei formulate în urma autopsierii cadavrului nou-născutului au precizat că acesta prezenta „Masiv infiltrat al părţilor moi pericraniene; fontanela anterioară de 3/3 cm şi fontanela posterioară de 3/0,5 cm; creier într-un stadiu avansat de putrefacţie; la efectuarea probei Docimaziei cu recoltări din mai multe arii ale parenchimului pulmonar, se constată că este pozitivă - plămâni respiraţi" (dosarul de urmărire penală).
Raportul de expertiză medico-legală din 12 august 2011 al Cabinetului Medico - Legal Sighetu Marmaţiei a concluzionat că „Moartea nou născutei a fost violentă; ea s-a datorat unei asfixii mecanice, îngropat după naştere viu, în grădina unei case de către purtătoare" (dosarul de urmărire penală).
În cursul urmăririi penale s-a dispus expertizarea medico-legală psihiatrică a inculpatei pentru a se stabili dacă aceasta a comis fapta într-o stare de tulburare pricinuită de naştere, precum şi dacă are discernământul faptelor sale. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din 12 august 2011 şi completarea la raportul de expertiză din 12 august 2011 din 22 august 2011 a concluzionat că „Numita N.M., la data comiterii faptei, nu se afla într-o stare de tulburare pricinuită de naştere. Aceasta prezintă Dg.: Tulburare de personalitate, fiind instabil emoţională, tip impulsiv, episod depresiv moderat cu debut reactiv. Are capacitate psihică de a aprecia conţinutul şi consecinţele faptelor sale. A avut discernământ la momentul comiterii faptelor".
Totodată, raportul de constatare medico-legală din 12 august 2011 al aceleaşi instituţii medico-legale a concluzionat urmare examinărilor de specialitate asupra inculpatei că: „Dimensiunile uterine confirmă o stare post-partum, naştere din 21 iulie 2011. Îngroşarea endometrului şi endometrita hemoragică redusă confirmă starea de lăuzie. Eliminarea laptelui matern confirmă data de 21 iulie 2011 ca dată reală a naşterii" (dosarul de urmărire penală).
Instanţa a constatat că, în drept, fapta inculpatei care la data de 21 iulie 2011, imediat după naştere, cu intenţie, a suprimat viaţa copilului său nou-născut aflat în neputinţă de a se apăra, ambalându-l într-un sac de nylon şi îngropându-l în grădina casei, decesul intervenind datorită asfixiei mecanice, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C. pen., art. 175 alin. (1) lit. c) şi d) C. pen.
Pentru comiterea acestei infracţiuni, instanţa a condamnat inculpata la pedeapsa de 8 ani închisoare, apreciind că aceasta corespunde scopului şi funcţiilor prev. de art. 52 C. pen., pedeapsă la a cărei individualizare s-au avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege reduse cu o treime în conformitate cu prev. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., dar şi gradul de pericol social concret al infracţiunii săvârşite, împrejurările în care a fost comisă, faptul că inculpata şi-a asumat consecinţele faptei sale şi nu are antecedente penale. Această ultimă împrejurare a fost reţinută în favoarea inculpatei prin aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege, potrivit art. 76 lit. a) C. pen.
De asemenea, în procesul de individualizare a pedepsei, instanţa a avut în vedere datele personale ale inculpatei şi care ţin de statutul ei social şi familial, de pregătirea educaţională, de faptul că are un intelect liminal şi prezintă tulburare de personalitate instabil-emoţională tip impulsiv, episod depresiv moderat cu debut reactiv, potrivit concluziilor medico-legale psihiatrice.
I s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi d) C. pen., reţinându-se că natura infracţiunii comise este incompatibilă cu gradul de responsabilitate civică pe care îl implică exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, ori de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum şi cu exercitarea drepturilor părinteşti, ţinând seama de interesele copiilor minori ai inculpatei şi urmărindu-se protecţia sănătăţii, moralei şi a educaţiei minorilor pe parcursul executării pedepsei de către inculpată şi a îndreptării conduitei ei sub influenţa pedepsei ce i-a fost aplicată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpata N.M. şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş.
Prin apelul formulat, inculpata, prin apărătorul său, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi să se dispună reducerea pedepsei aplicate, o pedeapsă în cuantum mai mic fiind suficientă şi de natură a contribui la reeducarea apelantei.
Totodată, a solicitat respingerea apelului declarat de Parchet, ca nefondat, apreciind că în mod corect s-au reţinut în favoarea inculpatei circumstanţe atenuante.
Prin propriul apel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi să se dispună condamnarea inculpatei pentru infracţiunea care i se reţine în sarcină la o pedeapsă în cuantum sporit, prin înlăturarea circumstanţelor atenuante.
Prin Decizia penală nr. 207/A/2011 din 24 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş şi de inculpata N.M. împotriva sentinţei penale nr. 531 din 20 octombrie 2011 a Tribunalului Maramureş.
S-a menţinut starea de arest a inculpatei.
Potrivit articolului 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei timpul arestului preventiv, începând cu data de 18 august 2011.
S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj suma de 50 lei, onorariu parţial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
A fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocaţial.
Examinând hotărârea pronunţată în cauză prin prisma criticilor formulate, precum şi în conformitate cu dispoziţiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, instanţa de apel a apreciat că apelurile declarate în cauză sunt nefondate.
S-a reţinut că, raportat la împrejurările în care fapta a fost comisă, dar şi la persoana inculpatei care a manifestat regret faţă de comiterea faptei, nu are antecedente penale şi mai are în îngrijire doi copii minori, pedeapsa aplicată de instanţa de fond, aceea de 8 ani închisoare, este just individualizată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpata N.M., prin motivele scrise de recurs depuse la dosar solicitând admiterea căii de atac şi reindividualizarea pedepsei.
La termenul de judecată din data de 13 februarie 2012, recurenta inculpată, prezentă în instanţă, prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, cu care a luat legătura, a învederat că înţelege să-şi retragă recursul declarat în cauză.
Faţă de această împrejurare, concluziile reprezentantului Parchetului şi ale apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată au fost în sensul de a se lua act de manifestarea de voinţă a acesteia.
Astfel fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 3854 alin. (2) raportat la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte va lua act de declaraţia de retragere a recursului formulat de inculpata N.M.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpata N.M. împotriva deciziei penale nr. 207/A/2011 din 24 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 368/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 364/2012. Penal. Arestare provizorie în... → |
|---|
