ICCJ. Decizia nr. 3944/2012. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia penală nr. 3944/2012

Dosar nr. 11873/62/2011

Şedinţa publică din 29 noiembrie 2012

Asupra recursului de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 54/S din 07 martie 2012 Tribunalul Braşov, în baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 22 acte materiale, art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. d) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală a condamnat pe inculpatul R.M.M., la pedeapsa închisorii de 6 luni.

În baza art. 81, 82 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei, conform art. 71 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. anterior a admis acţiunea civilă promovată în procesul penal împotriva inculpatului de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F.-D.G.F.P. Braşov şi în consecinţă a obligat inculpatul sâ achite părţii civile suma de 19242 RON reprezentând prejudiciul nerecuperat, majorările de întârziere şi penalităţile urmând a fi calculate până la data plăţii efective.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi 84 C. pen.

A menţinut sechestrul imobiliar dispus prin ordonanţa procurorului din 13 aprilie 2011 până la concurenţa sumei de 19242 RON reprezentând prejudiciul nerecuperat.

În baza art. 6¹ alin. (1) din O.G. nr. 75/2001 a dispus comunicarea dispozitivului prezentei hotărâri, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă, către direcţia generală a finanţelor publice în a cărei rază îşi are domiciliul fiscal inculpatul.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a dispus achitarea aceluiaşi inculpat relativ la infracţiunea de fals în declaraţii prevăzute de art 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 16/2001 raportat la art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 22 acte materiale.

Prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul din 14 septembrie 2011 întocmit în Dosarul nr. 294/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea in judecata, în stare de liberate a inculpatului R.M.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- evaziune fiscală în forma continuată prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (22 acte materiale) constând în aceea că în perioada 15 iunie 2008-15 septembrie 2009, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a colectat de la diverse persoane fizice cantitatea de 137180 kilograme de materiale feroase şi neferoase pe care a predat-o la SC R. SA, obţinând suma de 73.916,92 RON, declarând că materialele provin din gospodăria proprie şi prin aceasta sustrăgându-se de la plata cotei de 16% impozit pe venit, producând un prejudiciu la bugetul consolidat al statului de 19.542 RON şi,

- fals în declaraţii prevăzută de art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 16/2001 raportat la art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 22 acte materiale constând în aceea că, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 15 iunie 2008-15 septembrie 2009, a declarat necorespunzător adevărului în faţa angajaţilor SC R. SA cu privire la provenienţa deşeurilor reciclabile, în scopul producerii de consecinţe juridice, respectiv neplata impozitului pe venit.

În cursul urmăririi penale s-a administrat următorul probatoriu: procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, procesul-verbal de sesizare din oficiu, declaraţiile învinuit R.M.M., declaraţiile martorilor, raportul de inspecţie fiscală din data de 20 ianuarie 2011, decizia de impunere, raportul de inspecţie fiscală, nota explicativă, tabelul privind situaţia adeverinţelor, adresa A.N.A.F. de constituire de parte civilă, adeverinţele de primire şi plată, contractele de vânzare-cumpărare şi notele de cântărire, istoricul Oficiului Registrului Comerţului.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost audiat doar inculpatul care a solicitat aplicarea procedurii simplificate înscrise în art. 320¹ C. proc. pen. declarând că recunoaşte în totalitate fapta astfel cum este descrisă în actul de acuzare, îşi însuşeşte probele administrate în cursul urmăririi penale şi nu solicită administrarea de alte probe.

Din analiza probatoriului cauzei, instanţa a reţinut în fapt următoarele:

Inculpatul R.M.M. este membru al întreprinderii Familiale G.C.M., înfiinţată la data de 13 iunie 2007, împreună cu: R.M., R.N., R.N.A. şi G.C.M. Obiectul de activitate al acestei forme de asociere este recuperarea deşeurilor şi resturilor metalice reciclabile.

În perioada 17 iunie 2008-15 septembrie 2009, inculpatul a predat la SC R. SA Braşov, mai multe cantităţi de deşeuri feroase şi neferoase, după cum urmează:

- în data de 17 iunie 2008 a predat cantitatea de 9.020 kg fier amestec, eliberându-se adeverinţa de primire şi plată din 17 iunie 2008, pentru suma de 9624,34 RON;

- în data de 18 iunie 2008 a predat cantitatea de 4740 kg deşeuri, primind suma de 5.057,58 RON pentru care s-a eliberat adeverinţa de primire şi plată din 18 iunie 2008;

- la data de 05 mai 2009 a valorificat cantitatea de 4360 kg deşeuri feroase, obţinând suma de 2.030 RON, potrivit adeverinţei de primire şi plată din 05 mai 2009;

- potrivit adeverinţei de primire şi plată din 28 aprilie 2009 R.M.M. a valorificat în data de 28 aprilie 2009 la SC R. SA Braşov, cantitatea de 5260 kg deşeuri feroase şi neferoase, pentru care a primit suma de 2.449,06 RON;

- la aceeaşi dată, 28 aprilie 2009 inculpatul a valorificat cantitatea de 9.840 kg deşeuri pentru care a primit suma de 4.413 RON şi s-a eliberat adeverinţă;

- în data de 23 martie 2009 inculpatul a valorificat la aceeaşi societate cantitatea de 4.960 kg fier amestec, pentru care a primit suma de 1828,26 RON, potrivit adeverinţei;

- în data de 27 martie 2009 s-a eliberat pe numele inculpatului adeverinţa de primire plată în urma primirii de la acesta a cantităţii de 8520 kg deşeuri feroase şi neferoase pentru care s-a achitat suma de 3.305,76 RON;

- la data de 22 aprilie 2009 inculpatul a valorificat cantitate de 4340 kg deşeuri, primind suma de 1683,92 RON, SC R. SA Braşov emiţând adeverinţă de primire şi plată;

- la data de 11 mai 2009 inculpatul R.M.M. a valorificat la SC R. SA Braşov cantitatea de 6.500 kg deşeuri feroase şi neferoase primind suma de 3.152 RON, cum rezultă din adeverinţă;

- la data de 19 mai 2009 inculpatul a predat la SC R. SA Braşov cantitatea de 7.780 kg deşeuri - amestec fier, pentru care a primit suma de 3.773,30 RON, eliberându-se adeverinţa de primire şi plată din 19 mai 2009;

- în data de 25 mai 2009 inculpatul a predat cantitatea de 5.500 kg deşeuri, primind suma de 2.507,45 RON, operaţiune în urma căreia s-a eliberat adeverinţa de primire şi plată din 25 mai 2009;

- potrivit adeverinţei de primire şi plată, la data de 01 iunie 2009 inculpatul R.M.M. a predat la SC R. SA Braşov cantitatea de 8.660 kg fier amestec, primind suma de 3528 RON;

- în data de 11 iunie 2009 inculpatul a predat 5800 kg, deşeuri feroase pentru care a primit suma de 2362,92, pe numele acestuia s-a eliberat adeverinţa de primire şi plată din 11 iunie 2009;

- în data de 30 iunie 2009 inculpatul a valorificat 7.400 kg fier amestec primind suma de 3589 RON, operaţiune comercială în urma căreia s-a eliberat adeverinţă de primire şi plată;

- la data de 06 iulie 2009 se încheie contractul de vânare-cumpărare dintre SC R. SA Braşov şi R.M.M. în calitate de vânzător, potrivit prevederilor acestuia învinuitul se obliga să livreze deşeuri reciclabile care provin din gospodăria proprie. În aceeaşi zi inculpatul a livrat cantitatea de 5620 kg, primind suma de 2.725 RON, pentru care s-a emis adeverinţă de primire şi plată;

- la data de 13 iulie 2009 se încheie contractul de vânzare-cumpărare dintre acelaşi inculpat şi SC R. SA Braşov în baza căruia R.M.M. a predat 7760 kg deşeuri, primind suma de 3914,14 RON, cum rezultă din adeverinţa de primire şi plată din 13 iulie 2009;

- în data de 27 iulie 2009 inculpatul a predat cantitatea de 6960 kg deşeuri reciclabile pentru care a primit suma de 3.645 RON, emiţându-se adeverinţă de primire şi plată;

- în baza contractului încheiat la data de 06 august 2009 cu SC R. SA Braşov, inculpatul a predat în aceeaşi zi cantitatea de 3.940 kg deşeuri reciclabile pentru care a primit suma de 2.063,77 RON, cum rezultă din adeverinţă;

- la data de 24 august 2009 inculpatul a predat la SC R. SA Braşov cantitatea de 5420 kg deşeuri reciclabile pentru care a primit suma de 3259 RON; pentru această operaţiune comercială s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 24 august 2009 şi s-a eliberat adeverinţă de primire şi plată;

- în data de 27 august 2009 se încheie contratul de vânzare-cumpărare dintre aceleaşi părţi, în temeiul căruia inculpatul a predat în aceeaşi zi cantitatea de 3800 kg amestec de fier, primind suma de 2.285 RON; pe numele învinuitului s-a eliberat adeverinţă de primire şi plată;

- în baza contractului din data de 03 septembrie 2009, inculpatul R.M.M. a predat la SC R. SA Braşov cantitatea de 5420 kg deşeuri reciclabile pentru care a primit suma de 3.295,59 RON. Societatea cumpărătoare a emis pe numele învinuitului adeverinţa de primire şi plată din 03 septembrie 2009;

- la data de 15 septembrie 2009 inculpatul a predat cantitatea de 5940 deşeuri feroase şi neferoase pentru care a primit suma de 3457,08 RON. La baza valorificării s-a aflat contractul încheiat de învinuit şi SC R. SA Braşov la aceeaşi dată. Urmare a predării deşeurilor s-a eliberat adeverinţa de primire şi plată.

Potrivit raportului de inspecţie fiscală din data de 20 ianuarie 2011, inculpatul a predat la SC R. SA Braşov cantitatea totală de 137.180 kg deşeuri reciclabile pentru care a primit suma totală de 73.917 RON. Prin declaraţii necorespunzătoare adevărului inculpatul s-a sustras de la plata sumei de 11.827 RON impozit pe venit la care se adaugă suma de 7.715 RON reprezentând majorări şi penalităţi de întârziere aferente.

La predarea materialelor reciclabile şi la primirea contravalorii acestora inculpatul a declarat că deşeurile de fier vechi proveneau din gospodăria proprie, declaraţie care a fost consemnată în cuprinsul acestor documente.

Faptul valorificării fierului vechi rezultă din adeverinţele de primire şi plată eliberate de SC R. SA Braşov în perioada iunie - septembrie 2009.

Conform declaraţiilor inculpatului din ambele etape procesuale, deşeurile de fier vechi predate de acesta la R. SA nu provin din gospodăria proprie, ci au fost colectate de el şi familia sa de la diverse persoane fizice în perioada iunie 2008-septembrie 2009.

Instanţa a dispus achitarea inculpatului pentru infracţiunea de fals în declaraţii prevăzute de art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 16/2001 raportat la art. 292 C. pen. pentru care a fost trimis în judecată aceasta fiind abrogată, constatând astfel că sunt incidente dispoziţiile art. 10 lit. b) C. proc. pen., temei legal ce atrage achitarea inculpatului conform art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

În drept, fapta inculpatului R.M.M. care în perioada 15 iunie 2008-15 septembrie 2009, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a colectat de la diverse persoane fizice cantitatea de 137180 kilograme de materiale feroase şi neferoase pe care a predat-o la SC R. SA, obţinând suma de 73.916,92 RON, declarând că materialele provin din gospodăria proprie şi prin aceasta sustrăgându-se de la plata cotei de 16% impozit pe venit, producând un prejudiciu la bugetul consolidat al statului de 19.542 RON, întruneşte, în opinia primei instanţe, elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în forma continuată prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (22 acte materiale).

În acest context a făcut aplicaţiunea prevederilor art. 72 C. pen. privind criteriile de individualizare judiciara a pedepsei în acord cu cerinţele art. 52 C. pen., dar şi a art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Referitor la circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa a reţinut că acesta este o persoană în vârstă de 33 de ani, se află la primul conflict cu legea penală, s-a prezentat în faţa organelor judiciare manifestând interes pentru situaţia sa juridică adoptând în cauză o atitudine procesuală pozitivă şi disponibilitate pentru acoperirea integrală a prejudiciului, achitând o parte din acesta (300 RON), împrejurări faţă de care instanţa a conchis că inculpatul R.M.M. posedă perspective favorabile de reintegrare socială.

Având în vedere circumstanţele reale ale faptei dar şi profilul socio-moral al inculpatului - persoană matură, fără antecedente penale şi care posedă aptitudinea necesară înţelegerii caracterului ilicit al faptei comise şi a repercusiunilor avute asupra valorilor sociale ocrotite de legea penală, instanţa a apreciat că răspunde cerinţelor art. 52 C. pen. şi este îndestulătoare pentru reeducarea acestui inculpat pedeapsa închisorii de 6 luni. Instanţa a reţinut în acest context, cu valoare de circumstanţe atenuante judiciare, conduita anterioară bună a inculpatului până la vârsta pe care o are şi atitudinea sa de prezentare în faţa autorităţii ulterioară comiterii faptei, circumstanţe înscrise în art. 74 lit. a), c) C. pen.

Instanţa a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, sens în care a constatat că sunt îndeplinite toate condiţiile art. 81 C. pen. privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei ca modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei.

Conform art. 82 C. pen. s-a fixat termen de încercare de 2 ani şi 6 luni în sarcina inculpatului.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. - potrivit cărora dacă în cursul termenului de încercare săvârşeşte din nou o infracţiune instanţa revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se.contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, inculpatul a prezentat instanţei chitanţa din care rezultă că a achitat o parte din prejudiciu, respectiv suma de 300 RON.

Împotriva sentinţei penale sus-menţionate, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a declarat apel, criticând-o sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate, susţinând că activitatea inculpatului s-a desfăşurat pe o perioadă de 1 an de zile, iar pedeapsa stabilită nu răspunde pe deplin exigenţelor legii penale.

Prin decizia penală nr. 66/Ap din 29 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov împotriva sentinţei penale nr. 54/S din 07 martie 2012 pronunţată de Tribunalul Braşov pe care a desfiinţat-o sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului şi rejudecând în aceste limite, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului R.M.M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (22 acte materiale) de la 6 luni la 1 an închisoare.

Au fost menţinute dispoziţiile art. 81 C. pen. şi s-a majorat durata termenului de încercare opozabil inculpatului R.M.M., de la 2 ani şi 6 luni la 3 ani.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că pedeapsa nu este perfect adaptată cazului individual concret, nefiind adecvată în raport cu pericolul social concret al faptei săvârşite, dar şi cu periculozitatea inculpatului, cu gradul său de moralitate şi şansele de reeducare pe care el le prezintă, nefiind aptă a-i anihila concepţiile şi deprinderile antisociale, a stopa o ipotetică perseverenţa infracţională, sens în care, văzând şi valoarea prejudiciului cauzat şi durata în timp a activităţii infracţionale, a operat o majorare a câtimii acesteia, majorare de natură a nu-l supune unui spor de privaţiuni sau restricţii nenecesar pentru a-i corecta conduita. Funcţie de circumstanţele reale şi personale incidente, dar şi de natura contribuţiei proprii a acestuia, Curtea de Apel a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului aflat la primul conflict cu rigorile legii penale nu este de natură să-i influenţeze în mod pozitiv conştiinţa, caracterul şi deprinderile, determinându-i formarea unui alt mod de viaţă, fiind în aşa fel aleasă şi dozată în apel încât să nu-i provoace suferinţe excesive şi să-şi exercite acţiunea de constrângere numai în limitele necesare. O pedeapsă de 1 an închisoare este fermă nu pentru că este aspră ci pentru că este stabilită pe baza criteriilor inserate în art. 72 C. pen., răspunzând întru totul exigenţelor legii penale.

Relativ la individualizarea judiciară a executării pedepsei aplicate, Curtea de Apel a luat în calcul aptitudinea subiectivă a inculpatului de a se îndrepta prin autoreeducare dată fiind absenţa antecedentelor penale, apreciind că pe parcursul unui termen de încercare inculpatul va trăi sub ameninţarea consecinţelor mai grave pe care va fi ţinut să le suporte în ipoteza săvârşirii din nou a unei infracţiuni, suspendarea condiţionată fiind de natură a-l intimida şi reeduca totodată, determinându-l la un autocontrol deosebit în ce priveşte respectarea legii penale.

Împotriva deciziei sus-menţionate, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov.

Prin recursul declarat de parchet, s-a a criticat hotărârea sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, având în vedere caracterul continuat, numărul mare de acte materiale, perioada îndelungată, valoarea mare a prejudiciului, date în raport de care pedeapsa de 1 an cu suspendare condiţionată a executării pedepsei este nejustificat de redusă. S-a susţinut că o individualizare mai severă a cuantumului şi a modalităţii de executare, prin executarea în condiţiile art. 86¹ C. pen. ar răspunde mai bine scopului art. 52 C. pen.

Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de Parchet nu este fondat, decizia instanţei de apel fiind legală şi temeinică.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţa de apel a individualizat în mod just pedeapsa aplicată inculpatului R.M.G., atât sub aspectul cuantumului, cât şi al modalităţii de executare a acesteia, fără privare de libertate.

Critica Parchetului, referitoare la greşita individualizare a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului şi a modalităţii de executare nu este întemeiată, pentru următoarele considerente.

În mod corect, instanţa de apel a avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicate inculpatuJui criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., cărora Ie-a acordat eficienţa cuvenită, printre care şi datelor care caracterizează persoana acestuia, apreciind just că, în raport de acestea, scopul pedepsei poate fi realizat prin executarea pedepsei într-un cuantum mai redus.

În cadrul operaţiunii de individualizare a pedepsei aplicate, instanţa a redus cuantumul pedepsei în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege, ca urmare a recunoaşterii de vinovăţie pentru infracţiunea de evaziune fiscală, având în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului.

Din actele dosarului şi înscrisurile depuse în circumstanţiere în faţa instanţei de recurs, rezultă că inculpatul nu are antecedente penale, este tânăr, în vârstă de 33 de ani, a avut o atitudine procesuală sinceră şi cooperantă în faţa organelor judiciare, depunând eforturi pe parcursul procesului penal pentru acoperirea integrală a prejudiciului, achitând o parte din acesta până la judecata cauzei în apel (300 RON) şi aproape în întregime în faza recursului (conform înscrisurilor depuse în şedinţă publică).

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că, în mod corect, acestor date ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului şi fac dovada posibilităţii favorabile de reintegrare socială a acestuia, li s-a atribuit valoarea de circumstanţe atenuante judiciare şi având în vedere şi împrejurările concrete de săvârşire ale faptei, apreciază că scopul pedepsei poate fi atins prin pedeapsa în cuantumul stabilit, care a fost redus către minimul special prevăzut de lege, în raport de limitele pedepsei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 (închisoare de la 2 la 8 ani închisoare) şi apoi conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Drept urmare, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată a fost corect individualizată, apreciindu-se, în mod corect, că exigenţele art. 52 C. pen. pot fi realizate fără o executare efectivă a acesteia.

Examinând hotărârea recurată şi în raport de alte temeiuri care pot fi luate în considerare din oficiu şi constatând că nu există nici unul dintre acele temeiuri care impun casarea din oficiu, urmează ca recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva deciziei penale nr. 66/Ap din 29 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, privind pe inculpatul R.M.M., să fie respins, ca nefondat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva deciziei penale nr. 66/Ap din 29 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, privind pe inculpatul R.M.M.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 29 noiembrie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 3942/2012. Penal. Iniţiere, constituire de...		ICCJ. Decizia nr. 3952/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 3937/2012. Penal. Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea 302/2004). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3939/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 3940/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 3942/2012. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni privind frontiera de stat a României (O.U.G nr. 105/2001). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3952/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 3955/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3966/2012. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni (art. 323 C.p.), infracţiuni privind comerţul