ICCJ. Decizia nr. 616/2012. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 616/2012
Dosar nr. 1341/2/2012
Şedinţa publică din 27 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin încheierea din 18 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 1341/2/2012 (545/2012), s-a respins propunerea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei - Direcţia Naţională Anticorupție de arestare preventivă a inculpaţilor B.T. şi N.D.J.
În baza art. 1491 alin. (12) C. proc. pen., art. 146 alin. (111) C. proc. pen. şi art. 145 alin. (1) C. proc. pen. a dispus luarea faţă de fiecare dintre inculpaţii B.T. şi N.D.J. a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea Bucureşti, fără încuviinţarea organului care a dispus această măsură, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 18 februarie 2012 şi până la data de 18 martie 2012, inclusiv.
În baza art. 145 alin. (11) şi alin. (12) C. proc. pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea Bucureşti, fiecare dintre inculpaţii B.T. şi N.D.J. este obligat sa respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală şi instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de poliţie, respectiv Poliţia Sectorului 1 Bucureşti în cazul inculpatului B.T. şi Poliţia Sectorului 5 Bucureşti în cazul inculpatei N.D.J., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;
e) să nu se apropie de partea vătămată, celălalt coinculpat şi de eventualii martori ce vor fi audiaţi în cauză, exceptând în cazul inculpatului B.T. membrii de familie,respectiv soţia şi copii şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect.
În temeiul la art. 145 alin. (22) C. proc. pen., a atras atenţia fiecăruia dintre inculpaţii B.T. şi N.D.J. că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de aceştia măsura arestării preventive.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin referatul întocmit la data de 17 februarie 2012 în dosarul nr. 40/P/2012 şi înregistrat la aceeaşi dată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală sub numărul 1341/2/2012, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii B.T., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 alin. (1) şi (2) C. pen. şi N.D.J., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la şantaj prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin. (1) şi (2) C. pen. pe o perioadă de 29 de zile.
În motivarea acestei propuneri s-au arătat următoarele: în dosarul cu numărul de mai sus, la data de 15 februarie 2012, s-a început urmărirea penală faţă de inculpaţii:
- B.T., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 alin. (1) şi (2) C. pen. şi
- N.D.J. - avocat în cadrul Baroului Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la şantaj prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin. (1) şi (2) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 24 ianuarie 2012, a fost înregistrată plângerea numitei G.D.R. formulată împotriva numiţilor B.T. şi B.G., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj.
În motivare, s-a susţinut că, în cursul lunii noiembrie 2010, persoana vătămată a fost contactată de către B.T., care avea anumite probleme de natură juridică. Cu ocazia acelei întâlniri, acesta s-a prezentat ca fiind cetăţean american de origine română şi că, datorită încrederii sale în oameni, a fost înşelat cu ocazia încheierii unor tranzacţii imobiliare. în opinia persoanei vătămate, B.T. a ales-o pentru a-l reprezenta deoarece a intuit, din articolele postate pe internet, că aceasta este o luptătoare şi a mai avut experienţe în descoperirea unor afaceri imobiliare dubioase.
În acest sens, între cele două părţi au fost încheiate mai multe contracte de asistenţă juridică, fiind prevăzute onorarii pentru reprezentarea susnumitului de către partea vătămată G.D.R., în calitate de avocat.
Începând cu data de 15 decembrie 2011, în urma pierderii unui proces, numitul B.T. s-a dezlănţuit asupra fostei sale avocate, proferând ameninţări, injurii şi făcând presiuni prin postări defăimătoare la adresa sa pe site-ul „www.youtube.com", în scopul şantajării persoanei vătămate pentru a-i fi restituite sume mari de bani, pe care în realitate nu Ie-a achitat.
În concret, între părţi a fost încheiat, între altele, şi contractul de asistenţă juridică din 26 noiembrie 2010, în vederea asistării şi reprezentării lui B.T. în dosarul nr. 21542/4/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, având ca obiect solicitarea evacuării familiei B. din imobilul situat in Bucureşti, Sector 4.
La data încheierii contractului, B.T. a achitat cu titlu de onorariu suma de 2.000 euro, respectiv 8.620 lei, pentru care i-a fost eliberată chitanţa din 26 noiembrie 2010. Între timp, s-a prezentat şi soţia sa, B.G., care dorea să fie şi ea reprezentată în acest dosar, cu care s-a încheiat contract de asistenţă juridică pentru aceeaşi sumă de bani, onorariul urmând a fi achitat de oricare dintre soţi. La data de 15 decembrie 2010, B.T. a mai achitat suma de 1.000 euro, respectiv 4.280 lei.
Soluţia pronunţată în fond a fost favorabilă, prin sentinţa civilă nr. 4187 din 31 mai 2011 instanţa respingând cererea de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale formulată de reclamanta M.A.M.J. în contradictoriu cu pârâţii B.T., B.A., B.B.M. şi B.G.
Reclamanta a formulat recurs, care s-a soluţionat în data de 14 decembrie 2011, fiind admis. Văzând această soluţie defavorabilă, familia B. a declanşat un întreg scandal, spunând chiar că partea vătămată "i-a vândut" părţii adverse din acel litigiu.
La data de 23 martie 2011, s-a încheiat contractul de asistenţă juridică, în vederea asistării în faza de urmărire penală a lui B.T., în dosarul nr. 14591/P/2010 înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti. Acest contract nu a fost semnat, fiind semnată doar delegaţia depusă la dosar. În cadrul acestui dosar, B.T. era cercetat pentru tulburare de posesie, distrugere şi şantaj, pentru motivul că a pătruns în imobilul proprietatea altuia, însoţit de mai multe persoane şi refuză să părăsească imobilul în scopul de a-l şantaja pe proprietar.
Nemulţumirea lui B.T. în legătură cu acest dosar este aceea că, la data de 26 iulie 2011, atunci când organele de politie au pus în executare ordonanţa nr. 153/11-2/2011 emisă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, de restabilire a situaţiei anterioare prin predarea posesiei de la acesta către cumpărătoarea M.A.M.J., avocata G.D.R. nu ar fi îndepărtat organele de politie din imobil, ceea ce ar fi fost absurd.
La data de 15 iunie 2011, s-a încheiat contractul cu SC B.E. SRL prin administrator B.G., în vederea prestării unor activităţi de consultanţă permanentă către această societate comercială.
La data încheierii contractului, s-a fixat un onorariu total de 10.000 euro, urmând ca doamna administrator să prezinte ulterior toate înscrisurile şi să se stabilească în concret activităţile ce se vor efectua de către avocat. Plata onorariului s-a efectuat prin transfer bancar.
La data de 17 octombrie 2011, s-a solicitat de către reprezentanta societăţii, B.G., rezilierea contractului menţionat, pe motiv că nu a reuşit să ia legătura cu reprezentanţii cabinetului. În aceeaşi zi, s-a încheiat un acord de reziliere a contractului şi s-a stabilit restituirea unei părţi din onorariu, respectiv suma de 9.000 euro, până la data de 30 decembrie 2011. Suma de 7.000 euro a fost restituită prin procese-verbale de restituire, semnate de către B.G. şi ştampilate cu ştampila SC B.E. SRL, iar suma de 2.000 euro prin transfer bancar.
Începând cu data de 15 decembrie 2011, soţii B. au susţinut că nu au primit banii şi că vor o sumă mult mai mare, respectiv 21.000 de euro.
La data de 23 decembrie 2011, G.D.R. a restituit prin virament bancar şi suma rămasă, respectiv 1.000 euro, conform contractului din 15 iunie 2011 ce fusese reziliat anterior.
Persoana vătămată a susţinut că nu a primit de la soţii B. sumele de bani pe care aceştia pretind că i le-ar fi dat în baza contractelor de asistenţă juridică. În acest sens, G.D.R. a depus la dosar, în copie, toate contractele de asistenţă juridică şi chitanţele eliberate în urma încasării onorariilor de la numitul B.T.
La data de 21 decembrie 2011, s-a prezentat la sediul profesional al părţii vătămate doamna avocat N.D.J., mandatată de către B.T. prin procura speciala din 19 decembrie 2011, pentru a rezilia contractele de asistenţă juridică şi a prelua dosarele şi înscrisurile aferente. După ce i s-a prezentat un raport al activităţilor desfăşurate de cabinet în temeiul contractelor de asistenţă juridică încheiate cu familia B. şi un inventar al dosarelor şi înscrisurilor, aceasta a refuzat să rezilieze contractele de comun acord şi să preia înscrisurile şi dosarele, pretinzând doar a fi returnată o sumă de 18.000 euro. Deşi G.D.R. i-a explicat că nu a primit această sumă de la familia B., numita N.D.J. a insistat în solicitarea sumei de bani, ameninţând că îi va face plângeri penale şi disciplinare. În acest sens, a subliniat că a discutat această problemă personal cu domnul decan avocat I.I.I., pe care îl cunoaşte şi cu siguranţă că împotriva părţii vătămate vor fi dispuse sancţiuni.
Ulterior, doamna avocat N.D.J. împreună cu B.T. au semnat un „memoriu", adresat Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care a fost postat pe site-ul „www.youtube.com", în care G.D.R. a fost acuzată săvârşeşte infracţiuni, că face trafic de influenţă la Televiziunea Română şi şantajează anumite persoane.
Partea vătămată a arătat că de mai bine de o lună de zile este supusă unor presiuni de nedescris, primind zilnic mesaje de ameninţare, se fac săptămânal postări pe internet, toate în scopul de a remite lui B.T. sume de bani de ordinul zecilor de mii de euro. Iniţial, i s-au cerut 21.000 euro, apoi 25.000 euro, iar în final i-a fost solicitată suma de 35.000 euro pentru a înceta presiunile.
B.T. a început a exercita presiuni prin mesaje de tip SMS şi MMS trimise pe telefonul mobil, pe cele două numere de apel utilizate de G.D.R.
Văzând că G.D.R. nu răspunde mesajelor trimise, B.T. a început să posteze pe site-ul „www.youtube.com", o serie de filmuleţe care o discreditează pe aceasta. G.D.R. susţine că aceasta este chiar o practică a inculpatului, la care apelează când nu este mulţumit de vreo persoană sau de vreo soluţie defavorabilă în justiţie.
Astfel, inculpatul ar fi postat pe website-ul www.youtube.com în zilele de 27 decembrie 2011, 28 decembrie 2011, 29 decembrie 2011, 04 ianuarie 2012, 08 ianuarie 2012 şi 09 ianuarie 2012, un număr de 6 filmuleţe defăimătoare la adresa părţii vătămate şi a Cabinetului de avocatură pe care îl conduce, intitulate: "Escroaca de avocat D.G. plătită cu zeci de mii de euro îşi vinde clienţii pe bani, "Avocata D.G. escroaca perversă mincinoasă ordinară - luda!- Feriţi-vă de ea", "Escrocii imobiliari O.L.S. din M.A.I. si soţia acestuia comit golanii penale", "Mincinoasa ordinară avocat D.R.G. escroacă de profesie - luda", "Securistul V.Ş. jurnalist TVR sclav al D.G. avocata coruptă" şi "7V România la cheremul unei escroace D.G. prin securistul V.Ş.".
Aceste filme cuprind mai multe jigniri şi acuze grave la adresa avocatei G.D.R., astfel: "marea escroaca a avocaturii române", "mama escrocilor şi mama mafioţilor", "derbedoaica mincinoasa ordinara", "nu are scrupule când este vorba de a obţine bani fără muncă",
Se lasă să se înţeleagă că partea vătămată nu îşi îndeplineşte cu profesionalism îndatoririle de avocat: "jupoaie lumea de bani nefacând niciun fel de apărare", "face golanii în dosare"; "aceasta escroaca a vândut familia B. sprijinind si fiind vânduta mafiotului imobiliar M.A.I.", "Escroaca de avocat D.G. plătită cu zeci de mii de euro îşi vinde clienţii pe bani";
G.D.R. este acuzată că ia bani de la clienţi fără a emite chitanţe, lăsându-se să se înţeleagă că săvârşeşte infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005: "escroaca notorie primeşte zeci de mii de euro pentru care nu eliberează nici un fel de factura" după care "nu mai recunoaşte sumele de bani primite, ba mai mult, are tupeul si nesimţirea de a afirma ca nu a primit niciun fel de ban";
Se susţine că G.D.R. ar fi avut o relaţie intimă cu un procurorul M.B., care, în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, a emis ordonanţa nr. 153/11-2/2011 din 05 iulie 2011, prin care s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare, soluţie nefavorabilă inculpatului: "fosta iubita a prim-procurorului M.B.";
Este criticată partea vătămată şi pentru activitatea de cadru didactic (aceasta fiind asistent universitar): "ce educaţie poţi sa dai tu unor studenţi când tu eşti mama hoţilor, mama golanilor, escroaca de meserie";
G.D.R. este acuzată de săvârşirea mai multor infracţiuni, cum ar fi: evaziune fiscala ("uita sa le dea facturi clienţilor după ce le ia zeci de mii de euro"), neplata taxelor si impozitelor către stat {"eludează taxele, impozitele), consum de droguri ("se lauda ca fuma fel de fel de droguri) şi ar trebui "Sa fie cercetata si trasa la răspundere pentru faptele penale pe care le săvârşeşte fără să ia în considerare consecinţele aceasta infractoare escroaca de profesie, nu avocat, D.G. îşi merita un loc la puşcăria Rahova, sau la Târgușor".
Persoana vătămată este totodată ameninţată cu darea în vileag, în viitor, a altor infracţiuni pe care le-ar săvârşi, acreditându-se ideea că aceasta se foloseşte de Televiziunea Română în scopuri de înavuţire prin şantaj: "vom face dezvăluiri despre cum se foloseşte aceasta escroaca de televiziunea romana pentru a-si atinge scopurile si pentru a şantaja partea adversa din dosare".
În plângerea formulată, partea vătămată a susţinut că prin aceste postări pe internet a fost grav afectat prestigiul profesional, dar şi încrederea în calitatea serviciilor prestate de cabinetul de avocatură al părţii vătămate şi în calitatea muncii didactice. În profesia de avocat încrederea clienţilor este esenţială, or publicarea unor astfel de filme prin care este acuzată de săvârşirea a numeroase infracţiuni are un efect extrem de puternic în rândul oamenilor. Gravitatea acuzaţiilor este sporită şi de faptul că autorii respectivelor postări susţin că au dovezi care le susţin afirmaţiile.
În concluzie, persoana vătămată este convinsă că numitul B.T. continuă să o denigreze pentru a o intimida, în scopul de a obţine foloase materiale injuste.
G.D.R. a mai susţinut că, încă de pe vremea când îl reprezenta pe B.T. în calitate de avocat, cunoştea că acesta postează pe site-ul „youtube.com".
Fiind audiată la data de 27 ianuarie 2012, numita G.D.R. a declarat că, începând cu anul 2010, deţine calitatea de preşedinte al Asociaţiei I.C., asociaţie fără scop patrimonial, constituită pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, etc.
Persoanele împotriva cărora aceasta a formulat plângere penală îi cunoşteau calitatea de preşedinte al asociaţiei încă din perioada aprilie-mai 2011, când asociaţia a încheiat cu SC B.E. SRL, reprezentată de administrator B.G., un contract de consultanţă. Acest contract a fost semnat de S.L.A., membru al asociaţiei I.C.
Făptuitorii au postat pe internet, pe site-ul „www.voutube.com", numeroase mesaje şi filmuleţe care îi aduc prejudicii de imagine preşedintelui asociaţiei, doamna avocat G.D.R.
În cadrul acestor filmuleţe apare postat inclusiv contractul din 15 iunie 2011, în care apare menţionat numele şi calitatea de avocat a părţii vătămate, aceasta fiind acuzată că ar fi săvârşit fapte de corupţie în această calitate.
Partea vătămată a declarat că ştie de la soţii B.T. şi B.G., din perioada septembrie-octombrie 2011, că aceştia sunt autorii postărilor pe site-ul „youtube". Aceştia, în mod direct, prin mesaje scrise de tip SMS, de pe telefonul mobil, au solicitat avocatei G.D.R. sume de bani ce au crescut treptat până la 35.000 de euro, aceasta fiind ameninţată cu darea în vileag a unor aspecte compromiţătoare despre ea. Aceste mesaje au fost primite începând din data de 15 decembrie 2011.
În filmuleţele postate pe internet, G.D.R. este acuzată că săvârşeşte fapte de corupţie, împreună cu d-na judecător L.A., procuror B.N. şi lucrători de poliţie. în toate aceste postări, i se aduc atingeri grave vieţii personale, profesionale, injurii de tot felul, în scopul de a-i crea o stare de tulburare şi disconfort psihic şi de a o determina să le plătească acestora sume de bani.
Într-unui din filmuleţe, aceştia menţionează "Vom reveni cu noi dezvăluiri".
G.D.R. afirmă că, în ziua de 26 ianuarie 2012, a fost contactată de către doamna avocat N.D.J., care i-a comunicat că B.T. doreşte să îi fie plătită suma de 25.000 de euro pentru "a înceta circul ăsta"şi îi „promite că nu va mai posta nimic" şi nu o va mai hărţui pe viitor.
Partea vătămată i-a propus numitei N.D.J. încheierea unei tranzacţii în acest sens, aceasta fiind de acord.
N.D.J. a fost mandatată cu procură specială să intermedieze această tranzacţie şi a promis că se va asigura că vor fi şterse postările de pe internet la adresa părţii vătămate.
Persoana vătămată a fost de acord să pună la dispoziţia organelor de urmărire penală mesajele de tip SMS şi MMS primite de pe numărul de telefonul utilizat de numitul B.T.
G.D.R. a declarat că B.T. este o persoană predispusă la acte de violenţă, fiind amendat inclusiv de instanţele de judecată pentru afirmaţiile făcute.
Din analiza mesajelor de tip SMS şi MMS puse la dispoziţie de către numita G.D.R., rezultă că acestea conţin atât insulte, cât şi solicitări ale unor sume mari de bani, spre exemplu:
- în data de 20 decembrie 2011: „opriţi o sumă rezonabilă din kei 21 de mii de euro si mi doresk banii mei si toate aktele. nu doresk să depun plângere la barou la DNA SI ALTE INSTITUŢII;
- în data de 30 decembrie 2011: „Vom fake publik hoato kine eşti la toate instituţiile statului (.) DNA EXISTA BAROUL EXISTA, PARKET DE PE LANGA KURTEA DE APEL EXISTA. Presa exista youtube exista (.) ai restituit 9000 de euro? (.) Sa stau la mana ta kadeatear sa ti kada sa mi restitui doar 2000 de euro?";
- în data de 06 ianuarie 2012: „ke krezi ka ai rezolvat ku datu inapoi a 2000 de euro? (.) ati promit eu golanko ka ai sa fi obligata prin lege duketeai la puskarie si la tata la kimitir sa mi restitui toate zekile de mii skroafo ordinara. Nu 2000. Si toate dobânzile si tot ke mi sa furat pe 26 iulie si maşina de o suta de mii vânduta din kauza ta. Alegesar prafu si pulberea de tine"; „toti banii de pe kontrakte ai sa i returnezi si tot ce sa depus in konturile tale golanko ordinara";
- în data de 07 ianuarie 2012: „poi unde sunt zekile de mii care m ai jupuit? (.) Stai ka marţi sunt la Tvr. Sa vezi skandal ke ti fak. Aştept pana luni. (.) Toata tara o sa afle kine eşti si ke eskroaka eşti."
De menţionat că în aceeaşi perioadă au fost postate pe site-ul „www.youtube.com", toate aspectele compromiţătoare despre G.D.R., arătate mai sus.
În data de 17 octombrie 2011, între părţile SC B.E. SRL, reprezentată de numita B.G. şi Cabinetul de avocat G.D., reprezentat de avocat G.D.R., a intervenit acordul de reziliere a contractului de asistenţă juridică din 15 iunie 2011, prin care se prevede că din suma plătită cu titlu de onorariu (10.000 euro, conform contractului) se va restitui societăţii o parte, respectiv suma de 9.000 euro, echivalent în lei, până la data de 30 ianuarie 2012.
Ulterior, la datele de 17 octombrie 2011, 20 octombrie 2011, 24 octombrie 2011, 31 octombrie 2011, 04 noiembrie 2011, 10 noiembrie 2011 şi 14 noiembrie 2011, G.D.R. a restituit numitei B.G., în mai multe tranşe, suma totală de 7.000 euro, întocmindu-se în acest sens procese-verbale, înscrisuri aflate la dosar, în copie.
Urmare a mesajelor primite pe telefonul mobil şi a materialelor publicate pe internet, numita G.D.R. a întocmit factura din 23 decembrie 2011, prin care se stornează factura din 15 iunie 2011, în valoare de 41.756 lei. În aceeaşi zi persoana vătămată a efectuat şi un transfer bancar în sumă de 8.351,20 lei (aproximativ 2.000 euro) în contul SC B.E. SRL, cu explicaţia „REST PLATĂ CTR din 15 iunie 2011".
Deşi cu această ultimă plată numita G.D.R. îşi achitase obligaţiile asumate prin acordul de reziliere întocmit la data de 17 octombrie 2011, urmare a constrângerilor exercitate prin metodele arătate mai sus de către numitul B.T., prin ordinul de plată din 23 ianuarie 2012, persoana vătămată a mai transferat în acelaşi cont încă 4.175 lei (aproximativ 1.000 euro), la rubrica „detalii plată" menționându-se „REST PLATA FACTURA STORNO din 23 decembrie 2011, 1000 EUR.
Această ultimă sumă, de 1.000 euro, nu era datorată de persoana vătămată, conform actelor de la dosar.
La data de 03 mai 2011, între Asociaţia I.C., prin preşedinte G.D.R. şi SC B.E. SRL, prin B.G., a intervenit contractul de consultanţă în valoare de 4.000 euro, sumă achitată prin transfer bancar (16.295 lei la data de 05 mai 2011).
La data de 31 ianuarie 2012, acest contract a fost reziliat printr-un acord de reziliere semnat din partea SC B.E. SRL de către mandatar N.D.J., iar restituirea sumei de 4.000 euro, respectiv 16.426 lei s-a efectuat prin ordin de plată, la aceeaşi dată.
Cu toate acestea, inculpatul B.T., ajutat de inculpata N.D.J., prin aceleaşi mijloace injuste, a continuat să solicite părţii vătămate şi alte sume de bani, nedatorate de către aceasta.
La data de 02 februarie 2012 persoana vătămată a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală mai multe înscrisuri, obţinute de aceasta de la numita N.D.J.
Între aceste înscrisuri este şi un act denumit „tranzacţie", semnată de către numitul B.T. şi soţia acestuia, numita B.G., care se obligă „să retragă toate postările efectuate pe youtube referitoare la activitatea profesională şi viaţa personală a d-nei avocat G.D.R." şi, de asemenea, „pe viitor să nu mai posteze materiale cu caracter compromiţător cu privire la activitatea profesională şi viaţa privată a d-nei avocat G.D.R.".
În schimbul acestor obligaţii, prin acelaşi act, G.D.R. se obligă să restituie foştilor clienţi suma de 25.000 de euro, reprezentând contravaloarea onorariilor primite în baza contractelor de asistenţă juridică reziliate.
Cu această ocazie, persoana vătămată i-a înmânat numitei N.D.J. suma de 500 euro, aceasta din urmă întocmind o chitanţă olografă, ataşată la dosar.
Din analiza tuturor contractelor de asistenţă juridică puse la dispoziţie de către persoana vătămată, precum şi a chitanţelor aferente, rezultă că sumele de bani încasate de partea vătămată cu titlu de onorariu de la B.T. se ridică la un total de aproximativ 5.100 euro, echivalent în lei, astfel încât suma de 25.000 euro solicitată de acesta cu titlu de restituiri de onorarii apare ca vădit disproporţionată şi deci nejustificată în raport cu sumele plătite anterior cu acelaşi titlu către G.D.R.
Prin încheierea nr. 17 din 03 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost emisă autorizaţia din 03 februarie 2012, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03 februarie 2012, pentru interceptarea şi înregistrarea audio-video a convorbirilor şi comunicărilor efectuate prin telefon de către numiţii B.T., N.D.J. şi G.D.R., precum şi pentru înregistrarea audio-video în mediul ambiental, localizarea şi urmărirea prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere a numiţilor B.T. şi N.D.J., precum şi a persoanelor cu care aceştia se întâlneşte şi care au legătură cu cauza.
La data de 07 februarie 2012 s-a procedat la înregistrarea în mediul ambiental a discuţiilor purtate la sediul cabinetului de avocat al persoanei vătămate G.D.R., de către aceasta din urmă cu N.D.J. şi B.T.
Pe parcursul discuţiilor purtate, doamna avocat N.D.J. a aflat de la persoana vătămată că sumele de bani solicitate de numitul B.T. nu reprezintă restituiri de onorarii, ci o contraprestaţie pentru cumpărarea liniştii persoanei vătămate. Cu greu a acceptat să intre în biroul de avocatură al persoanei vătămate şi numitul B.T., care efectiv a preluat controlul situaţiei, prin solicitarea unor sume de bani pe un ton răstit, de la numita G.D.R. Acesta s-a calmat numai după ce a primit suma de 1.000 euro de la persoana vătămată (banii fiind ridicaţi de pe birou de către numita N.D.J.), solicitând prin telefon, probabil membrilor familiei, retragerea filmuleţelor postate pe internet în legătură cu doamna avocat G.D.R.
Cu această ocazie, cei implicaţi au stabilit ca predarea restului de bani să se efectueze ulterior, prin transfer bancar.
La data de 16 februarie 2012 s-a procedat la înregistrarea în mediul ambiental a discuţiilor purtate la sediul cabinetului de avocat al persoanei vătămate G.D.R., de către aceasta din urmă cu inculpaţii N.D.J. şi B.T.:
De cei doi inculpaţi s-au apropiat ofiţerii de poliţie judiciară şi procurorul de caz, care s-au prezentat şi au înfăţişat legitimaţiile de serviciu. împreună cu aceştia s-a aflat şi un martor asistent. Li s-a cerut inculpaţilor să se prezinte şi să declare dacă au asupra lor vreo sumă de bani. Aceştia au susţinut că se numesc B.T. şi N.D.J. - avocat în cadrul Baroului Bucureşti şi că au primit suma de 10.000 euro de la G.D.R., cu titlu de restituire de onorariu pentru numitul B.T., întocmindu-se chitanţă olografă în acest sens, semnată de avocat G.D.R. şi B.T.. Procurorul Ie-a solicitat inculpaţilor B.T. şi N.D.J. să arate suma de 10.000 euro pe care au primit-o de la G.D.R.
Dintr-o geantă neagră pe care o avea asupra sa, N.D.J. a scos un plic ce conţinea mai multe bancnote în cupiura de 100 euro. Procurorul i-a solicitat să aşeze bancnotele pe biroul în faţa căruia se afla. în continuare, organele de urmărire penală au trecut la inventarierea sumelor de bani descoperite asupra învinuitei, constatându-se că aceasta deţine 100 de bancnote având cupiura de100 euro.
Martorului asistent R.I. i s-a solicitat să asiste şi să urmărească citirea seriilor de pe bancnotele prezentate de N.D.J., martorul asistent procedând în consecinţă. Inculpaţilor li s-a pus în vedere şi li s-a permis să verifice împreună cu martorul asistent seriile bancnotelor pe care le primiseră de la G.D.R.
Procedându-se la confruntarea seriilor bancnotelor ce compun suma de 10.000 euro, ridicate de la inculpata N.D.J., cu cele consemnate în procesul-verbal din data de 16 februarie 2012, ora 12:30, proces-verbal în care s-au menţionat seriile bancnotelor ce urmau a face obiectul flagrantului, s-a constatat că toate seriile corespund, fiind vorba despre aceleaşi bancnote.
De la N.D.J. a fost ridicată suma de 10.000 de euro, precum şi mai multe înscrisuri.
Din aceste înscrisuri rezultă că inculpaţii B.T. şi N.D.J. aveau cunoştinţă despre toate sumele de bani restituite de partea vătămată G.D.R. până la acel moment.
Mai mult, în înscrisurile denumite „tranzacţie", semnate de către ambii inculpaţi, se menţionează în mod expres faptul că B.T. şi B.G. se obligă să retragă postările de pe site-ul „youtube" ce se referă la activitatea profesională şi la viaţa personală a părţii vătămate (menţionându-se chiar şi titlurile celor şase filme), să nu mai trimită mesaje SMS sau MMS cu caracter denigrator părţii vătămate, să nu mai divulge aspecte legate de persoana părţii vătămate, să retragă toate plângerile cu caracter civil, penal sau disciplinar etc.
De asemenea, conform aceluiaşi înscris, partea vătămată G.D.R. se obligă să restituie suma de 21.000 euro reprezentând contravaloarea onorariilor primite în baza contractelor de asistenţă juridică.
Partea vătămată nu a semnat aceste înscrisuri.
Din înscrisurile denumite „declaraţie", semnate de inculpatul B.T., rezultă acelaşi fel de angajamente asumate de acesta, în paralel cu primirea sumelor de bani de la G.D.R., cu titlu de „onorarii achitate".
Din convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiei emise de Curtea de Apel Bucureşti au rezultat şi alte aspecte relevante în legătură cu cauza, în data de 16 februarie 2012, cu ocazia prinderii în flagrant delict a inculpaţilor, aceştia au convenit să nu mai discute decât despre restituiri de onorarii, fără a le pune în legătură cu retragerea materialelor compromiţătoare la adresa părţii vătămate, publicate pe internet.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a constatat următoarele:
La data de 15 februarie 2012, prin rezoluţia nr. 40/P/2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus începerea urmăririi penale fată de inculpaţii B.T., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 alin. (1) şi (2) C. pen. şi N.D.J., avocat în cadrul Baroului Bucureşti sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la şantaj, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin. (1) şi (2) C. pen.
La data de 16 februarie 2012, prin ordonanţele nr. 40/P/2012 ale Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii B.T. pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 alin. (1) şi (2) C. pen. şi N.D.J., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la şantaj prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin. (1) şi (2) C. pen.
În fapt, s-a reţinut, în esenţă, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.T. că, începând cu data de 20 decembrie 2011 până în prezent, a constrâns-o pe partea vătămată G.D.R., prin postarea unor materiale compromiţătoare la adresa acesteia pe site-ul www.youtube.com, precum şi prin intermediul unor mesaje tip SMS şi MMS trimise pe telefonul mobil, să-i dea diferite sume de bani, în scopul de a dobândi în mod injust suma totală de 25000 Euro, din care i-a fost remisă până în prezent suma de 14500 Euro; sumele de bani solicitate de inculpat de la partea vătămată nu sunt datorate de acesta din urmă, astfel că reprezintă un folos injust.
În ceea ce o priveşte pe inculpata N.D.J., s-a reţinut, în esenţă, că, începând cu data de 20 decembrie 2011 până în prezent, I-a ajutat pe inculpatul B.T. în activitatea infracţională descrisă mai sus, inclusiv prin intermedierea unei aşa - zise „tranzacţii" între părţi, având ca obiect obligaţia inculpatului B.T. de a retrage postările efectuate pe internet şi de a nu mai posta pe viitor materiale compromiţătoare pentru partea vătămată, în schimbul sumei de 25000 Euro, sumă despre care cunoştea că este solicitată în mod injust şi, totodată, că este nedatorată de partea vătămată.
Prin ordonanţa de reţinere din data de 16 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus reţinerea inculpatului B.T. pe o durată de 24 de ore începând cu data de 16 februarie 2012, ora 23:50 până la data de 17 februarie 2012, ora 23:50.
Prin ordonanţa de reţinere din data de 16 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus reţinerea inculpatei N.D.J. pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 16 februarie 2012, ora 22:40 până la data de 17 februarie 2012, ora 22:40.
Potrivit art. 148 C. proc. pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi există unul dintre cazurile prevăzute la lit. a)-f) din acest text de lege.
Analizând dosarul cauzei, instanţa de fond a constatat că materialul probator administrat până în prezent relevă indicii temeinice, în sensul art. 143 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 681 C. proc. pen., din care rezultă presupunerea rezonabilă că, în perioada decembrie 2011 - februarie 2012, inculpatul B.T. a postat pe sit-ul www.youtube.com mai multe materiale defăimătoare şi compromiţătoare, cuprinzând jigniri şi acuze grave, la adresa părţii vătămate G.D.R., avocat în cadrul Baroului Bucureşti şi preşedinte al asociaţiei I.C., i-a trimis pe telefonul mobil mai multe mesaje de tip SMS şi MMS de aceeaşi natură şi i-a solicitat suma de 25.000 euro sau suma de 21000 Euro, din care a primit de la partea vătămată, astfel constrânsă, în mai multe tranşe, suma totală de 14.500 Euro şi că inculpata N.D.J. l-a ajutat pe inculpatul B.T., intermediind atât încheierea unor înţelegeri între părţi denumite „tranzacţie", în sensul că inculpatul B.T. şi-a asumat obligaţia să retragă postările efectuate pe internet şi să nu mai posteze pe viitor astfel de materiale la adresa părţii vătămate în schimbul primirii sumei de 25.000 Euro sau a sumei de 21000 Euro de la partea vătămată, cât şi primirea de către inculpatul B.T. de la partea vătămată, astfel constrânsă, a sumei de 14.500 Euro, în mai multe tranşe.
Sunt de menţionat în acest sens următoarele mijloace de probă: plângerea şi declaraţiile părţii vătămate G.D.R., înregistrările convorbirilor telefonice şi ambientale, înscrisuri, proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, procesele-verbale de redare a înregistrărilor audio-video ambientale, declaraţiile inculpatei N.D.J., planşe fotografice, suporturi optice tip CD-R.
În opinia instanţei de fond, pe baza probelor arătate existente în prezent la dosarul cauzei, nu se poate stabili dacă activitatea desfăşurată de inculpaţii B.T. şi N.D.J., susmenţionată, s-a realizat pentru a dobândi inculpatul B.T. un folos injust.
La acest moment procesual, respectiv judecarea propunerii de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii B.T. şi N.D.J., legea nu prevede prin dispoziţiile art. 143 alin. (1) C. proc. pen., obligativitatea existenţei unor probe certe ca o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, însă este necesară existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi comis infracţiunea.
În prezenta cauză, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B.T. şi N.D.J., instanţa de fond a constatat că există serioase dubii cu privire la scopul urmărit de cei doi inculpaţi, respectiv dobândirea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, aspect ce ţine de însăşi existenţa infracţiunii de şantaj, care nu se poate comite decât cu intenţie directă - calificată prin scop, persoana sau persoanele care o săvârşesc având reprezentarea că prin fapta comisă exercită o constrângere ilicită asupra victimei, prin care urmăreşte dobândirea în mod injust a unui folos.
Astfel, este adevărat că partea vătămată G.D.R. în plângerea şi declaraţia dată şi în convorbirile cu inculpata N.D.J. a arătat că sumele de bani pretinse de inculpatul B.T. nu i se cuvin acestuia şi că prin plata acestor sume de bani îşi plăteşte liniştea. însă, din probele administrate, respectiv procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, precum şi a celor purtate în mediul ambiental, declaraţiile inculpaţilor B.T. şi N.D.J. şi înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală - tranzacţii, chitanţe, declaraţii, procuri, rezultă că inculpatul B.T. nu face referire în solicitările adresate părţii vătămate decât la „banii mei", respectiv la onorariile achitate de acesta părţii vătămate G.D.R., în baza contractelor de asistenţă juridică şi a contractului de consultanţă încheiate cu aceasta, onorarii pe care i Ie-a solicitat părţii vătămate să i le restituie, considerând că i se cuvin, urmare a rezilierii acestor contracte, inculpatul B.T. fiind profund nemulţumit de activitatea desfăşurată de aceasta în calitate de avocat, considerând că a fost înşelat de partea vătămată şi susţinând că respectivele sume de bani, ce sunt specificate în contractele de asistenţă juridică şi în contractul de consultanţă încheiate cu aceasta, au fost plătite părţii vătămate.
În procesul verbal de redare a dialogului ambiental audi-video, purtat la data de 16 februarie 2012 între partea vătămată G.D.R. şi inculpaţii B.T. şi N.D.J., se menţionează că inculpatul B.T. îi spune părţii vătămate „eu vreau banii mei înapoi", „retumarea onorariilor", iar cu privire la postările pe internet „le scot că vreau eu, nu pentru bani. Din bunu meu simţ".
De asemenea, se mai impune a fi arătat că înţelegerile dintre inculpatul B.T., prin mandatar inculpata N.D.J. şi partea vătămată, în sensul că partea vătămată se obliga să restituie inculpatului B.T. suma de 25.000 Euro sau suma de 21000 Euro, reprezentând contravaloarea onorariilor primite de aceasta în baza contractelor de asistenţă juridică şi a contractului de consultanţă încheiate, iar inculpatul B.T. se obliga să retragă postările de pe site-ul www.youtube.com referitoare la viaţa personală şi profesională a părţii vătămate, de a nu mai trimite mesaje text SMS şi MMS, să distrugă înregistrările efectuate şi să nu le mai folosească pe viitor şi nici să nu mai desfăşoare alte activităţi de natură să aducă prejudicii de imagine părţii vătămate şi să nu o mai discrediteze în nici un fel şi să-şi retragă toate plângerile cu caracter civil, penal şi disciplinar, au fost consemnate în scris, în două înscrisuri denumite „tranzacţie".
De altfel, şi partea vătămată G.R.D., în plângerea penală adresată Direcţiei Naţionale Anticorupţie face referire la „eventuale disensiuni legate de achitarea onorariului" care „nu justifică acţiunile de presiune psihologică" la care este supusă
Totodată, pentru sumele de bani primite de la partea vătămată, respectiv suma totală de 14.500 euro, inculpaţii B.T. şi N.D.J. i-au eliberat părţii vătămate chitanţe care atestă primirea acestor sume de bani de la partea vătămată G.D.R. şi în care se menţionează fie „conform tranzacţiei încheiate", fie că reprezintă „returnarea onorariilor", iar prin procurile speciale întocmite, autentificate în faţa unui notar public, inculpatul B.T. şi soţia sa B.G. au împuternicit-o pe inculpata N.D.J., în calitate de mandatară, să îi reprezinte în faţa cabinetului de avocatură G.D.R. în vederea rezilierii contractelor de asistenţă juridică şi a contractului de consultanţă şi să negocieze şi să primească total sau parţial sume de bani ce au reprezentat contravaloarea onorariului achitat părţii vătămate şi a preţului contractului de consultanţă.
Contractele de asistenţă juridică încheiate între Cabinetul de avocatură G.D.R. şi inculpatul B.T. şi soţia sa B.G. au fost reziliate începând cu data de 23 decembrie 2011, ca de altfel şi contractul de consultanţă.
În legătură cu activitatea desfăşurată de partea vătămată G.R.D. în calitate de avocat, inculpatul B.T. s-a adresat cu plângere penală Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bucureşti şi cu plângere Baroului Bucureşti, fiind discutabilă susţinerea procurorului că s-a realizat o tranzacţionare a dreptului la petiţionare care reprezintă în acest context tot o formă de constrângere a părţii vătămate, în condiţiile în care legea garantează fiecărei persoane liberul acces la justiţie.
Astfel, la data de 12 ianuarie 2012, anterior plângerii formulate de partea vătămată G.D.R. şi înregistrată la Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 24 ianuarie 2012, tot la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bucureşti a fost înregistrată plângerea formulată de inculpatul B.T. şi soţia sa B.G. împotriva părţii vătămate G.R.D., prin care este sesizată activitatea necorespunzătoare a acesteia în calitate de avocat şi în care au arătat că doresc ca partea vătămată să le restituie integral sumele pretinse şi pe care i le-au achitat cu titlu de onorarii deoarece nu sunt justificate.
De asemenea, la data de 4 ianuarie 2012 a fost înregistrată la Baroul Bucureşti o plângere similară a inculpatului B.T. şi a soţiei sale B.G.
În art. 145 din Hotărârea nr. 64/2001 a Uniunii Naţionale a Barourilor din România privind statutul profesiei de avocat, este prevăzut că sumele avansate de client, indiferent de regimul pe care clientul îl stabileşte - onorariu sau cheltuieli - vor fi în mod obligatoriu returnate de avocat acestuia la încetarea contractului, dacă până la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activităţile pentru care i se plătise anticipat onorariu.
În contextul celor arătate, instanţa de apel a apreciat că, în raport de materialul probator existent la acest moment la dosarul cauzei, nu este oportună luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii B.T. şi N.D.J., care, de altfel, nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale şi sunt în vârstă de 56, respectiv, 57 ani, însă având în vedere gravitatea infracţiunii reţinute în sarcina celor doi inculpaţi, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, se impune luarea unei alte măsuri preventive, neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea Bucureşti pe o perioadă de 30 de zile, obligaţiile prevăzute de art. 145 alin. (11) şi alin. (12) C. proc. pen. oferind suficiente garanţii în acest sens.
În ceea ce priveşte celelalte critici formulate, prima instanţă a constatat că sesizarea instanţei prin referatul cu propunere cu propunere de luare a măsurii arestării preventive este legală, fiind respectate de procuror dispoziţiile art. 143 C. proc. pen. privind ascultarea inculpatului, în cauză nefiind incidente dispoziţiile art. 146 C. proc. pen. care reglementează arestarea învinuitului în cursul urmăririi penale.
Referitor la critica ce vizează încadrarea juridică a faptelor, aceasta este un aspect ce vizează fondul cauzei, urmând a fi lămurit pe parcursul derulării procesului penal.
B. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pentru motivele arătate pe larg în practicaua prezentei decizii, solicitând, în esenţă, admiterea propunerii şi arestarea preventivă a inculpaţilor.
Examinând recursul declarat de parchet sub toate aspectele, conform dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Curtea constată că prima instanţă a făcut o analiză detaliată a indiciilor privind săvârşirea infracţiunii de şantaj, respectiv complicitate la această infracţiune, reţinând în mod justificat că, deşi există serioase dubii cu privire la existenţa scopului pentru care cei doi inculpaţi au acţionat în modul descris, respectiv dobândirea unui folos injust, există indicii temeinice care să susţină presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis fapta.
Examinând modul cum s-au derulat faptele în cauză, înalta Curte constată că inculpatul B.T. a uzat de mai multe căi legale pentru recuperarea onorariilor pretins a fi plătite părţii vătămate - plângere penală, sesizare la baroul de avocaţi, ş.a., recurgând chiar la serviciile altui avocat în acest scop, coinculpata N.D.J., iar tranzacţiile încheiate între partea vătămată şi inculpat, ce atestă restituirea parţială a onorariilor încasate, nu pot fi invocate ca fiind exclusiv rezultatul şantajului, partea vătămată fiind o persoană cu o experienţă deloc de neglijat în materie, avocat şi preşedinte al unei asociaţii pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Pe de altă parte, din convorbirile purtate între partea vătămată şi inculpaţi, înregistrate ambiental de către aceştia din urmă, rezultă că între inculpatul B.T. şi partea vătămată au existat relaţii ce depăşesc strict natura unui contract de reprezentare avocaţială, părţile fiind implicate şi în alte afaceri.
În altă ordine de idei, Curtea constată că prezenta cauză s-a construit plecând de la plângerea părţii vătămate şi versiunea prezentată de acesta în declaraţiile sale, fiind creditată într-un mod ce nu mai lasă loc în instrumentarea urmăririi penale altor ipoteze de lucru, ce reies în parte din declaraţiile inculpaţilor şi sunt confirmate de convorbirile purtate între părţi, înregistrate ambiental de către inculpaţi. Or, este posibil ca partea vătămată să nu fi tăiat chitanţă pentru întreaga sumă primită ca onorariu de la soţii B., aspect ce trebuie clarificat de anchetă, astfel nu se explică de ce a acceptat să plătească nişte sume exagerat de mari faţă de cele recunoscute ca fiind primite, explicaţia că a acţionat în acest mod doar pentru a-şi cumpăra liniştea nefiind pertinentă. Prin prisma activităţii pe care o desfăşoară zilnic, un avocat, categorie din care face parte persoana vătămată, trebuie să aibă o rezistentă minimă la stres şi la presiunile ce rezultă din relaţia cu clientul, iar nemulţumirile de acest gen sunt frecvente în zona relaţiei client, avocat, neavând potenţialul de a crea părţii vătămate o asemenea temere încât să o determine să restituie sume de bani vădit mai mari decât cele primite.
Nu lipsită de importanţă este şi implicarea în această „afacere judiciară" a procurorului B., arestat preventiv şi cercetat pentru o serie de activităţi incompatibile cu funcţia, aspect ce necesită o abordare atentă a anchetei, având în vedere calificarea şi abilităţile profesionale ale persoanelor implicate.
În consecinţă, în raport şi de aceste considerente, înalta Curte constată că instanţa de fond a apreciat în mod corect că, în raport de materialul probator existent la acest moment la dosarul cauzei, nu este oportună luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii B.T. şi N.D.J., precum şi că faţă de existenţa indiciilor din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceştia au comis fapta şi pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, se impune luarea unei măsuri alternative, neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea Bucureşti pe o perioadă de 30 de zile.
Ca atare, constatând neîntemeiate criticile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, înalta Curte, văzând şi prevederile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de această unitate de parchet.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie ŞI Justiţie - D.N.A. împotriva încheierii din 18 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 1341/2/2012 (545/2012), privind pe inculpaţii B.T. şi N.D.J.
Onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B.T. până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată N.D.J., în sumă de 100 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 637/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 613/2012. Penal → |
|---|
