ICCJ. Decizia nr. 737/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.737/2012
Dosar nr. 8784/2/2011
Şedinţa publică din 14 martie 2012
Asupra recursului de faţă
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, petentul B.l.M. a solicitat desfiinţarea Rezoluţiei nr. 2287/P/2010 din 29.08.2011, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, rezoluţie prin care s-a dispus neînceperea urmării penale faţă de avocat D.J. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. şi art. 290 C. pen.
Prin Rezoluţia nr. 2551/11-2/2011 din 21 septembrie 2011 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a respins plângerea formulată de petent.
Nemulţumit petentul s-a adresat cu plângere instanţei de judecată.
Prin Sentinţa penală nr.486/ F din 27 octombrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petent.
Pentru a se hotărî astfel instanţa a reţinut că din actele premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat indicii cu privire la săvârşirea infracţiunilor reclamate de către avocat D.J., cu prilejul încheierii contractului de asistenţă juridică.
Împotriva acestei din urmă sentinţe, petiţionarul a formulat recursul de faţă.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, persoana vătămată , precum şi orice alte persoane pot face plângere la judecătorul de la instanţă căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul , soluţionând plângerea o poate respinge ca nefondată prin sentinţă, ca în speţă, iar potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunţate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentinţa pronunţată în aceste condiţii este definitivă de la data pronunţării.
Aşa fiind, Înalta Curte , în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiţionarul B.l.M.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul B.l.M. împotriva sentinţei penale nr.486/ F din 27 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 741/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 736/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
