ICCJ. Decizia nr. 920/2012. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Revizuire - Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 920/2012
Dosar nr. 5822/1/2011
Şedinţa publică din 13 iunie 2012
Asupra cauzei de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Asupra cererii privind sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (2) C. proc. pen.
Procedând la verificarea excepţiei invocate de petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Înalta Curte constată că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea ei fiind inadmisibilă.
Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată, rezultă că admisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a patru cerinţe stipulate expres de textul legislativ, respectiv:
a. starea de procesivitate, în care ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate apare ca un incident procedural creat în faţa unei instanţe de judecată, ce trebuie rezolvat premergător fondului litigiului;
b. activitatea legii, în sensul că, excepţia priveşte un act normativ, lege sau ordonanţă ori o dispoziţie din acestea, în vigoare.
c. prevederile care fac obiectul excepţiei să nu fi fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale
d. interesul procesual al rezolvării prealabile a excepţiei de neconstituţionalitate.
Art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, care reia stipulaţia din art. 146 lit. c) din Constituţie stabileşte, în alin. (1), (2) şi (3), situaţiile în care o excepţie de neconstituţionalitate este admisibilă.
Totodată, din examinarea dispoziţiilor alin. (6) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, rezultă că excepţiile contrare prevederilor alin. (1), (2) şi (3) ale aceluiaşi art. sunt inadmisibile, astfel că trebuie să fie respinse, ca atare, chiar de instanţa sesizată , printr-o încheiere motivată, fără a se mai sesiza Curtea Constituţională.
Decizia Curţii Constituţionale în soluţionarea excepţiei trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conţinutului hotărârii din procesul principal. Aceasta presupune, pe de o parte, existenţa unei legături directe dintre norma contestată şi soluţia procesului principal, iar pe de altă parte, rolul concret pe care îl va avea decizia sa în proces, ea trebuind să aibă efecte materiale asupra conţinutului deciziei judecătorilor.
Or, din analiza excepţiei invocate de petentă rezultă că ceea ce se urmăreşte este, de fapt, modificarea dispoziţiilor legale, în sensul ca informaţiile în cazul cererilor de strămutare a cauzelor aflte pe rolul Curţilor de Apel Bucureşti să nu mai fie solicitate de la Ministrul Justiţiei, solicitare vădit inadmisibilă în raport cu normele legale evocate mai sus.
2. Pe fondul cauzei;
Analizând actele şi lucrările de la dosar, Înalta Curte constată următoarele:
Pe roul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie , secţia penală a fost înregistrată cererea formulată de Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor.
La termenul de judecată din 13 iunie 2012, prezent în faţa instanţei şi la întrebarea instanţei care este obiectul cauzei, reprezentantul petentei a arătat că obiectul cauzei de faţă în reprezintă cererea de revizuire a sentinţei penale din 30 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti secţia I penală în Dosarul nr. 3019/2/2009, sentinţă prin care s-a soluţionat cauza având ca obiect plângerea împotriva rezoluţiei nr. 1485/P/2008.
Potrivit art. 397 alin. (1) C. proc. pen., cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanţa care a judecat cauza în primă instanţă.
Aşa fiind având în vedere că cererea de revizuire priveşte sentinţa penală nr. 310 din 30 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, Înalta Curte constată că efectuarea acetelor de cercetare conform art. 399 C. proc. pen. revine Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Pentru toate considerentele mai sus arătatete, Înalta Curte urmează a respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (2) C. proc. pen., constatând că excepţia este inadmisibilă şi urmând a trimite cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 310 din 30 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti Secţia I Penală în dosarul 3019/2/2009 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (2) C. pen., constatând că excepţia este inadmisibilă, cerere formulată de petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor.
Trimite cererea de revizuire a sentinţei penale din 30 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală în Dosarul nr. 3019/2/2009, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 iunie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 919/2012. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 935/2012. Penal → |
---|