ICCJ. Decizia nr. 1107/2013. Penal. Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (art. 279 C.p., Legea 295/2004). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1107/2013
Dosar nr. 483/116/2012
Şedinţa din 29 martie 2013
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 63 din 10 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, au fost respinse cererile de achitare formulate prin apărători de inculpaţii G.M.F. şi Ţ.Ş.M.
1) În baza art. 271 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (1) - (4) şi (7) C. proc. pen. şi a art. 74 lit. a) şi c) - art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.M.F., la 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 134 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 3201 alin. (1) - (4) şi (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) - art. 76 lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul la o lună închisoare.
În baza art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu referire la art. 279 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (1) - (4) şi (7) C. proc. pen. şi a art. 74 lit. a) şi c) - art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul G.M.F. să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 81 - 82 şi 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a celor accesorii pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
2) În baza art. 134 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 3201 alin. (1) - (4) şi (7) C. proc. pen. şi a art. 74 lit. a) şi c) - art. 76 lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul Ţ.Ş.M., la o lună închisoare.
În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (1) - (4) şi (7) C. proc. pen. şi a art. 74 lit. a) şi c) rap. la art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 134 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 3201 alin. (1) - (4) şi alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 lit. a) şi c) rap. la art. 76 lit. e) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o lună închisoare.
În baza art. 25 C. pen. raportat la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 3201 alin. (1) - (4) şi (7) C. proc. pen. şi a art. 74 lit. a) şi c) - 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul Ţ.Ş.M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 81 - 82 şi a art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a celor accesorii pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
În baza art. 118 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului, de la inculpatul Ţ.Ş.M. un pistol (armă neletală), marca E.C., seria aaa şi o puşcă cu aer comprimat marca G., calibru 5,5 mm, seria bbb1, depuse la camera de corpuri delicte a IPJ Călăraşi cu dovada din 07 martie 2011.
Au fost obligaţi inculpaţii la câte 400 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul din 29 februarie 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi s-a reţinut că în urma obţinerii unor informaţii de la autorităţile bulgare, în ziua de 29 decembrie 2010, organele de poliţie au efectuat o percheziţie la domiciliul inculpatului G.M.F., căutând cele două arme achiziţionate de acesta din Bulgaria (respectiv un pistol pentru împrăştiat gaze iritant-lacrimogene marca E.C. seria aaa şi o puşcă cu aer comprimat marca G., calibru 5,5 mm, seria bbb1, arme pe care le-ar fi deţinut la domiciliu.
Armele nu au fost găsite la domiciliul inculpatului G.M.F., acesta declarând că armele le-a predat inculpatului Ţ.Ş.M. a doua zi după cumpărare, pentru că le achiziţionase special pentru acest inculpat.
Şi inculpatul Ţ.Ş.M. a recunoscut că a primit de la celălalt inculpat şi a predat puşca şi pistolul la data de 04 ianuarie 2011.
Din actele remise de autorităţile bulgare, a mai rezultat că şi inculpatul Ţ.Ş.M. a cumpărat două arme neletale cu aer comprimat de 5,5 mm marca G., însă armele nu au fost găsite la domiciliul inculpatului, motiv pentru care, sub acest aspect, în Dosarul nr. 587/P/2010 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală (mai ales că inculpatul s-a apărat că a restituit armele la magazinul de unde le cumpărase).
S-a dispus începerea urmăririi penale la 15 decembrie 2010, confirmată de procuror la 21 decembrie 2010, acţiunea penală fiind pusă în mişcare prin rechizitoriu la 29 februarie 2012.
La urmărirea penală s-au efectuat verificări din care a rezultat că inculpaţii nu figurează ca fiind autorizaţi să deţină cele două arme neletale, despre care Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Călăraşi, constatând tehnico-ştiinţific, a stabilit că nu sunt în stare de funcţionare.
În raport de cele de mai sus şi de recunoaşterea săvârşirii faptelor, instanţa de fond a apreciat că faptele inculpatului G.M.F., care, fără drept, în anul 2009, a cumpărat dintr-un magazin din oraşul Silistra, Republica Bulgaria, două arme neletale (o puşcă cu aer comprimat şi un pistol pentru împrăştiat gaze iritant lacrimogene), pe care le-a trecut prin vamă în România fără a le declara şi fără a îndeplini formalităţile prevăzute de lege, transportându-le ilegal la domiciliu, apoi transportându-le persoanei pentru care le achiziţionase, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: contrabandă calificată prev. de art. 271 din Legea nr. 86/2006; deţinere ilegală de armă neletală (numai pentru puşca cu aer comprimat G.) prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004; efectuare fără drept de operaţiuni cu arme şi muniţii prev. de art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu ref. la art. 279 alin. (1) C. pen.
S-a mai precizat că faptele inculpatului Ţ.Ş.M. care l-a determinat pe inculpatul G.M.F. să săvârşească infracţiunea de contrabandă calificată, de deţinere ilegală de armă supusă autorizării, ca şi de efectuare de operaţiuni ilicite cu arme întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor respective în forma de participaţie reglementată de art. 25 C. pen. şi anume: instigare la contrabandă calificată prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006; instigare la deţinere ilegală de armă supusă autorizării (prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 134 din Legea nr. 295/2004), instigare la efectuarea de operaţiuni ilicite cu arme prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004.
În sarcina aceluiaşi inculpat s-a reţinut şi infracţiunea distinctă de deţinere ilegală de armă supusă autorizării (cu privire la puşca cu aer comprimat, pistolul făcând parte la un moment dat al succesiunii normei penale speciale, din categoria armelor neletale supuse notificării), fiind întrunite elementele constitutive prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004.
Pentru ambii inculpaţi, apărătorii au formulat cereri de achitare în temeiul art. 10 lit. b1) C. proc. pen., invocând lipsa de antecedente penale şi atitudinea sinceră a fiecărui inculpat în parte, însă tribunalul apreciază că niciuneia dintre faptele inculpatului nu-i lipseşte gradul de pericol social concret prevăzut de lege pentru a fi infracţiuni.
Este adevărat că reglementarea regimului armelor şi muniţiilor a cunoscut o relaxare după adoptarea Legii nr. 295/2004, însă nici acest aspect nu poate echivala cu unul dintre elementele enumerate exemplificativ în art. 181 alin. (2) C. pen., la fel cum lipsa consecinţelor imediate sau teribilismul vârstei nu pot estompa pericolul social concret al faptei, până la a o exclude din sfera infracţională.
Faţă de cele reţinute, instanţa de fond a respins cererile de achitare formulate de inculpaţi.
La individualizarea pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi e) C. pen., circumstanţele în care au fost comise faptele (activitatea infracţională a inculpatului Ţ.Ş.M. fiind întreruptă prin intervenţia organelor de poliţie) şi circumstanţele personale ale inculpaţilor: tineri, cu atitudine sinceră în timpul procesului, fără antecedente penale, G.M.F. fiind sancţionat administrativ în 2010).
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul Ţ.Ş.M., solicitând reindividualizarea pedepsei în sensul de a se da mai mare eficienţă circumstanţelor atenuante judecătoreşti reţinute de instanţa de fond, în scopul de a se stabili o pedeapsă de cel mult un an închisoare, cu suspendarea condiţionată a acesteia, pentru a avea posibilitatea de a beneficia de permisul de portarmă necesar la noul loc de muncă.
Prin Decizia penală nr. 310/A din 26 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Ţ.Ş.M. împotriva Sentinţei penale nr. 63 din 10 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Călăraşi.
A obligat inculpatul la 200 RON cheltuielile judiciare către stat.
A respins ca nefondată cererea de scutire de plată a amenzii formulată de dl. av. S.C.I.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
În mod justificat instanţa a aplicat procedura prev. de art. 3201 C. proc. pen. şi a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi încadrarea juridică, în concordanţă cu probele administrate în cauză.
În urma unei analize complete a criteriilor prev. de art. 181 alin. (2) C. proc. pen., instanţa a stabilit corect că faptele inculpatului îndeplinesc toate condiţiile esenţiale ale unei infracţiuni, inclusiv în ce priveşte pericolul social, aşa încât soluţia de condamnare este legală şi temeinică, neexistând temeiuri de achitare.
În ceea ce priceşte individualizarea pedepsei s-a reţinut că instanţa de fond a avut în vedere, cu respectarea disp. art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), atât circumstanţele în care au fost comise faptele cât şi datele ce caracterizează persoana inculpatului, prima instanţă de control judiciar, considerând că nu există temeiuri de reducere a pedepselor, astfel cum au fost aplicate prin sentinţa atacată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul Ţ.Ş.M. Criticile formulate de inculpat vizează greşita individualizare a pedepsei şi se circumscriu cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate prin prisma cazului de casare invocat, conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., cât şi din perspectiva disp. art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., reţine Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că recursul declarat de inculpat este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente.
Reţine Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că situaţia de fapt a fost temeinic stabilită de instanţa de fond în baza unei analize judicioase şi obiective a întregului ansamblu probator administrat atât în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor este justă şi corespunde stării de fapt, în mod corect, apreciind instanţa de fond că în cauză sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
Critica formulată de inculpat din perspectiva cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., se constată că nu este întemeiată, pedeapsa aplicată acestuia fiind proporţională cu gradul de pericol social al faptelor comise, instanţa de fond, dând eficienţă tuturor criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei, astfel cum sunt reglementate de disp. art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Ca urmare a solicitării exprese a inculpatului, care a declarat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare şi doreşte să fie judecat pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, se constată că prima instanţă a aplicat în mod justificat procedura prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei se constată că instanţa de fond a avut în vedere, atât circumstanţele în care au fost comise faptele, cât şi datele ce caracterizează persoana inculpatului. De asemenea, prima instanţă a dat o relevanţă deosebită circumstanţelor personale favorabile pe care le-a reţinut cu valoarea unor circumstanţe atenuante judecătoreşti în condiţiile art. 74 lit. a) şi c) C. pen. cu consecinţa stabilirii unor pedepse situate sub minimul special şi aplicării dispoziţiilor referitoare la suspendarea condiţionată a pedepsei rezultante.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului au fost avute în vedere şi unele aspecte care relevă periculozitatea inculpatului. Astfel, inculpatul este cel care a solicitat procurarea armelor, a deţinut armele procurate ilegal o lungă perioadă de timp, activitatea sa infracţională nefiind întreruptă din proprie iniţiativă ci prin intervenţia organelor de poliţie.
Faţă de considerentele arătate Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpatul Ţ.Ş.M.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ţ.Ş.M. împotriva Deciziei penale nr. 310/A din 26 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1106/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune... | ICCJ. Decizia nr. 1108/2013. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
