ICCJ. Decizia nr. 1423/2013. Penal

Decizii penale ICCJ 2013

RO M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1423/2013

Dosar nr. 7046/85/2011

Şedinţa publică din 24 aprilie 2013

Asupra recursului de faţă;

În baza înscrisurilor aflate la dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 46/2012 pronunţată de Tribunalul Sibiu în Dosar nr. 7046/85/2011 s-a dispus:

Respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei inculpatului C.C.M. din infracţiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 17⁴ alin. (1) şi (2) combinat cu art. 17⁵ alin. (1) lit. i) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.

1. În baza art. 20 raportat la art. 17⁴ alin. (1) şi (2) combinat cu art. 17⁵ alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplic art. 73 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.C.M., cetăţean român, studii 5 clase, necăsătorit, fără copii minori, fără ocupaţie, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de omor calificat în forma tentativei.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a), lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 192 alin. (1) şi (2), teza 1 şi 3 C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracţiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

În baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de port fără drept a cuţitului în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului C.C.M., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului C.C.M. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a), lit. b) C. pen.

2. În baza art. 322 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.F., cetăţean român, studii 2 clase, necăsătorit, fără copii minori, fără ocupaţie, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încăierare.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.F., urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului C.F. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 1 an închisoare pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare în condiţiile art. 82 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a pedepsei aplicate s-a suspendat şi pedeapsa accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenţia inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

3. În baza art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C.C., cetăţean român, studii 4 clase, căsătorit, 4 copii minori, fără ocupaţie, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încăierare.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.C., urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului C.C. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 6 luni închisoare pe o durată de 2 ani şi 8 luni, care constituie termen de încercare în condiţiile art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a pedepsei aplicate s-a suspendat şi pedeapsa accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenţia inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

4. În baza art. 322 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.V., cetăţean român, studii 8 clase, căsătorit, cu doi copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupaţie, la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încăierare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.V., urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului C.V. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 1 an închisoare pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare în condiţiile art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a pedepsei aplicate s-a suspendat şi pedeapsa accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 313 din Legea 95/2006 au fost admise acţiunile civile exercitate de părţile civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu şi Serviciul de Ambulanţă Judeţean Sibiu, şi în consecinţă:

A fost obligat inculpatul C.C.M. să plătească, în raport cu contribuţia sa la cheltuielile de spitalizare şi transport a inculpatului - parte vătămată C.C. următoarele sume: Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu suma de 705, 24 RON; Serviciului de Ambulanţă Judeţean Sibiu - suma de 167,2 RON.

Au fost obligaţi fiecare dintre inculpaţii C.F., C.C. şi C.V. la plata următoarelor sume: câte 211,36 RON fiecare în favoarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; câte 236,29 RON fiecare în favoarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Sibiu.

Au fost respinse acţiunile civile formulate de inculpaţii-părţi vătămate C.F., C.C.M. şi respectiv inculpatul-parte vătămată C.C. ca neîntemeiate.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea cuţitului - corp delict folosit de inculpatul C.C.M. la comiterea faptei, înregistrat în Registru Corpuri delicte al Tribunalului Sibiu 57/2011. În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul C.C.M. în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J., la data la data eliberării din penitenciar. în baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., obligă inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele considerente:

În temeiul probaţiunii administrate în faza de urmărire penală şi nemijlocit în faţa instanţei, respectiv : procesului-verbal de cercetare la faţă locului ocazie cu care a fost ridicat cuţitul folosit de învinuitul C.C.M. în agresarea învinuitului C.C. iar în curtea imobilului locuit de înv. C.C. s-a constatat prezenţa unei substanţe roşietice, după aspect sânge, dispusă sub formă de pete; raportul de constatare medico-legală nr. 399/II/a/44 din 4 august 2011, al Serviciului de Medicină Legală Judeţean Sibiu, privind leziunile traumatice prezentate de învinuitul C.C., mecanismul lor de formare şi urmările acestora asupra sănătăţii şi vieţii persoanei menţionate; certificatul medico-legal nr. 1/a/678 din 27 iulie 2011, în care se concluzionează că învinuitul C.C.M. a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu corpuri dure şi compresiune cu mâna care au necesitat îngrijiri medicale de 4 - 5 zile pentru vindecare; certificatul medico-legal nr. 1/a/689 din 28 iulie 2011 al Serviciului de Medicină Legală Judeţean Sibiu, în care se reţine că învinuitul C.V. a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu corpuri dure, cădere pe un plan dur şi compresiune cu mâna la nivelul gâtului; declaraţiile martorilor F.I., C.I., C.C.F., R.C., C.M., C.C.Z., C.M.Z., şi R.I.G., care precizează că în data de 26 iulie 2011, orele 22.00, în comuna G.R., jud. Sibiu, în stradă, învinuiţii C.C.M. şi C.F. s-au încăierat cu învinuiţii C.C. şi C.V., şi-au adresat cuvinte injurioase şi indecente, şi-au aplicat reciproc lovituri cu pumnii şi picioarele, fiind despărţiţi de învinuiţii G.C. şi G.D., că învinuitul C.C.M. a pătruns în curtea imobilului vecin unde l-a atacat şi lovit cu un cuţit pe învinuitul C.C., toate aceste acţiuni fiind desfăşurate în prezenţa unui număr mare de consăteni, speriaţi şi neliniştiţi de cele văzute; declaraţiile învinuiţilor C.C.M., C.F., C.C., C.V., G.C. şi G.D., cu privire la modul în care s-a produs şi desfăşurat încăierarea şi urmările acesteia; declaraţiile inculpaţilor în faţa instanţei; declaraţiile martorii F.I.; R.C., C.C.Z., C.C.F., C.I., R.I.G., C.M.Z., instanţa a reţinut în fapt următoarele:

Toţi inculpaţii locuiesc în comuna G.R., jud. Sibiu, având casele în apropiere una de cealaltă.

În data de 26 iulie 2011, în jurul orelor 22.00, inculpatul C.C.M., aflat în stare de ebrietate, a rupt scânduri din gardul casei familiei C.C., lucru ce a determinat ieşirea inculpatului C.C. în stradă. Acesta l-a înjurat pe inculpatul C.C.M., imediat între cei doi declanşându-se un conflict verbal, urmat de agresiuni fizice reciproce.

La scurt timp, în stradă au ieşit C.F. (fratele lui C.C.M.) şi respectiv C.V. (fiul lui C.C.), între cele patru persoane constituite în două grupuri producându-se o încăierare în care acestea s-au lovit reciproc şi şi-au adresat injurii. Conflictul a durat câteva minute, timp în care, la faţa locului s-au strâns mai multe persoane care încercau să-i despartă pe cei patru inculpaţi.

Într-un final, inculpaţii au intrat fiecare în curţile proprii, astfel că incidentul părea încheiat.

Din cauza surescitării produse de alcool, inculpatul C.C.M. a revenit în stradă, de unde a pătruns fără drept în curtea locuinţei familiei C.C. având asupra sa şi un cuţit. Cu acest obiect contondent i-a aplicat mai multe lovituri inculpatului C.C., în prezenţa familiei acestuia din urmă. Loviturile au vizat zona toracică posterioară, soldându-se cu două plăgi toracice înjunghiate, una dintre ele penetrantă cu hemotorax drept, care au impus spitalizarea celui agresat şi acordarea de îngrijiri medicale pentru salvarea vieţii.

Pe parcursul încăierării au suferit leziuni şi inculpaţii C.V., C.F. şi C.C.M. care au necesitat 4 - 9 zile de îngrijiri medicale.

Actele de agresiune reciproce exercitate de cei patru inculpaţi au tulburat în mod vădit liniştea publică, manifestările la care aceştia s-au dedat aducând atingere bunelor moravuri.

La ultimul termen de judecată, inculpatul C.C.M., prin apărător ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor acestui inculpat din infracţiunea de tentativă la omor calificat în infracţiunea de lovire motivându-şi solicitarea prin aceea că viaţa inculpatului C.C. nu a fost pusă în primejdie, şi pe de altă parte cuţitul folosit nu îndeplineşte condiţiile Legii nr. 295/2004 pentru a fi considerată armă. Instanţa a respins această cerere ca neîntemeiată, din probatoriul administrat în cauză rezultând cu certitudine că inculpatul C.C.M. a acţionat cu intenţie (indirectă) de a ucide acceptând că prin acţiunea sa agresivă, se poate produce moartea victimei. Susţinerea inculpatului în sensul că a săvârşit fapta în stare de legitimă apărare a fost înlăturată cu motivarea că acesta a comis infracţiunea de omor în momentul în care se afla fără drept în curtea victimei, astfel că această apărare a acestui inculpat este neîntemeiată.

În drept, s-a arătat că faptele inculpatului C.C.M., aşa cum au fost descrise, constituie infracţiunile de tentativă la omor calificat, violare de domiciliu în formă agravată, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice şi port fără drept al cuţitului în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, fapte aflate în concurs real de infracţiuni.

Instanţa a reţinut în favoarea acestui inculpat circumstanţa atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C. pen., respectiv scuza provocării arătând că inculpatul a reacţionat violent într-o primă fază, când s-a produs încăierarea, datorită faptului că a fost înjurat de către coinculpatul C.C., iar apoi, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cursul judecăţii, a fost persoana cea mai agresată în încăierarea creată în stradă. În privinţa celorlalţi trei inculpaţi, instanţa a apreciat, din coroborarea probelor administrate că vinovăţia acestora în comiterea infracţiunilor de încăierare şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice a fost dovedită în cauză. Susţinerea inculpatului C.V. în sensul că a fost prins în încăierare împotriva voinţei sale, doar pentru a-şi apăra tatăl a fost înlăturată ca neîntemeiată, instanţa motivând că acest inculpat a participat activ, intenţionat, la încăierare, lovind şi el pe ceilalţi inculpaţi, nu s-a limitat doar la a-l apăra pe coinculpatul C.C. Inculpatul C.C., şi-a recunoscut vinovăţia, în procedura prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanţa a reţinut criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. art. 4 lit. a), lit. b) C. pen.

În privinţa inculpaţilor C.F., C.C. şi C.V. instanţa a apreciat că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru aceştia, în sensul că, chiar şi fără executarea efectivă a pedepsei nu vor mai săvârşi infracţiuni, astfel că scopul pedepsei poate fi realizat fără privare de libertate, şi a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În ce priveşte latura civilă a cauzei s-a reţinut că s-au constituit părţi civile spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu şi Serviciul de Ambulanţă Judeţean Sibiu cu contravaloarea cheltuielilor de spitalizare şi de transport necesare inculpaţilor - părţi vătămate C.C., C.F., C.C.M.

Ţinând cont de proporţia culpei inculpatului C.C.M. la producerea acestor cheltuieli (apreciată de instanţă la 75%), instanţa a obligat inculpaţii la suportarea lor.

S-a reţinut că s-au constituit părţi civile şi inculpaţii părţi vătămate C.F. şi C.C.M. împotriva inculpaţilor C.C. şi C.V. (cu suma de 100.000 fiecare, reprezentând daune morale) şi de asemenea inculpatul parte vătămată C.C. împotriva inculpaţilor C.F. şi C.C.M. (cu suma de 1500 RON daune materiale şi 5000 RON daune morale). Instanţa a respins ca neîntemeiate acţiunile civile reciproce ale inculpaţilor motivând că prejudiciile cauzate sunt consecinţa propriilor acţiuni de natură penală.

Împotriva acestei soluţii au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu şi inculpaţii C.C.M. şi C.F.

În apelul său Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a solicitat desfiinţarea hotărârii şi în rejudecare înlăturarea reţinerii stării de provocare în favoarea inculpatului C.C.M. în raport cu infracţiunile de violare de domiciliu, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice şi portul fără drept a cuţitului în locurile publice, aplicarea unei pedepsei complementare la pedeapsa rezultantă obţinută în urma contopirii pentru inculpatul C.C.M. şi aplicarea unui spor la pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului C.C.M.

În apelul său inculpatul C.C.M. a solicitat desfiinţarea hotărârii şi în rejudecare suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 86¹ C. pen., s-a susţinut că o asemenea soluţie poate fi adoptată deoarece inculpatul nu are antecedente penale, regretă faptele şi a săvârşit faptele în stare de provocare. În plus s-a arătat că soţia inculpatului este însărcinată.

În ce-l priveşte pe inculpatul C.F. s-a solicitat să se dispună încetarea procesului penal deoarece a intervenit decesul acestuia.

Deliberând asupra apelurilor, prin prisma motivelor invocate, şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 C. proc. pen. Curtea a reţinut următoarele:

Instanţa de fond a stabilit, în temeiul, probaţiunii administrate o stare de fapt corectă. Apelanţii nu au criticat hotărârea sub acest aspect.

Din declaraţiile inculpaţilor coroborate cu declaraţiile martorilor F.I., R.C., C.C.Z., C.C.F., C.I., R.I.G., C.M.Z. a rezultat fără dubiu că în data de 26 iulie 2011 între inculpaţii C.C.M. şi C.F., pe de o parte, şi inculpaţii C.C. şi C.V. a avut loc un conflict aceştia insultându-se şi agresându-se reciproc, încăierarea lor aducând atingere bunelor moravuri şi tulburând ordinea şi liniştea publică, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. şi 322 alin. (1) C. pen. Totodată inculpatul C.C.M. cu acelaşi prilej a intrat fără drept în curtea familiei C.C. purtând asupra sa, fără drept, un cuţit cu care, a aplicat mai multe lovituri părţii vătămate C.C. în zona pieptului, una dintre ele afectând plămânul acesteia, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., port, fără drept, de cuţit, prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 şi tentativă de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 17⁴ alin. (1) şi (2) cu art. 17⁵ alin. (1) lit. i) C. pen.

În ce priveşte criticile apelantului Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu Curtea a reţinut că acestea sunt întemeiate.

În mod eronat instanţa de fond a reţinut la încadrarea juridică a infracţiunilor de violare de domiciliu, ultraj contra bunelor moravuri şi port fără drept de cuţit starea de provocare reţinute în sarcina inculpatului C.C.M. Starea de provocare trebuie stabilită pentru fiecare infracţiune în parte, or, în cauză nu s-a dovedit că săvârşirea acestor infracţiuni ar fi avut loc sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii determinate de o tulburare din partea părţii vătămate. Distinct de aceasta în situaţia infracţiunilor de port fără drept de cuţit şi ultraj contra bunelor moravuri subiectul pasiv al acestora este statul astfel că nu poate fi vorba de o "provocare a părţii vătămate".

S-a reţinut că este justificată susţinerea apelantului în sensul că instanţa de fond a omis, la contopirea pedepselor stabilite inculpatului C.C.M., să aplice dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen. referitoare la aplicarea pedepsei complementare alături de pedeapsa rezultată în urma contopirii pedepselor cu închisoare.

De asemenea având în vedere numărul mare de infracţiuni pentru care a fost condamnat inculpatul C.C.M., gravitatea acestora, Curtea a arătat că la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa trebuia ca în procesul de contopire să dispună, în temeiul art. 34 lit. b) C. pen., aplicarea unui spor pedepsei rezultante.

Criticile apelantului C.C.M. s-a apreciat că sunt întemeiate în parte. Astfel Curtea a arătat că, în raport de conduita inculpatului anterior săvârşirii infracţiunilor - acesta nu a mai fost confruntat cu legea penală şi de conduita sa sinceră pe parcursul derulării procedurilor era justificată reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a) şi b) C. pen.

De asemenea Curtea a arătat că în mod eronat instanţa de fond a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I, apreciind că deşi inculpatul a săvârşit fapte grave conduita generală a acestuia nu impune privarea sa de dreptul de a alege.

Solicitarea inculpatului de a se aplica la individualizare judiciară a executării pedepsei rezultante dispoziţiile art. 86¹ C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei s-a reţinut că sunt neîntemeiate. În raport de gravitatea faptei de tentativă de omor, şi de împrejurările săvârşirii ei, Curtea a arătat că nu sunt temeiuri suficiente de a considera că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie. Scuza provocării reţinută în favoarea inculpatului a avut drept consecinţă, alături de circumstanţele atenuante facultative aplicarea unei pedepse sub minimul special însă nu poate justifica şi suspendarea executării pedepsei. Distinct de aceasta, ca urmare a admiterii apelului parchetului şi aplicării unui spor de pedeapsă la pedeapsa rezultantă a închisorii, condiţia limitei de 3 ani închisoare pentru concurs de infracţiuni prev. de art. 86¹ alin. (2) C. pen. nu este îndeplinită astfel că o asemenea soluţie nu poate fi adoptată legal.

În ceea ce-l priveşte pe apelantul C.F. Curtea a constatat că pe durata derulării procedurilor, la data de 21 mai 2012 a intervenit decesul acestuia astfel că sunt incidente în cauză dispoziţiile referitoare la încetarea procesului penal.

Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu şi inculpaţii C.C.M. şi C.F. împotriva Sentinţei penale nr. 46 din 4 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Sibiu în Dosar penal nr. 7046/85/2011. A fost desfiinţată sentinţa penală atacată sub următoarele aspecte:

- reţinerea greşită a stării de provocare în favoarea inculpatului C.C.M. în raport cu infracţiunile de violare de domiciliu, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice şi portul fără drept a cuţitului în locurile publice;

- omisiunii aplicării pedepsei complementare la pedeapsa rezultantă obţinută în urma contopirii;

- nereţinerea circumstanţelor atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a), c) C. pen. în favoarea inculpatului C.C.M.;

- omisiunea aplicării unui spor de pedeapsă inculpatului C.C.M.;

- aplicarea pedepsei accesorii şi complementare a interzicerii dreptului de a alege prev. de art. 64 lit. a) teza I C. pen.;

- intervenţia cauzei de încetare a procesului penal faţă de inculpatul C.F.

şi procedând la o nouă judecată în aceste limite:

S-a descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C.C.M. în elementele ei componente de: - 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru infracţiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 17⁴ alin. (1) şi (2) combinat cu art. 17⁵ alin. (1) lit. i) cu art. 73 lit. b) C. pen.; - 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) teza 1 şi 3 C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.; - 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.; - 2 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată cu art. 73 lit. b) C. pen. S-au înlăturat dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen. pentru infracţiunile prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) teza 1 şi 3 C. pen., art. 321 alin. (1) C. pen., art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată. S-au reţinut în favoarea inculpatului C.C.M. circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. a), c) C. pen. în raport cu toate infracţiunile deduse judecăţii, şi s-au stabilit la: - 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. pen. pedeapsa pentru infracţiunea prev. de art. 20 rap. la art. 17⁴ alin. (1) şi (2) combinat cu art. 17⁵ alin. (1) lit. i) C. pen. cu art. 73 lit. b) C. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen., - 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., 76 C. pen., - 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., 76 C. pen., - 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., 76 C. pen. în baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele sus-arătate în cea mai grea de 3 ani închisoare care a fost sporită la 3 ani şi 4 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza 2 C. pen., lit. b) C. pen. S-au înlăturat din conţinutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului C.C.M. dispoziţiile prev. la teza 1 lit. a) a art. 64 C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C.F. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. şi art. 322 alin. (1) C. pen., ca urmare a intervenţiei decesului acestuia. Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate au fost menţinute.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul C.C.M. care a criticat decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, reţinerea circumstanţelor atenuante, înlăturarea sporului de pedeapsă şi schimbarea modalităţii de executare.

Examinând recursul declarat prin prisma cazului de casare invocat, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta.

Instanţa de apel a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite de inculpat, modalitatea concretă de săvârşire a faptelor, gradul de participaţie al inculpatului la săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa.

Înalta Curte adaugă analizei instanţei anterioare, pe aspectul individualizării judiciare, faptul că din perspectiva gradului de pericol social al faptei şi al făptuitorilor acestea trebuie apreciate ca fiind relativ ridicate având în vedere modul de operare descris anterior, pluralitatea de infracţiuni şi inculpaţi, urmările produse asupra părţii vătămate, dar şi aspectul favorabil privitor la conduita inculpatului în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, de cooperare cu organul judiciar, aspect ce a determinat reţinerea circumstanţelor atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen.

Aceste criterii conduc la concluzia că pedepsele principale, pedeapsa accesorie, cât şi modalitatea de executare sunt corespunzătoare şi pot asigura atingerea scopurilor preventive şi educative ale sancţiunii.

Circumstanţele personale referitoare la situaţia familială, conduita bună avută anterior săvârşirii faptei, cu accent pe lipsa antecedentelor penale, vârstă şi starea materială, precum şi faptul că este întreţinător al familiei, având un copil minor, nu sunt suficiente pentru a conduce la necesitatea reducerii cuantumului pedepselor ori la reţinerea mai largă a unor circumstanţe atenuante, sau înlăturarea sporului de pedeapsă, raportat la natura şi gravitatea faptelor imputate, modalitatea de operare şi consecinţele acestora, aceste împrejurări nu pot fi apreciate decât ca şi riscuri asumate la încălcarea legii penale şi cu atât mai mult, cu cât instanţa de apel a reţinut deja în favoarea inculpatului aceste circumstanţe.

Înalta Curte apreciază că pedepsele stabilite şi modalitatea de executare sunt apte să atingă scopul preventiv şi educativ al sancţiunii şi nu se impune reindividualizarea judiciară a acestora şi în raport de cuantumul pedepselor aplicate, dispoziţiile art. 86¹ C. pen. nu au incidenţă în cauză.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 101/A din 13 septembrie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.

Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 101/A din 13 septembrie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi 24 aprilie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 1352/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 1424/2013. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 1423/2013. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1423/2013. Penal