ICCJ. Decizia nr. 1564/2013. Penal

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1564/2013

Dosar nr. 3854/30/2012

Şedinţa publică din 9 mai 2013

Asupra recursului de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 225 din 27 iunie 2012 pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosar nr. 3854/30/2012, în baza art. 334 C. pen., s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor din art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art. 14, alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

1. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat inculpatul G.F.P., fiul lui P. şi B., născut în Timişoara, cu domiciliul în Timişoara, str. O., jud. Timiş, la o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc.

În baza art. 53 alin. (2) lit. a), art. 65 alin. (2), (3) C. pen., art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicem drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale, conform art. 66 C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat, la o pedeapsă de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc în vederea consumului, fără drept.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus, aplicând pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 4 luni închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 53 alin. (2) lit. a), art. 65 alin. (2), (3) C. pen., art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale, conform art. 66 C. pen.

În baza art. 861 şi art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, precum şi suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi pe durata suspendării pedepsei cu închisoarea sub supraveghere.

În baza art. 862 C. pen., a stabilit un termen de încercare de 4 ani şi 4 luni socotit de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, căruia i se încredinţează supravegherea la datele fixate de către acesta;

- să anunţe Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;

- să desfăşoare o activitate neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 200 ore în locaţia anume stabilită de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş.

A pus în vedere inculpatului, în baza art. 359 C. proc. pen., prevederile art. 864 C. pen., rap. la art. 83 C. pen., respectiv săvârşirea în termenul de încercare a unei infracţiuni intenţionate, precum şi neîndeplinirea, cu rea-credinţă a obligaţiilor stabilite de instanţă, are drept urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cu consecinţa executării în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa pentru infracţiunea anterioară.

În baza art. 350 C. proc. pen., a revocat măsura arestării preventive şi a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 27/AP din 25 aprilie 2012 emis de Tribunalul Timiş, dacă inculpatul nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii din data de 24 aprilie 2012 şi arestul preventiv din 25 aprilie 2012.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a confiscat de la inculpat o cantitate de 14,99 gr. de cannabis.

În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a dispus distrugerea drogurilor confiscate de la inculpat, cu păstrarea de contraprobe.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea sumei de 1220 RON dobândită de inculpat prin valorificarea drogurilor.

2. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul F.F.A., fiul lui I. şi A., născut în Timişoara, cu domiciliul în Timişoara, str. M., jud. Timiş, la o pedeapsă de 1 an şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc. În baza art. 53 alin. (2) lit. a), art. 65 alin. (2), (3) C. pen., art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale; conform art. 66 C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat, la o pedeapsă de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc în vederea consumului, fără drept.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus, aplicând pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an şi 10 luni închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 53 alin. (2) lit. a), art. 65 alin. (2), (3) C. pen., art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale, conform art. 66 C. pen.

În baza art. 81 C. pen., art. 82 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea, condiţionată a executării pedepsei principale, precum şi suspendarea executării pedepsei accesorii pe un termen de încercare de 3 ani şi 10 luni.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., în sensul că săvârşirea în termenul de încercare a unei infracţiuni intenţionate, are drept urmare revocarea suspendării condiţionate, cu consecinţa executării în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa pentru infracţiunea anterioară.

În baza art. 350 C. proc. pen., a revocat măsura arestării preventive şi a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 28/AP din 25 aprilie 2012 emis de Tribunalul Timiş, dacă inculpatul nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii din data de 24 aprilie 2012 şi arestul preventiv din 25 aprilie 2012.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a confiscat de la inculpat o cantitate de 27,81 gr. de cannabis.

În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a dispus distrugerea drogurilor confiscate de la inculpat, cu păstrarea de contraprobe.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea sumei de 1120 RON dobândită de inculpat prin valorificarea drogurilor.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., a confiscat de la inculpatul G.F.P. 29 punguţe goale tip "zipp-look", un cântar electronic de culoare argintie cu inscripţia "Q.", precum şi de la inculpatul F.F.A. 10 punguţe goale tip "zipp-look", introduse într-o altă punguţă tip "zipp-look", un cântar electronic cu inscripţia "A." de culoare neagră, un dispozitiv de tocat şi de mărunţit, din metal, de formă circulară şi culoare argintie ridicate de la aceasta pe bază de dovadă în data de 24 aprilie 2012, consemnate în procesul-verbal din 21 mai 2012, poz. 2/2012, corpuri delicte la dosarul cauzei.

În baza art. 169 C. proc. pen., raportat la art. 109 alin. (4) C. proc. pen., a dispus restituirea către numita F.A. a sumei de 7.500 RON şi către inculpatul F.F.A. a sumei de 250 RON, bani ridicaţi cu ocazia percheziţiei domiciliare la inculpatul F.F.A. şi consemnată la C. Bank Timişoara, cu recipisa din 27 aprilie 2012 şi chitanţa din data de 27 aprilie 2012.

În baza art. 349 C. proc. pen. şi art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpaţii la câte 700 RON fiecare, cheltuieli judiciare faţă de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre penală Tribunalul Timiş a reţinut următoarele:

- Prin rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara nr. 156/D/P/2011, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiş la data de 18 mai 2012 sub număr unic de dosar 3854/30/2012 au fost trimişi în judecată inculpaţii G.F.P. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 4 alin. (1) din Legea 143/2000, art. 14. alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi F.F.A. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul G.F.P. a pus în vânzare colaboratorului acoperit F.M. în mod repetat droguri de risc, precum şi că a deţinut la domiciliu droguri de risc în vederea consumului. Totodată, acesta a pus în vânzare martorului B.Z. droguri de risc în perioada minoratului.

Inculpatul F.F.A. a pus în vânzare investigatorului acoperit D.M. în mod repetat droguri de risc, precum şi că a deţinut la locuinţa sa droguri de risc în vederea comercializării şi consumului propriu.

La termenul de judecată din data de 20 iunie 2012, cei doi inculpaţi au înţeles să beneficieze de prevederile art. 3201 C. proc. pen., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar, în file separate, aceştia arătând că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor prin actul de inculpare şi că doresc ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care şi le însuşesc şi nu mai au de propus alte probe în apărare; cererea inculpaţilor fiind admisă de către instanţă.

Coroborând întreg probatoriul administrat în cauză în faza de urmărire penală, respectiv: procese-verbale de sesizare din oficiu, procese-verbale de constatare, declaraţii inculpaţi, declaraţii învinuiţi, declaraţii martori, declaraţii colaborator acoperit şi investigator acoperit, rapoarte tehnico-ştiinţifice, percheziţii domiciliare, planşe foto,procese-verbale de redare scrisă a interceptărilor telefonice, precum şi orice alte înscrisuri, instanţa a constatat că starea de fapt expusă în rechizitoriu a fost dovedită în totalitate, urmând a şi-o însuşi şi a reţine că:

În fapt, la data de 12 octombrie 2011 ofiţerii BCCO Timişoara, compartimentul antidrog s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul G.F.P. are preocupări în domeniul comercializării şi distribuirii de cannabis către consumatorii interesaţi de acest tip de drog de risc. Constatarea a fost probată şi de informaţia primită de la F.M. căruia inculpatul i-ar fi oferit spre vânzare, pe la începutul lunii octombrie 2011, cannabis contra sumei de 50-60 RON/gram.

- În baza acestor date şi informaţii, ofiţerii BCCO Timişoara au luat legătura cu procurorul D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Timişoara care a emis la data de 12 octombrie 2011 ordonanţă de autorizare a colaboratorului acoperit F.M. şi a investigatorului acoperit R.D., respectiv autorizarea procurării controlate de droguri de risc.

În raport cu inculpatul G.F.P., s-a reţinut că, pe la începutul lunii octombrie 2011, în timp ce se afla prin centrul municipiului Timişoara, colaboratorul acoperit F.M. s-a întâlnit cu inculpatul G.F.P. pe care-l cunoştea de mai mult timp, locuind în acelaşi cartier, iar în contextul discuţiilor purtate, - inculpatul G.F.P. i-a oferit spre vânzare cannabis contra sumei de 60 RON/gram. Iniţial acesta a refuzat oferta din lipsă de bani, însă inculpatul a insistat stabilind cu el un nou contact atunci când va dispune de bani.

Astfel, în data de 12 octombrie 2011 inculpatul G.F.P. l-a contactat pe F.M. cerându-i o întâlnire şi, pentru că acesta a cunoscut motivul acestei cereri, a luat legătura cu investigatorul acoperit R.D. care l-a însoţit la locaţia de întâlnire, respectiv zona P-ţei Crucii din Timişoara, alegând un loc retras care să-i permită să vizualizeze desfăşurarea tranzacţiei. Ajungând la locul unde era aşteptat de F.M., inculpatul i-a oferit un 1 gram de cannabis cu titlu gratuit, sperând ca în acest mod să-şi atragă încă un cumpărător, stabilind cu acesta ca pe viitor cantităţile de cannabis pe care urma să i le pună în vânzare să nu mai fie gratuite, ci pentru suma de 60 RON/gram. După încheierea tranzacţiei colaboratorul acoperit F.M. a revenit la locul de supraveghere ales de investigatorul acoperit R.D. şi împreună cu acesta şi-a continuat deplasarea până la întâlnirea cu ofiţerii din cadrul BCCO Timişoara, serviciul antidrog cărora Ie-a predat cannabisul, primit cu câteva minute înainte de la inculpatul G.F.P.

Ulterior cantitatea de 0,42 gr. rezultată în urma cântăririi, a fost supusă testelor de laborator care au evidenţiat prezenta tetrahidrocanabinolului (THC); substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis, care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Proba a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

Conform promisiunii făcute, în data de 25 octombrie 2011 inculpatul G.F.P. l-a contactat din nou pe F.M. cerându-i o întâlnire, motiv pentru care acesta s-a conformat, dar nu înainte de a lua legătura la rândul său cu investigatorul acoperit R.D. cu care s-a deplasat în zona P-ţei Crucii din Timişoara, iar în timp ce acesta a ales un loc ferit pentru a putea urmări tranzacţia, F.M. a rămas în aşteptarea inculpatului care a ajuns după câteva minute. Înainte de a-i înmâna drogurile, inculpatul i-a cerut în avans suma necesară achitării lor, solicitându-i totodată să-l aştepte deoarece va ridica drogurile de la sursa sa de aprovizionare, fără a lăsa alte explicaţii cu privire la această persoană. Colaboratorul acoperit s-a conformat celor cerute de inculpat astfel că, după circa 20 minute, acesta a revenit la locul unde era aşteptat înmânându-i acestuia circa 4 gr. cannabis pentru care F.M. a plătit în avans suma de 240 RON, primită anterior de la investigatorul acoperit.

După terminarea tranzacţiei, cei doi s-au despărţit cu promisiunea fermă a inculpatului că-l va contacta din nou atunci când el şi sursa sa de aprovizionare vor dispune de "marfă". După despărţirea de inculpat, F.M. a revenit la locul unde era aşteptat de investigatorul acoperit şi împreună cu acesta şi-a continuat deplasarea până la întâlnirea cu ofiţerii din cadrul BCCO Timişoara, serviciul antidrog cărora Ie-a predat cannabisul cumpărat cu câteva minute înainte de la inculpatul G.F.P. contra sumei de 240 RON. Supusă testelor de laborator s-a concluzionat faptul că cantitatea de 3,45 gr. rezultată în urma cântăririi, a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 2,96 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.f. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR -DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

Întrucât inculpatul G.F.P. nu a mai dispus de cantităţi suplimentare de cannabis a întrerupt vânzarea acestuia până în cursul lunii noiembrie 2011, mai precis data de 03 noiembrie 2011, când l-a contactat din nou pe F.M. stabilind cu acesta o întâlnire pe str. L. din Timişoara. Cunoscând motivul real al acestei cereri, F.M. a luat legătura cu investigatorul acoperit R.D., iar acesta l-a însoţit la întâlnire fără a fi de faţă, deoarece inculpatul nu accepta persoane străine la tranzacţiile sale. Pentru acest motiv, investigatorul acoperit a ales un loc retras pentru a putea monitoriza în condiţii de siguranţă desfăşurarea tranzacţiei ce urma să aibă loc. Odată ajuns la întâlnire, inculpatul i-a cerut din nou în avans banii pentru plata drogurilor, lăsându-l în aşteptare circa 20 minute până acesta a ridicat drogurile de la sursa sa de aprovizionare. Nici de această dată inculpatul G.F.P. nu a dat detalii cu privire la aceasta persoană. Revenind la locul unde era aşteptat de F.M., inculpatul i-a înmânat acestuia o bucăţică de staniol în care se afla circa 2 gr. cannabis, pentru care a primit în avans suma de 140 RON.

Înainte de despărţire, inculpatul a stabilit cu F.M. că-l va contacta în zilele următoare pentru realizarea unei noi tranzacţii. După plecarea lui, colaboratorul acoperit a revenit la locul de camuflaj ales de R.D. şi împreună cu acesta şi-a continuat deplasarea până la întâlnirea cu ofiţerii din cadrul BCCO Timişoara, serviciul antidrog cărora Ie-a predat cannabisul cumpărat cu câteva minute înainte de la inculpatul G.F.P. contra sumei de 140 RON. Supusă analizelor de laborator, cantitatea de 3,47 gr. rezultată în urma cântăririi, a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 1,12 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.l.cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR -DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

În data de 16 noiembrie 2011. conform promisiunii făcute, inculpatul G.F.P. a luat legătura cu F.M. pentru realizarea unei întâlniri în zona P-ţei Crucii din Timişoara, întâlnire cu care acesta a fost de acord, dar nu înainte de a-l contacta pe R.D. pentru a-l însoţi. Ajuns la întâlnire, inculpatul a solicitat din nou colaboratorului acoperit să-i achite în avans drogurile pe care urma să le ridice de la sursa sa de aprovizionare, pentru ca, odată reîntors, să-i înmâneze cantitatea de circa 5 gr. cannabis. După realizarea tranzacţiei, cei doi s-au despărţit, - timp în care F.M. a revenit la locul de camuflaj ales de R.D. şi împreună cu acesta şi-a continuat deplasarea până la întâlnirea cu ofiţerii din cadrul BCCO Timişoara, serviciul antidrog cărora Ie-a predat cannabisul cumpărat cu câteva minute înainte de la inculpatul G.F.P. contra sumei de 300 RON primită anterior de la investigatorul acoperit. Supusă analizelor de laborator, cantitatea de 3,98 gr. rezultată în urma cântăririi, a pus în evidentă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropa, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în ceea ce priveşte cantitatea de 3,40 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.l. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR - DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

Conform promisiunii luate, în data de 07 decembrie 2011 inculpatul G.F.P. I-a contactat pe F.M. pentru realizarea unei noi tranzacţii astfel că acesta însoţit de investigatorul acoperit s-au deplasat la locaţia stabilită de inculpat, respectiv str. L. din Timişoara unde acesta i-a înmânat cantitatea de circa 5 gr. cannabis pentru care F.M. a achitat suma de 300 RON primită anterior de la R.D. Ulterior colaboratorul acoperit împreună cu R.D. s-au deplasat înspre str. C., unde s-au întâlnit cu ofiţerii din cadrul BCCO Timişoara, serviciul antidrog cărora Ie-a predat cannabisul cumpărat cu câteva minute înainte de la inculpatul G.F.P. contra sumei de 300 RON. Supusă testelor de laborator, cantitatea de 4,13 gr. rezultată în urma cântăririi, a pus în evidentă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 3,68 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.l. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR - DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

O altă întâlnire a avut loc între colaboratorul acoperit şi inculpatul G.F.P. în data de 13 decembrie 2011, revedere care s-a desfăşurat în zona P-ţei B. din Timişoara unde acesta din urmă i-a pus în vânzare cantitatea de circa 4 gr. cannabis, pentru care F.M. a achitat suma de 240 RON primită anterior de la investigatorul acoperit R.D. care a urmărit desfăşurarea tranzacţiei dintr-un loc retras. Ulterior, cantitatea de cannabis a fost predată ofiţerilor din cadrul BCCO Timişoara, serviciul antidrog în scopul testării lor în laborator. Rezultatul acestor analize a stabilit faptul că cantitatea de 3,24 rezultată în urma cântăririi a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 2,69 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip Ml cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR - DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

Întrucât, pe parcursul derulării celor 6 procurări controlate de cannabis de la inculpatul G.F.P. acesta se aproviziona de la o terţă persoană, s-a procedat la efectuarea de investigaţii menite să ducă la identificarea acestuia astfel că, la data de 18 noiembrie 2011 rezultatul cercetărilor a stabilit faptul că cel care-l aproviziona sistematic pe inculpatul G.F.P. cu cannabis este inculpatul F.F.A.

Trecând la verificarea inculpatului şi monitorizându-i frecvenţa cu care acesta îşi comercializa marfa, precum şi clienţii "fideli" care se aprovizionau de la el s-a constatat că, pe lângă inculpatul G.F.P., cei care-şi asigurau cannabisul pentru consum propriu sunt şi învinuiţii M.G.V., L.S. şi M.L.A.

Identificarea acestora a fost posibilă ca urmarea faptului că aceştia au fost depistaţi în trafic ori opriţi pe stradă de organele de poliţie, prilej cu care asupra lor s-au găsit cantităţi mici de cannabis porţionat pentru consumului propriu. Aşa se face că învinuitul M.G.V. a fost depistat în data de 03 februarie 2012 în timp ce se deplasa pe str. B. din Timişoara având asupra sa cantitatea de circa 3,73 gr. cannabis, despre care acesta a susţinut că l-a procurat cu câteva minute înainte de la inculpatul F.F.A., zis "C.", contra sumei de 150 RON. în aceeaşi situaţie s-a aflat şi învinuitul L.S. care la data de 26 ianuarie 2012 a fost oprit în trafic de organele de poliţie prilej cu care a fost depistat deţinând asupra sa cantitatea de circa 0,40 gr. cannabis destinat consumului propriu pe care l-a cumpărat cu câteva ore înainte de la inculpatul F.F.A. contra sumei de 20 RON. Şi învinuitul M.L.A. care la data de 10 aprilie 2012 a fost depistat şi el deţinând asupra sa circa 4 gr. cannabis pentru consum propriu, pe care l-a cumpărat în aceeaşi zi de la inculpatul F.F.A. Supuse testelor de laborator, cantitatea de 3,73 gr. ridicată de la M.G.V., respectiv cantitatea de 0,40 gr, găsită şi ridicată de la L.S. precum şi cantitatea de 3,64 gr. ridicată de la M.L.A. au pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC).

Substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 1,32 gr. şi, respectiv 1,65 gr., rămase în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalate şi sigilate cu sigiliul tip M.l. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR - DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe, excepţie făcând cele ridicate de la L.S. care a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

Procedând la monitorizarea activităţii de comercializare ilicită de droguri de risc desfăşurată de inculpatul F.F.A. s-a constatat că, acesta a cunoscut-o pe la începutul lunii februarie 2012 şi pe D.M. căruia acesta i-a făcut cunoscut preocupările sale şi faptul că oferă spre vânzare cannabis contra sumei de 60 RON/gram. Neavând asupra sa banii necesari, D.M. a refuzat oferta, însă, inculpatul nu a abandonat "pista" stabilind un contact viitor cu aceasta.

Preocupările inculpatului F.F. au fost aduse la cunoştinţa procurorului D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Timişoara care a emis ordonanţă de autorizare a introducerii în cauză a investigatorului acoperit D.M., respectiv autorizarea acesteia pentru procurarea controlată de droguri de risc de la acest inculpat.

Astfel, în data de 09 februarie 2012 inculpatul F.F. a luat legătura cu investigatorul acoperit D.M. propunându-i o vizită la locuinţa sa din str. S. din Timişoara. Cunoscând motivul acestei vizite, D.M. a luat legătura, la rândul său cu ofiţerii antidrog din cadrul BGCO Timişoara, care au însoţit-o până în apropierea imobilului cu nr. 13/15, timp în care aceasta a intrat în holul acestuia unde o aştepta inculpatul pentru a-i pune în vânzare circa 4 gr. cannabis contra sumei de 240 RON. După terminarea tranzacţiei, aceştia s-au despărţit, dar nu înainte ca inculpatul să-i facă o altă ofertă de vânzare în zilele care vor urma. Odată ieşită din holul imobilului, investigatorul acoperit s-a îndreptat înspre locul unde era aşteptată de ofiţerii antidrog căra Ie-a predat cannabisul cumpărat cu câteva minute înainte de la F.A. pentru a fi testat.

Analizele de laborator au confirmat faptul că cantitatea de 2,89 gr. rezultată în urma cântăririi au pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 2,38 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.l. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR - DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

Aceeaşi ofertă a fost făcută de inculpatul F.A. şi în data de 17 februarie 2012, când i-a cerut o nouă întâlnire investigatorului acoperit la aceeaşi locaţie respectiv, holul imobilului cu nr. 13 situat pe str. S., unde i-a pus în vânzare cantitatea de circa 4 gr. cannabis contra sumei de 240 RON. După realizarea schimbului, cei doi s-au despărţit, timp în care D.M. a revenit la locul ales de ofiţerii antidrog pentru urmărirea tranzacţiei, cărora ie-a predat cannabisul cumpărat de la F.A. Supusă analizelor de laborator, s-a stabilit faptul că cantitatea de 3,17 gr. rezultată în urma cântăririi a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 2,85 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.I. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR - DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

Inculpatul F.A. a continuat să întreţină legătura cu investigatorul acoperit D.M. pe care a "convocat-o" în aceeaşi termeni în data de 28 februarie 2012 la locuinţa sa de la adresa cunoscută şi unde i-a pus în vânzare cantitatea de 3,5 gr. cannabis contra sumei de 150 RON. După realizarea schimbului, D.M. a părăsit apartamentul inculpatului, revenind la locul unde era aşteptată de ofiţerii antidrog cărora le-a predat cannabisul cumpărat cu câteva minute înainte de la inculpatul F.A. Ulterior, cantitatea de 2,66 gr. rezultată în urma cântăririi a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 2,14 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.l. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR -DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

Conform promisiunii făcute la ultima întâlnire, în data de 15 martie 2012 inculpatul a luat din nou legătura cu D.M. propunându-i o vizită la locuinţa de la adresa cunoscută astfel că, în jurul orelor 19,00, aceasta s-a prezentat în scara imobilului cu nr. 13 din str. S. din Timişoara, unde era aşteptată de inculpat, iar după ce a încasat cei 170 RON, a intrat în apartament de unde a ieşit, având în mână un pacheţel de dimensiuni mici în care se găsea circa 3 gr. cannabis.

După realizarea schimbului, cei doi s-au despărţit, timp în care investigatorul acoperit a revenit la locul unde era aşteptată de ofiţerii antidrog cărora Ie-a predat cannabisul cumpărat de la inculpat. Ulterior analizele de laborator au confirmat faptul că cele 2,60 gr. rezultate în urma cântăririi au pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 2,03 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.l. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR -DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

În data de 24 aprilie 2012 inculpatul F.A. a luat legătura din nou cu aceasta pentru a stabili o întâlnire la apartamentul său în jurul orelor 16,00. Acceptând invitaţia, investigatorul acoperit D.M. s-a deplasat la locaţia respectivă însoţită de ofiţerii antidrog, apelând la uşa apartamentului inculpatului. Odată intrată în locuinţă, inculpatul era interesat de suma de bani de care aceasta dispune astfel că, pentru suma de 300 RON, inculpatul i-a pus în vânzare cantitatea de circa 6 gr. cannabis. După realizarea schimbului, D.M. a părăsit locuinţa revenind la echipa de ofiţeri antidrog care o aşteptau în holul imobilului şi care au preluat drogurile de la aceasta în vederea testării lor.

Imediat după ce investigatorul acoperit a părăsit locuinţa, ofiţerii antidrog au descins în locuinţa inculpatului F.A. în baza mandatului de percheziţie domiciliară nr. 47 din 24 aprilie 2012, ocazie cu care au fost găsite dispozitive de tocat şi mărunţit cannabis, precum şi un recipient din sticlă conţinând fragmente vegetale în cantitate de circa 7 şi 12 gr. în aceeaşi cameră, ofiţerii antidrog au găsit pe masă şi ridicat suma de 300 RON formată din 4 bancnote cu cupiura de 50 RON şi 10 bancnote cu cupiura de 10 RON, a căror serii corespundeau cu cele înscrise în procesul-verbal de înscriere întocmit anterior punerii în aplicare a mandatului de percheziţie domiciliară. Pe lângă această sumă, ofiţerii antidrog au găsit în portmoneul inculpatului şi suma de 7750 RON despre care acesta susţine că îi aparţine.

Concomitent cu descinderea la locuinţa inculpatului F.A., în aceeaşi zi s-a procedat la realizarea percheziţiei domiciliare şi la locuinţa; inculpatului G.F.P. din Timişoara, str. O. unde ofiţerii antidrog au găsit un cântar electronic şi cantitatea de circa 3,5 gr. cannabis, despre care inculpatul a susţinut că era destinat consumului personal.

Ulterior cantitatea totală de 16,69 gr. rezultată în urma cântăririi şi găsită la locuinţa inculpatului F.A. în urma percheziţiei domiciliare, a fost supusă testelor de laborator care au confirmat existenţa tetrahidrocannabinolului, (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 15,44 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.l. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR -DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

Cât priveşte cantitatea totală de 2,39 gr. rezultată în urma cântăririi şi ridicată în urma percheziţiei domiciliare de la locuinţa inculpatului G.F.P., aceasta a fost, de asemenea, testată în laborator, concluziile analizelor confirmând existenţa tetrahidrocannabinolului, (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 1,14 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.l. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR - DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

Aceeaşi constatare s-a realizat şi în cazul cantităţii de 3,58 gr. rezultată în urma cântăririi procurată de investigatorul acoperit D.M. de la inculpatul F.A. în data de 24 aprilie 2012, contra sumei de 300 RON, testele de laborator confirmând şi de această dată existenţa tetrahidrocannabinolului, (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În ceea ce priveşte cantitatea de 2,93 gr. rămasă în urma analizelor de laborator, aceasta a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.l. cu nr. 26684 fiind depusă la IGPR - DCJSEO Bucureşti în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe.

Privitor la suma de 7750 RON ridicată de la inculpatul F.A. aceasta a fost depusă în baza recipisei la C. Bank sucursala Timişoara la dispoziţia Tribunalului Timiş.

Cercetarea penală a inculpatului G.F.P. a dus la identificarea martorului B.Z. care confirmă faptul că este un consumator ocazional de cannabis încă din timpul minoratului, iar pentru satisfacerea acestui "hobby" a intervenit la un amic care l-a pus în legătură cu inculpatul în urmă cu 1 an de zile, iar de atunci aceştia au stabilit o legătură foarte strânsă, întrucât obişnuia să se aprovizioneze lunar, de circa 2 ori pe lună, de la acesta cu droguri pe care şi le cumpăra în cantităţi mai mari, respectiv 30 - 40 gr.

La stabilirea vinovăţiei inculpaţilor, instanţa a avut în vedere declaraţia dată de aceştia la primul termen de judecată, când inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor în modalitatea descrisă în actul de inculpare, solicitând aplicarea procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.

Declaraţiile inculpatului F. pot fi coroborate cu declaraţiile investigatorului sub acoperire D.M., care a arătat că în zilele de 09 februarie 2012, 17 februarie 2012, 28 februarie 2012, 15 martie 2012 şi 24 aprilie 2012 a cumpărat de la inculpatul F. diferite cantităţi de droguri de risc.

Susţinerile investigatorului sub acoperire sunt confirmate şi de procesele-verbale de constatare, inclusiv procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante şi de înscriere, întocmite de organele de urmărire penală, achiziţionarea de droguri de la inculpatul F. de către investigatorul sub acoperire desfăşurându-se sub supravegherea organelor de urmărire penală.

Instanţa a luat în considerare şi declaraţiile învinuiţilor L.S., M.L. şi M.G., faţă de care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative, care au cumpărat droguri de la inculpatul F., fiind depistaţi pe stradă de poliţişti cu drogurile respective asupra lor, precum şi rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică existente la dosarul de urmărire penală, din care rezultă că substanţele puse în vânzare de inculpatul F. reprezintă droguri de risc, respectiv cannabis.

Instanţa a avut în vedere şi procesul-verbal de percheziţie domiciliară, la locuinţa inculpatului F. fiind găsite atât droguri, cât şi dispozitive necesare pentru consumul de cannabis.

Declaraţiile inculpatului G. sunt în consens cu cele ale colaboratorului sub acoperire F.M. şi ale investigatorului sub acoperire R.D., - coroborate cu procesele-verbale de constatare şi rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică din care rezultă că în zilele de 12 octombrie 2011, 25 octombrie 2011, 03 noiembrie 2011, 16 noiembrie 2011, 07 decembrie 2011 şi 13 decembrie 2011, inculpatul G.F.P. a vândut droguri de risc colaboratorului sub acoperire F.M.

Martorul B.Z., a declarat că a cumpărat pentru prima dată de inculpatul G. în data de 28 decembrie 2011 (deci cu cca. 3 luni înainte de a împlini vârsta majoratului) aproximativ 5 grame de canabis, contra sumei de 250 RON, după care acest fenomen s-a repetat de două ori pe lună, până la sfârşitul lunii martie 2012.

De asemenea, instanţa a reţinut că în urma percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului G. au fost descoperite droguri de risc şi dispozitive ce sunt folosite la consumul de cannabis.

În fine, din conţinutul notelor de redare scrisă a interceptărilor telefonice reies legăturile pe care le aveau inculpaţii cu diverşi consumatori, în vederea achiziţionării drogurilor.

Având a se pronunţa asupra încadrării juridice a faptelor anterior expuse, instanţa a reţinut că, în drept, fapta inculpatului G.F.P. de a pune în vânzare colaboratorului acoperit F.M., precum şi minorului B.Z., în mod repetat droguri de risc, precum şi deţinerea la domiciliu de droguri de risc în vederea consumului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. proc. pen., şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Instanţa a reţinut această încadrare juridică, prin aplicarea art. 334 C. proc. pen. şi nu pe cea din rechizitoriu, întrucât art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 nu reglementează o infracţiune distinctă, ci o circumstanţă agravantă, referitoare la traficul de droguri care vizează o persoană minoră.

Fapta inculpatului F.F.A. de a pune în vânzare investigatorului acoperit D.M. în mod repetat droguri de risc, precum şi de a deţine la locuinţa sa droguri de risc în vederea comercializării şi consumului propriu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată şi deţinere de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 43/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen./art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Ţinând seama de condiţiile de existenţă ale infracţiunii continuate, respectiv unitatea de subiect activ, unitatea de rezoluţie infracţională şi pluralitatea de acte de executare, instanţa a reţinut în sarcina inculpaţilor şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen., constatând că în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, care a fost suficient de determinată, în sensul că inculpaţii au avut imaginea de ansamblu a activităţii lor viitoare pe care au realizat-o prin acte de executare separate şi care s-a menţinut în linii generale pe parcursul desfăşurării întregii activităţi infracţionale, inculpaţii au vândut în mod repetat substanţe ce conţineau cannabis, fiecare dintre aceste acţiuni realizând conţinutul legal al infracţiunii de trafic ilicit de droguri de risc. Faptele inculpaţilor prezintă un pericol social deosebit, prin acţiunile lor aceştia aducând o atingere gravă relaţiilor sociale referitoare la ocrotirea sănătăţii publice.

Sub aspectul laturii subiective, inculpaţii au acţionat cu intenţie directă, ei având reprezentarea faptului că desfăşoară o activitate ilegală, aspect pe care l-au şi recunoscut şi urmărind ca prin aceasta să dobândească foloase materiale ilicite.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate pentru infracţiunile reţinute în sarcina fiecărui inculpat, instanţa a avut în vedere să dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., respectiv reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime - având în vedere aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 3201 C. proc. pen., ca urmare a solicitării acestora, prevederile art. 72 alin. (1) C. pen., respectiv limitele de pedeapsă fixate de legiuitor pentru infracţiunea săvârşită de inculpaţi, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana inculpaţilor - starea fizică, dezvoltarea intelectuală şi morală, comportarea lor, condiţiile în care au crescut şi trăit, precum şi împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Totodată, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 74 C. pen., privitoare la aplicarea circumstanţelor atenuante. Astfel, s-a constatat că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, sunt elemente tinere ale societăţii, anterior arestării ocupând un loc de muncă, iar inculpatul F. se bucură de un profil socio-moral pozitiv la locul de muncă, toate acestea reieşind din înscrisurile depuse în circumstanţiere la dosar. Pe timpul procesului penal inculpatul F. a adoptat o atitudine sinceră raportat la acuzaţiile reţinute în sarcina sa, inculpatul G. luând această atitudine doar cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, precum şi în faţa instanţei. Iniţial inculpatul G. a negat comercializarea ilicită a drogurilor.

În concluzie, instanţa a reţinut pentru ambii inculpaţi circumstanţele atenuante prev. de art. 74 C. pen., ca împrejurări care atenuează răspunderea penală şi va coborî pedeapsa ce urmează a fi aplicată, sub minimul prev. de art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, făcând aplicarea disp. art. 76 C. pen.

În vederea atingerii scopului pedepsei aşa cum acesta este stabilit prin dispoziţiile art. 52 C. pen., observând şi prevederile art. 41 alin. (2) C. pen., iar în cazul inculpatului G. şi prevederile art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000, instanţa a apreciat suficientă aplicarea următoarelor sancţiuni:

1. inculpatul G.F.P. - 2 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi 3 luni închisoare pentru deţinere de droguri de risc în vederea consumului, fără drept;

2. inculpatul F.F.A. - 1 an şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi 3 luni închisoare pentru deţinere de droguri de risc în vederea consumului, fără drept.

Faptele fiind comise în concurs real de infracţiuni, în temeiul art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., instanţa a aplicat inculpaţilor pedeapsa cea mai grea: 2 ani şi 4 luni închisoare inculpatului G. şi 1 an şi 10 luni închisoare inculpatului F., fără aplicarea vreunui spor vreunuia dintre ei. Cu privire la aplicarea pedepsei accesorii, instanţa a reţinut că aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., trebuie realizată în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în cauzele Hirst c. Regatului Unit şi Sabou şi Pârcălab c. României, cât şi în lumina Deciziei nr. XXIV/ 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, care a stabilit că interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) - c) - nu se face de drept, ci instanţa trebuie să aprecieze în concret, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 71 alin. (3) C. pen. şi la principiul constituţional al proporţionalităţii. Astfel, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 C. pen. referitoare la pedeapsa accesorie, urmând ca inculpaţilor să le fie interzisă, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. Instanţa a apreciat că interzicerea dreptului electoral de a fi ales, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, este justificată în privinţa inculpaţilor întrucât aceştia, atâta timp cât nu au fost în măsură să aprecieze valoarea unuia din drepturile fundamentale prin care se exprimă personalitatea umană, respectiv dreptul la sănătate al oricărei persoane, îi face nedemni de a fi aleşi în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi nu poate fi compatibilă cu ocuparea unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 66 C. pen., instanţa a aplicat inculpaţilor pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru infracţiunea mai gravă de trafic de droguri pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale, motivele fiind identice cu cele prezentate în cazul pedepsei accesorii.

În temeiul art. 35 alin. (2) C. pen., raportat la art. 65 alin. (2) C. pen., instanţa a aplicat inculpaţilor, alături de pedeapsa principală rezultantă, şi pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

Constatând că sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de art. 861 C. pen., instanţa a apreciat că reeducarea inculpatului G. poate avea loc şi fără privarea de libertate, prezenta hotărâre de condamnare reprezentând un avertisment pentru inculpat, iar acesta, chiar şi fără executarea pedepsei, nu va mai săvârşi fapte prevăzute de legea penală, perioada de detenţie executată până în prezent constituind şi un semnal de alarmă pentru acesta, motiv pentru care a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani şi 4 luni - termen de încercare, stabilit în condiţiile prevăzute de art. 862 C. pen.

Instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen., urmând ca în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare, să se suspende şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere :

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, căruia i se încredinţează supravegherea la datele fixate de către acesta;

- să anunţe Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;

- să desfăşoare o activitate neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 200 ore în locaţia anume stabilită de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş.

A pus în vedere inculpatului, în baza art. 359 C. proc. pen., prevederile art. 864 C. pen., rap. la art. 83 C. pen., respectiv săvârşirea în termenul de încercare a unei infracţiuni intenţionate, precum şi neîndeplinirea, cu rea-credinţă a obligaţiilor stabilite de instanţă, are drept urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cu consecinţa executării în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa pentru infracţiunea anterioară.

În baza art. 350 C. proc. pen., instanţa a revocat măsura arestării preventive şi a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 27/AP din 25 aprilie 2012 emis de Tribunalul Timiş, dacă inculpatul nu este arestat în altă cauză, iar în baza art. 88 C. pen., va deduce din pedeapsa aplicată acestuia perioada reţinerii şi arestul preventiv din data de 24 aprilie 2012, la zi.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, instanţa a confiscat de la inculpatul G. o cantitate de 14,99 gr. de cannabis (13,85 gr. de cannabis rămasă în urma testelor de laborator din comercializările ilicite şi 1,14 gr. de cannabis rămasă în urma testelor de laborator şi ridicată la percheziţie), iar în baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a dispus distrugerea drogurilor confiscate de la inculpat, cu păstrarea de contraprobe.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea sumei de 1220 RON dobândită de inculpatul G. prin valorificarea drogurilor. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul F., apreciindu-se că scopul pedepsei aplicate, aşa cum este prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins chiar şi fără executare efectivă, iar în cauză sunt îndeplinite şi celelalte cerinţe legale privitoare la cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată şi inexistenta unor condamnări anterioare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, instanţa a dispus, în temeiul art. 81 C. pen., suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 C. pen., rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a b), c) C. pen., pedeapsa accesorie fiind şi ea suspendată, în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. (5) C. pen.

De asemenea, în baza art. 82 C. pen., s-a stabilit un termen de încercare cu o durată de 3 ani şi 10 luni şi, în baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., în sensul că săvârşirea în termenul de încercare a unei infracţiuni intenţionate, are drept urmare revocarea suspendării condiţionate, cu consecinţa executării în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa pentru infracţiunea anterioară. În baza art. 350 C. proc. pen., instanţa a revocat măsura arestării preventive şi va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului F. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 28/AP din 25 aprilie 2012 emis de Tribunalul Timiş, dacă inculpatul nu este arestat în altă cauză, iar în baza art. 36 alin. (3) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii din data de 24 aprilie 2012 şi arestul preventiv din 25 aprilie 2012.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a confiscat de la inculpat o cantitate de 27,81 gr, de cannabis (9,40 gr. de cannabis rămasă în urma testelor de laborator din comercializările ilicite investigatorului acoperit, 2,97 gr. de cannabis rămasă în urma testelor de laborator din comercializările ilicite către învinuiţii M. şi M. şi 15,44 gr. de cannabis rămasă în urma testelor de laborator şi ridicată la percheziţie), iar în baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a dispus distrugerea drogurilor confiscate de la inculpat, cu păstrarea de contraprobe.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea sumei de 1120 RON dobândită de inculpat prin valorificarea drogurilor (investigatorului acoperit, precum şi numiţilor M., L. şi M.).

În baza art. 118 lit. b) C. pen., instanţa a confiscat de la inculpatul G.F.P. 29 punguţe goale tip "zipp-look", un cântar electronic de culoare argintie cu inscripţia "Q.", precum şi de la inculpatul F.F.A. 10 punguţe goale tip "zipp-look", introduse într-o altă punguţă tip "zipp-look", un cântar electronic cu inscripţia "A." de culoare neagră, un dispozitiv de tocat şi de mărunţit, din metal, de formă circulară şi culoare argintie ridicate de la aceştia pe bază de dovadă în data de 24 aprilie 2012, consemnate în procesul-verbal din 21 mai 2012, poz. 2/2012, corpuri delicte la dosarul cauzei.

La termenul de judecată din data de 20 iunie 2012, numita F.A., mama inculpatului F.F.A., a solicitat restituirea sumei de 7.500 RON, bani găsiţi în portmoneul fiului său cu ocazia percheziţiei domiciliare. Ea a arătat că a dat inculpatului în duminica dinaintea arestării acestuia, respectiv în data de 22 aprilie 2012, când fiul său a fost la ea acasă la masă, fiind într-o zi de duminică, suma de 7.500 RON pentru efectuarea unor lucrări la sediul firmei unde aceasta este director, depunând în acest sens la dosarul instanţei contractul din 09 aprilie 2012 încheiat de SC M.A. SRL Timişoara şi SC F.M. Timişoara, reprezentată de F.A., având ca obiect reparaţii, zugrăveli. Cum parchetul nu a produs nicio probă în sens contrar, precum că banii găsiţi în portmoneul inculpatului cu ocazia percheziţiei ar proveni din vânzarea drogurilor, în baza art. 169 C. proc. pen., raportat la art. 109 alin. (4) C. proc. pen., instanţa a dispus restituirea către numita F.A. a sumei de 7.500 RON şi către inculpatul F.F.A. a sumei de 250 RON, bani ridicaţi cu ocazia percheziţiei domiciliare la inculpatul F.F.A. şi consemnată la C. Bank Timişoara, cu recipisa din 27 aprilie 2012 şi chitanţa din data de 27 aprilie 20 decembrie 2012.

În baza art. 349 C. proc. pen. şi art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpaţii la câte 700 RON fiecare, cheltuieli judiciare faţă de stat.

Împotriva sentinţei Tribunalului Timiş au declarat apel D.I.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Timişoara şi inculpatul G.F.P.

D.I.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Timişoara a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivare se arată că în mod greşit i-a aplicat inculpatului F.F.A. pedeapsa complementară întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de lege pentru aplicarea unei asemenea pedepse.

Se mai susţine că sentinţa este netemeinică întrucât greşit s-au reţinut în favoarea inculpaţilor circumstanţele atenuante prev. de art. 74 C. pen. şi s-a dispus suspendarea condiţionată şi sub supraveghere a pedepselor având în vedere periculozitatea deosebită a inculpaţilor şi a cantităţilor de droguri traficate.

Inculpatul G.F.P. nu a motivat apelul în scris fiind susţinut oral de către apărătorul ales care prin concluziile formulate a solicitat suspendarea condiţionată a executării şi nu sub supraveghere cum a dispus instanţa de fond.

Prin Decizia penală nr. 175/A din 25 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a fost admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timişoara, împotriva Sentinţei penale nr. 225/2012, pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 3854/30/2012, a fost desfiinţată sentinţa apelată şi rejudecând cauza:

A fost înlăturată aplicarea prevederilor art. 861, 862 C. pen. faţă de inculpatul G.F.P. şi s-a dispus executarea pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare în regim de detenţie.

A fost înlăturată aplicarea prevederilor art. 81, 82 C. pen. faţă de inculpatul F.F.A. şi s-a dispus executarea pedepsei de 1 ani şi 10 luni închisoare în regim de detenţie.

A fost înlăturată aplicarea faţă de inculpatul F.F.A. a pedepsei complementare prev. de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 379 pct. 1, lit. b) C. proc. pen. a fost respins, ca nefundat, apelul declarat de inculpatul G.F.P. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei apelate.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a constatat că din conţinutul sentinţei apelate se reţine că inculpatului F.F.A. i s-a aplicat pedeapsa de 1 an şi 10 luni pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc şi pedeapsa de 3 luni închisoare pentru infracţiunea de deţinere de droguri de risc, în vederea consumului, fără drept iar în baza art. 53 alin. (2), lit. a), art. 65 alin. (2) şi (3) C. pen., rap. la art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000 i s-a aplicat şi pedeapsa complementară de interzicere a exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.

Instanţa de apel a constatat că această pedeapsă a fost aplicată în mod nelegal întrucât deşi aplicarea pedepselor complementare sunt prevăzute de art. 2 din Legea nr. 143/2000 totuşi aceste pedepse nu se aplică dacă pedeapsa principală stabilită nu este închisoarea de cel puţin doi ani, potrivit prev. art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În speţă, întrucât pedeapsa aplicată inculpatului F.F.A. este sub 2 ani închisoare, condiţia prevăzută de lege, pentru aplicarea pedepselor complementare, nu mai există astfel că se impune înlăturarea acesteia.

În ce priveşte individualizarea cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor instanţa de apel a apreciat că instanţa de fond a ţinut seama de toate criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., fiind aplicate pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu reţinerea circumstanţelor atenuante, având în vedere conduita acestora anterior săvârşirii faptelor, nefiind cunoscuţi cu antecedente penale, precum şi pe durata procesului penal de recunoaştere şi de regret a faptelor.

Apelul parchetului a fost apreciat ca fondat şi în ce priveşte individualizarea modalităţii de executare a pedepselor.

Având în vedere pericolul social deosebit pe care îl presupun infracţiunile de trafic de droguri, modalitatea concretă de săvârşire a faptei de către inculpaţi, cantităţile de droguri traficate instanţa de apel a apreciat că scopul pedepselor aplicate celor doi inculpaţi nu poate fi atins prin suspendarea condiţionată sau sub supraveghere a executării, astfel că se va dispune înlăturarea prevederilor art. 81, 82, C. pen. respectiv art. 861, 862 C. pen.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpaţii G.F.P. şi F.F.A.

Recurentul inculpat G.F.P. a solicitat, prin apărătorul său desemnat din oficiu, repunerea în termenul de recurs şi admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei pronunţată de prima instanţă, invocând în acest sens temeiul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Recurentul inculpat F.F.A., a solicitat, prin apărătorul său admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi menţinerea sentinţei pronunţate de instanţa de fond, invocându-se temeiul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

1. în ceea ce priveşte recursul declarat de inculpatul G.F.P., examinând cauza constată că acesta este tardiv.

În conformitate cu dispoziţiile art. 3853 alin. (1) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile.

Potrivit art. 3853 alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) teza I din acelaşi cod, pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, termenul curge de la pronunţare.

Totodată, potrivit dispoziţiilor 3853 alin. (2) raportat la art. 364 C. proc. pen., recursul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanţa de recurs constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de recurs a fost făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei.

Raportând consideraţiile teoretice mai sus enunţate la speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că inculpatul nu a indicat nici cu ocazia declarării recursului şi nici cu ocazia judecării dosarului, vreo cauză temeinică care să-l fi împiedicat în exercitarea căii de atac; dimpotrivă, din susţinerile apărătorului din oficiu rezultă că acesta "a considerat că apărătorul său ales va promova calea de atac a recursului", situaţie însă care, în opinia Înaltei Curţi nu se circumscrie condiţiei existentei unei cauze temeinice de împiedicare a declarării recursului.

În consecinţă, cererea de repunere în termenul de recurs formulată de inculpatul G.F.P., va fi respinsă, ca nefondată.

Totodată, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că hotărârea atacată a fost pronunţată la data de 25 septembrie 2012, inculpatul G.F.P. fiind prezent la dezbaterile din data de 17 septembrie 2012. Aşa fiind, termenul de recurs curge pentru aceasta de la pronunţarea hotărârii. Aceasta înseamnă că recurentul inculpat putea declara recurs în 10 zile de la pronunţare, conform dispoziţiilor art. 3853 C. proc. pen., respectiv până la data de 8 octombrie 2012, în speţă declaraţia de recurs a acestuia fiind făcută la data de 22 octombrie 2012 (conform declaraţiei de recurs aflată la dosar recurs)

Aşa fiind, excepţia tardivităţii recursului invocată de reprezentantul parchetului, se constată a fi întemeiată.

În consecinţă, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Curtea va respinge ca tardiv recursul declarat de inculpatul G.F.P.

2. Referitor la recursul declarat de inculpatul F.F.A., analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că acesta este întemeiat, însă pentru alte considerente decât cele solicitate de inculpat.

Astfel potrivit dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, persoana care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Examinând cauza, Înalta Curte constată că prin Referatul nr. 608/III/13/2013 din 24 aprilie 2013, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Timişoara s-a comunicat faptul că inculpatul F.F.A. a formulat un denunţ în timpul urmăririi penale sprijinind la identificarea, demascarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au comis fapte ce cad sub incidenţa Legii nr. 143/2000.

Totodată, s-a arătat că implicarea inculpatului a dus la înregistrarea la D.I.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Timişoara a unui dosar penal, în care se efectuează cercetări faţă de mai multe persoane, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri, contribuţia acestuia având drept consecinţă tragerea la răspundere penală a învinuiţilor care au preocupări pe linia traficului de droguri de risc.

În aceste condiţii s-a apreciat că sunt date suficiente care să ateste implicarea inculpatului în prinderea altor inculpaţi şi reţinerea beneficiului prevăzut de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor.

În aceste condiţii, Înalta Curte apreciază că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului F.F.A., din punct de vedere al cuantumului, a fost greşit individualizată de instanţa de fond, dar şi de cea de apel, astfel încât în cauză urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, în sensul reducerii cuantumului pedepsei la jumătate.

În ceea ce priveşte, solicitarea recurentului inculpat, de casare a deciziei atacate şi menţinere ca legală şi temeinică a sentinţei pronunţate de instanţa de fond, cu referire la modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate, Înalta Curte apreciază aceste critici, ca nefondate.

Modalitatea de executare a pedepsei trebuie să reflecte gradul de pericol social al faptelor şi să asigure reeducarea infractorului.

Atât infracţiunea de trafic de droguri de risc, cât şi cea de deţinere fără drept de droguri de risc, se caracterizează printr-un grad ridicat de pericol social, având în vedere frecvenţa pe care o înregistrează în prezent acest - tip particular de infracţiune, cu consecinţe tragice asupra sănătăţii şi chiar a vieţii omeneşti, însă pericolul social generic, reflectat în limitele ridicate de pedeapsă stabilite de legiuitor, nu se identifică cu pericolul social concret, determinat pentru fiecare caz în parte de ansamblul datelor particulare ale cauzei.

În speţă, inculpatul a primit o pedeapsă într-un cuantum foarte redus, iar modalitatea de executare în regim de detenţie este de natură a asigura rolul preventiv-educativ al pedepsei şi în final a satisface scopul procesului penal.

Chiar dacă pedeapsa, pentru inculpatul F.F.A. ar face aplicabilă modalitatea prevăzută de art. 81 din C. pen., Înalta Curte apreciază că suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu are efectul educativ al executării pedepsei în regim de deţinere.

În consecinţă aplicarea unei pedepse privative de libertate este aptă să ducă la îndeplinirea scopului reglementat prin art. 52 C. pen., sancţiunea, astfel stabilită, având caracterul atât al unei măsuri de constrângere, cât şi al unui mijloc de reeducare a inculpatului.

Ca atare, hotărârile pronunţate în cauză sunt supuse cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

3. În concluzie, faţă de considerentele arătate mai sus, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. d) din acelaşi cod urmează a admite recursul inculpatului F.F.A., a casa parte decizia penală atacată şi Sentinţa penală nr. 225/PI din 27 iunie 2012 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia penală, şi în rejudecare, va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare în pedepsele componente de 1 an şi 10 luni închisoare şi 3 luni închisoare, va face aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi va reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., de la 1 an şi 10 luni închisoare la 11 luni închisoare, va face aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi va reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., de la 3 luni închisoare la 1 lună şi 15 zile închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează a executa pedeapsa cea mai grea, de 11 luni închisoare.

Se va face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate. Totodată, va fi respinsă, ca nefondată, cererea de repunere în termenul de recurs formulată de inculpatul G.F.P., iar, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va fi respins, ca tardiv, recursul declarat de acelaşi inculpat împotriva deciziei atacate.

În baza art. 192 alin. (2) din C. proc. pen., recurentul inculpat G.F.P. va fi obligat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul F.F.A. împotriva Deciziei penale nr. 175/A din 25 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.

Casează în parte decizia penală atacată şi Sentinţa penală nr. 225/PI din 27 iunie 2012 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia penală şi rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare în pedepsele componente de 1 an şi 10 luni închisoare şi 3 luni închisoare.

Face aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi reduce, pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., de la 1 an şi 10 luni închisoare la 11 luni închisoare.

Face aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., de la 3 luni închisoare la 1 lună şi 15 zile închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 11 luni închisoare.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Respinge, ca nefondată, cererea de repunere în termenul de recurs formulată de inculpatul G.F.P.

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul G.F.P. împotriva aceleiaşi decizii penale.

Obligă recurentul inculpat G.F.P. la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 9 mai 2013.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1564/2013. Penal