ICCJ. Decizia nr. 1734/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1734/2013
Dosar nr. 7177/121/2012
Şedinţa publică din 22 mai 2013
Deliberând asupra recursului de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin Sentinţa penală nr. 626 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Galaţi, pronunţată în dosarul nr. 7177/121/2012, a fost condamnat inculpatul V.G. la o pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 litera a) teza II b C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârşirea infracţiunii de viol prev. de art. 197 alin. (1) alin. (2) lit. b1 şi alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen.
A condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de incest prev. de art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute, ca urmare a contopirii celor 2 (două) pedepse, pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale sporită la 8 (opt) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
Conform art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului V.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b din C. pen.
Conform art. 350 C. proc. pen. a fot menţinută starea de arest a inculpatului iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 17 august 2012 la zi.
Conform art. 17 alin. (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părţii vătămate I.M.I., prin reprezentant legal V.D., suma de 10.000 RON cu titlu de daune morale.
Conform art. 189 - 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus ca suma de 400 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu (faza de urmărire penală şi judecată) să fie avansată către Baroul Galaţi din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond, respectiv Tribunalul Galaţi, a avut în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, inculpatul V.G. a fost cercetat şi trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de viol în formă continuată şi incest în formă continuată prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b1 şi alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Ca situaţie de fapt s-au reţinut în sarcina inculpatului următoarele:
Inculpatul V.G. domiciliază în comuna B., judeţul Galaţi. De la vârsta de 7 ani, din cauza mamei sale şi a concubinului acesteia I.T., care frecvent consumau alcool şi provocau scandal la domiciliu, inculpatul a fugit de acasă şi a stat pe străzi. De atunci şi până în prezent a fost ajutat în mod constant de şoferii de maxi-taxi care transportau persoane pe ruta Galaţi - comuna B., judeţul Galaţi, cărora pentru diferite sume de bani le spăla microbuzele.
În perioada 1996 - 2000, inculpatul a mai locuit la o femeie în comuna B., unde a prestat diverse activităţi gospodăreşti şi în această perioadă a mai trecut ocazional pe la domiciliul mamei sale, de fiecare dată fiind nevoit să plece, deoarece I.T. nu-l suporta şi îl izgonea.
După decesul lui I.T. în luna mai 2012, inculpatul a revenit la domiciliul mamei sale şi nu a mai plecat.
În urma relaţiei de concubinaj a mamei inculpatului cu numitul I.T., au mai rezultat trei copii, respectiv partea vătămată I.M.I., în vârstă de 6 ani, I.F. în vârstă de 5 ani şi I.G. în vârstă de 1 an şi jumătate.
Pe data de 10 sau 11 august 2012, în jurul orei prânzului, profitând de faptul că mama sa martora V.D., nu se afla acasă, inculpatul a chemat pe partea vătămată I.M.I. în prima cameră a locuinţei. Când partea vătămată I.M.I. şi-a făcut apariţia inculpatul şi-a dat jos pantalonii până deasupra genunchilor şi i-a introdus penisul în gură.
Conform declaraţiei inculpatului, acesta a precizat că a întreţinut raport sexual oral cu partea vătămată aproximativ un minut, apoi după ce aceasta a ieşit afară, a continuat să se masturbeze până ce a ejaculat pe pardoseala din lut.
Partea vătămată nu a spus atunci nimănui ce i s-a întâmplat.
Ulterior, la data de 16 august 2012, în jurul orelor 18:30, inculpatul se afla la domiciliu împreună cu mama sa şi partea vătămată. La scurt timp, martora V.D. a plecat la bar pentru a-şi cumpăra ţigări, motiv pentru care, inculpatul profitând de acest moment, a hotărât să mai întreţină o dată raport sexual oral cu partea vătămată.
Astfel, a chemat-o pe partea vătămată din stradă, inculpatul s-a dus în aceiaşi încăpere şi când partea vătămată a intrat în cameră, în aceiaşi modalitate ca în precedent, inculpatul şi-a dat jos pantalonii până la genunchi şi i-a introdus penisul în gură, întreţinând raport sexual aproximativ un minut. La un moment dat inculpatul a auzit poarta de la curtea locuinţei şi dându-şi seama că a venit martora V.D., imediat şi-a ridicat pantalonii, a luat o pereche de blugi şi speriat s-a îndreptat către mama sa spunându-i să-i spele.
Când martora V.D. a intrat în cameră, acesta a observat pe partea vătămată lângă pat, speriată, roşie la faţă şi cu părut răvăşit.
După acest moment, martora împreună cu partea vătămată au ieşit din cameră. În acest interval de timp inculpatul a revenit în cameră şi s-a masturbat până a ejaculat pe pardoseală, după care a părăsit locuinţa mergând să spele un microbuz.
Martora V.D. a insistat şi a întrebat pe partea vătămată ce s-a întâmplat, aceasta în prima faţă refuzând să-i spună adevărul şi ulterior, la insistenţele repetate ale mamei, a precizat că inculpatul a chemat-o din stradă, a luat-o de mână şi a dus-o în cameră, unde şi-a dat jos pantalonii până la genunchi, a apucat-o cu mâinile de cap şi i-a introdus penisul în gură, fără a o abuza sexual şi în alt mod.
De asemenea, partea vătămată a mai precizat că inculpatul a mai procedat în acest mod şi altă dată când mama nu era acasă.
Ulterior, martora V.D. a chemat-o pe cumnata sa, martora I.I. care a anunţat de îndată organele de poliţie.
Ulterior acestui moment inculpatul a revenit la domiciliu şi fiind apostrofat de mama sa în legătură cu fapta comisă, acesta s-a manifestat violent, în sensul că a înjurat-o şi a pus mâna pe un cuţit de bucătărie cu care lovea în tocul uşii.
Partea vătămată I.M.I. a fost examinată din punct de vedere medico-legal concluzionându-se că: aceasta este virgină, nu prezintă urme de violenţă pe cap, corp şi membre, nu s-a putut determina prezenţa eventuală a spermatozoizilor în cavitatea bucală, datorită prezentării tardive la examinare.
Partea vătămată a fost evaluată din punct de vedere psihologic concluzionându-se că aceasta are nevoie de stimulare în plan psihomotric general, de asigurare a unui climat familial securizant, cu modele parentale echilibrate şi activităţi ce au ca scop dezvoltarea încrederii în forţele proprii.
Pentru depăşirea traumei emoţionale s-a recomandat includerea părţii vătămate împreună cu mama într-un program de consiliere.
De asemenea, în cauză s-a dispus prin ordonanţă efectuarea unei expertize biologice cu privire la existenţa urmelor de spermă pe un fragment de material textil şi sol de pe pardoseala camerei, concluzionându-se că în cele două fragmente de material textil şi sol, nu s-au pus în evidenţă urme de spermă.
În drept, fapta inculpatului V.G. care într-una din zilele de 10 - 11 august 2012 şi în seara zilei de 16 august 2012, aflându-se în locuinţa părinţilor din satul B., comuna B., judeţul Galaţi, profitând de imposibilitatea de a-şi exprima voinţa şi de a se apăra, inculpatul a întreţinut raport sexual oral cu partea vătămată I.M.I., în vârstă de 6 ani (fraţi după mamă), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de viol în formă continuată şi incest în formă continuată, ambele în concurs ideal, prevăzute de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b1 şi alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. b) C. pen. Inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunilor.
Partea vătămată, prin reprezentant legal, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Situaţia de fapt astfel prezentată este dovedită cu sesizarea reprezentantului părţii vătămate; proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto, raport de evaluare psihologică; raport de constatare medico-legală, declaraţiile martorilor V.D., I.I. şi C.V. toate coroborate cu declaraţia de recunoaştere a inculpatului V.G.
Fiind audiat în instanţă, inculpatul a recunoscut faptele infracţionale reţinute în sarcina sa şi a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. în sensul că a recunoscut fapta în modalitatea reţinută de procuror, nu a înţeles să solicite administrarea de noi probe în faţa instanţei de judecată, însuşindu-şi toate probele administrate în faza de urmărire penală şi a fost de acord să o despăgubească pe partea civilă în modalitatea în care se constituie parte civilă în cauză.
Faţă de depoziţia inculpatului instanţa a aplicat acestuia pedepse ce au fost individualizate în conformitate cu art. 72 C. pen. cu reţinerea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. (reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3 în caz de recunoaştere).
Inculpatul alături de pedeapsa rezultantă va executa şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
Conform art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului V.G. şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a) teza II b din C. pen.
Conform art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 17 august 2012 la zi.
Partea vătămată în principiu nu s-a constituit parte civilă în cauză nici în faza de urmărire penală şi nici în cea de judecată.
Din oficiu însă instanţa în conformitate cu art. 17 alin. (3) C. proc. pen. este obligată să se pronunţe şi cu privire la latura civilă a cauzei în condiţiile în care partea vătămată este minoră, astfel că inculpatul a fost obligat să plătească părţii vătămate I.M.I. prin reprezentant legal V.D. suma de 10.000 RON cu titlu de daune morale.
II. Împotriva Sentinţei penale nr. 626 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Galaţi a formulat apel inculpatul V.G., criticând soluţia instanţei de fond pentru netemeinicie, apreciind că pedeapsa aplicată este mult prea mare în raport de circumstanţele atenuante.
Totodată, cu prilejul efectuării activităţii de contopire, a solicitat să nu se mai acorde niciun spor de pedeapsă.
Prin Decizia penală nr. 62/A din 18 februarie 2013, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul V.G. împotriva Sentinţei penale nr. 626 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Galaţi, a menţinut starea de arest a inculpatului V.G., a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive cu începere de la 17 august 2012 la zi, iar în baza dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 450 RON cheltuieli judiciare către stat în apel.
Instanţa de apel, analizând apelul formulat prin prisma motivelor de apel invocate dar şi din oficiu, potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub aspectul tuturor motivelor favorabile inculpatului, a apreciat că apelul este nefondat.
Pedepsele aplicate au fost corect individualizate raportat la dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. dar şi la împrejurările comiterii faptelor precum şi la natura infracţiunilor săvârşite.
Raportat la natura infracţiunilor săvârşite şi la persoana victimei, respectiv sora sa vitregă (după mamă), partea vătămată I.M.I. în vârstă de 6 ani la data comiterii acestor fapte, care îi pot afecta ireversibil personalitatea şi dezvoltarea fizică şi intelectuală pe viitor, Curtea de Apel a considerat că în cauză nu pot fi acordate circumstanţe atenuante judiciare, iar sporul de pedeapsă acordat în urma contopirii a fost corect individualizat raportat la pedepsele aplicate pentru cele două fapte deduse judecăţii.
III. Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul invocând cazul de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. considerând că pedeapsa aplicată este mult prea mare, solicitând instanţei admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi în rejudecare aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege cu reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. şi înlăturarea sporului aplicat în urma contopirii.
Înalta Curte, analizând hotărârea din perspectiva cazului de casare invocat apreciază ca fiind nefondat recursul declarat de inculpatul V.G. pentru următoarele considerente:
Analiza coroborată a ansamblului probator administrat de-a lungul procesului-penal, în mod corect a condus la reţinerea faptului că acesta este apt să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi să facă dovada deplină a angajării răspunderii penale a inculpatului, stabilind fără dubiu, existenţa faptei şi forma de vinovăţie cu care acesta a acţionat.
Înalta Curte apreciază nefondată critica inculpatului cu privire la stabilirea cuantumului pedepsei, întrucât la procesul de individualizare a pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială, astfel cum au fost reduse ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 3201 alin. 7 C. proc. pen. (închisoare de la 6 ani şi 8 luni la 16 ani şi 8 luni, pedeapsa aplicată fiind în aceste limite), gradul de pericol social sporit al faptelor săvârşite, dedus din pluralitatea actelor de executare, vârsta fragedă a părţii vătămate precum şi gradul de rudenie dintre inculpat şi partea vătămată (fraţi vitregi).
Potrivit vechiului text al art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în cazul în care s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege, însă începând cu 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, incidenţă în cauză, privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, textul anterior menţionat a fost modificat de art. 1 pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit incident doar situaţiei când "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conţinutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate de către instanţă.
Potrivit art. II din Legea nr. 2/2013, dispoziţiile privind cazurile de casare prevăzute în Codul de procedură penală în forma anterioară intrării în vigoare a legii, rămân aplicabile doar cauzelor penale aflate în curs de judecată în recurs, inclusiv celor aflate în termenul de declarare a recursului, dar pronunţate anterior intrării în vigoare a legii. În această situaţie, rezultă că în cazul hotărârilor pronunţate de către instanţele de apel după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, respectiv după 15 februarie 2013, sunt aplicabile dispoziţiile cazurile de casare, astfel cum sunt prevăzute de noua lege.
În speţă, se constată că inculpatul V.G. a declarat recurs împotriva unei decizii pronunţate la data de 18 februarie 2013, după data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, astfel încât cazurile de casare vor fi analizate în raport de conţinutul textelor art. 3859 C. proc. pen. astfel cum au fost modificate prin art. 1 din această lege.
Având în vedere natura criticii invocate de către inculpat, anume greşita individualizare a pedepsei aplicate de către instanţa de apel, rezultă cu evidenţă că aceasta nu se mai circumscrie cazului de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.
În ceea ce priveşte sporul de pedeapsă aplicat ca urmare a efectuării contopirii, Înalta Curte constată că acesta se încadrează în limitele prevăzute de lege, astfel încât critica recurentului inculpat şi sub acest aspect este nefondată.
Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte va respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.G. împotriva Deciziei penale nr. 62/A din 18 februarie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, va deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 17 august 2012 la 22 mai 2013, va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 550 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat şi respectiv de 150 RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V.G. împotriva Deciziei penale nr. 62/A din 18 februarie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 17 august 2012 la 22 mai 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 550 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat şi respectiv de 150 RON reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 mai 2013.
Procesat de GGC - AM
| ← ICCJ. Decizia nr. 1733/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1737/2013. Penal → |
|---|
