ICCJ. Decizia nr. 2436/2013. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 2436/2013
Dosar nr. 4066/1/2013
Şedinţa publică din 31 iulie 2013
Deliberând asupra recursului declarat de inculpata A.M.A., constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 16 iulie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2411/109/2013, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul dispoziţiilor art. 3002 C. proc. pen. raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpata A.M.A. (fiica lui P. şi M.), în prezent aflată în Penitenciarul Colibaşi, pe care o menţine.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel a arătat că temeiurile care au justificat aplicarea acestei măsuri respectiv cele prevăzute de art. 148 lit. b) şi f) C. proc. pen., nu s-au schimbat.
Aşa cum rezultă din probele administrate atât în faza de urmărire penală cât şi la instanţa de fond, inculpata A.M.A. a încercat să zădărnicească aflarea adevărului în această cauză, prin influenţarea martorilor.
În acest sens, există consemnate la dosar declaraţiile unor martori şi alte probe. Sunt îndeplinite şi cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., deoarece, în raport cu natura infracţiunii reţinute în sarcina inculpatei şi de împrejurările în care faptele au fost comise, aşa cum rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală, dar şi din hotărârea primei instanţe, lăsarea în libertate a inculpatei prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, fiind de natură să aducă atingere valorilor şi relaţiilor sociale specifice unei societăţi democratice.
Durata arestării preventive nu a depăşit un termen rezonabil, în raport cu gradul de complexitate al acestei cauze.
Un alt argument care justifică menţinerea stării de arest preventiv este existenţa unei hotărâri de condamnare, pronunţate în primă instanţă, aspect avut în vedere, în mod constant, şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie.
Susţinerile formulate de către inculpată, cu referire la interpretarea unor probe administrate în cauză, precum şi la aspectele circumstanţiale favorabile, nu sunt suficiente pentru a ajunge la concluzia că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive, nu mai există. Apărările concrete pe care inculpata le formulează în legătură cu existenţa faptei sau a vinovăţiei, urmează a fi analizate cu ocazia soluţionării apelului, de către instanţa legal învestită.
Împotriva acestei încheieri, în termenul legal, inculpata A.M.A. a declarat recurs şi a solicitat revocarea măsurii preventive, întrucât nu prezintă un pericol pentru ordinea publică şi nu se va sustrage judecării cauzei.
Potrivit art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată, în exercitarea atribuţiilor de control judiciar este obligată să verifice periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive. Conform alin. (3) al aceluiaşi articol "când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate dispune, prin încheiere motivată, menţinerea măsurii arestării preventive".
Înalta Curte apreciază că în mod corect Curtea de Apel a menţinut măsura arestării preventive a inculpatei.
Inculpata A.M.A. este bănuită că, în perioada 2008 - 2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a săvârşit la diferite intervale de timp, 14 acţiuni, care prezintă fiecare în parte, conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă, pretinzând suma totală de 29.000 lei şi 5.000 euro şi primind suma totală de 25.700 lei şi 5.000 euro, astfel:
1) - a pretins şi primit de la A.A. (în prezent decedat) suma totală de 6.000 lei lăsând să se creadă că are influenţă asupra medicului B.C. şi asupra unor funcţionari publici din cadrul AJOFM Argeş pentru obţinerea deciziei de pensionare pe caz de invaliditate cât şi pentru obţinerea unor documente necesare întocmirii dosarului de pensionare;
2) - a pretins şi primit de la S.I. suma de totală 4.000 lei lăsând să se creadă că are influenţă şi chiar având influenţă asupra unor medici pentru a-i întocmi actele şi documentele necesare obţinerii pensiei de invaliditate;
3) - a pretins şi primit suma de 2.000 euro şi a mai pretins suma de 1.300 lei de la V.D. şi V.M., lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane cu funcţie de conducere din cadrul B.D. - Sucursala Piteşti pentru a-1 angaja pe V.D. la această unitate bancară în funcţia de inspector;
4) - după ce iniţial a primit cu titlu de împrumut de la R.F. suma de 1.500 lei, ulterior, pentru a nu-i mai restitui această sumă, a lăsat să se înţeleagă că are influenţă asupra unor medici în vederea pensionării pe caz de invaliditate a surorii sale, P.G.;
5) - a pretins şi primit de la M.I. suma totală de 2.200 lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor medici, pentru a-i întocmi actele şi documentele necesare obţinerii pensiei de invaliditate;
6) - a pretins şi primit de la I.M. suma de 600 lei lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor medici pentru avizarea favorabilă a dosarului de pensionare pe caz de invaliditate a cuscrului acesteia, numitul B.N.;
7) - a pretins şi primit de la B.L. suma de 2.000 lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor medici pentru a-i întocmi actele şi documentele necesare obţinerii pensiei de invaliditate şi pentru emiterea deciziei de pensionare;
8) - a pretins şi primit de la O.G. suma de 2.000 lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor medici pentru a-i întocmi actele şi documentele necesare rezolvării favorabile a contestaţiei la decizia medicală prin care i-a fost sistată pensia de invaliditate;
9) - a pretins şi primit de la M.E. suma de 1.700 lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra medicului B.C. pentru a-i aviza favorabil dosarul de pensionare pe caz de invaliditate;
10) - a pretins şi primit de la L.A.M. sumele de 2.000 euro şi 1.000 lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor poliţişti cu funcţii de conducere din cadrul IPJ Argeş sau IGPR, pentru a-l angaja pe denunţător în funcţia de agent de poliţie la IPJ Argeş;
11) - a pretins de la M.N.R. suma de 2.000 lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra medicului N.C.M. pentru a-l angaja pe soţul ei în funcţia de şofer la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Argeş;
12) - a pretins şi primit de la martora-denunţătoare D.C.E. suma de 1.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul SC I. în vederea angajării acesteia la agentul economic în cauză;
13) - a pretins şi primit de la M.M. suma de 2.000 lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor medici pentru a o ajuta pe denunţătoare să obţină pensie de invaliditate;
14) - a pretins şi primit de la martorul denunţător I.V. suma totală de 2.700 lei lăsând să se creadă că are influenţă asupra medicilor care eliberau acte medicale pentru dosarul de pensionare pe caz de invaliditate cât şi asupra membrilor comisiei de evaluare a capacităţii de muncă care emiteau decizia de pensionare a acestuia.
Probele administrate în cauză relevă indicii temeinice în sensul art. 143 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 68 C. proc. pen., din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata A.M.A. a săvârşit faptele prevăzute de legea penală.
Totodată se constată că sunt îndeplinite cumulativ şi condiţiile prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., şi pe acelea de la litera b) a aceluiaşi articol, atât în ceea ce priveşte pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile deduse judecăţii, mai mare de 4 ani, dar şi sub aspectul probelor că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică şi pe acela de a zădărnici aflarea adevărului în cauză.
La aprecierea acestei ultime condiţii Înalta Curte are în vedere modalitatea şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor presupus a fi comise de inculpată, gravitatea acestora (săvârşirea repetată a unor infracţiuni de corupţie, prin solicitarea de sume de bani de la persoane cu invalidităţi pentru ca acestea să poată obţine drepturile legale, la care erau îndreptăţite), sentimentul de teamă şi insecuritate pe care astfel de fapte îl generează în rândul societăţii civile (obţinerea unor importante sume de bani prin comiterea de către un cadru medical a unor fapte de corupţie într-un domeniu destinat protejării persoanelor invalide ori pentru a intermedierea angajarea în diferite instituţii publice), aspecte care denotă periculozitate şi impun o reacţie fermă din partea autorităţilor statului, lăsarea în libertate a inculpatei prezentând în continuare un pericol concret pentru ordinea publică.
Înalta Curte mai reţine că împrejurarea că a fost pronunţată o hotărâre de condamnare în cauză, chiar nedefinitivă, nu alterează prezumţia de nevinovăţie a inculpatei, limitarea libertăţii persoanei încadrându-se în dispoziţiile legii fiind totodată şi în concordanţă cu prevederile art. 5 parag. 1 lit. a) din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
Cum temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, această măsură este necesar a fi menţinută în continuare faţă de inculpată pentru buna desfăşurare a judecăţii şi aflarea adevărului în cauză.
În consecinţă, Înalta Curte apreciază că recursul inculpatei A.M.A. este nefondat şi pe cale de consecinţă, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., îl va respinge şi va face aplicarea dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata A.M.A. împotriva încheierii de şedinţă din 16 iulie 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 2411/109/2013.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 iulie 2013.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 2434/2013. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2437/2013. Penal → |
|---|
