ICCJ. Decizia nr. 271/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 271/2013
Dosar nr. 8219/1/2012
Şedinţa publică din 13 martie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petiţionarul T.I.F. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 7495/30/2012 al Tribunalului Timiş, arătând că sunt anumite interese locale pentru ca făptuitorii din cauza a cărei strămutare se solicită să nu fie traşi la răspundere penală.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Timişoara.
Din informarea transmisă de la Curtea de Apel Timişoara, instanţă ierarhic superioară Tribunalului Timiş, pe rolul căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită, rezultă următoarele:
Cauza a cărei strămutare se solicită a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, având ca obiect plângerea formulată de petiţionarul T.I.F. în baza art. 2781 C. proc. pen., fixându-se prim termen de judecată la data de 08 octombrie 2012, cauza fiind amânată la datele de 09 noiembrie 2012, 12 decembrie 2012, 14 decembrie 2012 şi 21 decembrie 2012 şi soluţionată prin sentinţa penală nr. 497 din 21 decembrie 2012.
S-a apreciat că nu au fost identificate elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de faţă, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. şi de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petiţionarul T.I.F. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 7495/30/2012, al Tribunalului Timiş.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 272/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 270/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
|---|
