ICCJ. Decizia nr. 3067/2013. Penal

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3067/2013

Dosar nr. 2976/112/2006

Şedinţa publică din 10 octombrie 2013

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 8 din 20 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Mureş, cu privire la inculpaţii-apelanţi, instanţa a hotărât următoarele:

S-a admis cererea procurorului şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului I.P.D. din două infracţiuni de trafic de persoane - prevăzute şi pedepsite de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen. (relativ la partea vătămată B.M. şi la martora H.L.C.) într-o singură infracţiune de trafic de persoane sub formă continuată, cu două acte materiale (relativ la aceleaşi persoane) - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen. şi a art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen. şi a art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul I. (fost T.) P.D., zis „F.” a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) literele a, teza a II-a şi b C. pen. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane sub formă continuată (cu două acte materiale, relativ la partea vătămată B.M. şi martora H.L.C., descrise la punctul nr. 1 din sentinţă).

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane (descrisă la pct. 4, parte vătămată fiind B.S.).

În baza art. 13 alin. (1) şi alin. (4), teza I, din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori (descrisă la pct. 5 din sentinţă, parte vătămată fiind minora C.M.I.).

În baza art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism (descrisă la pct. 19 cu referire la martora L.M.E.).

În baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus executarea pedepsei principale cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. s-a adăugat alături de pedeapsa principală de mai sus şi pedeapsa complementară cea mai grea, aceea a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi arestării preventive din data de 23 februarie 2006 până la data de 27 iulie 2007.

În baza şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 13 alin. (1) şi alin. (4), teza I, din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul Ş.D.C., zis „B.” la pedeapsa de 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori (descrisă la pct. 5 din sentinţă, parte vătămată fiind minora C.M.I.).

În baza art. 329 alin. (1) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 1 an ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism (descrisă la pct. 18, relativ la martora S.I.).

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism sub formă continuată (descrisă la punctul 15 relativ la inculpata Ş.G.).

În baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus executarea pedepsei principale cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., alături de pedeapsa principală de mai sus s-a aplicat şi pedeapsa complementară cea mai grea, aceea a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi arestării preventive din data de 23 februarie 2006 până la data de 27 iulie 2007.

În baza şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen. şi a art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.O.C. la pedeapsa de 4 ani şi 2 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane sub formă continuată (descrisă la pct. 7 din sentinţă, parte vătămată fiind M.L.I.).

În baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus executarea pedeapsei principale cea mai grea, aceea de 4 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi arestării preventive din data de 23 februarie 2006 până la data de 27 iulie 2007.

În baza şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., inculpatul R.S. (fost Z., J.), zis „S.” a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane (descrisă la pct. 6 din sentinţă, relativ la partea vătămată B.A.A.).

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism sub formă continuată (descrisă la pct. 13, relativ la inculpatele R.R.L. şi C.P.S.).

În baza art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a mai fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani sub formă continuată (descrisă la pct. 14).

În baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute alături de pedeapsa principală de mai sus şi pedeapsa complementară cea mai grea, aceea a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi arestării preventive din data de 23 februarie 2006 până la data de 27 iulie 2007.

În baza şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., inculpatul K. (fost B.) R. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane (descrisă la pct. 8 din sentinţă, parte vătămată T.R.P.).

În baza art. 13 alin. (1) şi alin. (4), teza I, din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori (descrisă la pct. 11, relativ la martora minoră G.V.A.).

În baza art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism (descrisă tot la pct. 11, relativ la martora G.V.A.).

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul K. (fost B.) R. a mai fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism sub formă continuată (descrisă la pct. 16, relativ la inculpata B.M.).

În baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi arestării preventive din data de 24 februarie 2006 până la data de 27 iulie 2007.

În baza şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 328 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpata B.M. a fost condamnată la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de prostituţie sub formă continuată (descrisă tot la pct. 16 din sentinţă).

În temeiul art. 81 alin. (1) C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 10 luni, stabilit potrivit art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., inculpatul C.V. a fost condamnat, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori (descrisă la pct. 10 din sentinţă, parte vătămată fiind minora C.M.).

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane sub formă continuată (descrisă la acelaşi punct 10, parte vătămată fiind C.M.).

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul C.V. a mai fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism sub formă continuată (descrisă la acelaşi punct 10, relativ la inculpata R.A.).

În baza art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism (descrisă la pct. 12, relativ la inculpata B.D.C.).

În baza art. 261 alin. (1) C. pen., a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă (descrisă la pct. 20, relativ la martora A.E.).

În baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus executarea pedepsei principale cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an închisoare, astfel că inculpatul va executa în final pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi arestării preventive din data de 24 februarie 2006 până la data de 27 iulie 2007.

În baza şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C.V. pentru comiterea infracţiunii de instigare la mărturie mincinoasă neurmată de executare, relativ la martora O.A. - prevăzută şi pedepsită de art. 260 alin. (1) C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul Z. (fost C.) A., zis „D.” a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 1 an ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism (descrisă la pct. 8 din sentinţă, relativ la partea vătămată T.R.P.).

În baza art. 13 alin. (1) şi alin. (4), teza I, din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori (descrisă la pct. 11, relativ la martora minoră G.V.A.).

În baza art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism (descrisă tot la pct. 11, relativ la martora G.V.A.).

În baza art. 329 alin. (1) C. pen., inculpatul Z.A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 1 an ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism (descrisă tot la pct. 22, relativ la martora B.S.A.).

În baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus executarea pedepsei principale cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi arestării preventive din data de 24 februarie 2006 până la data de 27 iulie 2007.

În baza şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 13 alin. (1), alin. (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul Ş. (fost A.) I.F. a fost condamnat la pedeapsa 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori (descrisă la pct. 2 din sentinţă, parte vătămată fiind C.V.).

În baza art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a mai fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism (descrisă tot la pct. 2, relativ la martora M.V.M.).

În baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus executarea pedepsei principale cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. inculpatul s-a adăugat alături de pedeapsa principală de mai sus şi pedeapsa complementară cea mai grea, aceea a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza şi în condiţiile art. 71 alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 328 C. pen., inculpata B. (C.) D.C. a fost condamnată la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de prostituţie sub formă continuată (descrisă la pct. 12 din sentinţă).

În temeiul art. 81 alin. (1) C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 4 luni, stabilit potrivit art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul F.C.G. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani ca pedeapsă complementară, pentru comiterea infracţiunii de proxenetism sub formă continuată (descrisă la pct. 23 din sentinţă, relativ la inculpata F. (fostă V.) A.E.).

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi a arestării preventive, de la 13 aprilie 2006 până la 10 iunie 2006.

În temeiul art. 86¹ alin. (1) şi (2) C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit potrivit art. 86² C. pen.

Potrivit art. 86³ C. proc. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

S-a dispus ca datele prevăzute la lit. b), c) şi d) să fie comunicate Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa.

Potrivit art. 86³ alin. (3) C. pen., instanţa a impus condamnatului respectarea următoarelor obligaţii:

a) să nu intre în legătură cu inculpaţii din prezenta cauză, respectiv I.P.D., T.A.I. Ş.D.C., C.O.C., R.S., K.R., C.V., Z.A., Ş. (fost A.) I.F., Ş.G., R.R.L., C.P.S., R.A., B.D.C. şi B.M., cu părţile vătămate B.A.A., M.C.I.A., C.M.I., R. (fostă R., fostă L.) M.E., C.A., M.L.I., T.R.P., Ş.S.C., C.M. şi cu martorii B.M., H.L.C., C.V. şi B.S..

Potrivit art. 86³ alin. (4) C. pen. s-a dispus ca supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă să se facă de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 328 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpata F. (fostă V.) A.E. a fost condamnată la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de prostituţie sub formă continuată (descrisă tot la pct. 23 din sentinţă).

În temeiul art. 81 alin. (1) C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 8 luni, stabilit potrivit art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Latura civilă a cauzei:

S-a constatat că persoanele vătămate B.M., H.L.C., C.V. şi B.S. nu au formulat pretenţii civile.

S-a respins ca tardivă acţiunea civilă a părţii civile B.A.A..

În baza art. 14 şi a art. 346 C. proc. pen. raportate la art. 998 şi următoarele C. civ. (în vigoare la momentul săvârşirii faptei) s-a admis acţiunea civilă a părţii civile M.C.I.A. şi inculpatul T.A.I. a fost obligat la plata către aceasta a sumei de 3.000 euro, sau echivalentul în lei la cursul de schimb de la data plăţii, cu titlu de daune morale.

În baza art. 14 şi a art. 346 C. proc. pen. raportate la art. 998 şi următoarele C. civ. (în vigoare la momentul săvârşirii faptei) s-a admis acţiunea civilă exercitată din oficiu în numele părţii civile C.M.I. şi inculpaţii I.P.D. şi Ş.D.C. au fost obligaţi la plata către aceasta a sumei de 1.000 euro, sau echivalentul în lei la cursul de schimb de la data plăţii, cu titlu de daune morale.

În baza art. 14 şi a art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi următoarele C. civ. (în vigoare la momentul săvârşirii faptei) s-a admis în parte acţiunea civilă a părţii civile C.A. şi a fost obligat inculpatul C.O.C. la plata către aceasta a sumei de 1.000 euro, sau echivalentul în lei la cursul de schimb de la data plăţii, cu titlu de daune morale.

În baza art. 14 şi a art. 346 C. proc. pen. raportate la art. 998 şi următoarele C. civ. (în vigoare la momentul săvârşirii faptei) s-a admis acţiunea civilă a părţii civile M.L.I. şi a fost obligat inculpatul C.O.C. la plata către aceasta a sumei de 5.000 euro, sau echivalentul în lei la cursul de schimb de la data plăţii, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14 şi a art. 346 C. proc. pen. raportate la art. 998 şi următoarele C. civ. (în vigoare la momentul săvârşirii faptei) s-a admis acţiunea civilă a părţii civile T.R.P. şi a fost obligat inculpatul K.R. la plata către aceasta a sumei de 3.000 euro, sau echivalentul în lei la cursul de schimb de la data plăţii, cu titlu de daune morale

S-a luat act de renunţarea părţii civile Ş.S.C. la pretenţiile civile.

În baza art. 14 şi a art. 346 C. proc. pen. raportate la art. 998 şi următoarele C. civ. (în vigoare la momentul săvârşirii faptei) s-a admis în parte acţiunea civilă a părţii civile C.M. şi a fost obligat inculpatul C.V. la plata către aceasta a sumei de 5.000 euro, sau echivalentul în RON la cursul de schimb de la data plăţii, cu titlu de daune morale.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 combinat cu art. 118 alin. (1) litera e C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul Ş.D.C. a sumei de 4.020 euro, (4.015 + 5 euro) ridicaţi, cu ocazia percheziţiei domiciliare, de la locuinţa acestuia, sumă consemnată la CEC B - Sucursala Târgu Mureş pe numele inculpatului şi la dispoziţia instanţei cu recipisa seria TA nr. 1486988 (nr. 618366/1) din data de 17 ianuarie 2012, recipisă aflată la dosar, şi de la inculpata F.A.E. a sumei de 3.050 euro ridicaţi cu ocazia percheziţiei domiciliare, sumă care, de asemenea, în parte (3.000 euro), a fost consemnată la CEC B - Sucursala Târgu Mureş pe numele inculpatei şi la dispoziţia instanţei cu recipisa seria TA nr. 1486986 (nr. 618356/1) din data de 17 ianuarie 2012, aflată de asemenea la dosar, iar altă parte (50 euro) se află la camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureş (nefiind primită la CEC B din cauza stării de uzură în care se afla bancnota respectiv).

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 combinat cu art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul I.P.D. a sumei de 3.000 euro.

S-a dispus, de asemenea, confiscarea specială a următoarelor sume:

- în baza art. 329 alin. (4) C. pen. a sumei de 2.830 euro de la inculpatul I.P.D., sumă pe care martora L.M.E. i-a obţinut în urma practicării prostituţiei, de pe urma căreia a tras foloase materiale inculpatul, primind aceste sume de la martoră.

- în baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 combinat cu art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., a sumei de 6.000 euro de la inculpatul C.O.C., sumă pe care partea vătămată C.A. a obţinut-o în urma practicării prostituţiei şi i-a înmânat-o inculpatului.

- în baza art. 329 alin. (4) C. pen. a sumei de 20.649 euro de la inculpatul Ş.D.C., sumă pe care inculpata Ş.G. a obţinut-o practicând prostituţia pe teritoriul Spaniei, în mai multe rânduri, activitate de pe urma căreia a tras foloase materiale şi inculpatul, primind aceste sume de la martoră prin transfer bancar, aşa cum s-a arătat la pct. 15.

- în baza art. 329 alin. (4) C. pen. a sumei de 500 euro de la inculpatul Ş.D.C., sume pe care martora S.I. i-a obţinut în urma practicării prostituţiei, activitate de pe urma căreia a tras foloase materiale şi inculpatul, primind aceste sume de la martoră, conform celor arătate la pct. 18.

- în baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 combinat cu art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., a sumei de 3.100 euro de la inculpatul R.S., sumă pe care partea vătămată B.A.A. a obţinut-o în urma practicării prostituţiei şi i-a trimis-o inculpatului.

- în baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 combinat cu art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., a sumei de 3.000 euro de la inculpatul K.R., sumă pe care partea vătămată T.R.P. a obţinut-o în urma practicării prostituţiei şi i-a trimis-o inculpatului.

- în baza art. 329 alin. (4) C. pen. a sumei de 11.069 euro de la inculpatul K.R., sumă pe care inculpata B.M. i-a obţinut în urma practicării prostituţiei în mai multe rânduri pe teritoriul Spaniei, de pe urma căreia a tras foloase materiale inculpatul, primind aceste sume de la martoră prin transfer bancar, aşa cum s-a arătat la pct. 16.

- în baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 combinat cu art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., a sumei de 15.000 euro de la inculpatul C.V., sumă pe care partea vătămată C.M. a obţinut-o în urma practicării prostituţiei pe teritoriul Spaniei şi i-a trimis-o inculpatului.

- în baza art. 329 alin. (4) C. pen. a sumei de 3.800 euro de la inculpatul C.V., sumă pe care inculpata C. (fostă B.) D.C. i-a obţinut practicând prostituţia pe teritoriul Spaniei, activitate de pe urma căreia a tras foloase materiale şi inculpatul, primind aceste sume de la martoră prin transfer bancar, aşa cum s-a arătat la pct. 12.

- în baza art. 329 alin. (4) C. pen. a sumei de 6.350 euro de la inculpatul C.V., sumă pe care inculpata R.A. i-a obţinut practicând prostituţia pe teritoriul Spaniei, activitate de pe urma căreia a tras foloase materiale şi inculpatul, primind aceste sume de la martoră prin transfer bancar, aşa cum s-a arătat la pct. 10.

- în baza art. 329 alin. (4) C. pen. a sumei de 261,80 Dolari SUA de la inculpatul Z.A., sumă pe care martora B.S.A. i-a obţinut practicând prostituţia, activitate de pe urma căreia a tras foloase materiale şi inculpatul, primind aceste sume de la martoră prin transfer bancar, aşa cum s-a arătat la pct. 22.

- în baza art. 329 alin. (4) C. pen. a sumei de 7.800 euro de la inculpatul F.C.G., sume pe care inculpata F.A.E. i-a obţinut practicând prostituţia pe teritoriul Spaniei, activitate de pe urma căreia a tras foloase materiale şi inculpatul, primind aceste sume de la martoră prin transfer bancar, aşa cum s-a arătat la pct. 23.

În baza art. 25 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 combinat cu art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri: telefoane mobile, cameră video digitală, aparate foto digitale, telecomenzi, încărcătoare de telefoane mobile, baterie ceas, cabluri USB şi alte cabluri de alimentare cu energie electrică şi de transmisie, adaptor de curent, căşti audio, capace obiective foto, lentilă cameră video, mufe şi adaptoare, bunuri ridicate de la inculpatul R.S. şi de la SC O. SRL Beclean, bunuri menţionate detaliat în lista anexă la procesul-verbal menţionat mai sus. Bunurile respective se află la camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureş.

Celelalte obiecte despre care se face referire în adresa de înaintare a dosarului de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud către Tribunalul Mureş, respectiv cele 9 plicuri conţinând înscrisuri, fotografii şi obiecte ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la locuinţele inculpaţilor (într-o pungă verde), CD - ridicat de la inculpatul C.O.C. la data de 08 august 2006 conţinând înregistrări efectuate de el cu un MP 3 recorder, cele 10 plicuri şi o mapă cu audieri - transcrieri la care s-a renunţat (într-o pungă albă inscripţionată cu roşu - Sărbători fericite), cele două CD-uri - G. şi N. I şi G. şi N. II, cele 2 CD-uri - CS şi unul fără nici o inscripţie şi 1 DVD T, aflate toate la aceeaşi cameră de corpuri delicte a Tribunalului Mureş, rămân ataşate dosarului ca mijloace de probă.

S-au respins ca nefondate cererile formulate de inculpaţi pe parcursul procesului penal, de restituire a unor sume de bani şi a unor bunuri (cu excepţia cererilor care au fost deja soluţionate pe parcursul procesului).

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, respectiv a sumei totale de 17.000 RON, din care 11.400 RON provin din faza de urmărire penală, după cum urmează:

- pe inculpatul I.P.D. la plata sumei de 1.775 RON;

- pe inculpatul T.A.I. la plata sumei de 1.550 RON;

- pe inculpatul Ş.D.C. la plata sumei de 1.350 RON;

- pe inculpatul C.O.C. la plata sumei de 1.550 RON;

- pe inculpatul R.S. la plata sumei de 1.400 RON;

- pe inculpatul K.R. la plata sumei de 1.400 RON;

- pe inculpatul C.V. la plata sumei de 1.550 RON;

- pe inculpatul Z.A. la plata sumei de 1.400 RON;

- pe inculpatul F.C.G. la plata sumei de 1.250 RON;

- pe inculpatul S. (fost A.) I.F. la plata sumei de 700 RON;

- pe inculpata Ş.G. la plata sumei de 550 RON;

- pe inculpata R.R.L. la plata sumei de 400 RON;

- pe inculpata C.P.S. la plata sumei de 400 RON;

- pe inculpata R.A. la plata sumei de 400 RON;

- pe inculpata B.D.C. la plata sumei de 400 RON;

- pe inculpata B.M. la plata sumei de 400 RON;

- pe inculpata F.A.E. la plata sumei de 550 RON;

Sumele reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru parte din inculpaţi şi părţile vătămate se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Mureş, cu precizarea că, în sumele de mai sus, sunt cuprinse şi onorariile parţiale ale d-nei avocat M.D., respectiv câte 150 RON pentru fiecare justiţiabil.

În temeiul art. 193 alin. (6) C. proc. pen. s-a admis în parte cererea părţii civile B.A.A. şi inculpatul R.S. a fost obligat la plata către partea civilă a sumei de 136,65 euro, sau echivalentul în RON la cursul de schimb de la data plăţii efective, reprezentând cheltuieli de deplasare la şi de la instanţă a părţii civile, precum şi a sumei de 2.000 RON cu titlu de onorar avocaţial parţial.

2. Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul D.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud din data de 16 august 2006, emis în Dosarul nr. 70/D/P/2005, înregistrat pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud sub numărul 2.923/122/2006 din data de 17 august 2006, s-a dispus:

Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- I.P.D., pentru comiterea infracţiunilor de:

a) trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen. (2 fapte);

b) trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi (4), teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

c) trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi (4), teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

d) trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

e) proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Ş.D.C., pentru comiterea infracţiunilor de:

a) trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi (4), teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

b) proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen.;

c) proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- C.O.C., pentru comiterea infracţiunilor de:

a) trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

b) trafic de persoane sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 13 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- R.S., pentru comiterea infracţiunilor de:

a) trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

b) proxenetism sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

c) spălare a banilor - prevăzută şi pedepsită de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.

- B.R., pentru comiterea infracţiunilor de:

a) trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

b) proxenetism sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

c) trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi (4), teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

d) trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi (4), teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

e) proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- C.V., pentru comiterea infracţiunilor de:

a) proxenetism sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

b) proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen.;

c) proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen.;

d) trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

e) încercarea de a determina mărturia mincinoasă - prevăzută şi pedepsită de art. 261 alin. (1) C. pen.;

f) mărturie mincinoasă sub forma instigării neurmată de executare - prevăzută şi pedepsită de art. 260 alin. (1) C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) C. pen.;

g) trafic de persoane în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 13 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Z.A., pentru comiterea infracţiunilor de:

a) tentativă la proxenetism sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 20 C. pen. raportat la art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

b) trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi (4), teza I, din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

c) proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen.;

d) proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- F.C.G., pentru comiterea infracţiunii de proxenetism sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a mai dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- A.I.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a) trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi 3 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.;

b) proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi a art. 33 lit. a) C. pen.

- B.D.C., pentru comiterea infracţiunii de prostituţie sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 328 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- B.M., pentru comiterea infracţiunii de prostituţie sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 328 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- F.A.E., pentru comiterea infracţiunii de prostituţie sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 328 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Menţinerea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, luată faţă de inculpatul F.C.G.

Din analiza lucrărilor şi materialului dosarului, Tribunalul Mureş a reţinut următoarele cu privire la starea de fapt:

- 1. Din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate B.M. şi ale martorei H.L.C. a rezultat următoarele:

În primăvara anului 2002, partea vătămată B.M. şi martora H.L.C. lucrau în calitate de barmane la un local din comuna Şintereag, de lângă Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud.

Prin intermediul martorei H.L.C. partea vătămată B.M. l-a cunoscut pe inculpatul I. (fost T.) P.D., acesta fiind prieten cu martora susmenţionată şi un client fidel al barului. Prin intermediul acestuia, partea vătămată l-a cunoscut şi pe fratele inculpatului, respectiv pe inculpatul B.L.U.

După mai multe vizite pe care cei doi inculpaţi le-au făcut la barul în care lucrau partea vătămată şi martora, într-o zi din cursul lunii aprilie 2002, inculpatul B.L.U. i-a propus părţii vătămate B.M. să plece împreună cu el în Belgia să lucreze ca barman sau ajutor de barman în barul pe care îl deţinea soacra fratelui său I.P.D.. Partea vătămată i-a răspuns inculpatului că o să se gândească la propunerea sa şi îi va da răspunsul când se vor reîntâlni.

Despre oferta ce i-a fost făcută de inculpatul B.L.U., partea vătămată B.M. i-a spus şi martorei H.L.C., iar aceasta a fost de acord să meargă şi ea şi să muncească împreună.

După o perioadă relativ scurtă de timp, inculpatul B.L.U. s-a deplasat la locuinţele părţii vătămate şi a martorei şi a reiterat propunerea pe care o făcuse părţii vătămate, respectiv ca cele două să plece în Belgia şi să lucreze ca barmane sau ca ajutoare de barmane la barul deţinut de soacra fratelui său I.P.D. şi astfel puteau câştiga circa 1.000 Euro pe lună. Inculpatul nu le-a spus celor două că vor trebui să se prostitueze.

Partea vătămată B.M. şi martora H.L.C., crezând că vor putea câştiga mai bine lucrând în acelaşi domeniu ca şi în România, şi-au exprimat acordul de a pleca în Belgia, însă i-au spus inculpatului că nu aveau paşapoarte. Acesta le-a spus că nu era nici o problemă, că le va ajuta el să-şi obţină aceste documente în timp util.

Partea vătămată B.M. i-a spus şi tatălui său de oferta făcută de inculpatul B.L.U., iar cu ocazia unei întâlniri avute cu tatăl părţii vătămate, inculpatul l-a convins pe acesta că pe fiica lui o va duce în Belgia să lucreze la barul soacrei fratelui său I.P.D.. În final, tatăl părţii vătămate a spus că este de acord ca fiica sa să plece în Belgia, însă a atras atenţia inculpatului ca acesteia să nu i se întâmple ceva rău.

La scurt timp de la discuţie, inculpatul B.L.U. le-a transportat pe partea vătămată şi pe martoră cu un autoturism în municipiul Bistriţa unde acestea şi-au depus cereri pentru eliberarea paşapoartelor, taxele fiind achitate de acest inculpat şi de inculpatul I.P.D., iar paşapoartele urmau a fi obţinute în regim de urgenţă.

La data de 30 aprilie 2002 inculpatul B.L.U. le-a transportat pe cele două fete până la fostul S.E.I.P. Bistriţa-Năsăud de unde acestea şi-au ridicat paşapoartele, după care s-au reîntors în Beclean şi s-au deplasat cu maşina, mai întâi la locuinţa martorei, din Negrileşti, iar apoi la locuinţa părţii vătămate, din Dobricel, pentru a-şi lua bagajele, iar de aici au revenit în Beclean, la un restaurant din zona Podului Meleşului, de unde fetele trebuiau să plece împreună cu inculpatul I.P.D. spre Belgia. Acesta din urmă a venit cu un autoturism înmatriculat în circulaţie sub nr. .........., condus de martorul M.A.F. din Beclean.

Inculpatul B.L.U. le-a spus părţii vătămate şi martorei că vor pleca doar cu inculpatul I.P.D. şi că după 2 - 3 săptămâni se va deplasa şi el în Belgia şi se vor reîntâlni.

După ce au urcat în autoturism împreună cu inculpatul I.P.D. şi cu martorul M.A.F. (care fusese „angajat” ca şofer de către inculpaţi) au plecat spre Belgia, ieşind din ţară fără probleme prin P.T.F. Borş.

Inculpatul I.P.D. le-a transportat pe partea vătămată B.M. şi pe martora H.L.C. până în oraşul Liege, în Belgia, unde pe şofer l-a lăsat să plece iar pe fete le-a cazat pentru două-trei zile la un hotel, după care le-a condus la o cafenea unde s-a întâlnit cu trei albanezi pe nume „S.”, „O.” şi „T.”, cu care se cunoştea şi cărora le-a prezentat pe cele două fete.

Inculpatul I.P.D., după ce le-a comunicat părţii vătămate şi martorei că cei trei cetăţeni albanezi o să le găsească de lucru şi a promis că o să le sune să vadă dacă şi-au găsit într-adevăr de lucru, a plecat şi le-a lăsat pe partea vătămată şi pe martoră în compania celor trei albanezi.

Inculpatul nu le-a mai căutat şi nici nu le-a mai sunat pe cele două victime.

De precizat că paşapoartele părţii vătămate B.M. şi martorei H.L.C. s-au aflat la inculpatul I.P.D. încă din momentul în care toţi trei au ajuns în Belgia, iar inculpatul a predat aceste paşapoarte cetăţenilor albanezi.

În continuare partea vătămată şi martora au fost conduse de cetăţenii albanezi la un apartament din zona gării, închiriat de aceştia.

A doua zi a fost adusă o fată care cunoştea limba română şi aceasta le-a tradus părţii vătămate şi martorei spusele unuia dintre albanezi, respectiv faptul că au fost cumpărate de către aceştia şi că vor trebui să practice prostituţia pentru ca cetăţenii albanezi să-şi recupereze banii daţi pe ele, partea vătămată înţelegând că s-a plătit pentru fiecare din ele câte 10.000 de euro, iar martora înţelegând că s-a plătit câte 3.000 euro.

După modul în care le-au fost cumpărate haine pentru a se îmbrăca partea vătămată B.M. a înţeles că ea a fost cumpărată de cel numit „O.” iar martora H.L.C. de către cel numit „S.”.

În continuare partea vătămată şi martora au fost solicitate să se prostitueze, iar pentru că paşapoartele le erau la cetăţenii albanezi, au acceptat. Pentru aceasta au fost puse într-o vitrină şi după ce erau remarcate de clienţi mergeau în cameră cu aceştia unde, contra unor sume de bani, întreţineau relaţii sexuale. Banii obţinuţi erau obligate să-i predea zilnic, partea vătămată B.M. numitului „O.”, iar martora H.L.C. numitului „S.”.

Partea vătămată B.M. a arătat că a reuşit să câştige zilnic între 500 şi 1.000 Euro, iar martora a arătat că au câştigat câte 200 - 300 euro pe seară.

Martora H.L.C., în prima zi, întrucât nu voia să se prostitueze, a tras perdeaua vitrinei în care era expusă pentru a nu fi aleasă de clienţi, însă cel numit „S.” a bătut-o şi i-a interzis să mai tragă perdeaua, întrucât trebuia să-şi scotă banii pe care-i plătise inculpatului I.P.D. pentru ea. Înţelegând că nu are altă cale, şi pentru a nu mai fi bătută, şi martora a început să se prostitueze.

După circa 2 - 3 săptămâni, în care s-au prostituat în acest fel în Belgia, partea vătămată şi martora au fost duse de cei doi albanezi în oraşul francez Besancon, unde au fost obligate de aceştia, circa 3 luni de zile, să se prostitueze la stradă, iar banii obţinuţi, în jur de 400 - 500 euro zilnic (în total circa 30.000 Euro fiecare) prin practicarea relaţiilor sexuale cu clienţii, fie în maşini, fie prin hoteluri, erau predaţi de fete celor doi albanezi, care le supravegheau tot timpul.

Martora H.L.C. a declarat că a fost bătută de cel puţin 10 ori de către „S.”, fiind-i astfel frică să fugă de sub supravegherea acestuia.

După aceea numitul „O.” a vândut-o pe partea vătămată B.M. unui alt cetăţean albanez, D.A. (B.), după spusele acestuia cu suma de 3.500 euro, iar acesta din urmă a dus-o la Paris, motiv pentru care partea vătămată a fost despărţită de martora H.L.C.

Noul „patron” i-a spus părţii vătămate că trebuie să se prostitueze pe stradă pentru a-şi recupera suma pe care a plătit-o pe ea.

Între timp şi martora H.L.C. a fost dusă de „S.” într-un alt oraş din Franţa, respectiv Trois, unde a fost, în continuare, obligată să se prostitueze pe stradă.

În acest loc martora s-a întâlnit cu o altă persoană din România, M.V.M., care se prostitua tot în folosul numitului „S.”. Aceasta i-a povestit martorei că a fost la Paris şi a practicat prostituţia alături de partea vătămată B.M., astfel că martora H.L.C. a aflat numărul de telefon al părţii vătămate.

După ce a vorbit la telefon cu partea vătămată B.M., martora H.L.C. a fugit de sub supravegherea lui „S.” şi s-a dus la Paris, unde a lucrat şi ea, împreună cu partea vătămată pentru D.A. (B.). După aceea, martora a lucrat pentru unchiul acestuia, D.C., care o cumpărase de la „B.”.

Partea vătămată B.M. a lucrat astfel pentru D.A. timp de un an şi trei luni, până când martora H.L.C. i-a denunţat la poliţia din Paris pe cei doi proxeneţi albanezi şi a participat la procesul intentat acestora, dând declaraţii.

Martora a apelat chiar la o asociaţie pentru ajutorarea victimelor traficului de persoane din Paris.

Din acel moment partea vătămată B.M. şi martora H.L.C. s-au certat şi s-au despărţit, întrucât prima nu a dorit să urmeze aceleaşi demersuri ca şi martora.

Partea vătămată B.M. a mai declarat că, în perioada în care a fost la Paris, cei doi albanezi pentru care a lucrat i-au aplicat în paşaport vize de intrare - ieşire în şi din România, din trei în trei luni, pentru a nu avea probleme cu autorităţile, fără ca ea să fi fost prezentă când se aplicau ştampilele false (în total 11).

La intrarea în ţară, prin Aeroportul HC Bucureşti, la data de 9 noiembrie 2004, ca urmare a returnării sale din Belgia (unde a plecat din Franţa şi unde a fost găsită de autorităţi fără acte de şedere), părţii vătămate i-au fost găsite în paşaport cele 11 ştampile de intrare-ieşire sau tranzit, cu privire la care s-a stabilit că sunt false.

Martora H.L.C. a declarat că renunţă la calitatea de parte vătămată, din teama de a nu fi confruntată cu inculpaţii B.L.U. şi I.P.D., dorind totuşi tragerea la răspundere penală a acestora pentru faptul că au traficat-o şi astfel a fost obligată să practice prostituţia din luna mai 2002 până în luna octombrie 2003, fiind de acord să fie audiată ca martor.

- 2. Potrivit declaraţiei din cursul urmăririi penale a martorei M.V.M., aceasta, la începutul lunii iulie 2002, s-a angajat ca ospătar la un bar din oraşul Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud.

Într-o zi de pe la jumătatea lunii iulie 2002, în timp ce se afla pe terasa unui local din Beclean într-o stare de puternică traumatizare psihică datorită faptului că, potrivit declaraţiei sale, a fost cu puţin timp în urmă victima unui viol în grup comis de fiul patroanei şi alţi 6 prieteni de-ai lui, i-a auzit pe doi tineri de la o masă alăturată discutând despre intenţia de a găsi fete pe care să le ducă în ţări occidentale „la produs”.

Aflându-se într-o stare emoţională din cauza violului al cărui victimă fusese şi având intenţia de a pleca în străinătate cât mai repede şi a uita episodul petrecut cu două zile înainte, martora a intrat în vorbă cu tinerii respectivi şi şi-a exprimat dorinţa de a pleca şi ea în străinătate în condiţiile spuse de ei.

Atunci a făcut cunoştinţă cu aceştia, aflând că tinerii respectivi se numeau, unul „F.” (identificat ulterior în persoana inculpatului A. (fost Ş.) I.F.,), iar celălalt „C.” (identificat ulterior a fi numitul P.I.C.).

Inculpatul A.I.F. a întrebat-o pe martoră dacă are paşaport, iar aceasta i-a răspuns că nu are. Atunci inculpatul i-a propus să meargă în Belgia pentru a practica prostituţia, asigurând-o că o să suporte el toate cheltuielile legate de obţinerea paşaportului precum şi cele legate de transportul în străinătate, dar că acolo ea urma să fie vândută unui proxenet, pentru ca astfel inculpatul să-şi recupereze cheltuielile făcute cu ea. Martora a acceptat să plece în condiţiile stabilite de inculpat, cu toate riscurile, întrucât voia să plece din Beclean şi nu voia să se întoarcă la domiciliul său pentru a nu afla tatăl său despre viol.

Astfel, inculpatul a condus-o pe martoră la un apartament din Beclean, unde locuia cu soţia sa şi unde a cazat-o.

În continuare, inculpatul A.I.F. s-a deplasat împreună cu martora M.V.M. în municipiul Bistriţa, unde aceasta şi-a depus cerere la S.E.I.P. Bistriţa-Năsăud pentru eliberarea paşaportului, act care i s-a eliberat în data de 25 iulie 2002.

După obţinerea paşaportului, martora M.V.M. a mai rămas încă o săptămână în apartamentul inculpatului A.I.F., timp în care acesta a mai adus-o acolo şi pe partea vătămată minoră C.V., pe care a preluat-o de la un tânăr poreclit „P.”, care, anterior, îi propusese minorei să plece prin intermediul lui împreună cu o altă fată la muncă în Italia.

Pentru că nici minora C.V. nu avea paşaport, inculpatul A.I.F. i-a înlesnit şi acesteia obţinerea paşaportului prin plata taxelor şi prezentarea ei la S.E.I.P. Bistriţa-Năsăud.

Şi acestei minore paşaportul i s-a eliberat în aceeaşi zi de 25 iulie 2002, ca şi martorei M.V.M., ele ridicându-şi, practic, deodată paşapoartele.

Inculpatul le-a transportat pe minora C.V. şi pe martora M.V.M., atât din Beclean în Bistriţa, pentru a-şi ridica paşapoartele, cât şi retur la Beclean, cazându-le în acelaşi loc, însă, cu toate acestea, martora nu a discutat cu C.V. aspecte legate de plecarea în străinătate, deoarece fetele nu au avut voie să discute una cu cealaltă pe această temă şi pentru că martorei M.V.M. i-a fost jenă şi teamă de a nu se afla în localitatea din care erau, atât ea cât şi partea vătămată C.V., de ce au plecat în străinătate, în cazul unei eventuale reîntoarceri în România.

În data de 26 iulie 2002 inculpatul A.I.F. a plecat din Beclean, împreună cu minora C.V., cu martora M.V.M. şi prietenul lui, P.I.C., cu un autocar spre P.T.F. Borş, ieşind din ţară fără probleme.

Inculpatul, cele două fete şi prietenul său au călătorit până în Austria, unde inculpatul le-a adus la cunoştinţă celor două fete că o să plece împreună în Germania unde era posibil să se despartă, după care au urcat într-un microbuz cu care s-au deplasat până în Germania, la o benzinărie dintr-o localitate pe care fetele nu au putut-o indica. Aici P.I.C. a plecat iar după inculpat şi cele două fete a venit un bărbat cu un autoturism care i-a transportat pe cei trei la un apartament din localitatea respectivă, unde s-au cazat toţi patru. Aici inculpatul A.I.F. a întrebat-o pe minora C.V. dacă ştie de ce se află în Germania, iar când aceasta i-a răspuns că „la lucru, la făcut curăţenie”, inculpatul i-a replicat că de fapt el o să le vândă pe ea şi pe martoră şi le-a cerut să asculte de cel care o să le cumpere, atrăgându-le atenţia să nu fugă de la el deoarece o să le găsească.

După câteva zile inculpatul A.I.F. şi prietenul său din Germania au plecat împreună cu minora C.V., lăsând-o pe martora M.V.M. în acel apartament, pe care l-au încuiat astfel încât aceasta să nu poată pleca, iar după un timp s-au reîntors doar ei doi, martora înţelegând că minora C.V. a fost vândută.

Într-adevăr, potrivit declaraţiei părţii vătămate minore C.V., inculpatul A.I.F. a vândut-o unui albanez, care a dus-o la un club de noapte, unde a fost obligată să se prostitueze, iar banii obţinuţi în acest mod au fost luaţi de proxenetul albanez.

Potrivit declaraţiei aceleiaşi părţi vătămate minore C.V., cetăţeanul albanez căruia îi fusese vândută de către inculpatul A.I.F., i-a luat paşaportul şi i-a cerut să se prostitueze în folosul său, atenţionând-o să nu-i facă probleme. Deşi nu i-a creat probleme, totuşi cetăţeanul albanez a bătut-o de mai multe ori.

În ziua următoare inculpatul A.I.F. i-a spus martorei M.V.M. că vor pleca împreună în Belgia şi, astfel, au plecat cu trenul până în Bruxelles. Aici inculpatul a vândut-o pe martoră contra unei sume de bani, ce nu a putut fi stabilită, unui alt proxenet albanez, cu numele sau porecla „A.”, inculpatul atrăgându-i atenţia martorei să asculte de albanez.

Albanezul a cazat-o pe martoră în locuinţa unui român din Bruxelles, unde, pentru scurt timp, martora s-a reîntâlnit cu partea vătămată minoră C.V., după care a transportat-o la Paris, unde a fost obligată să practice prostituţia în aceeaşi zonă în care „lucra” şi partea vătămată B., M. (menţionată la pct. 1 din prezenta hotărâre), timp de aproximativ două săptămâni, după care a fost mutată de albanezul „A.” în oraşul Trois.

Aici, martora M.V.M. a fost obligată să se prostitueze o perioadă de timp la stradă împreună cu martora H.L.C. (despre care s-a menţionat, de asemenea, la pct. 1 din prezenta hotărâre).

La data de 19 septembrie 2002 martora M.I.V. a revenit în ţară.

În ceea ce o priveşte pe partea vătămată minoră C.V., care, după ce aceasta a fost vândută de inculpatul A.I.F. proxenetului albanez, a ajuns cu acesta pentru scurt timp şi în Bruxelles. De precizat că a fost dusă apoi într-un club de noapte în care a fost obligată să se prostitueze timp de circa 2 luni şi jumătate, după care, cu ajutorul unui italian pe nume C., pe care l-a cunoscut ca client în club, a reuşit să fugă, mergând la Consulatul Român din Bon, unde, datorită faptului că nu avea paşaport (deoarece, aşa cum s-a mai arătat, îi rămăsese la proxenetul albanez), i s-a eliberat un titlu de călătorie de care s-a folosit pentru a reveni în ţară, la data de 2 februarie 2003.

- 3. Potrivit declaraţiilor părţii vătămate minore M.C.I.A. aceasta, în vara anului 2002, locuia la bunica sa M.M. din municipiul Satu Mare.

Într-o zi din vara anului 2002, înainte de a fi împlinit 15 ani, partea vătămată i-a cunoscut la locuinţa unei vecine de-a bunicii sale din municipiul Satu Mare, numită „T.”, pe inculpatul T.A.I. şi pe un tânăr poreclit „C.”, care erau veniţi în oraş cu un autoturism marca de culoare roşie. După ce inculpatul a intrat în vorbă cu partea vătămată, i-a dat numărul său de telefon, pentru a ţine legătura, întrucât aceasta nu avea nici telefon fix şi nici mobil.

După circa 2 luni, într-o zi de la sfârşitul lunii august 2002, după ce partea vătămată a împlinit 15 ani, la locuinţa vecinei bunicii sale, numita „T.”, a revenit numitul „C.”, care, văzând-o pe partea vătămată că dansa în joacă cu fetiţa vecinei, a întrebat-o dacă nu doreşte să danseze într-un club.

Nefiind legată de şcoală, deoarece întrerupsese studiile, şi neavând părinţi care să o îndrume, dar vroind să iasă din grija bunicii (care mai avea în grijă încă un frate şi trei surori de-ale părţii vătămate), precum şi din dorinţa de a-şi câştiga existenţa şi a-şi uşura viaţa (căci toţi trăiau în mari lipsuri financiare), partea vătămată i-a răspuns numitului „C.” că este interesată să lucreze ca dansatoare într-un club.

Astfel, partea vătămată a plecat cu acel tânăr cu autoturismul spre Beclean.

Ajunsă acolo, partea vătămată a fost dusă la un bar ce funcţiona într-o cabană de pe malul Someşului şi predată inculpatului T.A.I.

Acolo se afla şi patronul barului, fratele inculpatului, respectiv inculpatul B.L.U. zis „K.”.

Acesta din urmă i-a cerut fetei să danseze un dans la bară după care i-a spus că o să lucreze în local ca dansatoare.

După câteva zile inculpatul B.L.U. a întrebat-o pe partea vătămată dacă nu mai cunoaşte una - două fete care să vină să danseze împreună cu ea în local.

Pe la începutul lunii septembrie 2002 partea vătămată M.C.I.A. s-a deplasat împreună cu inculpatul B.L.U. şi cu numitul „C.”, cu autoturismul condus de acesta, în municipiul Satu Mare unde s-au întâlnit cu sora sa, martora L.K. (în vârstă de 18 ani), şi cu verişoara sa, partea vătămată minoră L.M.E. (în vârstă de 15 ani).

În urma discuţiilor purtate, cele două au acceptat să plece şi ele la Beclean pentru a lucra ca dansatoare în barul în care lucra partea vătămată.

Ajungând la bar, toate trei au fost cazate de inculpatul B.L.U. într-o cameră aflată la etajul cabanei, după care acesta le-a spus că trebuiau să danseze la bară şi în condiţiile în care un client dorea să întreţină relaţii sexuale cu vreuna dintre ele, să meargă cu clientul pe cameră contra unor sume de bani cuprinse între 500.000 şi 1.000.000 ROL, în funcţie de client şi de suma negociată de inculpatul B.L.U., care încasa banii, promiţându-le fetelor că o cotă parte de 25% le va reveni lor, atât din realizările lor cât şi din consumaţie.

După ce cele două părţi vătămate minore, M.C.I.A. şi L.M.E., precum şi martora L.K. au început activitatea, inculpatul T.A.I. i-a spus părţii vătămate M.C.I.A. că ea este „fata lui”, adică trebuie să practice prostituţia pentru el, deoarece a cumpărat-o de la numitul „C.” cu suma de 500 euro şi trebuie să-şi recupereze astfel banii. Acelaşi lucru i l-a spus inculpatul B.L.U. părţii vătămate minore L.M.E. precum şi martorei L.K.

După un timp, în care partea vătămată M.C.I.A. a fost găzduită împreună cu sora sa L.K. şi cu partea vătămată minoră L.M.E. în camera din cabana în care funcţiona localul, cea dintâi a fost mutată de inculpatul T.A.I. într-un apartament din Beclean, în care locuia şi el, de unde mergeau împreună la local înainte de începerea programului seara şi unde se reîntorceau tot împreună.

Astfel, până la începutul lunii februarie 2003, părţile vătămate minore M.C.I.A. şi L.M.E. au fost exploatate de inculpaţii T.A.I. şi B.L.U. prin obligarea la practicarea prostituţiei, fiecare dintre ei încasând banii produşi de fiecare dintre cele două fete, iar, în plus, B.L.U. încasa şi banii produşi de martora L.K. (care a lipsit circa o lună de zile) prin practicarea prostituţiei.

Atunci când părţile vătămate refuzau să se prostitueze, cei doi inculpaţi le băteau.

De precizat că în localul patronat de inculpatul B.L.U. au fost aduse şi alte fete care, în diferite perioade de timp, au practicat prostituţia precum minora A.D.C., „L.” din satul C., judeţul Bistriţa-Năsăud şi „M.” din PB, (identificată ulterior ca fiind L.M.E.).

După plecarea verişoarei sale L.M.E. în Spania (în împrejurările care vor fi arătate la un punct următor), partea vătămată minoră M.C.I.A. i-a spus inculpatului T.A.I. că refuză să mai practice prostituţia în cabana de pe malul Someşului, patronată de inculpatul B.L.U. Atunci inculpatul T.A.I. i-a spus minorei că „dacă nu vrea la bar, o să practice prostituţia în stradă”. Astfel, inculpatul a dus-o pe partea vătămată minoră în parcarea de la intrarea în comuna Uriu, unde se prostitua la stradă şi inculpata Ş.G. (pe atunci N.), zisă „C.”.

După două, trei zile, partea vătămată minoră M.C.I.A. a refuzat să mai meargă „la stradă”, motiv pentru care a fost bătută din nou de către inculpatul T.A.I.

Potrivit declaraţiei părţii vătămate minore M.C.I.A., la începutul primăverii anului 2003, datorită bătăilor pe care le-a încasat de la inculpatul T.A.I. şi condiţiilor în care a trebuit să se prostitueze, s-a îmbolnăvit şi a fost nevoită să se interneze în spital, unde, suferind o intervenţie chirurgicală, i s-au extirpat ovarele.

După ce a ieşit din spital partea vătămată minoră s-a dus la bunica sa, M.M.

Inculpatul T.A.I. s-a deplasat, la începutul lunii aprilie 2003, la locuinţa părţii vătămate M.C.I.A. şi i-a propus să plece în Spania, să lucreze ca damă de companie într-un club, adică să meargă pe la mesele clienţilor şi să-i determine să consume cât mai mult, iar în momentul în care partea vătămată i-a spus că nu vrea să se mai prostitueze, inculpatul i-a răspuns că nu o să trebuiască să practice prostituţia.

Crezându-l pe inculpat că de această dată nu o minte, la data de 7 aprilie 2003 partea vătămată şi-a depus cerere pentru eliberarea paşaportului la S.E.I.P. Satu Mare (taxele fiind plătite de inculpat), iar la data de 23 aprilie 2003 acest act i-a fost eliberat.

Inculpatul i-a propus părţii vătămate să plece cu el la Beclean şi să-l aştepte pentru că negociase cu cineva şi aştepta să primească un paşaport fals cu care să poată ieşi din ţară, deoarece pe numele său real avea aplicată interdicţie de ieşire din România.

Întrucât nu a mai primit paşaportul, inculpatul T.A.I. a luat hotărârea să o trimită pe minora M.C.I.A. în Spania cu autocarul şi, astfel, la data de 8 mai 2003, s-au deplasat împreună cu autoturismul inculpatului C.V., condus de acesta din urmă, în care se afla şi inculpatul R.S., până în localitatea C, în parcarea restaurantului „R.”, de unde partea vătămată urma să ia autocarul.

În acel loc partea vătămată minoră a întâlnit-o pe partea vătămată B.S., care se afla acolo împreună cu inculpatul I.P.D. şi se pregăteau să plece cu autoturismul acestuia spre Spania.

Înainte de a urca în autocar, inculpatul T.A.I. i-a spus părţii vătămate minore M.C.I.A. că în Spania o să o aştepte fratele său „K.” (inculpatul B.L.U.) şi prin intermediul lui să-i trimită banii în ţară.

Partea vătămată minoră a ieşit fără probleme din ţară la data de 8 mai 2003, cu autocarul înmatriculat sub nr. ........., şi a ajuns într-o localitate din apropierea oraşului Tarancon, pe nume Santa Cruz de Zarza, din Spania, unde locuiau părinţii inculpatului.

În seara aceleiaşi zile minora a fost transportată cu un autoturism la clubul „PL”, de către un angajat al acestui club.

Începând din acea seară şi până la data de 23 iunie 2003 partea vătămată minoră a fost obligată să se prostitueze în acest club. Banii obţinuţi de minoră prin practicarea prostituţiei erau ridicaţi de la barul clubului de către inculpatul B.L.U. (care se afla atunci în Spania, revenind în ţară doar la 26 mai 2003) şi care i-a trimis fratelui său T.A.I.

Partea vătămată minoră a declarat că inculpatul T.A.I. i-a confirmat, cu ocazia unor convorbiri telefonice purtate cu el, că a primit banii.

În acel club partea vătămată le-a întâlnit pe verişoara sa L.M.E., pe numita A.D.C. (care se prostituau pentru inculpatul B.L.U.), pe L.M.E., pe P.C.E., zisă „I.” (care se prostituau pentru inculpatul I.P.D.) şi pe inculpata Ş.G. zisă „C.” (care ieşise din ţară la 24 aprilie 2003 împreună cu inculpaţii Ş.D.C. şi B.L.U.).

La scurt timp după sosirea părţii vătămate minore M.C.I.A., în club a venit şi partea vătămată B.S., care, sub numele de scenă „P.”, a început să se prostitueze pentru inculpatul I.P.D.

După reîntoarcerea în ţară, la data de 23 iunie 2006, partea vătămată minoră M.C.I.A. a revenit în Beclean, unde o aştepta inculpatul T.A.I.

După câteva zile acesta a reuşit să-şi obţină un paşaport fals pe numele de V.I.

Într-o zi din luna iulie 2003 inculpatul T.A.I. i-a spus părţii vătămate minore M.C.I.A. că trebuie să plece din nou în Spania, unde să lucreze din nou în club, după care se vor căsători.

Pentru că partea vătămată minoră i-a spus inculpatului că nu mai vrea să plece şi să lucreze în club ca prostituată, inculpatul a bătut-o.

Fiind obligată astfel, într-o zi din cursul lunii iulie 2003 (care nu a putut fi stabilită) inculpatul T.A.I. şi partea vătămată minoră M.C.I.A. au plecat cu un autocar spre Spania, la controlul poliţiei de frontieră inculpatul prezentând paşaportul falsificat. Pentru că poliţistul care a efectuat controlul nu a observat că documentul era falsificat, inculpatului i s-a permis să iasă din ţară şi a ajuns fără probleme împreună cu minora în Spania. Şi de această dată inculpatul B.L.U. (care se reîntorsese în Spania la 12 iulie 2003) i-a aşteptat pe fratele său A. şi pe minoră în apropierea oraşului Tarancon la „P km 91” şi i-a transportat cu maşina la locuinţa părinţilor lui din Santa Cruz de Zarza.

În ziua următoare inculpaţii B.L.U. şi T.A.I. au transportat-o pe partea vătămată minoră M.C.I.A. la acelaşi club cu denumirea de „PL” din Tarancon, unde aceasta a fost nevoită să-şi reia activitatea ca prostituată.

Partea vătămată minoră M.C.I.A. a rămas în club (având un paşaport cu data naşterii falsificată pentru a părea că este majoră) până la efectuarea unei razii de către poliţia spaniolă în perioada 6 - 14 octombrie 2003, ocazie cu care proprietarul şi administratorul clubului „PL”, D.G.F., respectiv M. del C.F.A., au fost arestaţi.

Minorele identificate în club, printre care şi partea vătămată M.C.I.A., au fost internate într-un centru de minori din Spania.

Partea vătămată M.C.I.A. a revenit în România la data de 27 august 2004.

În perioada în care s-a aflat în Spania partea vătămată minoră M.C.I.A. a încasat, potrivit declaraţiei sale, de mai multe ori bătaie de la inculpatul T.A.I. iar din banii obţinuţi în perioadele în care a fost obligată să se prostitueze în clubul „P.L.”, circa 19.000 euro, rămaşi după ce şi-a plătit cazarea şi întreţinerea în club, nu a primit nici o sumă, ci i-au fost luaţi toţi de inculpat.

De precizat că minora nu avea în posesie paşaportul său original, iar la club fusese depusă doar o fotocopie în care data naşterii a fost falsificată.

- 4. La data de 12 mai 2003, în clubul „P.L.” a fost adusă de către inculpatul I.P.D. partea vătămată B.S. tot pentru a fi exploatată prin obligarea la practicarea prostituţiei.

Aceasta a fost recrutată prin fraudă de către inculpatul I.P.D. (care a afirmat că o duce să lucreze într-un local, fără a-i spune că va fi obligată să se prostitueze) la începutul lunii mai 2003, iar la data de 8 mai 2003 a ieşit din ţară împreună cu inculpatul, care a transportat-o în Spania cu autoturismul înmatriculat în străinătate sub numărul ............... .

După ce inculpatul i-a adus la cunoştinţă părţii vătămate că în club va trebui să practice prostituţia pentru a-i remite suma de 2.500 euro, bani pe care inculpatul susţinea că i-a cheltuit pentru transportarea ei în Spania, partea vătămată i-a răspuns că nu este de acord, deoarece transportul costa maxim 250 euro, moment în care inculpatul i-a spus că dacă nu acceptă să se prostitueze o va vinde „ca să-şi scoată cheltuiala”.

După 9 zile de la plasarea ei în club de către inculpat, partea vătămată B.S. a trimis o scrisoare şefului de atunci al Poliţiei capitalei, d-lui M.T., prin care a implorat să fie ajutată să scape de inculpat şi să iasă din club, chiar de-ar fi să i se pună cătuşe la mâini, de teamă ca inculpatul să nu-i facă rău mamei sale.

După ce partea vătămată a fost exploatată prin obligarea la practicarea prostituţiei, având numele de scenă „P.”, în vara anului 2003 a reuşit să plece din acel club.

- 5. Potrivit declaraţiilor părţii vătămate minore C.M.I. şi proceselor-verbale de confruntare dintre această parte vătămată şi inculpaţii I.P.D., S.D.C. şi T.A.I., în cursul lunii septembrie 2003, în timp ce se afla în oraşul Beclean, aceasta s-a întâlnit cu inculpatul B.L.U., pe care-l cunoscuse anterior prin intermediul martorei M.A.M. Cu această ocazie inculpatul i-a propus părţii vătămate (pe atunci în vârstă de sub 15 ani) să plece prin intermediul lui la lucru în Spania, fără a-i spune că intenţionează să o trimită într-un club de noapte pentru a fi exploatată prin practicarea prostituţiei. Partea vătămată i-a răspuns inculpatului că nu avea paşaport şi nu putea pleca, la care inculpatul i-a spus fetei că se va ocupa el de obţinerea paşaportului, dar că, pentru aceasta, îi trebuia buletinul de identitate şi certificatul de naştere.

După câteva zile partea vătămată s-a deplasat împreună cu colega sa de şcoală de la Liceul Agricol din Beclean, pe nume M.A.M. în satul C şi, de la domiciliu, şi-a luat buletinul de identitate şi certificatul de naştere, fără a-i spune nimic mamei sale cu care atunci era certată, după care s-au reîntors în Beclean şi i-a dat aceste acte inculpatului.

Prin intermediul unui prieten de-al inculpatului (care a plătit taxele pentru eliberarea paşaportului) partea vătămată minoră şi-a depus la S.E.I.P. Bistriţa-Năsăud cererea pentru eliberarea paşaportului, act care i-a fost eliberat la 23 septembrie 2003, cu o zi înainte de a împlini 15 ani.

În dimineaţa zilei următoare celei în care a împlinit vârsta de 15 ani, 25 septembrie 2003, inculpatul B.L.U. i-a rezervat părţii vătămate minore un loc la autocarul firmei „B.” ce pleca spre Spania şi a condus-o pe aceasta până la parcarea restaurantului „R.” din localitatea C, de unde aceasta urma să plece cu autocarul. Inculpatul i-a spus părţii vătămate minore că a vorbit cu un prieten de-al său care la sosirea în Spania în oraşul Tarancon o va aştepta şi o va ajuta să-şi găsească de lucru, după care a dat paşaportul fetei ghidului de pe autocar, numitul M.T.M., spunându-i acestuia să aibă grijă de fată pe durata transportului, achitându-i totodată şi contravaloarea biletului de transport.

La data de 25 septembrie 2003 partea vătămată minoră C.M.I. a ieşit fără probleme din ţară.

Înainte de sosirea autocarului în Spania, inculpatul B.L.U. i-a telefonat fratelui său, inculpatul I.P.D. şi i-a cerut acestuia să o aştepte, la sosirea autocarului, pe partea vătămată minoră C.M.I. pentru a o prelua şi a o duce apoi la clubul „P.L.”.

În ziua de sâmbătă, 27 septembrie 2003, în jurul orelor 11:00 - 12:00 inculpatul I.P.D. s-a deplasat cu autoturismul său marca VW cu numere de leasing româneşti la locul denumit „P. km 91” din apropierea oraşului Tarancon, Spania, unde opreau în mod obişnuit autocarele firmei „B.”, împreună cu el mergând şi inculpatul Ş.D.C.

După ce inculpatul I.P.D. a vorbit pe celular cu ghidul autocarului, pe nume M.T.M., pentru a localiza în ce zonă se află autocarul şi cât timp mai are de aşteptat, i-a spus inculpatului Ş.D.C. că „trebuie să ia o fată, o vară de-a lui K.”. Inculpatul Ş.D.C. a putut să-şi dea seama că dacă această fată ar fi fost cu adevărat o verişoară a inculpatului B.L.U., ea ar fi trebuit să fie în acelaşi timp şi verişoara inculpatului I.P.D.

În momentul sosirii autocarului, cei doi inculpaţi au mers la ghidul autocarului, M.T.M., care i-a dat inculpatului I.P.D. paşaportul părţii vătămate minore, aceasta rămânând în autocar. La cererea ghidului, inculpaţii au urcat în autocar, în care, în afară de partea vătămată, se mai aflau puţine persoane, pentru a merge până la capătul de linie care era capitala Madrid, pe rol de paznici pentru echipaj, deoarece în ziua precedentă un autocar al firmei „A.T.” din Rebrişoara a fost atacat de nişte tâlhari iar unul dintre şoferii acelui autocar a fost rănit.

Pe traseu, până în Madrid şi retur, la „P. km 91” de lângă oraşul Tarancon (unde inculpatul I.P.D. îşi lăsase parcat autoturismul), inculpaţii au ocupat loc pe banchetele situate vis-a-vis de cea pe care şedea partea vătămată minoră C.M.I.

După ce inculpatul I.P.D. s-a uitat în paşaportul acesteia, a întrebat-o dacă are doar 15 ani, la care aceasta a răspuns că da. A fost singura discuţie care a avut loc între ei.

La sosirea în parcarea de la „P. km 91”, toţi cei aflaţi în autocar, respectiv cei doi inculpaţi, partea vătămată minoră C.M.I., ghidul M.T.M. şi cei doi şoferi au coborât iar inculpatul I.P.D. i-a spus minorei că o să rămână cu inculpatul Ş.D.C. în barul benzinăriei pentru că el merge să-i ducă pe şoferi la el acasă să facă o baie, după care se va reîntoarce şi o va lua pe ea cu maşina.

Deşi inculpatul Ş.D.C. şi-a dat seama, după sosirea părţii vătămate minore, că aceasta nu este o verişoară a fraţilor „K.” şi „F.” ci era o fată pe care inculpatul I.P.D. urma să o transporte şi să o plaseze la clubul „P.L.” în care se aflau şi celelalte fete care se prostituau pentru ei, a acceptat să stea împreună cu minora pentru ca în acest fel inculpatul I.P.D. să aibă garanţia că o va găsi pe aceasta în acelaşi loc.

După circa o oră, inculpatul I.P.D. s-a reîntors cu autoturismul la „P. km 91” şi i-a luat în maşină pe partea vătămată minoră C.M.I. şi pe inculpatul Ş.D.C., aceştia transportând-o pe partea vătămată minoră pe o distanţă de 15 - 20 km până la poarta de intrare în incinta clubului „P.L.”. Pe traseu, cu puţin înainte de a ajunge la club, inculpatul I.P.D. a dat un telefon, spunându-i persoanei cu care vorbea să iasă în faţă. Când au ajuns cu autoturismul la poarta de acces în incinta clubului, numita A.D.C. deja îi aştepta. Aceasta a luat din portbagajul maşinii geanta părţii vătămate minore C.M.I., care, la rândul ei, a coborât din autoturism. Inculpatul I.P.D. nu a coborât din maşină, ci prin geamul deschis al portierei i-a spus numitei A.D.C. să o îmbrace pe partea vătămată minoră, iar părţii vătămate că „de acum încolo aici o să lucrezi” şi „vezi, ai grijă ce faci că oceanul este aproape”. Partea vătămată a declarat că această ultimă afirmaţie a inculpatului a interpretat-o ca o atenţionare a sa să nu fugă din club.

Abia în acel moment partea vătămată minoră a realizat că inculpaţii au ştiut de la început că ea nu va fi dusă să lucreze la vreun loc de muncă ci în club pentru a practica prostituţia.

După ce a intrat în club împreună cu numita A.D.C., le-a întâlnit acolo pe inculpata Ş.G. zisă „C.” şi pe părţile vătămate M.C.I.A. şi M.L.I. Cea din urmă tocmai îşi lua rămas bun de la celelalte fete pentru că urma să fie dusă de cei doi inculpaţi la autocar, pentru a pleca spre România.

După plecarea acestei fete, numita A.D.C. i-a explicat părţii vătămate minore C.M.I. ce are de făcut în club, respectiv că trebuie să meargă pe la mesele clienţilor, să îi determine să facă consumaţie şi apoi să urce pe cameră cu aceia dintre ei care o vor alege, pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost.

Astfel, neavând nici o posibilitate de a pleca din club, deoarece buletinul şi certificatul de naştere îi rămăseseră la inculpatul B.L.U. în Beclean iar paşaportul îi rămăsese la inculpatul I.P.D. (la club fiind depusă doar o fotocopie a paşaportului său, falsificată în ceea ce privea data naşterii, pentru a părea majoră) precum şi pentru că era supravegheată permanent de către numitele A.D.C. şi S. (fostă N.) G., partea vătămată minoră C.M.I. a fost obligată să accepte situaţia în care se afla şi să practice prostituţia.

Timp de circa 11 zile, până în ziua în care în club a avut loc razia poliţiei spaniole, partea vătămată minoră s-a prostituat în acest club alături de celelalte fete arătate mai sus, obţinând pe lângă banii necesari pentru plata la club a cheltuielilor de cazare şi masă, suma de circa 600 euro, bani care, potrivit declaraţiei părţii vătămate, au fost ridicaţi de inculpatul T.A.I. probabil pentru a-i preda fratelui său, inculpatul B.L.U.

La data de 14 octombrie 2003 la clubul „P.L.” a avut loc o razie poliţiei spaniole, ocazie cu care au fost depistate minorele care practicau prostituţia în club (M.C.I.A., A.D.C. şi C.M.I.), care au fost ridicate şi internate în centre pentru minori din Cuenca şi Toledo, iar patronii clubului pe nume D.G.F. şi M.C.F.A. au fost arestaţi.

Inculpata Ş.G. a fost condusă la sediul poliţiei unde, după o perioadă de reţinere, i s-a dat voie să plece, astfel că aceasta, la data de 20 octombrie 2003, s-a reîntors în ţară.

- 6. În primăvara anului 2003 partea vătămată B.A.A. s-a împrietenit cu inculpatul R.S., ajungând să aibă relaţii intime, relaţie ce s-a întins pe o perioadă de circa 3 - 4 luni.

În timpul verii care a urmat inculpatul R.S. i-a propus părţii vătămate să plece împreună în Suedia, la sora lui mai mare, care ar putea să-i ajute să-şi găsească de lucru în agricultură. Partea vătămată o cunoştea pe sora inculpatului şi a luat în serios propunerea făcută de acesta, crezându-l bine intenţionat.

După ce, la data de 12 mai 2003, partea vătămată şi-a obţinut paşaportul, folosind bani împrumutaţi de la fratele său B.S., a mers împreună cu inculpatul la locuinţa fratelui, ocazie cu care inculpatul le-a spus fratelui şi cumnatei părţii vătămate că intenţionează să plece împreună cu aceasta în Suedia, unde vor munci în agricultură şi că vor fi găzduiţi de sora lui mai mare, pe care, de asemenea, soţii B. o cunoşteau.

Întrucât partea vătămată nu avea suficienţi bani pentru o eventuală plecare în străinătate, deoarece la restaurantul la care lucra ea câştiga relativ puţini bani, partea vătămată le-a cerut împrumut soţilor B.S. şi M. suma de 600 euro. Referitor la plecarea spre Suedia inculpatul a spus că au nevoie de aceşti bani deoarece o porţiune din drum vor merge cu maşina lui, după care vor lua vaporul.

Pe la începutul lunii iunie 2003 soţii B. i-au dat părţii vătămate suma de bani cerută împrumut, urmând ca, dacă aceasta câştiga în Suedia, să le restituie banii.

Inculpatul şi partea vătămată au convenit ca data plecării să fie 6 iunie 2003.

La rândul său, inculpatul şi-a pregătit pentru a avea de drum circa 800 euro.

În noaptea de 6/7 iunie 2003 inculpatul a luat-o pe partea vătămată de la locuinţa mamei ei, căreia inculpatul i-a spus că vrea să plece împreună cu A. în Suedia, unde spera să-i găsească de lucru la o pizzerie, prin intermediul surorii lui care le urma să le asigure şi cazarea, plecând spre frontieră. Cei doi au ieşit din ţară fără probleme prin PTF Borş, au traversat Ungaria şi au intrat în Austria, de unde, inculpatul, în loc să conducă autoturismul în direcţia Nord, s-a îndreptat spre Sud, spre Italia. Când partea vătămată şi-a dat seama de acest lucru, l-a întrebat pe inculpat de ce nu merg spre Suedia, la care acesta i-a răspuns că vor merge mai întâi în Spania unde vor sta o lună şi câteva zile, deoarece el are acolo un prieten pe nume L., care îi va ajuta să-şi găsească de lucru, după care vor pleca în Suedia.

Pentru că partea vătămată ţinea la inculpat, l-a crezut bine intenţionat faţă de ea şi a acceptat să meargă mai întâi cu el în Spania după care să plece în Suedia, fără să se gândească la faptul că inculpatul intenţiona să o transporte în Spania pentru a o plasa într-un club în scopul exploatării ei prin obligarea la practicarea prostituţiei.

Inculpatul a transportat-o cu autoturismul marca ........ înscris în circulaţie sub numărul suedez ........., până în oraşul Denia (situat în relativa apropiere a Valenciei), iar de acolo până într-un sat cu numele de Cabo de la Noua.

Acolo s-au întâlnit cu numitul U.L., pe care partea vătămată îl ştia din vedere, care i-a condus la casa în care el locuia cu chirie.

După ce în noaptea respectivă inculpatul şi partea vătămată au dormit în acea casă, în ziua următoare inculpatul i-a spus părţii vătămate „gata, mergem la lucru”.

Partea vătămată l-a întrebat pe inculpat unde o să lucreze, la care el i-a răspuns că „la un club, ca prostituată”. Partea vătămată a reacţionat spunându-i că nu este de acord să facă acest lucru pentru că nici înainte de plecarea din ţară şi nici pe traseu el nu i-a spus că o va duce să se prostitueze. Inculpatul i-a replicat părţii vătămate că nu are altă alternativă şi că nu are ce face, că trebuie să meargă să lucreze în club pentru a câştiga bani, astfel încât la reîntoarcerea în ţară să pună la punct apartamentul lui din Beclean, în care urmau să locuiască împreună.

În cele din urmă, văzând că nu are nici o cale de ieşire din situaţia în care se afla, partea vătămată i-a spus inculpatului că acceptă să meargă la club.

În seara aceleiaşi zile, inculpatul a transportat-o pe partea vătămată, tot cu autoturismul său, până la clubul „EQ”, situat la autostradă, între oraşul Denia şi satul Cabo de la Noua.

Inculpatul i-a explicat părţii vătămate ce avea de făcut în club, respectiv că trebuia să meargă pe la mesele clienţilor din sala de bar a clubului şi să-i determine să o aleagă pentru a urca pe cameră şi a întreţine cu ei relaţii sexuale contra cost, tarifele de urcare pe cameră fiind diferenţiate funcţie de durata de timp ce urma a fi petrecută cu clientul.

Potrivit declaraţiei părţii vătămate, inculpatul a intrat cu ea în club şi a prezentat-o recepţionerului, după care a plecat.

În acest club partea vătămată s-a prostituat, silită de împrejurări, timp de aproape o lună de zile, până la sfârşitul lunii iunie - începutul lunii iulie 2003, câştigând pe săptămână, în afara sumelor de bani necesare pentru plata cazării şi întreţinerii la club, câte 300 - 400 euro, bani pe care i-a predat săptămânal inculpatului.

Fiind nemulţumit de sumele de bani pe care partea vătămată le-a câştigat, inculpatul i-a spus părţii vătămate că o mută la un alt club în care va putea câştiga mai bine.

Astfel inculpatul a transportat-o pe partea vătămată în oraşul Castellon, situat în relativa apropiere a Valenciei, ducând-o până la clubul „LP”, spunându-i să intre în club şi să solicite să fie primită să lucreze în club.

Inculpatul s-a cazat la un motel din oraş şi periodic, la sfârşit de săptămână, a ridicat de la partea vătămată sumele de bani pe care aceasta le-a obţinut prin practicarea prostituţiei.

După aproximativ două săptămâni de zile, în jurul datei de 28 iulie 2003, inculpatul a plecat cu autoturismul aparţinând cumnatului său B.N.A. (soţul surorii sale, C.) spre România, intrând în ţară la data de 30 iulie 2003.

Până să plece înapoi spre ţară, inculpatul a primit de la partea vătămată, potrivit declaraţiei acesteia, suma de aproximativ 1.500 euro obţinută prin practicarea prostituţiei în clubul „LP”.

Între timp, în acelaşi club „LP” a venit şi inculpata R.A. pentru a practica prostituţia. Aceasta s-a cazat în aceeaşi cameră cu partea vătămată B.A.A.

Partea vătămată a continuat să practice prostituţia în club până spre sfârşitul lunii august 2003, reîntorcându-se în ţară la data de 1 septembrie 2003.

Până să revină în ţară, partea vătămată, care ţinea legătura telefonic cu inculpatul (care i-a spus că are nevoie de bani pentru a amenaja apartamentul), i-a trimis acestuia, potrivit declaraţiei ei, suma de 1.200 euro printr-un şofer de la SC „E.D.T.” SRL Beclean, pe nume H.D., iar altă dată i-a trimis suma de 400 - 500 euro prin WU, astfel că la reîntoarcerea în ţară partea vătămată a venit aproape fără bani, având doar 200 - 300 euro la ea.

La sosirea în ţară partea vătămată a fost aşteptată de inculpat, care a condus-o la apartamentul lui, în care nu făcuse nici o amenajare. I-a spus părţii vătămate că nici bani nu mai are. În acel moment partea vătămată i-a spus inculpatului că nu mai vrea să lucreze în club şi nici nu mai vrea să lucreze pentru el, la care inculpatul i-a precizat că dacă vrea să fie liberă, adică să nu mai aibă nici o treabă cu el, trebuia să-i dea 4.000 euro, pentru că altfel nu va scăpa de el.

Fiindu-i teamă de inculpat, partea vătămată i-a promis acestuia că se reîntoarce în Spania şi-i dă banii pretinşi de el şi prin aceasta să se termine totul, s-o lase în pace.

Astfel, la data de 11 septembrie 2003, partea vătămată B.A.A. a ieşit din nou din ţară prin P.T.F. Borş cu un autocar înmatriculat sub nr. ........ şi s-a deplasat în Spania, mergând din nou la clubul „LP” din Castellon, unde a regăsit-o pe inculpata R.A. şi pe o altă fată pe nume R.P., pe care o cunoştea pentru că-i fusese colegă de clasă la liceu şi despre care a dedus că venise de câteva zile din România pentru a se prostitua tot în folosul inculpatului R.S., despre care sus-numita spunea că-l iubea.

După câteva zile partea vătămată a avut un incident cu aceasta din urmă, afirmând că a fost tăiată pe faţă cu un ciob de sticlă.

Partea vătămată i-a telefonat inculpatului şi după i-a spus că a fost agresată de R.P. i-a spus că nu-i mai trimite nici un ban, la care inculpatul, potrivit declaraţiei părţii vătămate, a reacţionat, ameninţând-o că îi ia de pe stradă nepoata (fiica martorei B.M.) şi i-o sechestrează.

Legat de acest aspect partea vătămată a declarat că a luat legătura telefonică cu cumnata sa B.M., căreia i-a povestit cele ce i s-au întâmplat, iar aceasta i-a confirmat că inculpatul R.S. a ameninţat-o că dacă partea vătămată nu-i va da cei 4.000 de euro ceruţi, îi va lua fetiţa şi îi va face rău.

După alte câteva zile partea vătămată a cunoscut un cetăţean spaniol care venea în club ca client.

După o scurtă perioadă de timp spaniolul i-a propus părţii vătămate să plece din club acasă la el, propunere cu care partea vătămată a fost de acord şi astfel a ieşit definitiv din club, fără să-i mai trimită inculpatului nici o sumă de bani.

În continuare inculpatul a sunat-o mereu şi a pus-o şi pe cumnata părţii vătămate să o sune pe aceasta din urmă şi să-i spună să-i dea inculpatului suma de 4.000 euro.

În luna decembrie 2004 partea vătămată s-a reîntors în ţară împreună cu respectivul cetăţean spaniol. Aceasta a fost căutată în piaţa din Beclean de către inculpat, care i-a cerut să-i dea 800 euro în locul celor 4.000 euro pretinşi în septembrie 2003, spunând că aceia sunt banii pe care el îi datorează fratelui său J.A., zis „O.”, care răscumpărase aurul amanetat de inculpat pentru aşa numita plecare în Suedia, dar partea vătămată a refuzat să-i dea vreo sumă de bani.

În aceste împrejurări şi întrucât în zilele următoare inculpatul a urmărit-o cu maşina prin Beclean, partea vătămată a depus plângere împotriva inculpatului la poliţie.

Partea vătămată a mai declarat că nu a depus plângere la autorităţile spaniole pentru că la început nu cunoştea limba spaniolă iar apoi, după întoarcerea inculpatului în România, nu a depus plângere la aceleaşi autorităţi spaniole pentru că i-a fost teamă de ameninţările inculpatului la adresa membrilor familiei sale.

- 7. Coroborând declaraţiile părţilor vătămate C.A. şi M.L.I. se constată următoarele:

În vara anului 2003 partea vătămată C.A. locuia în concubinaj cu inculpatul C.O.C.

Cu o anumită ocazie, partea vătămată C.A. l-a însoţit pe inculpatul C.O.C. la parcarea de la restaurantul „R.”, unde acesta a primit de la ghidul „M.” de pe un autocar o sumă de bani, inculpatul spunându-i părţii vătămate că are 2 fete în Spania „la produs”, de unde partea vătămată a dedus că acei bani i-au fost trimişi de acele fete.

Pe la sfârşitul lunii iunie - începutul lunii iulie 2003, cu ocazia unei deplasări în localitatea de domiciliu a părţii vătămate, Rodna, inculpatul a cunoscut-o, la discotecă, prin intermediul părţii vătămate C.A., pe partea vătămată M.L.I.

Încă de atunci inculpatul a întrebat-o pe partea vătămată M.L.I. (zisă „T.”) dacă nu ar vrea să plece în Spania să lucreze ca damă de companie într-un bar, explicându-i că în această calitate nu trebuie să se prostitueze ci doar să meargă pe la mesele clienţilor să le ţină companie şi pentru aceasta primeşte anumite sume de bani. Partea vătămată M.L.I. a spus că în acele condiţii ar fi de acord să meargă însă nu putea pentru că nu avea paşaport. Inculpatul i-a replicat că nu este nici o problemă pentru că urma să o ajute el să-şi facă paşaport.

De precizat că partea vătămată C.A. avea deja paşaport.

Într-una din zilele următoare partea vătămată M.L.I. s-a deplasat în Beclean pentru a se întâlni cu inculpatul, căruia i-a dat buletinul de identitate şi certificatul de naştere, pentru ca acesta să o ajute să-şi obţină paşaportul.

Inculpatul C.O.C. s-a deplasat cu cele două părţi vătămate la Poliţia oraşului Sângeorz-Băi unde M.L.I. şi-a depus cerere pentru paşaport, inculpatul plătindu-i taxele prevăzute de lege pentru a fi eliberat în regim de urgenţă.

După 3 zile inculpatul şi părţile vătămate s-au deplasat din nou în Sângeorz-Băi unde M.L.I. şi-a ridicat paşaportul însă, imediat după aceasta, inculpatul i l-a cerut să i-l dea lui, spunându-i că atunci când va merge în Spania i-l va da.

În luna august 2003, inculpatul C.O.C. i-a cerut părţii vătămată C.A. să se deplaseze în Spania pentru a-i aduce lucrurile pe care le lăsase acolo (la fratele său Ilie), cu ocazia expulzării din această ţară.

Partea vătămată C.A. a fost de acord.

Inculpatul voia să o trimită în Spania şi pe partea vătămată M.L.I.

De aceea, anterior, după ce paşaportul părţii vătămate M.L.I. fusese reţinut de inculpatul C.O.C., acesta i-a spus acestei părţii vătămate că trebuie să meargă în Spania pentru a practica prostituţia. Partea vătămată iniţial nu a acceptat însă inculpatul a ameninţat-o că o bate, că-i omoară copilul şi-i dă foc la casă dacă nu pleacă în Spania sau nu-i achită suma de 20.000.000 ROL, spunând că atâta l-a costat paşaportul şi hainele ce i le-a cumpărat.

Fiindu-i frică de ameninţările adresate de inculpat, în final, partea vătămată M.L.I. a acceptat să plece.

Inculpatul a făcut rezervare pentru ambele părţi vătămate la autocarul care pleca spre Spania şi i-a comunicat părţii vătămate M.L.I. data posibilă a plecării.

Ulterior, deplasându-se la Rodna, inculpatul şi partea vătămată C.A. nu au mai găsit-o pe partea vătămată M.L.I., întrucât aceasta din urmă fie s-a ascuns, fie a plecat de acasă.

Chiar în ziua plecării inculpatul şi partea vătămată C.A. s-au deplasat din nou la Rodna, unde a căutat-o pe partea vătămată M.L.I. în mai multe locuri, inclusiv la locuinţa părinţilor acesteia, însă nu a găsit-o.

Ca urmare nici partea vătămată C.A. nu a mai plecat în Spania.

După câteva zile, mergând din nou în Rodna să o caute pe partea vătămată M.L.I., inculpatul l-a întâlnit pe fostul prieten al acesteia pe nume B.A., zis „C.”, de la care inculpatul a aflat că partea vătămată este acasă.

La solicitarea inculpatului, numitul „A.” i-a spus acestuia şi părţii vătămate C.A. să-l aştepte în gara Rodna că o aduce el pe „L.”.

Într-adevăr, după circa o jumătate de oră, partea vătămată M.L.I. a fost adusă de numitul „A.” la locul stabilit.

Inculpatul i-a reproşat părţii vătămate M.L.I. că fuge de el şi i-a spus să treacă în maşină, astfel că aceasta a urcat în autoturism, după care inculpatul le-a transportat pe ambele părţi vătămate la domiciliul său din Beclean.

Pentru că atunci când a luat-o pe partea vătămată M.L.I. din Rodna aceasta era îmbrăcată doar în pantaloni scurţi şi o bluză, inculpatul i-a cumpărat haine, să aibă cu ce se îmbrăca la plecare.

Cu aceeaşi ocazie inculpatul a ameninţat-o pe partea vătămată M.L.I. că dacă nu va merge în Spania o s-o învelească într-un covor şi s-o bată cu un picior de masă pe care-l avea acasă şi pe care-l botezase „T”.

După aceea, la data de 31 iulie 2003, inculpatul le-a transportat atât pe C.A. cât şi pe M.L.I., cu autoturismul său, până la parcarea restaurantului „R.” din satul Coldău.

Aici părţile vătămate au urcat în autocarul pe care lucra ca ghid numitul „M.”.

Înainte de urcarea în autocar inculpatul i-a dat numitului „M.” paşaportul părţii vătămate M.L.I. şi le-a spus părţilor vătămate că la sosirea în oraşul Tarancon din Spania vor fi aşteptate de prietenul său „B.” (inculpatul Ş.D.C.), care le va duce la club.

Despre partea vătămată C.A., inculpatul cunoştea că aceasta era gravidă în prima lună motiv pentru care i-a spus că trebuia să plece pentru că fără ea nu pleca nici partea vătămată M.L.I. şi i-a mai sus că se putea reîntoarce în România dacă nu mai putea sta în Spania.

Părţile vătămate au ieşit fără probleme din ţară şi, într-adevăr, la sosirea în apropierea oraşului Tarancon, la „P. km 91” au fost aşteptate de „B.” (inculpatul Ş.D.C.) şi de inculpatul T.A.I. După ce inculpatul Ş.D.C. a discutat ceva cu „M.” a primit de la acesta paşapoartele părţilor vătămate.

Inculpaţii le-au transportat pe părţile vătămate, mai întâi la locuinţa părinţilor inculpaţilor T.A.I. şi B.L.U. (acesta din urmă nu se afla în acel moment în Spania), locuinţă în care se mai afla şi „I.”, poreclit „C.” - fratele inculpatului C.O.C.

În seara aceleiaşi zile inculpaţii Ş.D.C. (zis „B.”) şi T.A.I. le-au transportat pe cele două părţi vătămate la clubul „P.L.” din Tarancon.

Acolo, părţile vătămate au observat că erau mai multe românce, printre care şi minore, care se prostituau pentru cei doi inculpaţi.

Inculpatul Ş.D.C. i-a spus uneia dintre acele românce, G. (poreclită „C.”) că partea vătămată C.A. este femeia lui „C.”, iar „T.” este fata lui.

Partea vătămată C.A. a fost cazată în apartamentul în care locuiau şi inculpaţii, iar timp de circa 5 zile aceasta a fost dusă la clubul respectiv pentru a vedea cum se prostituează celelalte românce.

Partea vătămată C.A. s-a întors în România la data de 11 august 2003, tot cu autocarul în care lucra „M.” ca ghid.

Fiind aşteptată de inculpatul C.O.C., acesta a întrebat-o de ce s-a întors aşa repede, iar partea vătămată i-a spus că din cauză că i-a fost rău datorită sarcinii. Atunci inculpatul a bătut-o cu o cheie de la maşină în aşa hal încât o săptămână partea vătămată nu a mai putut ieşi din casă. La bătaie a asistat martora B.F. Ulterior, acelaşi inculpat i-a tăiat şi părul de pe cap într-o parte, motiv pentru care partea vătămată a trebuită să se tundă scurt, deşi ţinea foarte mult la podoaba capilară.

Partea vătămată M.L.I. a rămas în clubul respectiv şi a practicat prostituţia, paşaportul fiindu-i luat de către inculpatul Ş.D.C., care, la sfârşit de săptămână, primea şi banii obţinuţi de partea vătămată.

Potrivit declaraţiei sale, prin practicarea prostituţiei, partea vătămată M.L.I. a obţinut aproximativ 2.000 euro, care i-au fost ridicaţi în totalitate de inculpatul Ş.D.C.

Pe la jumătatea lunii septembrie 2003, profitând de faptul că inculpatul Ş.D.C. i-a restituit paşaportul, partea vătămată M.L.I. a plecat din club şi s-a întors în România.

În cursul lunii decembrie 2003, de sărbători, inculpatul C.O.C. a invitat-o pe partea vătămată M.L.I. în Beclean şi i-a propus să plece să facă bani în Spania, în Palma de Mallorca. De faţă era şi partea vătămată C.A. Pentru a o convinge pe partea vătămată M.L.I. să plece, inculpatul le-a povestit celor două că era o fată din Beclean, „A.”, care lucra într-un club din Palma de Mallorca şi câştiga foarte bine. În acelaşi sens inculpatul l-a invitat la locuinţa sa pe D., fratele A. şi acesta a confirmat spusele inculpatului. Atunci inculpatul C.O.C. i-a propus şi părţii vătămate C.A. să plece în Palma de Mallorca urmând ca „A.” să-i găsească de lucru. Inculpatul a purtat apoi o discuţie telefonică, afirmativ cu „A.”, în care i-a cerut acesteia să-i găsească loc de muncă părţii vătămate C.A. ca femeie de serviciu la clubul patronului M.

Astfel, partea vătămată C.A. a acceptat să plece.

Şi partea vătămată M.L.I. a fost de acord să plece împreună cu partea vătămată C.A., mai ales că inculpatul i-a promis că de această dată toţi banii câştigaţi de ea vor fi ai ei, dar şi de teama ameninţărilor pe care inculpatul i le-a adresat înainte de prima plecare în Spania.

Inculpatul le-a spus părţilor vătămate că la sosirea în Spania vor fi aşteptate de „A.” (recunoscută în fotografie de partea vătămată ca fiind O.A.A.) care o să le conducă la clubul în care urmau să lucreze şi ele.

Astfel, la data de 6 februarie 2004 părţile vătămate C.A. şi M.L.I. au plecat din România cu un autocar al firmei „B.”, ieşind din ţară fără probleme, iar la sosirea în Barcelona au fost aşteptate la autocar de către „A.”, ce era însoţită de patronul clubului pe nume M. După ce acesta din urmă a achitat contravaloarea transportului pentru părţile vătămate, acestea au fost conduse de spaniolul M. şi de A. la un hotel din Barcelona unde au dormit peste noapte, iar în ziua următoare au plecat cu vaporul spre Palma de Mallorca. Părţile vătămate au fost conduse apoi la clubul deţinut de spaniolul M., unde au constatat că mai erau şi alte românce.

De la acestea partea vătămată C.A. a aflat că se prostituau.

Una din fete i-a dat haine de club părţii vătămate M.L.I. şi aceasta a coborât cu ele.

Partea vătămată C.A. a fost întrebată de „A.” de ce nu coboară şi ea, iar aceasta i-a răspuns că nu aşa le-a fost înţelegerea când a plecat de acasă.

„A.” l-a sunat atunci pe inculpatul C.O.C. şi i-a spus că partea vătămată C.A. nu vrea să lucreze.

Vorbind cu inculpatul l-a telefon, partea vătămată a fost înjurată şi după ce i-a comunicat şi inculpatului că nu vrea să lucreze, acesta a replicat: „bine, bine, mai vedem noi”.

După două zile partea vătămată C.A. a aflat de la o altă persoană din club că a fost vândută de către inculpatul C.O.C. patronului clubului cu suma de 5.000 euro.

I s-a comunicat de către patronul „M.”, prin intermediul „A.” (care traducea), că până nu produce suma respectivă nu va pleca de acolo.

Întrucât nu avea nici bani şi nici unde să locuiască, necunoscând nici limba spaniolă, partea vătămată C.A. a fost nevoită să rămână în club şi să practice prostituţia.

Partea vătămată a declarat că patronul „M.” le-a obligat şi să se drogheze cu cocaină.

Timp de circa 2 luni şi jumătate, partea vătămată C.A. a practicat prostituţia în acel club, în urma acestei activităţi încasându-se suma de circa 3.500 euro, bani ce au fost luaţi de M., ca să-şi recupereze banii daţi inculpatului C.O.C.

Şi partea vătămată M.L.I. s-a prostituat la acelaşi club.

La scurt timp după ce partea vătămată M.L.I. a început să se prostitueze în club, inculpatul C.O.C. i-a telefonat şi a întrebat-o dacă mai ştie că are o datorie faţă de el, după care i-a cerut ca până de Paştele anului 2004 să-i trimită o anumită sumă de bani, că dacă nu „îi mănâncă copilul în loc de miel şi îi stropeşte casa cu benzină şi-i dă foc”.

Fiindu-i teamă de ameninţările adresate de inculpat, partea vătămată a început să-i trimită acestuia în ţară sumele de bani obţinute prin practicarea prostituţiei.

După circa 2 săptămâni partea vătămată M.L.I. i-a dat părţii vătămate C.A. suma de 700 euro pentru a merge în oraş împreună cu „A.” şi a-i trimite banii inculpatului.

Potrivit precizărilor făcute de partea vătămată, întrucât la acea dată inculpatul nu avea buletin de identitate şi nu putea ridica banii transferaţi prin WU, la indicaţia inculpatului banii iau fost trimişi pe numele unui prieten de-al lui pe nume M.T., ulterior inculpatul confirmând telefonic primirea sumei de bani.

După alt interval de aproximativ 2 săptămâni inculpatului C.O.C. i-a fost trimisă suma de 1.000 Euro de către O.A. (bani obţinuţi de partea vătămată M.L.I.) iar după circa alte 2 săptămâni inculpatului i-a mai fost trimisă, prin WU, suma de 500 euro.

După o perioadă de aproximativ 2 luni de zile în care a practicat prostituţia în club, partea vătămată C.A. (care nu a mai putut suporta condiţiile la care era supusă în club deoarece era obligată să se şi drogheze când mergea pe cameră cu unii clienţi) a fugit din club împreună cu un client spaniol pe care-l cunoscuse în club şi care, după ce a aflat împrejurările în care partea vătămată a fost traficată, s-a oferit să o ajute să scape din acel club. După ce a fugit din club împreună cu spaniolul şi a locuit o perioadă de timp cu el, la 17 mai 2004 s-a reîntors în ţară cu avionul, banii de drum primindu-i de la acel spaniol.

La data de 31 mai 2004 partea vătămată C.A. a depus plângere împotriva inculpatului în faţa autorităţilor judiciare româneşti.

După plecarea părţii vătămate C.A., partea vătămată M.L.I. a rămas în club până la 13 august 2004, când, potrivit declaraţiei sale, tot pentru că nu a mai putut îndura regimul de viaţă la care era supusă în club (unde i se impunea şi să se drogheze când mergea cu clienţii pe cameră), l-a denunţat pe patronul „M.” autorităţilor spaniole şi a plecat din club, reîntorcându-se în ţară la data de 16 octombrie 2004, iar la data de 26 octombrie 2004 a depus plângere împotriva inculpatului C.O.C. în faţa autorităţilor judiciare româneşti.

În luna februarie 2006, partea vătămată C.A. a fost vizitată la locuinţa sa de tatăl şi fratele inculpatului C.O.C. care s-au plâns că partea vătămată l-ar fi băgat pe inculpat la puşcărie şi i-au promis acesteia suma de 6.000 euro, din care 5.000 câştigaţi de inculpat de pe seama sa şi 1.000 euro trimişi de ea inculpatului, dacă-şi schimba declaraţia şi urma să spună că l-a denunţat pe inculpat din cauza geloziei.

Partea vătămată a declarat că atunci, gândindu-se că va putea recupera o parte din bani, le-a promis celor ce au vizitat-o că va face ce-i cer ei, dar după ce va primi banii.

La data de 9 martie 2006, fratele inculpatului, numitul „I.”, împreună cu prietena acestuia „E.”, au vizitat-o din nou pe partea vătămată şi i-au dat suma de 1.000 euro.

I-au cerut totodată părţii vătămate ca la data de 12 martie 2006 să meargă cu ei la un avocat în Năsăud, iar cu acea ocazie a mai primit 1.000 euro de la fratele inculpatului.

În faţa avocatului, care i-a spus că nu va păţi nimic dacă-şi va schimba declaraţia, a scris o declaraţie la dictarea avocatului.

Ulterior, fratele inculpatului, „I.”, şi prietena acestuia, „E.”, s-au întâlnit din nou cu partea vătămată C.A., căreia i-au arătat şi i-au promis suma de 3.000 de euro dacă va merge la procuror şi-şi va schimba declaraţia.

Încercarea de influenţare prin corupere, a părţii vătămate (care pe moment, pentru a-şi primi banii, a scris o declaraţie astfel cum au dorit-o inculpatul şi fratele său, C.I.A.), nu a reuşit deoarece aceasta a explicat în completările de declaraţii din data de 10 mai 2006 şi respectiv 8 august 2006 ce „activitate intensă” a desfăşurat inculpatul C.O.C., prin intermediul fratelui său şi a altor persoane, pentru a o influenţa pe partea vătămată să-şi schimbe declaraţia.

- 8. Potrivit declaraţiilor părţii vătămate T.R.P., aceasta, în cursul anului 2003, s-a angajat ca barman la barul „V.” aparţinând de SC „F.” SRL Beclean, fiind colegă de serviciu timp de 2 zile cu numita S.I.

Pe la sfârşitul anului 2003 - începutul anului 2004, în localul în care îşi desfăşura activitatea partea vătămată, a ajuns inculpatul Z.A., zis „D.”, care, după ce a intrat în vorbă cu partea vătămată şi a discutat cu aceasta referitor la salariul pe care-l obţinea (situat la nivelul minimului pe economie), i-a propus să plece în Italia prin intermediul lui, unde să practice prostituţia, inculpatul afirmând că în Italia are multe cunoştinţe şi o poate ajuta ca în acest fel să câştige mulţi bani.

Întrucât partea vătămată nu i-a dat nici un răspuns inculpatului, după un timp acesta s-a deplasat din nou la barul în care lucra aceasta, însoţit fiind de verişoara părţii vătămate, pe nume B.S.A., propunându-i din nou părţii vătămate T.R.P. să plece prin intermediul lui în Italia pentru a practica prostituţia.

Nici de această dată partea vătămată nu i-a dat un răspuns clar inculpatului.

Nefiind hotărâtă dacă să accepte sau nu propunerea făcută de inculpat, partea vătămată T.R.P. i-a povestit aceste împrejurări patroanei localului, martora G.L., care a sfătuit-o să nu aibă încredere în inculpat.

Fiind din nou căutată la barul unde lucra, în cursul lunii februarie 2004, de către inculpatul Z.A. zis „D.”, partea vătămată i-a răspuns clar, referitor la propunerea pe care acesta i-o făcuse, că nu doreşte să plece în Italia pentru a se prostitua.

În vara anului 2004 partea vătămată T.R.P. a încetat să mai lucreze la barul „V.” din Beclean şi s-a angajat tot ca barmană la un bar din satul Cristeştii Ciceului.

Cu ocazia unei ieşiri a inculpatului B.R. zis „R.” la acest bar, partea vătămată l-a cunoscut pe acesta.

Ulterior inculpatul B.R. a venit în mai multe rânduri la acest bar, împrietenindu-se cu partea vătămată.

După circa o lună de zile, cu ocazia unor discuţii purtate cu inculpatul, partea vătămată i-a spus acestuia că intenţionează să plece în Spania, la un văr de-al ei, care o poate ajuta să lucreze în agricultură. Atunci inculpatul i-a spus părţii vătămate că ar fi mai bine să plece în Spania la o verişoară de-a lui, care îi va asigura un loc de muncă ca menajeră, să îngrijească nişte bătrâni sau copii.

Despre propunerea făcută de inculpat, partea vătămată i-a spus mamei sale T.R.

Ulterior, inculpatul B.R. s-a dus şi el la locuinţa mamei părţii vătămate căreia i-a spus că intenţionează să se căsătorească cu partea vătămată dar pentru a-şi face bani de nuntă ar fi bine ca partea vătămată să plece în Spania unde el are două verişoare care o pot ajuta să-şi găsească de lucru ca menajeră, să îngrijească o bătrână.

În cele din urmă, după discuţiile „convingătoare” purtate de inculpat cu partea vătămată şi mama acesteia, în ziua de 6 octombrie 2004, partea vătămată a acceptat, motiv pentru care inculpatul a condus-o pe partea vătămată până la parcarea restaurantului „R.” din Coldău, pentru a lua autocarul spre Spania, deplasarea făcând-o cu autoturismul condus de „B.” (inculpatul Ş.D.C.).

Partea vătămată a declarat expres că dacă ar fi ştiut că inculpatul o trimite pentru a practica prostituţia nu ar fi fost de acord să plece în Spania.

Inculpatul B.R. i-a spus părţii vătămate că la sosirea în oraşul Tarancon va fi aşteptată de verişoara lui, dând-o pe partea vătămată în grija ghidului de pe autocar, M.T.M. de la firma „B.”.

Inculpatul i-a dat părţii vătămate banii pentru plata biletului de transport şi cheltuiala de drum, respectiv suma de 200 sau 250 euro.

În aceeaşi zi partea vătămată a ieşit fără probleme din ţară, călătorind cu autocarul respectiv până în Spania.

La sosirea autocarului în apropierea oraşului Tarancon, la „P. km 91”, partea vătămată a constatat că nu o aştepta nimeni, motiv pentru care i-a cerut ghidului M.T.M. să îi permită să dea un telefon de pe celularul lui, inculpatului.

Când a aflat că partea vătămată nu a fost aşteptată de nimeni, inculpatul i-a spus acesteia să nu-şi facă probleme, să stea în locul respectiv că o va suna el pe verişoara lui şi va veni să o preia. Astfel, partea vătămată a rămas la „P. km 91” unde după circa 30 minute au venit cu un taxi inculpata Ş.G., prietena inculpatului Ş.D.C., şi martora S.I.

Inculpata i-a spus părţii vătămate că a fost trimisă de B.R. după ea şi i-a cerut să o însoţească.

Astfel partea vătămată a ajuns la clubul „MP” din satul Perales de Tahuna.

Ajunsă în club, partea vătămată a fost prezentată patronului pe nume F., de către inculpata Ş.G., după care a fost cazată în aceeaşi cameră cu inculpata Ş.G. şi S.I. Aici, partea vătămată a aflat de la inculpata Ş.G. că va trebui să se prostitueze cu diferiţi clienţi ai clubului.

După sosirea în club inculpatul i-a telefonat părţii vătămate şi i-a spus că va trebui să se prostitueze, iar banii pe care-i va câştiga să i-i trimită lui prin sistemul „MG” căci el îi va ridica în Beclean şi-i va păstra până când partea vătămată va reveni acasă.

Deşi partea vătămată i-a spus inculpatului că nu este de acord cu acest mod de „a face bani” acesta a repezit-o şi i-a spus că pentru a le merge bine în viitor va trebui să facă ceea ce fac şi celelalte fete.

Astfel, pentru că nu cunoştea pe nimeni în Spania şi nu avea nici un ban, partea vătămată a fost nevoită, potrivit declaraţiei sale, să accepte să practice prostituţia în acel club.

Timp de aproximativ 2 luni şi jumătate partea vătămată T.R.P. a practicat prostituţia în acest club iar sumele de bani obţinute i le-a trimis inculpatului în ţară prin transfer bancar - sistemul „MG” - o singură dată trimiţându-i banii, la cererea acestuia, pe numele inculpatului F.C.G., care, după ce a primit banii, i-a dat inculpatului B.R.

Potrivit declaraţiei sale, partea vătămată i-a trimis în total inculpatului suma de aproximativ 6.000 euro, rămasă după acoperirea cheltuielilor de cazare şi masă în clubul respectiv.

În acest interval de timp inculpatul i-a telefonat în mai multe rânduri părţii vătămate, întrebând-o câţi bani a produs şi certând-o de ce nu a făcut mai mulţi bani, dându-i-o ca exemplu pe inculpata Ş.G., care, prin prostituţie, câştiga sume mari de bani şi i le trimitea inculpatului Ş.D.C.

La data de 19 decembrie 2004 partea vătămată a revenit în ţară.

În parcarea restaurantului „R.” din Coldău, partea vătămată a fost aşteptată de inculpat (care venise cu un autoturism marca ........., despre care a spus că l-a cumpărat din banii trimişi de ea din Spania, cu suma de 3.000 Euro).

Partea vătămată s-a deplasat împreună cu inculpatul la domiciliul acestuia, unde au purtat discuţii referitoare la activitatea desfăşurată de partea vătămată în club, precum şi cu privire la sumele de bani câştigate de ea, inculpatul fiind nemulţumit de faptul că, în comparaţie cu inculpata Ş.G., partea vătămată a produs mult mai puţini bani, deşi, potrivit spuselor lui „era mai frumoasă decât aceasta şi mai tânără” motiv pentru care el considera că ar fi putut obţine mai mulţi bani din prostituţie.

Din banii obţinuţi de la partea vătămată inculpatul i-a cumpărat acesteia un lănţişor de aur cu preţul de 100 euro şi i-a dat mamei părţii vătămate o singură dată, tot suma de 100 euro.

Când partea vătămată a adus în discuţie situaţia banilor pe care i-a trimis ea inculpatului, acesta a început să se certe cu ea, ajungând chiar să se bată, după care s-au despărţit, fără ca partea vătămată să primească vreo sumă de bani de la el.

Văzându-se fără nici un ban, la începutul lunii ianuarie 2005, partea vătămată a luat hotărârea de a pleca din nou în Spania şi să lucreze în acel club denumit „MP” pe cont propriu, plecând din ţară pe data de 5 ianuarie 2005.

După ce a ajuns în club, partea vătămată a primit telefon de la inculpat, care aflase probabil de la inculpata Ş.G. că partea vătămată s-a reîntors în club, şi care i-a cerut, pentru a o lăsa în pace pe ea şi familia ei, să-i trimită încă 2.000 euro.

Deşi i-a promis inculpatului că-i va trimite aceşti bani, de teamă să nu li se întâmple ceva celor de-acasă, după circa 3 săptămâni în care s-a prostituat în club, partea vătămată i-a trimis inculpatului doar suma de 600 - 700 euro, după care a plecat din club.

Pe la sfârşitul lunii martie - începutul lunii aprilie 2005, în timp ce se afla în oraşul Arganda, partea vătămată s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul B.R. (care în luna februarie 2005 venise în Spania) ocazie cu care acesta i-a cerut diferenţa de bani până la suma de 2.000 euro. Partea vătămată i-a dat inculpatului 300 euro, promiţându-i că dacă va reuşi să mai câştige bani, îi va trimite diferenţa de circa 1.000 euro, ceea ce însă partea vătămată nu a mai făcut.

- 9. Din declaraţiile părţii vătămate Ş.S.C. rezultă că aceasta, în vara anului 2004 lucra la barul „V.” aparţinând SC „F.” SRL Beclean, unde l-a cunoscut pe inculpatul T.A.I. care mergea uneori pe la acest bar.

În perioada ianuarie - februarie 2005 partea vătămată frecventa discoteca „B.” şi alte localuri din Beclean, în care, de obicei, venea şi inculpatul T.A.I. care încerca să se apropie de partea vătămată, luându-i, pe de o parte, apărarea atunci când aceasta era acostată de tineri, iar pe de altă parte, scoţând-o în oraş la câte un suc sau dându-i mici sume de bani de cheltuială, întrucât partea vătămată nu prea avea bani.

O perioadă de timp inculpatul nu a mai căutat-o pe partea vătămată.

La începutul lunii mai 2005, inculpatul a început din nou să iasă împreună cu partea vătămată în oraş, ocazii cu care i-a spus acesteia că vrea să o ajute să câştige mulţi bani, dar pentru acest lucru va trebui să meargă în Spania să se prostitueze într-un club de noapte.

Întrucât partea vătămată a refuzat la început această ofertă, inculpatul a insistat, spunându-i că el cunoaşte mai multe fete care au făcut acest lucru şi care acuma au mulţi bani.

În cele din urmă partea vătămată a acceptat propunerea inculpatului dar i-a spus că nu are paşaport, la care inculpatul i-a răspuns că o să o ajute el cu bani pentru a-şi face paşaportul.

Astfel, inculpatul s-a deplasat cu partea vătămată în municipiul Bistriţa, unde i-a plătit acesteia taxele pentru obţinerea paşaportului, fiind depusă cerere la S.E.I.P. Bistriţa-Năsăud.

La data de 17 mai 2005 inculpatul a revenit împreună cu partea vătămată în Bistriţa, ocazie cu care aceasta şi-a ridicat paşaportul. Inculpatul i-a cerut fetei să-i dea lui paşaportul ca să nu i-l găsească mama sa.

După câteva zile partea vătămată s-a răzgândit să mai plece în Spania şi i-a spus acest lucru inculpatului. În acel moment inculpatul a ameninţat-o şi i-a reproşat părţii vătămate că el a investit mulţi bani în ea şi că dacă vrea să scape de plecarea în Spania trebuia să-i plătească în două zile suma de 200 euro, iar dacă nu va face acest lucru o să vadă ea de ce este în stare el să-i facă.

Ştiind că nu are de unde să procure suma de 200 euro pentru a-i da inculpatului şi fiindu-i teamă datorită ameninţării adresate de inculpat (despre care auzise că este o persoană periculoasă la fel ca şi fraţii săi, inculpaţii B.L.U. zis „K.” şi I.P.D., zis „F.”) că acesta o să-i facă rău, partea vătămată a acceptat să plece în Spania şi să se prostitueze într-un club de noapte.

În dimineaţa zilei de 1 iulie 2005 inculpatul T.A.I. a condus-o pe partea vătămată până în parcarea restaurantului „R.” din satul Coldău, unde opreau autocarele firmei „B.”. Cu această ocazie inculpatul i-a spus părţii vătămate că împreună cu ea va merge în Spania şi fratele său, inculpatul B.L.U., care va avea grijă de ea, şi încă o fată, care va lucra în acelaşi club cu ea.

Într-adevăr, în acelaşi autocar cu partea vătămată a urcat inculpatul B.L.U. şi minora A.D.C.

Pe traseu, până să ajungă în P.T.F. Nădlac, acest inculpat a plătit, potrivit declaraţiei părţii vătămate, contravaloarea biletului de transport internaţional pentru ea şi înainte de efectuarea controlului de frontieră i-a dat suma de 300 euro, instruind-o ca în cazul în care va fi întrebată unde şi în ce scop se deplasează în străinătate, să spună că merge în Spania în provincia Cuenca la nişte rude. În acest context, partea vătămată a ieşit fără probleme din ţară, iar în apropierea oraşului Tarancon partea vătămată împreună cu inculpatul B.L.U. şi minora A.D.C. au coborât din autocar, deplasându-se la locuinţa părinţilor inculpatului, din Santa Cruz de Zarza.

După câteva ore, timp în care fetele au făcut câte un duş şi au mâncat, inculpatul B.L.U. le-a transportat cu un autoturism pe partea vătămată şi pe minora A.D.C. până la clubul „MP” din localitatea Perales de Tahuna, situată în apropierea oraşului Arganda, spunându-i părţii vătămate că acolo trebuie să lucreze.

După ce inculpatul a plecat, partea vătămată şi minora A.D.C. au rămas în club, cazându-se în aceeaşi cameră.

A.D.C. i-a spus părţii vătămate ce are de făcut, şi anume să meargă pe la mesele clienţilor din local şi să urce în cameră cu aceia care o vor alege pentru a întreţine cu ea relaţii sexuale contra-cost, cu respectarea tarifelor stabilite în club funcţie de durata de timp pentru care se făcea urcarea pe cameră.

În seara zilei respective, partea vătămată a fost prezentată de către A.D.C. patronilor clubului, numiţii „S.” şi „F.”.

Încă din seara acelei zile din prima săptămână a lunii iunie 2005 partea vătămată a început să lucreze ca prostituată în acel club.

În ziua următoare inculpatul T.A.I. i-a telefonat părţii vătămate (vorbind pe celularul numitei A.D.C.) şi i-a solicitat să-i trimită „banii pe care i-a produs”, prin intermediul fratelui său „K.” spunându-i că o să administreze el banii până se întoarce ea acasă în Beclean, după care o să-i cumpere mai multe lucruri şi va fi mulţumită.

După alte 2 - 3 zile, în care s-a prostituat obţinând, după acoperirea cheltuielilor de cazare şi masă în club, suma de 350 euro, partea vătămată şi A.D.C. au ieşit în faţa clubului unde era venit inculpatul B.L.U., căruia partea vătămată i-a dat banii produşi de ea pentru A., iar A.D.C. i-a dat banii produşi de ea pentru inculpatul B.L.U. Mai târziu, în cursul aceleiaşi zile, inculpatul T.A.I. i-a telefonat părţii vătămate, potrivit declaraţiei acesteia, şi i-a spus că a primit de la fratele său banii trimişi de ea, cerându-i să-şi continue „activitatea” şi să-i trimită tot lui banii.

După alte câteva zile, partea vătămată Ş.S.C. i-a dat inculpatului B.L.U. (care i-a spus că în curând va pleca în România) suma de 200 euro obţinută în club prin practicarea prostituţiei, pentru a duce aceşti bani fratelui său T.A.I. urmând ca în locul lui să vină să ia banii de la fete inculpatul I.P.D.

După o altă perioadă de timp, în care a practicat prostituţia în club, partea vătămată i-a predat inculpatului I.P.D. suma de 400 euro pentru a o trimite fratelui său A., care, ulterior, i-a confirmat fetei, potrivit declaraţiei acesteia, primirea sumei de bani.

Întrucât partea vătămată nu reuşea să se adapteze la condiţiile din club şi la cerinţele impuse de inculpatul T.A.I. de a-i trimite cât mai mulţi bani, consultându-se cu o fată pe care a cunoscut-o şi cu care s-a împrietenit în club, pe nume „D.”, din municipiul Constanţa, a luat hotărârea de a fugi din club.

Astfel, după o perioadă de circa o lună şi două săptămâni de zile în care partea vătămată S.S.C. a fost exploatată de inculpaţi prin obligarea la practicarea prostituţiei, aceasta a fugit din club într-o localitate din sudul Spaniei, unde, neavând bani, a fost nevoită să lucreze un timp tot într-un club pentru a obţine atâţia bani cât să poată să se reîntoarcă în ţară.

La data de 25 august 2005 partea vătămată a revenit în ţară cu un autocar, prin P.T.F. Borş.

După reîntoarcerea în ţară inculpatul T.A.I. a căutat-o pe partea vătămată pentru a lămuri „episodul Spania”, ocazie cu care aceasta i-a spus că a plecat din club deoarece era gravidă, la care inculpatul i-a spus că o înţelege şi că doreşte ca în continuare să fie prieteni.

În cursul lunii februarie 2006, după liberarea din Penitenciarul Bistriţa (unde a executat o pedeapsă privativă de libertate de 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat şi a frontierei altor state, cu ocazia folosirii paşaportului fals pe nume de V.I., la care deja s-a mai făcut referire) inculpatul T.A.I. a căutat-o din nou pe partea vătămată şi i-a propus să plece din nou în Spania împreună cu el, după ce urma să-şi obţină noul paşaport, tot pentru a practica prostituţia.

Întrucât la data de 23 februarie 2006 inculpatul a fost reţinut şi în continuare arestat, această intenţie a sa nu s-a mai materializat.

- 10. Potrivit declaraţiilor părţii vătămate minore C.M., aceasta, într-o zi de la începutul lunii septembrie 2003, a plecat cu trenul din Vaslui spre Sighetul Marmaţiei, unde dorea să ajungă la o cunoştinţă care urma să o ajute să-şi găsească un loc de muncă, deoarece provenea dintr-o familie săracă.

În gara Beclean partea vătămată a coborât din tren pentru a-şi cumpăra un suc şi a pierdut trenul, rămânând peste noapte în gară.

A doua zi un tânăr din Beclean a intrat în vorbă cu partea vătămată şi, aflând în ce împrejurări a rămas aceasta în Beclean, i-a propus să meargă la el acasă, ceea ce partea vătămată a şi făcut.

După circa o săptămână de zile, cu ajutorul acelui tânăr, partea vătămată s-a angajat la barul „C.” ca barman-ospătar, de unde, după 3 zile, s-a mutat la barul „I.”.

După o altă perioadă de timp partea vătămată l-a cunoscut pe inculpatul C.V., despre care ştia deja din auzite.

Întrucât acesta i-a plăcut cum arăta ca bărbat, partea vătămată a acceptat invitaţia pe care inculpatul i-a făcut-o de a merge împreună la hotelul „S” din Beclean pentru a întreţine relaţii sexuale.

Cu acea ocazie, inculpatul i-a spus părţii vătămate că are o prietenă pe nume P.L.A. (care anterior a lucrat pentru el într-un club în Spania) şi că la acea dată avea o altă prietenă pe nume „A.” (care a fost identificată ca fiind inculpata R.A., care lucra pentru el ca prostituată într-un club cu numele de „LP” din zona Castellon - Valencia, care-l iubea şi care-i trimitea bani de acolo). După ce inculpatul C.V. i-a spus părţii vătămate despre cele două prietene de-ale sale, i-a propus şi ei să lucreze ca prostituată pentru el „ca să-şi facă un viitor”, dar, pentru că partea vătămată nu i-a dat un răspuns satisfăcător, spunându-i că nu ştie să facă „aşa ceva” şi că o să se mai gândească, inculpatul i-a replicat că o să revină în ţară „A.” (adică inculpata R.A.) peste circa o săptămână de zile şi aceasta „o să o înveţe cum stau treburile”.

Într-una din zilele următoare, văzând că partea vătămată nu i-a dat un răspuns ferm, inculpatul i-a cumpărat nişte haine şi apoi i-a propus să meargă împreună acasă la părinţii ei din Vaslui, unde el îi va da suma de 1.000.000 ROL cu privire la care să le spună părinţilor că i-a câştigat la locul de muncă pe care îl are în Beclean ca ospătară.

Partea vătămată a fost transportată din Beclean în Vaslui de către inculpat cu autoturismul său marca A, condus de inculpatul B.L.U. Ajunşi în localitatea de domiciliu a părţii vătămate, inculpaţii au rămas cu maşina într-un anumit loc iar partea vătămată s-a dus singură acasă la părinţi, cărora le-a dat milionul de ROL primit de la inculpat şi le-a spus că nu poate sta mult deoarece trebuie să plece împreună cu prietenul ei (care nu a vrut să vină în casă ca să nu deranjeze) la Constanţa.

Partea vătămată a revenit la inculpat şi cu autoturismul acestuia (condus tot de inculpatul B.L.U.) s-au reîntors în Beclean.

Partea vătămată, fiind convinsă că dacă o să se prostitueze şi o să facă ceea ce-i spune inculpatul o să câştige bani mulţi şi o să aibă „un viitor alături de el” (adică acesta se va căsători cu ea) i-a răspuns inculpatului că este de acord cu propunerea pe care i-a făcut-o.

După sosirea în ţară a inculpatei R.A., la data de 29 septembrie 2003, inculpatul C.V. s-a dus cu aceasta la magazinul unde lucra partea vătămată C.M., făcându-le cunoştinţă. Inculpatul a prezentat-o pe partea vătămată inculpatei, ca fiind o prietenă a lui care este de acord să meargă să lucreze ca prostituată împreună cu inculpata. Acesteia din urmă inculpatul i-a cerut să se uite atent la corpul părţii vătămate şi să aprecieze dacă e „bună de p.ă”, la care inculpata i-a răspuns că „e bună”.

După aceea inculpatul le-a condus pe cele două fete la hotelul S. unde, la cererea acestuia, inculpata R.A. i-a explicat părţii vătămate cum „se lucrează” în club, precizându-i că trebuie să se ştie face atrasă de clienţi, să alerge de la un client la altul şi să-i determine să o aleagă pentru a merge pe cameră de cât mai multe ori şi astfel să câştige bani şi o să vadă rezultatul, adică „o să aibă apartament, aur şi cont la bancă”. Pentru a fi mai convingător, inculpatul a făcut cu inculpata o demonstraţie de sex normal şi oral în faţa părţii vătămate, după care, la cererea inculpatului, aceasta a făcut şi ea ceea ce văzuse.

Timp de circa o săptămână de zile partea vătămată a rămas cazată la hotel „S.” de către inculpat, care nu a mai lăsat-o să meargă la lucru.

Inculpatul i-a spus apoi părţii vătămate că o să le ducă pe ea şi pe inculpata R.A. la un club de noapte ce funcţiona în satul Chiochiş, ca să se înveţe să lucreze ca prostituată, spunându-le că a vorbit cu patronul clubului (domnul D.) şi că acesta a fost de acord, atât inculpata cât şi partea vătămată fiind de acord cu cele spuse de inculpat.

Astfel, într-o seară din prima jumătate a lunii octombrie 2003, inculpatul C.V. le-a transportat pe partea vătămată C.M. şi pe inculpata R.A. cu autoturismul său marca A din Beclean în satul Chiochiş, ducându-le la clubul „S”, unde le-a şi cazat pe cele două.

Începând din acea seară partea vătămată şi inculpata au practicat prostituţia în acest club (cu excepţia zilelor libere şi a unei perioade de circa o săptămână de zile în care partea vătămată a fost în recuperare după un avort) până spre sfârşitul lunii ianuarie 2004.

Partea vătămată şi inculpata au încasat de la clienţii cu care mergeau pe cameră pentru a întreţine relaţii sexuale, tarife cuprinse între 1.000.000 şi 2.000.000 ROL funcţie de durata de timp, iar banii astfel obţinuţi i-au predat inculpatului atunci când acesta a venit pe la club, deoarece la club nu se percepea o cotă parte din banii obţinuţi în acest fel ci se reţineau doar banii încasaţi pentru consumaţia fetelor, iar chiria pe cameră se percepea separat.

Într-o seară de la începutul iernii anului 2003, atunci când partea vătămată lipsea de la club şi se afla în Beclean (pentru că era în refacere după avortul făcut), inculpatul a mers la clubul din Chiochiş cu autoturismul său şi a luat-o pe inculpata R.A. pentru a o duce în Beclean. Pe drum inculpatul s-a enervat pe aceasta pentru că „nu era ascultătoare”, fapt pentru care a dus-o în satul Figa, i-a spus să coboare din maşină şi să se dezbrace, după care i-a spus să se târască pe gheaţă, timp în care i-a aplicat mai multe lovituri cu un furtun de cauciuc peste spate şi picioare, după care i-a permis să revină la autoturism, deplasându-se amândoi în Beclean. Ajungând la apartamentul în care se afla partea vătămată C.M., inculpatul i-a spus acesteia „uite ţi-am adus prietena să stea cu tine până mâine şi dacă nu eşti ascultătoare aşa o să păţeşti şi tu”, după care inculpatul i-a spus inculpatei R.A. să-şi dea jos pantalonii, partea vătămată văzând că aceasta avea mai multe urme de lovire pe picioare. Când inculpata a rămas doar cu partea vătămată, i-a spus acesteia că inculpatul C.V. a lovit-o de nenumărate ori cu furtunul şi s-a plâns că o dureau foarte tare picioarele şi spatele, unde a fost lovită, precizând că-l iartă pe inculpat dar nu îl uită.

Într-o altă seară din iarna anului 2003, inculpatul a venit la club „băut”, s-a dus în camera fetelor şi, pentru că era supărat pe inculpata R.A. pentru că aceasta tot comenta, a bătut-o cu un ciomag (pe care îl ţinea după uşă ca simbol al autorităţii sale asupra fetelor) de mai multe ori în cap şi peste corp, pe apucate, inculpata doar numărând fără a comenta, loviturile încasate (în total 25 sau 26 lovituri) după care inculpatul le-a ordonat celor două fete să iasă în genunchi din cameră şi să meargă pe ringul de dans să danseze câte un dans, ordin la care partea vătămată şi inculpata s-au conformat, cu toate că aceasta din urmă era lovită şi-i curgea sânge din cap. După ce inculpata R.A. şi partea vătămată au dansat un dans, inculpatul le-a permis să se reîntoarcă în mers normal, în picioare, în camera lor.

În următoarele 2 - 3 zile inculpata R.A. nu a mai putut „să lucreze” datorită loviturilor încasate de la inculpat, dar după ce i-a trecut şi-a reluat activitatea de prostituată, predându-i în continuare inculpatului atât sumele obţinute de ea cât şi cele obţinute de partea vătămată, din practicarea prostituţiei.

Tot în perioada iernii acelui an, respectiv în perioada decembrie 2003 - începutul lunii ianuarie 2004, la clubul „S” a venit o fată pe nume M.N.C., care, potrivit declaraţiei părţii vătămate, se prostitua pentru inculpatul R.S. şi care a rămas în club până spre sfârşitul lunii ianuarie 2004.

Pe la jumătatea lunii ianuarie 2004, pentru că activitatea mergea destul de prost în clubul de la Chiochiş, inculpatul C.V. şi inculpata R.A. au hotărât ca aceasta din urmă să plece din nou în Spania să lucreze ca prostituată în club pentru ca astfel să câştige mai mulţi bani.

Astfel, la data de 21 ianuarie 2004 inculpata R.A. a plecat în Spania.

După plecarea inculpatei R.A. în Spania pentru a practica prostituţia în clubul „EQ” (după cum îi spunea inculpatul părţii vătămate C.M.) aceasta din urmă a fost luată de inculpat din clubul „S” şi dusă în Beclean, inculpatul găzduind-o în apartamentul său.

Din când în când, la anumite chefuri, inculpatul C.V. o plasa pe partea vătămată pentru a dansa şi a întreţine relaţii sexuale cu cei care voiau aceasta, în schimbul unor sume de bani.

La data de 19 aprilie 2004, inculpata R.A. s-a reîntors în ţară, revenind la Beclean, după care s-a deplasat împreună cu partea vătămată la Vaslui, pentru ca aceasta din urmă să-şi facă paşaportul.

La data de 1 mai 2004 partea vătămată C.M. (care atunci a împlinit 18 ani) a fost invitată de inculpat să meargă împreună cu el la nunta fratelui său C.A. zis „D.” cu Z.M., eveniment prin care „D.” şi-a schimbat numele din C. în Z.

Ca urmare a discuţiilor purtate de partea vătămată C.M. cu inculpatul C.V., în care acesta din urmă afirma că o va lua de soţie, dintre ea şi inculpata R.A., pe aceea care „este mai cuminte, ascultătoare şi trage mai tare să facă bani”, desigur prin prostituţie, partea vătămată a fost de acord să plece şi ea în Spania împreună cu inculpata R.A. pentru a se prostitua, sumele de bani astfel obţinute urmând a-i fi trimise inculpatului.

Astfel, la data de 5 mai 2004, partea vătămată C.M. şi inculpata R.A. au plecat cu un autocar al firmei „B.” în Spania, coborând la benzinăria „SA” din apropierea oraşului Denia, unde se afla clubul „EQ”.

Partea vătămată şi inculpata s-au cazat la acel club în aceeaşi cameră, unde, până la data de 2 august 2004 (când au revenit în ţară) au practicat prostituţia, iar banii astfel obţinuţi au fost trimişi de inculpată, fie prin bancă, fie prin şoferii de la autocarele firmelor de transport internaţional de persoane, inculpatului C.V. În cazul transferurilor bancare banii nu au fost trimişi direct pe numele inculpatului ci pe numele surorii sale, C.F.O., ori pe cel al cumnatei sale, Z.M.

În acel club a sosit, în jurul datei de 20 mai 2004, martora G.V.A., care s-a cazat în aceeaşi cameră cu partea vătămată şi cu inculpată. G.V.A. practica prostituţia în club, după cum spunea ea, în perioada de circa 2 - 3 săptămâni cât a stat în club, pentru inculpatul Z.A.

Potrivit declaraţiei părţii vătămate C.M., în perioada de aproape 3 luni cât s-a prostituat în acel club, a obţinut prin practicarea prostituţiei suma de aproximativ 15.000 euro (în afara sumelor cu care şi-a plătit cazarea şi masa în club), bani care au revenit inculpatului C.V.

După aproximativ 2 săptămâni în care au stat în ţară, partea vătămată C.M. şi inculpata R.A. au plecat, la data de 18 august 2004, din nou în Spania, tot la clubul „EQ”, reluându-şi activitatea ca prostituate, pe care au desfăşurat-o anterior. Cele două au rămas în club până la data de 15 noiembrie 2004 când s-a reîntors în ţară.

În această perioadă, partea vătămată a obţinut, prin practicarea prostituţiei, pentru inculpatul C.V. suma de aproximativ 10.000 - 12.000 euro.

Banii obţinuţi în ultima săptămână de partea vătămată C.M. şi inculpata R.A., circa 3.000 euro, au fost aduşi în România de cele două, iar inculpata R.A. i-a predat personal inculpatului C.V.

Înainte de reîntoarcerea în ţară inculpata R.A. a cunoscut în club, ca client, un cetăţean spaniol pe nume A.J.S.S., care i-a devenit client fidel. Acesta i-a propus inculpatei să o scoată din club şi să o ţină numai pentru el, iar aceasta, vorbind la telefon cu inculpatul C.V., i-a spus despre propunerea făcută de spaniol. Inculpatul a instruit-o pe inculpata R.A. să-i spună spaniolului că acceptă să fie scoasă din club şi să stea cu el pentru a întreţine relaţii sexuale ca un fel de amantă, doar dacă spaniolul îi dă 50.000 euro.

Inculpata R.A. şi partea vătămată C.M. au rămas în ţară până la 24 noiembrie 2004 când au plecat din nou în Spania.

Înainte de plecare, inculpatul C.V. i-a spus părţii vătămate C.M. că ea va merge înapoi la club şi să fie cuminte, iar inculpata R.A. se va muta cu spaniolul.

Într-adevăr, la reîntoarcerea în Spania, doar partea vătămată a mai mers la un club denumit „D”, situat într-un sat lângă oraşul Alicante, iar inculpata R.A. s-a mutat într-un apartament închiriat de spaniolul A., în Alicante.

După circa 2 săptămâni în care s-a prostituat în acest club, perioadă în care a produs puţini bani (circa 500 euro) deoarece activitatea mergea slab, partea vătămată s-a mutat pentru o scurtă perioadă de timp în acelaşi apartament cu inculpata R.A., împreună cu care, la data de 20 decembrie 2004, au revenit în ţară.

În baza aceleiaşi convingeri că dacă va produce mulţi bani prin practicarea prostituţiei va fi luată în căsătorie de către inculpatul C.V., la data de 5 ianuarie 2005, partea vătămată C.M., împreună cu inculpata R.A. şi cu martora B.S.A., a plecat cu un autocar al firmei „B.” din nou în Spania.

Partea vătămată C.M. şi martora B.S.A. s-au dus la clubul „EQ”, unde fiecare a practicat prostituţia, partea vătămată C.M. pentru inculpatul C.V. iar martora B.S.A. pentru inculpatul Z.A., banii obţinuţi predându-i, amândouă, inculpatei R.A. (care locuia la apartamentul pe care îl închiriase spaniolul) care trimitea banii în ţară.

După circa o lună de zile în care a practicat prostituţia în acest club, partea vătămată C.M. a ieşit din club şi a stat o perioadă de până în două săptămâni împreună cu inculpata R.A., în apartamentul pe care-l folosea aceasta.

Întrucât la data de 14 februarie 2005 inculpata R.A. a plecat în România, partea vătămată C.M., la rândul ei, a plecat în oraşul Valencia împreună cu inculpatul R.S., cu maşina acestuia, unde partea vătămată a fost cazată în acelaşi apartament în care locuiau surorile R.R.L. şi C.P.S. Acestea lucrau ca prostituate în clubul „P” din orăşelul Sagunto, situat în imediata apropiere a Valenciei, şi predau banii obţinuţi inculpatului R.S., cu precizarea că inculpata C.P.S. îi preda inculpatului doar jumătate din banii obţinuţi, motivat de faptul că acesta a ajutat-o să plece în Spania.

Partea vătămată C.M. s-a prostituat în clubul „P” împreună cu cele două surori timp de aproximativ o lună de zile, până în jurul datei de 20 martie 2005, când a plecat din club la apartamentul folosit de inculpata R.A., în Alicante, unde a stat până când, la data de 4 aprilie 2005, a revenit în ţară.

În această perioadă partea vătămată a produs suma de circa 2.500 euro din care, o parte, a trimis-o în ţară, inculpatului C.V.

La data de 25 mai 2005 partea vătămată C.M., având aceeaşi convingere că inculpatul C.V. o va lua de soţie dacă va produce prin prostituţie cât mai mulţi bani pentru el, a plecat din nou, singură, cu autocarul în Spania, mergând în oraşul Valencia, locuind împreună cu surorile R.R.L. şi C.P.S. Toate trei au practicat prostituţia o perioadă de circa 2 săptămâni în acelaşi club de noapte denumit „P” din orăşelul Sagunto. După aceea, partea vătămată şi cele două surori au plecat împreună cu inculpatul R.S. şi cu prietenul inculpatei C.P.S. pe nume Ţ., în insula Ibiza, unde începuse sezonul estival. Partea vătămată şi cele două surori au practicat prostituţia în clubul denumit „RHC” până în jurul datei de 20 august 2005, dată la care partea vătămată C.M. s-a reîntors în ţară.

În această perioadă partea vătămată a trimis în ţară inculpatului C.V., dar pe diferite nume, suma de aproximativ 27.000 euro, bani proveniţi (potrivit declaraţiei părţii vătămate) din practicarea prostituţiei.

La începutul lunii august 2005, inculpatul C.V. şi-a cumpărat un autoturism marca M CLK cu suma de 60.000 euro (sumă în care este foarte probabil să se regăsească o parte din banii trimişi de partea vătămată C.M. şi de inculpata R.A.), pe care însă nu l-a înscris în circulaţie pe numele său ci pe numele lui T.C.

După ce a revenit în ţară, în jurul datei de 20 august 2005, şi a mers în Beclean la inculpatul C.V., partea vătămată C.M. i-a spus acestuia că „a lucrat atâta timp pentru el şi nu a văzut nici un rezultat” în sensul că el nu i-a cumpărat nici apartament şi nici nu i-a depus bani în cont, fapt pentru care inculpatul s-a enervat, i-a dat părţii vătămate 10.000.000 ROL şi a dus-o la tren, trimiţând-o acasă la părinţi, zicându-i că nu mai vrea să audă sau să ştie nimic de ea.

După aceea, timp de aproape 2 luni de zile, inculpatul C.V. i-a telefonat în mai multe rânduri părţii vătămate C.M., solicitându-i să se reîntoarcă la el şi să lucreze pentru el la fel ca înainte.

În final, în jurul datei de 25 noiembrie 2005, partea vătămată a revenit în Beclean şi în urma discuţiei purtată cu inculpatul a acceptat să plece din nou în Spania să lucreze pentru el. Pentru că nu mai avea nici un ban, inculpatul a fost cel care a trebuit să-i dea părţii vătămate bani pentru a-şi plăti drumul.

La data de 26 octombrie 2005 partea vătămată a plecat din ţară în Spania, în oraşul Castellon, unde, la sosire, a fost aşteptată de o fată pe nume M.R.M., care a condus-o pe partea vătămată la clubul „LA”, în care a practicat prostituţia timp de aproximativ o lună şi jumătate, banii obţinuţi, în sumă de circa 1.500 euro, predându-i (după reîntoarcerea inculpatei R.A. în Spania la începutul lunii noiembrie 2005) acesteia pentru a-i remite inculpatului C.V.

Spre sfârşitul lunii noiembrie - începutul lunii decembrie 2005, partea vătămată C.M. a cunoscut în club un client spaniol care i-a propus să o scoată din club şi să plece cu el. Partea vătămată i-a dat telefon inculpatului şi i-a spus că a luat hotărârea de a înceta să mai lucreze pentru el. Inculpatul s-a enervat şi i-a răspuns că este un „jeg”, imputându-i că nu-l iubeşte şi că l-a minţit pentru că dacă l-ar iubi nu ar pleca de la el şi că singura femeie pe care a iubit-o şi o iubeşte este inculpata R.A.

Dându-şi seama că promisiunile pe care i le-a făcut inculpatul (că o va alege de soţie dintre ea şi inculpata R.A. pe aceea care va produce mai mulţi bani pentru el prin practicarea prostituţiei, că-i va cumpăra apartament şi-i va deschide cont în bancă) au fost doar minciuni prin care a determinat-o să practice prostituţia în beneficiul lui, partea vătămată C.M. a rupt orice legătură cu inculpatul.

În cursul anului 2004, în perioadele în care inculpata R.A. a practicat prostituţia în clubul „EQ”, aceasta a obţinut, la fel ca şi în perioada anterioară, atât sume de bani cu care şi-a achitat cazarea şi masa la club cât şi sume de bani suplimentare.

În perioadele din cursul anilor 2003, 2004 şi 2005, în care inculpata R.A. zisă „A.” a practicat prostituţia în cluburile de noapte „PL”, „LP”, „EQ” din Spania, a trimis inculpatului C.V. diferite sume de bani, fie direct pe numele său, ca de exemplu:

- suma de 500 euro la data de 07 decembrie 2004, prin transfer WU;

- suma de 2.000 euro la data de 25 mai 2004, prin transfer bancar de la BBVA la BCR, în contul inculpatului .................;

De asemenea inculpata a trimis bani din Spania, prin transfer bancar pe numele surorii inculpatului, pe nume C.F.O., ca de exemplu:

- suma de 3.750 euro transferată de la BBVA Denia la data de 05 iulie 2004 în contul BCR S.A. nr. ...................

- 11. Potrivit declaraţiei martorei minore G.V.A. la sfârşitul lunii aprilie-începutul lunii mai 2004, aceasta lucra ca damă de companie la clubul de noapte „S” din localitatea Chiochiş, când, într-o seară, au venit acolo inculpaţii Z.A. zis „D.” şi B.R. zis „R.”. Aceştia au stat la masă împreună cu martora şi cu o colegă de-a ei de club, „C” (identificată ca fiind N.C. din Sighetul Marmaţiei), iar după un timp inculpatul B.R. i-a propus martorei G.V.A. să plece în străinătate să se prostitueze pentru el, urmând ca sumele câştigate să le împartă pe din două.

Aceeaşi propunere i-a făcut inculpatul Z.A. numitei N.C.

La propunerea făcută de inculpatul B.R., martora G.V.A. i-a răspuns că nu putea pleca pentru că era minoră şi că de-abia peste o săptămână urma să împlinească 18 ani. Inculpatul B.R. i-a spus martorei că nu era nici o problemă pentru că urma să stea la el până împlinea vârsta de 18 ani, după care urma s-o trimită în străinătate, precizându-i că urma să câştige mult mai mulţi bani decât câştiga în clubul din Chiochiş.

Ca urmare a acestor argumente pe care cei doi inculpaţi le-au adus martorei minore şi colegei sale N.C., ambele au acceptat propunerile făcute de inculpaţi.

A doua zi cei doi inculpaţi s-au deplasat cu autoturismul aparţinând lui Z.A. la Chiochiş, de unde le-au luat pe martora minoră G.V.A. şi pe N.C., transportându-le în Beclean la apartamentul de pe strada Z. (aparţinând soţiei inculpatului Z.A.) unde martora minoră şi colega ei C. au fost găzduite.

În acest apartament cele două fete au fost găzduite aproximativ 2 săptămâni, până la data de 19 mai 2004, când martora G.V.A., împlinind deja 18 ani (singura care avea paşaport), a fost trimisă de cei doi inculpaţi cu un autocar în Spania, cheltuielile de transport fiind suportate de inculpaţi, deoarece martora nu avea nici un ban.

La sosirea în Spania, la benzinăria San Antonio din apropierea oraşului Denia, martora a fost aşteptată de inculpata R.A. zisă „A.”, care a condus-o la clubul „EQ”, în care se afla şi partea vătămată C.M.

Înţelegerea a fost ca martora G.V.A. să se prostitueze în club până la sosirea numitei N.C. (după ce aceasta şi-ar fi obţinut paşaportul) iar banii obţinuţi să-i trimită inculpaţilor, care să-i împartă pe din două, între ei, deoarece înainte de plecarea martorei spre Spania, inculpatul Z.A. i-a dat inculpatului B.R. suma de 250 euro pentru a-i da martorei să-şi plătească biletul de transport şi să aibă de cheltuială pe drum.

După ce a început să se prostitueze în clubul „EQ” martora G.V.A. a fost apelată telefonic de către inculpatul Z.A., care a întrebat-o câţi bani a făcut.

După circa 2 săptămâni, în care s-a prostituat în club, martora G.V.A. i-a spus inculpatului Z.A. la telefon că treaba nu prea mergea bine. Atunci inculpatul i-a spus să plece în Italia la un cunoscut de-al său pe nume „C.”, care urma să aibă grijă de ea (adică urma să fie „peştele” său) urmând ca din banii ce i-ar fi obţinut acolo, jumătate să-i rămână acelui „C.”, iar cealaltă jumătate să-i trimită în ţară lui şi inculpatului B.R., pentru ca, apoi, el să-i dea o parte din bani martorei. Inculpatul Z.A. i-a dat martorei numărul de telefon al bărbatului cu numele de „C.” şi după ce aceasta a vorbit la telefon cu acel bărbat, a plecat din club spre Italia, coborând aproape de oraşul Florenţa, unde numitul „C.” a venit şi a luat-o pe martoră, transportând-o la apartamentul lui din oraş.

Numitul „C.” a pus-o pe martoră să se prostitueze la stradă, în oraş, practicând un tarif de 40 euro pentru 15 minute.

Banii câştigaţi au fost luaţi de acel „C.”, care, la rândul lui, i-a trimis inculpatului Z.A. circa 500 euro.

Potrivit estimării făcute de martora G.V.A., cât timp a practicat prostituţia în Italia, a obţinut circa 40.000 euro, bani pe care i-a luat în totalitate „C.” şi din care acesta trebuia să reţină jumătate iar cealaltă jumătate să o trimită inculpaţilor Z.A. şi B.R.

După o lună şi ceva de zile, respectiv la data de 9 iulie 2004, martora a fost depistată de Poliţia italiană fără acte de şedere pe teritoriul Italiei şi expulzată în România.

Întrucât martora a venit în ţară fără nici un ban, din Aeroportul Otopeni i-a telefonat inculpatului Z.A., cerându-i să o ajute să revină în Beclean şi astfel acesta a apelat la un prieten de-al său care a transportat-o în Gara de Nord şi i-a cumpărat bilet de tren pentru a ajunge în Beclean. Aici inculpatul Z.A. i-a permis martorei să locuiască din nou în apartamentul ce-l deţinea soţia lui, denumit „F”.

În timp ce martora G.V.A. locuia în acel apartament, inculpatul B.R. i-a propus să se prostitueze pentru el, la stradă, în parcarea de la intrarea în comuna Uriu, propunere cu care martora a fost de acord. Astfel, începând din luna august 2004 şi până în octombrie 2004, martora G.V.A. s-a prostituat la stradă în locul mai sus arătat, iar banii astfel obţinuţi i-a predat inculpatului B.R., care i-a dat din ei doar bani de cheltuială.

Potrivit aprecierii martorei, în unele zile în care se prostitua la stradă „realiza” chiar şi 4.000.000 ROL.

Potrivit declaraţiei martorei R.A. (care, de asemenea, se prostitua în parcarea de la intrarea în comuna Uriu) martora G.V.A. obţinea din prostituţie (practica sex normal, oral şi anal) între 600.000 şi 1.000.000 ROL pe zi.

În cursul lunii octombrie 2004, pe motiv că inculpatul B.R. o tot certa că nu face bani destui, martora G.V.A. s-a hotărât să plece şi atunci când i-a spus despre această intenţie a sa inculpatului Z.A. acesta i-a cerut să nu plece ci să rămână să se prostitueze pentru el în acelaşi loc.

Astfel, acceptând propunerea inculpatului Z.A., din luna octombrie 2004 şi până în luna februarie 2005 (când şi-a găsit un prieten şi s-a mutat la el) martora G.V.A. a practicat prostituţia la stradă în acelaşi loc de la intrarea în comuna Uriu, iar banii obţinuţi i-a predat acestui inculpat.

Potrivit declaraţiei martorei, după ce a început să practice prostituţia în folosul inculpatului Z.A., „plecând” de la „R.” (inculpatul B.R.), a fost bătută de acesta din urmă cu ocazia unei întâlniri avute în localitatea Beclean.

- 12. La începutul lunii ianuarie 2006, inculpatul C.V. a recrutat-o pe inculpata B.D.C. pentru a o trimite în Spania să practice prostituţia.

După ce i-a rezervat un loc la autocarul firmei „B.”, ce avea stabilită plecarea spre Spania la data de 11 ianuarie 2006, şi după ce inculpata a vorbit de pe telefonul inculpatului celular cu o fată pe nume „S.” (ce se afla atunci în clubul de noapte „MP” din Spania şi practica prostituţia) pentru a se asigura că în club există locuri, inculpatul a condus-o, în dimineaţa zilei de 11 ianuarie 2006, la autocar pentru a pleca spre Spania.

La sosirea în P.T.F. Borş, întrucât inculpata nu îndeplinea condiţiile legale pentru a ieşi din ţară, nu i s-a permis să plece în străinătate.

Nici la a doua încercare a inculpatei de a ieşi din ţară prin P.T.F. Nădlac - Arad, făcută la propunerea şi iniţiativa inculpatului C.V., aceasta nu a reuşit, astfel că a revenit până în municipiul Cluj-Napoca cu o maşină de ocazie, iar de aici până în Beclean a fost adusă cu autoturismul de inculpatul B.R.

Interesul inculpatului pentru plecarea inculpatei B.D.C. în Spania şi acordul acesteia pentru a pleca în vederea practicării prostituţiei în acelaşi club în care a mai fost, rezultă cu claritate din convorbirile telefonice purtate de inculpat şi inculpată în perioada de la începutul lunii ianuarie 2006 şi până la jumătatea acestei luni, precum şi din intenţia inculpatului (exprimată ulterior eşuării încercării de a pleca din ţară în 11 şi 12 ianuarie 2006) de a o scoate din ţară pe inculpată chiar şi în mod nelegal, intenţie care însă nu s-a mai transpus în practică.

Anterior, în cursul anului 2005, în perioada 24 august-15 noiembrie, inculpata B.D.C. a practicat prostituţia în clubul „MP” din Spania, trimiţându-i inculpatului C.V., la data de 12 septembrie 2005, suma de 2.900 euro.

Separat de aceasta, la data de 08 noiembrie 2005, inculpata B.D. i-a trimis inculpatului C.V., însă pe numele numitei P.L. suma de 900 euro.

- 13. La sfârşitul anului 2003 inculpatul R.S. a cunoscut-o pe inculpata R.R.L. (fostă C.), cu care s-a împrietenit.

La data de 27 ianuarie 2004 inculpatul R.S. a plecat împreună cu inculpata R.R.L. în Spania, cu autoturismul aparţinând cumnatului inculpatului, înscris în circulaţie sub nr. ........, ieşind din ţară prin V.P. Cei doi s-au deplasat în zona Valencia, unde au rămas împreună până la data de 25 aprilie 2004, când inculpatul s-a reîntors în ţară.

Inculpata R.R.L. a rămas în Spania, iar în a doua jumătate a lunii august 2004 a intrat în clubul „EQ”, din apropierea oraşului D., pentru a practica prostituţia (fiind „colegă” de club cu partea vătămată C.M. şi cu inculpata R.A.) iar o parte din banii astfel obţinuţi i-a trimis inculpatului R.S.

La data de 28 noiembrie 2004 inculpata R.R.L. s-a întors în ţară împreună cu inculpatul R.S., cu autoturismul acestuia înmatriculat sub nr. ..........., inculpat care, anterior, la data de 14 octombrie 2004, plecase din nou în Spania, însoţit de inculpata C.P.S. şi alte două persoane, cu acel autoturism.

Inculpata C.P.S. a revenit din Spania în cursul lunii ianuarie 2005.

Anterior, adică la începutul lunii ianuarie 2005 şi inculpata R.R.L. plecase în Spania, la clubul „MP” din zona Arganda de lângă Madrid, unde a practicat prostituţia.

O perioadă de aproximativ o săptămână inculpata R.R.L. a fost „colegă” la club cu martora S.I., cu numita A.D.C. şi cu inculpata Ş.G., după care a plecat, deoarece la sfârşitul lunii ianuarie 2005 în Spania sosiseră inculpatul R.S. şi inculpata C.P.S. (ieşiţi din ţară la 27 ianuarie 2005 cu alte 3 persoane, cu acelaşi autoturism al inculpatului, prin P.T.F. Borş).

Începând din luna februarie şi până în jurul datei de 20 martie 2005, inculpatele C.P.S. şi R.R.L. au practicat prostituţia în clubul „P” din orăşelul Sagunto (situat în apropierea Valenciei), fiind „colege” cu partea vătămată C.M.

La data de 14 aprilie 2005 inculpatul R.S., împreună cu inculpatele R.R.L. şi C.P.S. (care erau surori) s-au reîntors în ţară.

La data de 9 mai 2005 inculpatul R.S., împreună cu cele două inculpate au plecat din nou în Spania, ajungând tot în zona Valencia, deplasarea făcând-o cu autoturismul marca P al inculpatului.

Ulterior, inculpatele şi-au reluat activitatea ca prostituate în clubul „P” din Sagunto, unde la sfârşitul lunii martie a venit şi partea vătămată C.M., care a locuit în aceeaşi casă cu inculpatul R.S. şi inculpatele R.R.L. şi C.P.S.

În cursul lunii iunie 2005 inculpatul R.S. a plecat cu inculpatele R.R.L. şi C.P.S. şi cu partea vătămată C.M. în Ibiza, pentru că începuse sezonul estival, inculpatele şi partea vătămată practicând prostituţia în clubul denumit „RHC”.

La data de 8 august 2005 inculpatele s-au reîntors în ţară împreună cu inculpatul, însă de această dată cu un autocar.

- 14. La data de 1 noiembrie 2005 inculpatul R.S. a plecat în Spania, revenind la 17 decembrie 2005, prin P.T.F. Borş, tot cu autoturismul său.

Chiar de la revenirea în ţară, inculpatul a ţinut legătura telefonic cu o grupare de hoţi albanezi ce acţiona pe teritoriul Spaniei, din care făceau parte şi numiţii S.H., B.K. şi M.S. (zis P.), precum şi un român poreclit „P.”. Inculpatul s-a împrietenit cu S.H. încă din cursul anului 2003.

După ce, în urma unei discuţii telefonice purtate cu numitul S., inculpatul a aflat că gruparea acestuia „a luat marfă, vreo 140 de vorbitoare (telefoane) şi 30 de camere (video)” a căzut de acord cu albanezul să cumpere bunurile, deşi ştia că provin din furt.

Pentru aceasta, inculpatul a luat legătura, tot telefonic, cu unul dintre ghizii firmei de transport internaţional de persoane „B.”, aflat cu autocarul în Spania - numitul M.T.M., pe care l-a rugat să-i aducă în ţară, desigur fără a fi declarate la organele vamale, 30 camere video şi mai multe telefoane. Numitul M.T.M. a acceptat să preia camerele doar dacă erau puse în cutii de detergent, iar telefoanele erau puse într-o geantă normală, deoarece avea prea multe bagaje în autocar şi nu mai avea spaţiu.

În continuare, ţinând legătura telefonică atât cu albanezul S.H. cât şi cu ghidul M.T.M., inculpatul a reuşit să îi facă pe aceştia să se întâlnească, iar albanezul i-a predat românului bagajele cu bunurile ce urmau a fi primite de inculpat, la sosirea autocarului în ţară.

Într-o convorbire purtată la data de 19 decembrie 2005, orele 20:17 inculpatul l-a instruit pe interlocutorul său cum să ascundă telefoanele în folie de plastic şi să le pună într-o cutie cu „detergent din acela care se numeşte Skip, care se găseşte acolo de la care furi”.

Inculpatul R.S. a convenit să plătească albanezului pentru bunurile provenind din furt, cumpărate de la el, suma de 11.000 Euro.

Apelând la fratele său, J.A., inculpatul R.S. i-a transferat albanezului suma de 3.000 Euro, iar de pe numele inculpatei R. (fostă C.) R.L., prin WU, cu MTCN nr. 6025993644 din 20 decembrie 2005 a transferat pe numele lui S.H. suma de 2.000 Euro.

Prin intermediul inculpatului B.R., inculpatul R.S. a transferat pe numele albanezului B.K., tot la 20 decembrie 2005, suma de 3.000 Euro, tot prin WU.

După cu rezultă dintr-o convorbire din data de 23 decembrie 2005, orele 02:30, şi orele 02:40 albanezul i-a confirmat inculpatului că a dat celor de la autocar 28 camere video din care 20 ascunse în cutii de detergent, precum şi o geantă cu telefoane mobile în care deasupra a pus nişte cafea şi ciocolată.

Conform altei convorbiri din data de 24 decembrie 2005, orele 17:44 inculpatul a confirmat că a primit 28 camere video precum şi telefoanele N.

Într-o convorbire purtată în aceeaşi zi la orele 18:33, inculpatul a oferit spre vânzare o cameră video marca S despre care afirma că „dincolo-i 1.300 (de Euro) dar el o dă cu 750 Euro”.

La data de 27 decembrie 2005, orele 21:01, inculpatul R.S. a discutat din nou la telefon cu albanezul S.H., ocazie cu care acesta care i-a spus, printre altele: „am ceva de alea, ştii, de alea de vedere şi de vorbit (camere video şi telefoane celulare n.n.), apoi „Da. Nu sunt multe, ştii!? 49 sunt.. De-aste, 48 de vorbit şi 10 cam numa aşa, 11.”, urmat de „..de vedere”.

Inculpatul a fost interesat şi de cumpărarea acestor bunuri, deşi ştia că provin din furt şi, procedând ca şi în cazul anterior, a reuşit ca, la data de 29 decembrie 2005 să facă joncţiunea între albanez şi autocarul firmei „B.” în care se afla ghidul M.T.M., la o benzinărie R la km 12 sau 13 pe autobanda 4 spre Cordova. La orele 11:15, inculpatul a avut confirmarea de la M.T.M. că a luat bunurile.

Inculpatul i-a achitat albanezului pe numele de B.K. suma de 2.000 Euro prin transfer WU, de pe numele inculpatei R. (fostă C.) R.L. (MTCN nr. 5305718341 din 29 decembrie 2005), iar suma de 2.500 Euro a transferat-o direct de pe numele său, tot prin WU, către albanezului S.H. (cu MTCN nr. 4376034445 din 29 decembrie 2005), achitând astfel, în total, suma de 4.500 Euro.

Aşa cum albanezul a confirmat primirea banilor, inculpatul a confirmat, la data de 01 ianuarie 2006, orele 20:34 primirea tuturor bunurilor.

Deja în ziua următoare, 02 ianuarie 2006, inculpatul a început să pună în vânzare bunurile obţinute de la albanezi.

În ziua de 23 ianuarie 2006 inculpatul R.S. a primit două mesaje de la albanezul S. prin care a fost înştiinţat că acesta din urmă deţinea mai multe telefoane celulare de diferite tipuri - în total 205 bucăţi -, camere video şi jocuri PS, precum şi două agende laptop-uri, pentru care albanezul pretindea suma de 11.000 Euro.

Inculpatul i-a spus într-o primă fază albanezului că îi va trimite prin WU 5.500 Euro şi alţi 5.500 Euro îi va trimite prin şoferul de la autocar, iar după ce a convenit cu albanezul „să ţină marfa până vineri”- adică 27 ianuarie 2006 - i-a sugerat ca bunurile „să le pună într-o valiză cu lacăt pe ea (la care să arunce cheile), să le ducă la o pi.dă la un club şi să le lase acolo”, iar inculpatul să-i transfere doar 1.000 Euro, iar alţi 9.000 Euro să-i trimită pe autocar.

Într-adevăr, inculpatul R.S. a transferat prin WU pe numele albanezului B.K. la data de 25 ianuarie 2006 suma de 1.000 Euro, conform MTCN nr. 0991795760.

La data de 27 ianuarie 2006 albanezul s-a întâlnit cu şoferii de la autocarul firmei „B.”, numiţii C.M. şi H.I., zis „I.”, cărora le-a predat două genţi cu bunurile provenind din furt, comandate de inculpat.

Inculpatul l-a dirijat pe albanez spre clubul de noapte „MP” din zona Arganda, în care deja se aflau şi practicau prostituţia inculpatele R. (fostă C.) R.L. şi sora sa, inculpata C.P.S., spunându-i că o să ia banii de la prietena sa al cărei număr de telefon i l-a şi dat şi pe care el, albanezul, o ştia pentru că a văzut-o când a fost acasă, cu o soră „faină”.

Într-adevăr, la orele 19:44 a zilei de 27 ianuarie 2006, inculpata R.R.L. i-a confirmat inculpatului R.S. că i-a dat albanezului (S.) suma de 5.000 Euro, dar nu şi banii pentru reîncărcarea telefonului, iar acuma trebuie să coboare la clienţi.

În discuţia purtată de inculpat cu albanezul S. la data de 29 ianuarie 2006, orele 21:04 albanezul i-a confirmat că i-a trimis 205 telefoane mobile, din care 200 sunt complete, plus 4 plăci 31 şi 2 GPS-uri, nişte aparate foto, o grămadă de încărcători în două valize.

La data de 3 februarie 2006 inculpatul R.S. a purtat o nouă discuţie cu albanezul S., care i-a spus că are 10 bucăţi ceasuri de aur - furate din magazine, dar cu preţurile trecute pe ceasuri, ale căror valori sunt de 1.800, 2.200 şi 2.800 Euro, în medie 2.000 Euro pe ceas, precum şi mai multe telefoane celulare de diferite tipuri, în total 100 bucăţi.

Inculpatul i-a solicitat albanezului să-i dea un ceas pentru prietena lui şi i-a spus că preţul telefoanelor este de 5.200 Euro (pentru că-l costă 5 - 6 Euro decodatul lor).

- 15. La data de 24 aprilie 2003 inculpata Ş. (fostă N.) G. a ieşit din ţară prin P.T.F. Borş şi s-a deplasat în Spania la clubul „P.L.” din Tarancon, unde a practicat prostituţia până la începutul lunii octombrie 2003, când, cu ocazia raziei efectuate de Poliţia spaniolă în perioada 6 - 14 octombrie 2003, a fost ridicată din club.

În cursul anului 2004 inculpata Ş. (fostă N.) G. s-a deplasat din nou în Spania, la clubul „MP” din localitatea Perales de Tahuna (situată în apropierea oraşului Arganda) unde a practicat prostituţia până când, la data de 5 iulie 2004, a revenit în ţară.

Banii obţinuţi de inculpată prin practicarea prostituţiei au fost trimişi prin transfer bancar „MG” inculpatului Ş.D.C., zis „B.” astfel:

- la data de 5 mai 2004, suma de 172,98 dolari SUA;

- la data de 11 mai 2004, suma de 1.827,79 dolari SUA;

- la data de 24 mai 2004, suma de 1.300 euro;

- la data de 01 iunie 2004, suma de 1.200 euro;

- la data de 07 iunie 2004, suma de 2.000 euro;

- la data de 22 iunie 2004, suma de 1.600 euro;

- la data de 07 iulie 2004, suma de 850 euro.

La data de 9 septembrie 2004 inculpata Ş. (fostă N.) G. a plecat din nou în Spania, unde a rămas până la 22 noiembrie 2004 şi a practicat prostituţia în acelaşi club, trimiţând tot prin transfer bancar banii obţinuţi în acest mod inculpatului Ş.D.C., după cum urmează:

- la data de 05 octombrie 2004, suma de 2.350 euro;

- la data de 12 octombrie 2004, suma de 2.000 euro;

- la data de 19 octombrie 2004, suma de 1.800 euro;

- la data de 27 octombrie 2004, suma de 1.550 euro.

La data de 5 ianuarie 2005 inculpata Ş. (fostă N.) G. a plecat din nou în Spania, unde a rămas până la data de 25 aprilie 2005 şi a practicat prostituţia în acelaşi club, iar sumele de bani obţinute în acest mod i-au fost trimise prin transfer bancar inculpatului Ş.D.C., după cum urmează:

- la data de 25 ianuarie 2005, suma de 1.900 euro;

- la data de 14 februarie 2005, suma de 1.850 euro;

- la data de 20 aprilie 2005, suma de 1.100 euro.

La data de 6 iulie 2005 inculpata Ş. (fostă N.) G. a plecat din nou în Spania unde a rămas până la data de 15 august 2005 şi a practicat prostituţia în acelaşi club denumit „MP”, iar banii obţinuţi în acest mod i-a trimis inculpatului Ş.D.C., prin transfer bancar MG, astfel:

- la data de 13 iulie 2005, suma de 1.200 euro;

- la data de 20 iulie 2005, suma de 2.000 euro;

- la data de 27 iulie 2005, suma de 1.900 euro;

- la data de 03 august 2005, suma de 3.000 euro;

- la data de 10 august 2005, suma de 2.300 euro.

La data de 13 octombrie 2005, inculpata Ş. (fostă N.) D. a plecat din nou în Spania, unde a rămas până la 18 decembrie 2005 şi a practicat prostituţia în acelaşi club, iar banii obţinuţi în acest mod i-a trimis prin transfer bancar inculpatului Ş.D.C., astfel:

- la data de 18 octombrie 2005, suma de 600 euro;

- la data de 10 noiembrie 2005, suma de 2.000 euro;

- la data de 22 noiembrie 2005, suma de 3.000 euro;

- la data de 02 decembrie 2005, suma de 2.500 euro;

- la data de 08 decembrie 2005, suma de 2.500 euro.

La data de 18 ianuarie 2006, inculpata Ş. (fostă N.) G. a plecat din nou în Spania la acelaşi club de noapte denumit „MP” de lângă oraşul Arganda, unde a practicat prostituţia până la 24 februarie 2006, trimiţându-i inculpatului Ş.D.C. sumele de bani obţinute din prostituţie.

- 16. După ce, la sfârşitul anului 2004 inculpatul B.R. s-a despărţit de partea vătămată T.R.P., la data de 19 ianuarie 2005 s-a căsătorit (pentru a-şi schimba numele, deoarece pe numele de K. avea interdicţie şi nu putea ieşi din ţară) cu inculpata B.M. (zisă „M.”) luând numele acesteia.

În cursul anului 2005 inculpatul B.R. a făcut mai multe deplasări în străinătate.

În luna august 2005, inculpata B.M. se afla în clubul „MP” unde practica prostituţia împreună cu inculpata Ş.G., cu A.D., cu martora S.I., cu inculpata F.A.E. ş.a. Din banii obţinuţi prin practicarea prostituţiei, după ce şi-a achitat cheltuielile cu cazarea şi masa în club, inculpata B.M. i-a trimis inculpatului B.R., prin transfer bancar, mai multe sume de bani, după cum urmează:

- la data de 6 septembrie 2005, sumele de 1.150 euro, 1.850 euro şi 469 euro;

- la data de 29 noiembrie 2005, suma de 500 euro;

- la data de 07 decembrie 2005, suma de 1.050 euro;

- la data de 14 decembrie 2005, suma de 850 euro;

La data de 4 ianuarie 2006 inculpata B.M. a plecat din nou în Spania, mergând tot la clubul „MP”, unde a practicat prostituţia până spre sfârşitul lunii februarie 2006.

În acest interval de timp, inculpatul B.R. a purtat mai multe discuţii telefonice cu inculpata, pe care a îndemnat-o la practicarea prostituţiei şi a primit sume de bani trimise de învinuită prin transfer bancar, deşi ştia că provin din practicarea prostituţiei, după cum urmează:

- la data de 10 ianuarie 2006, suma de 1.000 euro;

- la data de 17 ianuarie 2006, suma de 1.050 euro;

- la data de 24 ianuarie 2006, suma de 1.700 euro;

- la data de 07 februarie 2006, suma de 1.450 euro.

- 17. Potrivit declaraţiei martorei P.M. aceasta, în cursul lunii aprilie 2004, după ce s-a reîntors în ţară din Spania, unde practicase prostituţia în folosul numitului M.F., s-a întâlnit, în Beclean, prin intermediul unei persoane rămasă neidentificată, cu inculpatul T.A.I.

Acesta a condus-o pe martoră la apartamentul unui prieten de-al său unde au stat împreună 2-3 zile, devenind prieteni intimi.

În această perioadă, inculpatul i-a spus martorei că vrea să se căsătorească cu ea, dar pentru aceasta martora trebuia să plece în Spania să lucreze într-un club de noapte ca prostituată.

Martora P.M. a fost de acord cu propunerea făcută de inculpat.

Ca urmare, la data de 29 aprilie 2004, martora s-a deplasat împreună cu inculpatul (care îi rezervase un loc la autocar şi i-a achitat contravaloarea biletului de transport) până la locul de plecare a autocarului, din zona Beclean.

Aici inculpatul i-a făcut cunoştinţă martorei cu numita A.D.C., despre care inculpatul i-a spus că şi ea merge în Spania la acelaşi club la care va merge martora.

Martora P.M. a călătorit împreună cu numita A.D.C. până în Spania, în zona Madrid, după care s-au deplasat împreună până la clubul „MP” din satul Perales de Tahuna.

Pe durata călătoriei martora a purtat mai multe discuţii cu numita A.D.C., care, printre altele, i-a povestit că a mai lucrat şi lucrează în club pentru fratele lui T.A.I. poreclit „K.” (inculpatul B.L.U.).

De la începutul lunii mai 2004 martora P.M. a practicat, timp de circa 2 luni de zile, prostituţia în acest club, trimiţându-i inculpatului T.A.I. (care-i telefona şi-i cerea să-i trimită bani), prin transfer bancar (MG), în trei rânduri, respectiv la datele de 17 mai 2004, 31 mai 2004 şi 7 iulie 2004, bani obţinuţi prin practicarea prostituţiei în sumă de 462 dolari SUA, 250 euro şi 700 euro, adică în total circa 1.300 euro.

În cursul lunii iulie 2004, după ce a trimis ultima tranşă de bani inculpatului T.A.I. martora P.M. a plecat din clubul „MP” la un alt club din oraşul Tarancon, denumit „P.L.”, de unde, după două zile, a plecat în Italia la soţul ei, de naţionalitate albaneză, P.I., iar de aici, la data de 14 iulie 2004, s-a reîntors în ţară.

- 18. Potrivit declaraţiilor martorei S.I., aceasta, în vara anului 2004, şi-a depus cerere pentru obţinerea paşaportului, cu intenţia de a pleca să muncească în Spania, prin intermediul tatălui prietenului său T.P.B.

Pentru că nu a reuşit să îşi obţină paşaportul decât la data de 11 august 2004, martora a fost înştiinţată de tatăl prietenului ei de atunci că locul de muncă vizat s-a ocupat.

Întrucât martora îl cunoştea pe inculpatul Ş.D.C. (zis „B.”) şi pe prietena acestuia de atunci (actuala soţie, inculpata Ş.G.) s-a dus împreună cu T.P.B. la locuinţa acestora.

Martora S.I. le-a spus celor doi inculpaţi că s-a hotărât să plece să lucreze în clubul de noapte în care lucra inculpata Ş.G., cunoscând despre aceasta şi aflând de la inculpat că practică prostituţia în acel club.

De precizat că într-o declaraţie ulterioară, martora a arătat că, de fapt, inculpatul Ş.D.C. a fost cel cu propunerea ca martora să plece în Spania să se prostitueze, propunere pe care i-a transmis-o prin prietenul martorei, B.

Inculpatul Ş.D.C. şi inculpata Ş.G. i-au spus martorei că o s-o ajute în sensul că o să vorbească cu patronul clubului pentru a o primi.

În ziua următoare martora S.I. s-a deplasat din nou la locuinţa inculpaţilor, ocazie cu care Ş.D.C. i-a comunicat martorei că a vorbit cu patronul clubului, numitul „F.”, şi acesta a fost de acord să o primească în club pentru că avea locuri.

Neavând bani de drum, martora a fost împrumutată de inculpatul Ş.D.C. cu suma de 200 euro iar inculpata Ş.G. i-a spus că la sosirea autocarului în oraşul Tarancon din Spania va fi aşteptată de o prietenă de-a ei pe nume D. (se referea la A.D.C.) al cărei număr de telefon i l-a şi dat.

Inculpatul S.D.C. i-a spus martorei că pentru ajutorul acordat îi datora în total 500 euro (din care 200 euro reprezentau împrumutul pentru costul deplasării în Spania, iar 100 euro reprezentau preţul unor haine cumpărate martorei de către inculpata Ş.G.).

La data de 25 august 2004 martora S.I. a plecat din ţară cu un autocar al firmei „B.”, cunoscând-o pe traseu pe numita K.I.M.

Intrând în vorbă cu aceasta a realizat că pleacă amândouă către aceeaşi destinaţie (clubul „MP” din Arganda).

După ce au ajuns în clubul respectiv, unde martora şi numita K.I.M. au fost prezentate patronului, numitul „F.”, au fost cazate în club.

După ce a început să practice prostituţia martora S. (T.) I. i-a trimis prietenului său T.P.B. suma de 500 euro pentru ca acesta, la rândul său, să-i remită aceşti bani inculpatului Ş.D.C., ceea ce martorul a şi făcut.

Potrivit declaraţiei sale, în afară de aceşti bani martora S.I. i-a restituit şi inculpatei Ş.G. suma de 100 euro pe care i-o împrumutase pentru a-şi cumpăra haine înainte de a pleca în Spania.

În pofida celor declarate de martoră din situaţia existentă la dosar, comunicată de BCR - Agenţia Beclean, martora S.I. a trimis şi alţi bani inculpatului Ş.D.C., prin transfer bancar „MG”, respectiv 1.500 euro la data de 18 ianuarie 2005 şi 1.000 euro la data de 17 august 2005.

Numita S.I. a renunţat la calitatea de partea vătămată şi a fost de acord să fie audiată ca martor.

- 19. Potrivit declaraţiilor martorei L.M.E., într-o zi din cursul lunii mai 2004, în timp ce se afla în municipiul Bistriţa, s-a întâlnit întâmplător la restaurantul „T” cu fostul său soţ, G.C.V., cu care a purtat mai multe discuţii şi, printre altele, i-a spus că ar vrea să plece din nou în Spania (unde practicase prostituţia şi de unde se întorsese de curând) dar nu avea cu ce pleca.

Fostul soţ al martorei i-a spus că se va interesa şi o va anunţa.

După câteva zile martora a primit telefon de la fostul ei soţ, care i-a spus că în ziua următoare va pleca spre Spania inculpatul I.P.D. zis „F.”, care mai avea un loc în maşină şi putea s-o ia şi pe ea.

Astfel, la data de 20 mai 2004, martora L.M.E. s-a întâlnit cu inculpatul I.P.D., căruia i-a spus că nu are să-i plătească pentru drum decât 100 euro, însă acesta a acceptat, plecând, împreună cu încă două persoane, în aceeaşi zi, spre Spania.

Pe drum, martora i-a povestit inculpatului că a mai fost odată plecată în Spania şi că timp de o săptămână şi jumătate a lucrat ca prostituată într-un club de noapte, dar şi că, de această dată, va încerca să-şi găsească ceva de lucru în mod legal, iar dacă nu va găsi, va merge din nou să lucreze într-un club din zona Taragona. Cu ocazia acestei discuţii inculpatul i-a spus martorei L.E.M. că ar putea să meargă cu el în zona Madrid, să lucreze într-un club de noapte unde el cunoştea nişte fete care puteau să o ajute.

Neavând aranjat ceva sigur în Taragona, martora L.M.E. a acceptat „oferta” inculpatului, astfel că s-a deplasat cu acesta cu autoturismul până în zona Tarancon, mergând la locuinţa părinţilor inculpatului. Aici inculpatul I.P.D. i-a spus martorei că, pentru faptul că-i va găsi el club şi că „va avea grijă de ea” (adică îi va deveni proxenet) îi pretinde un procent de 20 - 30% din banii pe care martora urma să-i câştige din practicarea prostituţiei în acel club de noapte, plus 160 euro contravaloarea drumului, condiţii pe care martora le-a acceptat.

Astfel, după câteva zile, inculpatul a transportat-o pe martoră până la clubul de noapte „MP” din aceeaşi localitate Perales de Tahuna.

După ce au ajuns în faţa clubului, inculpatul a dat un telefon şi la scurt timp din club au ieşit inculpata Ş.G. şi numita A.D.C. zisă „D.”, care au condus-o pe martoră în club.

După ce a prezentat o copie a paşaportului său, martorei i s-a permis să lucreze în club ca prostituată.

Timp de circa o lună şi jumătate martora L.M.E. a practicat prostituţia în acest club, câştigând între 400 euro şi 700 euro pe săptămână, sume din care i-a dat inculpatului I.P.D. suma de circa 960 euro, din care 160 euro reprezentau plata transportului ei din România în Spania. Separat de aceasta, la sfârşit de săptămână, când martora ieşea din club împreună cu inculpatul, plătea oriunde mergea însoţit de el consumaţia sau alte cheltuieli, a căror valoare nu a putut-o preciza.

Inculpatul i-a promis în această perioadă că se va căsători cu ea după ce va divorţa de soţia sa A.

De asemenea i-a spus martorei că dacă va câştiga mulţi bani din practicarea prostituţiei îşi vor cumpăra maşină şi teren în Beclean pentru a-şi face casă.

La finele perioadei de o lună şi jumătate în care martora s-a prostituat în club, inculpatul i-a spus acesteia că va pleca în Belgia la rudele soţiei sale, propunându-i martorei să plece împreună cu el în Belgia, deoarece şi acolo erau cluburi în care putea practica prostituţia.

Martora L.M.E. a acceptat propunerea făcută de inculpat şi astfel au plecat împreună, cu autoturismul inculpatului, spre Belgia, oprindu-se însă timp de 3 zile în Valencia, la un prieten de-al inculpatului, numitul „F.”, care avea o mână paralizată în urma unui accident de motocicletă.

Inculpatul şi martora şi-au reluat apoi călătoria spre Belgia, ajungând în satul Schielde, la locuinţa socrului inculpatului.

După 4 zile de la sosirea în această localitate inculpatul i-a spus martorei să meargă împreună cu el să caute un club în care să se prostitueze şi astfel aceasta a ajuns la clubul denumit „BP” ce funcţiona în acea localitate.

Inculpatul i-a cerut martorei să-i dea un procent de 30 - 40 % din banii pe care îi va câştiga din practicarea prostituţiei, cerere cu care martora a fost de acord.

După ce martora L.E.M. s-a prostituat în acest club timp de peste o săptămână, aceasta i-a înmânat inculpatului, la cererea acestuia, chiar înainte de plecarea spre ţară, suma de peste 300 euro din banii obţinuţi în club, iar la câteva zile după ajungerea inculpatului în România (la data de 15 august 2004) i-a mai trimis prin transfer bancar (MG) suma de 400 de euro obţinută în acelaşi mod.

La data de 03 septembrie 2004, inculpatul I.P.D. s-a reîntors în Belgia, unde a rămas circa trei săptămâni, adică până la data de 26 septembrie 2004.

În acest interval de timp a mai primit de la martora L.E.M. suma de 300 euro, obţinută prin practicarea prostituţiei în club.

Pentru că inculpatul a fost nemulţumit de suma primită, după ce acesta a plecat în ţară martora i-a mai trimis, potrivit declaraţiei sale, suma de 170 euro, tot prin MG.

Constatând, după plecarea inculpatului, că îi lipsesc paşaportul şi cartea de alegător, martora L.E.M. i-a telefonat inculpatului, întrebându-l dacă nu ştie cumva de paşaportul ei, la care acesta i-a răspuns că i l-a luat din greşeală când a plecat în ţară şi că i-l va trimite în săptămâna următoare, însă inculpatul nu i-a mai trimis actul mai sus arătat, acesta rămânând la domiciliul său. Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 23 februarie 2006, atât paşaportul cât şi cartea de alegător ale martorei au fost descoperite în locuinţa inculpatului, iar ulterior restituite acesteia.

După ce a rămas singură în oraşul Anvers, din Belgia, martora şi-a găsit un prieten cu care a rămas însărcinată şi atunci a încetat să mai lucreze în club.

Martora i-a telefonat inculpatului I.P.D., căruia i-a spus că s-a lăsat de practicarea prostituţiei.

Inculpatul s-a enervat şi i-a spus că dacă vrea să o lase în pace să-i trimită 2.000 de euro, în caz contrar urmând a-i va face rău ei sau familiei sale.

Potrivit declaraţiei martorei L.E.M., pe parcursul perioadei în care s-a aflat „sub protecţia” inculpatului I.P.D. i-a înmânat acestuia suma de cel puţin 2.000 de euro.

- 20. În noaptea de Crăciun, 25/26 decembrie 2005, inculpatul C.V. se afla la discoteca „B” din Beclean, unde era venit şi numitul M.I., zis „C.”.

La un moment dat, datorită faptului că M.I. (care o ţinea în braţe pe sora sa, C.A.) s-a dezechilibrat şi, pentru a nu cădea, s-a sprijinit de o masă, răsturnând o sticlă de suc şi nişte pahare, inculpatul C.V. s-a enervat pe acesta, pe motiv că l-ar fi înjurat, drept pentru care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul în faţă, în ajutorul inculpatului sărind şi inculpatul F.C.G. care, de asemenea, l-a lovit pe M.I. cu pumnul.

După ce M.I. a căzut pe podea, cu faţa în sus, urmare a loviturilor primite de la cei doi inculpaţi, inculpatul C.V. l-a călcat pe faţă cu talpa încălţămintei ce o purta, producându-i o leziune corporală pentru a cărei vindecare au fost necesare 22 - 24 zile de îngrijiri medicale.

Întrucât M.I. a depus plângere la Poliţia oraşului Beclean (înregistrată sub nr. 153/P din 27 decembrie 2005), pentru comiterea în dauna sa a infracţiunii de vătămare corporală, sora lui, C.A., le-a propus ca martore, pentru dovedirea faptei, pe numitele A.E. şi O.A., care se aflau împreună cu ea, foarte aproape de locul incidentului.

În seara zilei de 27 decembrie 2005, ştiind că martora A.E. urma ca a doua zi să fie audiată la poliţie în calitate de martor, inculpatul C.V. i-a dat telefon pe celular şi, prin ameninţări de genul „tu E., ai o viaţă frumoasă şi liniştită, gândeşte-te că ai putea ieşi din casă şi nu ştii pe ce ieşi …” a încercat să o determine pe martoră ca în ziua următoare, când urma să fie audiată, să declare mincinos, în sensul că nu l-a văzut pe inculpat în momentul în care a exercitat agresiune asupra numitului M.I.

Deşi, de teamă cu privire la viaţa sa din cauza ameninţărilor ce i-au fost adresate de inculpat cu ocazia convorbirii telefonice purtate, martora i-a promis acestuia că o să se conformeze cererii lui, în momentul audierii de către organele de poliţie martora a declarat adevărul.

- 21. În ziua de 29 decembrie 2005, cu ocazia unei discuţii telefonice purtate cu martora O.A. (care nu s-a prezentat în ziua de 27 decembrie 2005 la sediul Poliţiei oraşului Beclean pentru a fi audiată) inculpatul C.V. i-a spus acesteia că o să o propună în calitate de martor când dosarul va ajunge la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, unde ea să meargă însoţită de apărătorul lui şi să declare mincinos, cum că nu l-a văzut pe inculpat când l-a agresat pe numitul M.I. în discotecă, deşi chiar la finalul acelei convorbiri telefonice martora a spus că ea a văzut altceva decât îi cerea el să spună.

Cererea inculpatului, adresată martorei nu a mai fost dusă la îndeplinire deoarece la 25 aprilie 2006, partea vătămată M.I. şi-a retras plângerea prealabilă depusă pentru infracţiunea de vătămare corporală împotriva inculpaţilor C.V. şi F.C.G., astfel că prin Rezoluţia nr. 867/P/2005 din 15 mai 2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean s-a dispus încetarea urmăririi penale faţă de cei doi inculpaţi.

Fiind audiată martora O.A., aceasta a confirmat doar că numitul „B.” (M.I.) a fost agresat de mai multe persoane în discotecă care au tăbărât asupra lui, fără a-l indica şi pe inculpatul C.V. printre agresori. Martora a mai menţionat că nu-şi amintea dacă inculpatul C.V. i-ar fi spus că a propus-o ca martor sau că la parchet urma să fie însoţită de un anumit avocat.

- 22. La data de 5 martie 2004 martora B.S.A. (din satul Măluţ) a plecat din Beclean cu un autocar al firmei „B.” spre Italia, împreună cu martora L.E.I. (din satul Şintereag).

Prin intermediul unui prieten italian al inculpatului Z.A., pe nume E.B., cele două fete au ajuns în localitatea San Massimo, unde au fost cazate într-o casă închiriată de italianul A.A., patron al unui night club aflat în localitatea Campo Chiaro. La acest club fetele au lucrat ca dansatoare împreună cu martora S.A. După orele de program, martora B.A.A. obişnuia să iasă cu diferiţi clienţi ai localului pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost, reuşind în acest fel să obţină diferite sume de bani.

La data de 14 aprilie 2004 martora B.S.A. i-a trimis, din banii astfel obţinuţi, inculpatului Z.A. (pe atunci acesta având numele de C.) suma de 261,80 dolari SUA prin transfer bancar WU, operat pe RB - Agenţia Beclean.

La data de 5 ianuarie 2005 martora B.S.A., împreună cu inculpata R.A. şi cu partea vătămată C.M. au plecat spre Spania.

În timp ce inculpata R.A. s-a dus, la sosire în Alicante, la apartamentul pe care i-l închiriase spaniolul A.J.S.S., partea vătămată C.M. şi martora B.S.A. au mers la clubul „EQ” din apropierea oraşului Denia, unde s-au şi cazat şi au practicat prostituţia.

Potrivit declaraţiei părţii vătămate C.M., martora B.S.A. a predat banii obţinuţi în club în urma practicării prostituţiei inculpatei R.A. pentru ca aceasta, la rândul ei, să-i trimită în ţară inculpatului Z.A.

La data de 21 februarie 2005 martora B.S.A. s-a reîntors în ţară.

De precizat că, potrivit comunicării B.C.R. - Agenţia Beclean, martora B.S.A. a trimis prin sistemul „MG” şi alte sume inculpatului Z.A., respectiv 500 euro la data de 13 mai 2005 şi 700 euro la data de 31 mai 2005.

- 23. Inculpatul F.C.G. era prieten bun cu ceilalţi inculpaţi, mai ales cu inculpatul C.V.

Pe vremea când inculpata F. (fostă V.) A.E. era elevă la Liceul din Beclean (pe care l-a absolvit în vara anului 2005), inculpatul F.C.G. a cunoscut-o pe aceasta şi, în timp, au devenit prieteni apropiaţi.

În cursul lunii mai 2006 cei doi inculpaţi s-au căsătorit, inculpata V.A.E. luând numele de F.

La data de 7 septembrie 2005 inculpata F.A.E. (fostă V.) a plecat în Spania, prin Italia, unde avea o mătuşă.

Inculpata a ajuns la clubul „MP” din apropierea oraşului Arganda, unde a început să practice prostituţia. Banii obţinuţi în urma acestei activităţi - după ce şi-a achitat cheltuielile cu cazarea şi masa în club - i-a trimis prin transfer bancar inculpatului F.C.G., după cum urmează:

- la data de 18 octombrie 2005, suma de 1.000 Euro;

- la data de 08 noiembrie 2005, suma de 1.000 Euro;

- la data de 17 noiembrie 2005, suma de 500 Euro;

- la data de 23 noiembrie 2005, suma de 900 Euro.

Inculpatul F.C.G., neavând un venit propriu, a folosit din bani în interes personal.

La data de 5 decembrie 2005 inculpata s-a reîntors în ţară unde a rămas până după sărbătoarea Anului Nou.

La data de 11 ianuarie 2006 inculpata a plecat din nou în Spania, ajungând la acelaşi club de noapte denumit „MP” unde şi-a reluat activitatea - cea de practicare a prostituţiei.

Banii obţinuţi în acest fel, i-a trimis inculpatului F.C.G. prin transfer bancar, după cum urmează:

- la data de 17 ianuarie 2006, suma de 700 euro;

- la data de 07 februarie 2006, suma de 1.750 Euro;

- la data de 14 februarie 2006, suma de 2.000 Euro, ultima dată apărând ca expeditor al banilor inculpata R. (fostă C.) R.L.

Inculpata F.A.E. a rămas în Spania până la data de 6 martie 2006.

În perioada 17.02 - 27 februarie 2006 inculpata a purtat mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul, din care rezultă clar că în club inculpata s-a prostituat, întreţinând relaţii sexuale cu diferite persoane contra unor tarife în Euro diferenţiate funcţie de durata în timp a urcării pe cameră cu clienţii, iar inculpatul F.C.G. a îndemnat-o la prostituţie, i-a solicitat bani şi i-a dat explicaţii cu privire la modul în care a cheltuit o parte din banii primiţi de la inculpată.

Fiind audiaţi în cursul urmăririi penale nici unul din inculpaţi nu a recunoscut comiterea faptelor de care sunt acuzaţi.

Fiind audiaţi în cursul judecăţii, inculpaţii I.P.D., T.A.I., Ş.D.C., C.O.C., R.S., K. (fost B.) R., C.V., Z.A., B.D.C., F.C.G., F.A.E., B.M., de asemenea, nici unul din inculpaţi nu a recunoscut comiterea faptelor de care sunt acuzaţi.

Instanţa de fond a considerat pe deplin dovedite infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, solicitările acestora de achitare fiind nefondate.

Având în vedere Decizia XLIX din 4 iunie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte cele 2 fapte de trafic de persoane reţinute în sarcina inculpatului I.P.D. a înlăturat dispoziţiile privind concursul de infracţiuni şi au aplicat dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată faptei reţinută în sarcina inculpatului T.A.I. s-a apreciat că fapta care trebuie să-i fie reţinută este infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel inculpaţii I.P.D., Ş.D.C., C.O.C., R.S., K.R., C.V., Z.A., F.C.G., S. (fost A.) I.F., B.D.C., B.M. şi F.A.E.

Prin Decizia penală nr. 95/A din 14 decembrie 2012 Curtea de Apel Târgu Mureş, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen, a admis apelul declarat de inculpatul C.O.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 20 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Mureş.

A desfiinţat parţial hotărârea atacată şi rejudecând cauza:

În baza art. 334 C. proc. pen, a respins cererea formulată de inculpat de schimbare a încadrării juridice a celor două fapte reţinute în sarcina sa.

În baza art. 345 alin. (1), (2) C. proc. pen, a redus pedepsele stabilite de prima instanţă inculpatului C.O.C., după cum urmează:

- de la 4,2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., la 3,10 ani (trei ani şi zece luni) închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen şi art. 41 alin. (2) C. pen şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen, ca pedeapsă complementară (faptă descrisă la pct. 7 din sentinţă, parte vătămată fiind M.L.I.) şi

- de la 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen, la 3,6 ani (trei ani şi şase luni) închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen, ca pedeapsă complementară (faptă descrisă la pct. 7 din sentinţă, parte vătămată fiind C.A.).

În baza art. 34 lit. b) raportat la art. 33 lit. a) C. pen., a contopit cele două pedepse principale stabilite prin prezenta decizie şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3,10 ani închisoare (trei ani şi zece luni), pe care inculpatul C.O.C. o va executa, la care, în baza art. 35 alin. (3) C. pen, s-a adăugat 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 381 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen, a dedus din pedeapsa rezultantă perioada reţinerii şi arestului preventiv din data de din 23 februarie 2006 până la 27 iulie 2007.

A menţinut celelalte dispoziţii din sentinţa atacată, care nu contravin prezentei decizii.

II. În temeiul art. 369 alin. (1) C. proc. pen., s-a luat act de retragerea apelurilor declarate de inculpaţii F.C.G. şi F.A.E. împotriva aceleaşi sentinţe.

III. În baza art. 334 C. proc. pen., a respins ca nefondate toate cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor, formulate de inculpaţii-apelanţi.

În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.. a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii I.P.D., Ş.D.C., R.S., K. (fost B.) R., B.M., C.V., Z. (fost C.) A. şi Ş. (fost A.) I.F. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 20 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Mureş.

IV. În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.. a respins ca tardiv apelul declarat de inculpata B. (C.) D.C. împotriva aceleiaşi sentinţe.

V. În baza art. 192 alin. (2), 4 C. proc. pen.:

- a obligat inculpaţii I.P.D., Z. (fost C.) A., Ş. (fost A.) I.F., F.C.G. şi F.A.E. la 4.000 RON cheltuieli judiciare în apel (fiecare inculpat câte 800 RON), din care suma de 2.000 RON reprezintă onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pe seama inculpaţilor, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei;

- a obligat inculpaţii Ş.D.C., R.S., K. (fost B.) R., B.M., C.V. şi B. (C.) D.C. la 2.400 RON cheltuieli judiciare în apel (fiecare inculpat câte 400 RON).

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare în apel au rămas în sarcina statului, din care suma de 5.200 RON reprezentând onorariile celor 13 apărători desemnaţi din oficiu pe seama părţilor vătămate, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de prim control judiciar a reţinut următoarele:

La termenul din 23 martie 2012, în privinţa inculpaţilor F.C.G. şi F.A.E., instanţa a luat act de manifestarea de voinţă exprimată personal vizând retragerea recursurilor.

A constatat, în raport de data pronunţării sentinţei, 20 ianuarie 2012 şi data declarării apelului - 27 februarie 2012 - de către inculpata B. (C.) D., că apelul acesteia a fost tardiv exercitat.

Cu privire la inculpatul I.P.D. care a solicitat instanţei de apel, achitarea sa, în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., din analiza întregului material probator, instanţa a considerat că a rezultat existenţa fiecărei fapte, cât şi săvârşirea acestora de către inculpat cu forma de vinovăţie cerută de lege.

Deşi nu s-au putut audia unele părţi vătămate în faţa instanţei (B.M., H.L., B.S.) s-a considerat că declaraţiile acestora din faza de urmărire penală se coroborează cu celelalte probe administrate de către instanţă, vinovăţia inculpatului I.P.D. fiind pe deplin dovedită.

Inculpatul Ş.D.C. a criticat hotărârea instanţei de fond doar în ceea ce priveşte reţinerea infracţiunii de la pct. 5 din sentinţă, respectiv traficul de minori, parte vătămată fiind C.M.I., solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. şi achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. sau art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpatul fiind în eroare cu privire la vârsta victimei, iar în subsidiar, reindividualizarea pedepsei.

Instanţa de prim control judiciar a apreciat că declaraţia părţii vătămate minore C.M. se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, rezultând faptul că inculpatul Ş.D.C. a cunoscut vârsta părţii vătămate, fiind de faţă când I. a întrebat-o dacă are vârsta de 15 ani, scopul trimiterii acesteia în Spania, precum şi faptul că-i fuseseră reţinute actele de identitate.

Celelalte aspecte învederate de către inculpat privind neregularităţi ale actelor întocmite de către procuror au fost apreciate ca nefondate, nefiind sancţionate cu nulitatea absolută.

Inculpatul R.S. a solicitat pronunţarea unei soluţii de achitare, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru toate cele trei infracţiuni reţinute în sarcina sa.

Instanţa de apel a apreciat că la baza condamnării inculpatului au stat probe certe de vinovăţie, declaraţiile părţilor vătămate nefiind singulare, ci se coroborează cu cele ale martorilor audiaţi în cauză, cu conţinutul convorbirilor telefonice înregistrate în mod legal în cauză şi al mesajelor trimise/primite de inculpat, precum şi de transferurile bancare ale sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor furate.

Inculpatul K.R. prin apelul declarat a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunea de trafic de persoane şi trafic de minori în infracţiunea de proxenetism şi pronunţarea unei soluţii de achitare.

Instanţa a apreciat, din coroborarea declaraţiilor martorilor G.L., T.R., a părţilor vătămate T.R.P., C.M., S.V.A., R.A., M.B., N.A. şi N.C., ale inculpatei B.M., că este dovedită pe deplin vinovăţia inculpatului, solicitarea acestuia de achitare nefiind primită.

Inculpata B.M. a solicitat achitarea, în principal în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., iar în subsidiar în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., instanţa a considerat însă nefondate susţinerile acesteia privind nevinovăţia, fiind infirmate de probele administrate, respectiv declaraţiile inculpatei Ş. (fostă N.) G., convorbirile telefonice dintre inculpaţii R.S. şi R.R., de multitudinea transferurilor băneşti realizate din Spania de inculpată către România, prin sistemul MGm.

Inculpatul Z.A. a solicitat achitarea sa în baza art. 10 lit. a) sau lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar, reducerea cuantumului prejudiciului.

Relevante în dovedirea vinovăţiei inculpatului au fost apreciate de către instanţa de prim control judiciar, declaraţiile martorilor G.L., T.R., ale părţilor vătămate T.R.P., C.M., ale martorilor S.V.A., R.A., M.B., S.A., care se coroborează cu convorbirile telefonice interceptate în mod legal, cu transferul bancar al sumelor de bani.

Inculpatul a mai solicitat schimbarea încadrării juridice pentru fapta descrisă la pct. 20 din sentinţă în art. 329 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi achitarea sa.

Instanţa de prim control judiciar a apreciat nefondată susţinerea inculpatului, declaraţiile din cursul urmăririi penale ale părţii vătămate C.M. se coroborează cu declaraţiile martorilor A.A., P.D., P.T. şi cu conţinutul convorbirilor telefonice, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism.

Cu privire la inculpatul C.O.C. s-a reţinut că acesta a recunoscut săvârşirea faptelor, motiv pentru care instanţa a dat eficienţă acestei atitudini procesuale, reducându-i pedeapsa, cererea sa de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de trafic de persoane în infracţiunea de proxenetism fiind apreciată ca nefondată.

Astfel, s-a apreciat că:

1. Fapta inculpatului I.P.D. (descrisă la pct. 1) care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în primăvara anului 2002, după ce fratele său B.L.U., le-a recrutat pe partea vătămată B.M. şi pe martora H.L.C., prin fraudă - sub pretextul că le va găsi un loc de muncă în Belgia, le-a preluat pe acestea şi le-a transportat în Belgia, unde le-a vândut unor proxeneţi albanezi, pentru a fi exploatate prin obligarea la practicarea prostituţiei, ceea ce partea vătămată şi martora menţionate mai sus au şi făcut, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) C. pen (cu două acte materiale).

Fapta aceluiaşi inculpat I. (descrisă la pct. 4) care, în primăvara anului 2003, a recrutat-o prin fraudă, sub pretextul găsirii unui loc de muncă, pe partea vătămată B.S., apoi a transportat-o în Spania, unde, într-un club, a exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat I. (descrisă la pct. 5) care, la data de 27 septembrie 2003, împreună cu inculpatul Ş.D.C. şi în baza unei înţelegeri prealabile (după ce inculpatul B.L.U. a recrutat-o prin fraudă, sub pretextul găsirii unui loc de muncă, pe minora C.M.I., în vârstă de până la 15 ani şi a trimis-o pe aceasta - în ziua următoare celei în care a împlinit vârsta de 15 ani - în Spania) au primit-o şi au plasat-o pe aceasta într-un club de noapte în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1), (4) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului I.P.D. (descrisă la pct. 19) care în cursul lunii mai 2004, a recrutat-o pe martora L.M.E. pentru practicarea prostituţiei şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta în Spania şi Belgia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1), (2) C. pen.

De precizat că în privinţa acestui inculpat, deşi în partea descriptivă a rechizitoriului au fost menţionate doar faptele a căror încadrare juridică a fost menţionată mai sus, în dispozitivul rechizitoriului, în privinţa inculpatului I.P.D. a mai fost menţionată o acuzaţie de săvârşirea infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi alin. (4), teza I, din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., aspect ce a fost considerat drept o eroare materială, îndreptată de procuror, prin declaraţia făcută în şedinţa publică din data de 6 ianuarie 2012.

2. Fapta inculpatului Ş.D.C. (descrisă la pct. 5) care la data de 27 septembrie 2003, împreună cu inculpatul I.P.D. şi în baza unei înţelegeri prealabile (după ce inculpatul B.L.U. a recrutat-o prin fraudă, sub pretextul găsirii unui loc de muncă, pe minora C.M.I., în vârstă de până la 15 ani şi a trimis-o pe aceasta - în ziua următoare celei în care a împlinit vârsta de 15 ani - în Spania) au primit-o şi au plasat-o pe aceasta într-un club de noapte în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1), (4) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

3. Fapta inculpatului C.O.C. (descrisă la pct. 7) care a recrutat-o prin fraudă pe partea vătămată M.L.I., iar apoi, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioadele august - septembrie 2003 şi februarie - august 2004, a exploatat-o, prin exercitarea de ameninţări, obligând-o să practice prostituţia în diverse cluburi din Spania, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat C. (descrisă tot la pct. 7) care a recrutat-o prin fraudă pe partea vătămată C.A., iar apoi, în perioada februarie - aprilie 2004, a traficat-o pentru a fi exploatată prin obligarea practicării prostituţiei într-un club din Spania, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

4. Fapta inculpatului R.S. (descrisă la pct. 6) care, în perioada iunie - august 2003, a recrutat-o prin fraudă pe partea vătămată B.A.A., pe care apoi a transportat-o în Spania unde a exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituţiei în cluburi de noapte, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat R. (descrisă la pct. 13) care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioadele august 2004 - noiembrie 2004, februarie - martie 2005 şi mai - august 2005, le-a îndemnat pe inculpatele R. (fostă C.) R.L. şi C.P.S. să practice prostituţia în diferite cluburi din Spania, activitate de pe urma căreia a tras foloase, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat R. (descrisă la pct. 14) care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mai multe rânduri, în perioada decembrie 2005 - februarie 2006, a dobândit, prin cumpărare, şi a deţinut, în scopul revânzării, diferite bunuri precum: telefoane mobile, camere video, aparate foto digitale, agende GPS etc. despre care ştia că provin din comiterea de furturi de către gruparea albaneză condusă de S.H. pe teritoriul Spaniei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

5. Fapta inculpatului K. (fost B.) R. (descrisă la pct. 8) care, în perioada octombrie 2004 - decembrie 2004, prin fraudă, a recrutat-o pe partea vătămată T.R.P., sub pretextul găsirii unui loc de muncă, pentru a o trimite în Spania şi a o exploata prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului K. (descrisă la pct. 11) care, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul Z.A., în perioada aprilie - mai 2004, a recrutat-o pe martora minoră G.V.A. şi a găzduit-o în vederea trimiterii ei în Spania pentru a o exploata prin obligarea la practicarea prostituţiei după ce urma să împlinească vârsta de 18 ani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1), (4) teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului K. (descrisă tot la pct. 11) care, împreună cu inculpatul Z.A., a recrutat pe martora G.V.A. pentru practicarea prostituţiei şi apoi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către martoră, în perioada august - octombrie 2004 şi octombrie 2004 - februarie 2005, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1), (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat K. (descrisă la pct. 16) care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioadele august - decembrie 2005, ianuarie - februarie 2006, a tras foloase - constând în sume de bani - de pe urma practicării prostituţiei de către inculpata B.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

De precizat că şi în privinţa inculpatului K. (fost B.) R., deşi în partea descriptivă a rechizitoriului au fost menţionate doar faptele a căror încadrare juridică a fost menţionată mai sus, în dispozitivul rechizitoriului, în privinţa sa a mai fost menţionată o acuzaţie de săvârşirea infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi alin. (4), teza I, din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., aspect ce a fost considerat tot o eroare materială, îndreptată de procuror, prin declaraţia făcută în şedinţa publică din data de 6 ianuarie 2012.

6. Fapta inculpatei B.M. (descrisă tot la pct. 16) care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioadele august 2005 - decembrie 2005, ianuarie - februarie 2006, şi-a procurat principalele mijloace de existenţă precum şi sume suplimentare de bani (pe care i-a trimis inculpatului K. (fost B.) R.) prin practicarea de relaţii sexuale cu diferite persoane, în clubul “MP” din Spania, de pe urma cărora a obţinut diferite sume de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de prostituţie în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 328 C. pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

7. Fapta inculpatului C.V. (descrisă la pct. 10) care, în perioada septembrie - octombrie 2003, a recrutat-o pe partea vătămată minoră C.M. pentru a o exploata prin obligarea la practicarea prostituţiei în clubul de noapte S din satul Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat C. (descrisă la acelaşi punct 10) care, în perioada septembrie - octombrie 2003, a recrutat-o pe inculpata R.A. pentru practicarea prostituţiei iar apoi a constrâns-o prin bătăile aplicate să practice prostituţia în acelaşi club de noapte S din satul Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1), (2) C. pen.

Fapta inculpatului C. (descrisă tot la pct. 10) care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a recrutat-o pe partea vătămată C.M., după ce aceasta a devenit majoră, prin fraudă - promiţându-i că o va lua de soţie şi îi va cumpăra importante bunuri materiale - pentru a o exploata prin obligarea la practicarea prostituţiei în mai multe cluburi din Spania, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului C. (descrisă la acelaşi punct 10) care, în perioada iulie 2003 - septembrie 2003 şi în anii 2004, 2005 şi 2006 a tras foloase de pe urma acestei practicării prostituţiei în diferite cluburi din Spania de către inculpata R.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului C. (descrisă la pct. 12) care, în perioada ianuarie 2006, a recrutat-o pe inculpata B.D.C. pentru a pleca în Spania să practice, trăgând foloase de pe urma acestei activităţi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1), (2) C. pen.

8. Fapta inculpatului Z.A. (descrisă la pct. 8) care, în perioada sfârşitul anului 2003 - februarie 2004, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a încercat în mai multe rânduri să o recruteze pe partea vătămată T.R.P., solicitându-i acesteia să plece în Italia pentru a practica prostituţie, urmând a trage foloase de pe urma acestui lucru, solicitare cu care partea vătămată nu a fost, în final, de acord, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la infracţiunea de proxenetism în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 20 raportat la art. 329 alin. (2) C. pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului Z. (descrisă la pct. 11) care, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul K. (fost B.) R., în perioada aprilie - mai 2004, a recrutat-o pe martora minoră G.V.A. şi a găzduit-o în vederea trimiterii ei în Spania pentru a o exploata prin obligarea la practicarea prostituţiei după ce urma să împlinească vârsta de 18 ani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1), (4) teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului Z.A. (descrisă tot la pct. 11) care, împreună cu inculpatul K. (fost B.) R., a recrutat pe martora G.V.A. pentru practicarea prostituţiei şi apoi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către martoră, în perioada august - octombrie 2004 şi octombrie 2004 - februarie 2005, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1), (2) C. pen.

Fapta inculpatului Z. (descrisă la pct. 22) care la data de 14 aprilie 2004 a primit de la martora B.S.A. suma de 261,80 dolari SUA, bani obţinuţi de aceasta din urmă din practicarea prostituţiei, inculpatul trăgând în acest fel foloase de pe urma practicării prostituţiei de către martoră, în perioada martie - aprilie 2004, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen.

9. Fapta inculpatului Ş. (fost A.) I.F. (descrisă la pct. 2) care, în iulie 2002 a recrutat-o pe partea vătămată minoră C.V. sub pretextul găsirii unui loc de muncă în străinătate, în scopul traficării ei prin vânzare unui proxenet albanez pentru a fi exploatată apoi prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu reţinerea art. 37 lit. b) şi cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat Ş. (descrisă tot la pct. 2) care, în iulie 2002 a recrutat-o pe martora M.V.M. pentru prostituţie şi apoi a traficat-o, vânzând-o în Belgia tot unui proxenet albanez, acesta din urmă obligând martora să practice prostituţia în Paris şi în Trois, până în luna septembrie 2002, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (2), cu reţinerea art. 37 lit. b) C. pen.

Cu privire la individualizarea pedepsei, cu excepţia inculpatului C.O.C. s-a apreciat că acestea au fost judicios individualizate prin raportare la criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

De asemenea, just a fost considerată a fi soluţionată şi latura civilă, nefiind motive de reformare sub acest aspect.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii I.P.D., Ş.D.C., C.O.C., R.S., C.V., Z.A., B.M. şi K.R.

Inculpatul I.P.D. a solicitat achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că nu a comis fapte de trafic de persoane (caz de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.), iar în subsidiar redozarea pedepsei aplicate (art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.).

Inculpatul C.V. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., relativ la inculpatele R.A. şi B.D. şi condamnarea pentru această infracţiune, precum şi achitarea pentru infracţiunea de trafic de minori (parte vătămată C.M.), în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., menţinerea cuantumului pedepsei pentru infracţiunea prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen., menţinerea soluţiei de încetare a procesului penal pentru infracţiunea prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen., iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei şi suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante.

Inculpatul a mai criticat hotărârea şi sub aspectul greşitei confiscări a sumei de 15.000 euro (ca fiind obţinută de la C.M., 3.800 euro ca fiind obţinută de la B.D. şi 6.350 euro (ca fiind obţinută de la R.A.), întrucât la baza acestei confiscări sunt doar declaraţiile părţilor vătămate, fără existenţa altor probe care să demonstreze că banii au ajuns la inculpat.

De asemenea, acelaşi inculpat şi-a întemeiat recursul şi pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen., întrucât hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiată soluţia de condamnare, contrazicând probele administrate. Acesta a învederat că la baza condamnării sale stau doar declaraţiile părţilor vătămate date în faza de urmărire penală, deoarece în faza de cercetare judecătorească acestea nu au mai fost audiate în condiţii de contradictorialitate şi în mod nemijlocit, încălcându-i-se astfel dreptul la un proces echitabil inculpatului.

Inculpaţii R.S. şi K. (B.) R. au criticat hotărârea prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen. (nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia de condamnare), pct. 12 din acelaşi articol (nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care au fost condamnaţi), art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse greşit individualizate), art. 385⁹ pct. 17 (faptei de trafic de persoane i s-a dat o greşită încadrare juridică, în condiţiile în care se putea reţine doar fapta de proxenetism).

Inculpaţii Ş.D.C. a solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. (caz de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.) şi în subsidiar, reindividualizarea pedepsei aplicate şi a modalităţii de executare (art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.).

Inculpatul Z.A. şi B.M. au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate (caz de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.), aceasta din urmă solicitând şi achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, la data de 8 octombrie 2013, inculpaţii C.V., K. (B.) R. şi R.S. au dezvoltat susţinerile orale, iar inculpatul Ş.D.C. a invocat cazuri noi de casare (art. 385⁹ pct. 2, 4, 10 C. proc. pen.), care nu au fost supuse dezbaterii orale, nemijlocite şi contradictorii a părţilor, motiv pentru care acestea nu vor fi analizate de către instanţă.

Inculpatul C.O.C. a criticat hotărârea instanţei de apel prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 9, 12 şi 14 C. proc. pen.

Concluziile apărătorilor inculpaţilor, ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi ultimul cuvânt al inculpaţilor prezenţi au fost consemnate în practicaua prezentei hotărâri.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând recursurile declarate în cauză, prin prisma motivelor invocate şi din oficiu, conform art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., constată fondat recursul declarat de inculpata B.M. şi nefondate recursurile declarate de inculpaţii I.P.D., Ş.D.C., C.O.C., R.S., C.V., Z.A. şi K.R. pentru următoarele considerente:

1. Cu privire la recursul declarat de inculpata B.M., Înalta Curte îl consideră fondat pentru următoarele considerente:

Inculpata B.M. a criticat hotărârea prin prisma cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 şi art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., vizând eroarea gravă de fapt şi greşita individualizare a pedepsei aplicate, însă instanţa nu va considera recursul fondat prin prisma acestor cazuri de casare, ci prin prisma celui prevăzut de art. 385⁹ pct. 16 C. proc. pen.

Recursul inculpatei este fondat, întrucât, aşa cum rezultă din actele dosarului, pentru infracţiunea prevăzută de art. 328 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (ultimul act material februarie 2006) constată incidenţa dispoziţiilor art. 122 şi art. 124 C. pen., respectiv împlinirea termenului de prescripţie specială de 7 ani şi 6 luni, motiv pentru care, conform art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpată, va casa în parte atât decizia penală cât şi Sentinţa penală şi rejudecând, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. va dispune încetarea procesului penal.

Cu privire la critica inculpatei B.M., întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., prin care aceasta solicită achitarea, întrucât fapta nu există, Înalta Curte o consideră nefondată.

În sarcina inculpatei B.M. s-a reţinut că în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioadele august 2005 - decembrie 2005, ianuarie - februarie 2006, şi-a procurat principalele mijloace de existenţă, precum şi sume suplimentare de bani (pe care i-a trimis inculpatului K. (fost B.) R.) prin practicarea de relaţii sexuale cu diferite persoane, în clubul „MP” din Spania, de pe urma cărora a obţinut diferite sume de bani, fapta acesteia întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de prostituţie în formă continuată.

Deşi inculpata nu a recunoscut săvârşirea acestei fapte, susţinerile sale sunt contrazise de declaraţia inculpatei Ş. (fostă N.) G., care a arătat că pe inculpata B.M. a cunoscut-o în Beclean, iar apoi a găsit-o în „MP” practicând prostituţia, de convorbirile telefonice ale inculpatului R.S. cu inculpata R. (fostă C.) R.L., aceasta din urmă lăsând să se înţeleagă că se certa cu fetele din club care practicau prostituţia (pentru acestea fiind şi inculpata B.M.), pentru îmbârligăturile S. şi de convorbirile telefonice interceptate şi înregistrările dintre B.M. şi B.R., din care rezultă în mod cert vinovăţia inculpatei, susţinerile acestea privind achitarea fiind lipsite de suport probator.

Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată inculpatei B.M. pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie, prevăzută de art. 328 C. pen., atât prin cuantum, cât şi modalitate de executare a fost just individualizată, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., fiind aptă să asigure în mod eficient scopul punitiv, dar şi educativ şi preventiv al pedepsei, astfel cum este prevăzut în art. 52 C. pen.

2. Cu privire la recursurile declarate de inculpaţii I.P.D., Ş.D.C., C.O.C., R.S., C.V., Z.A. şi K.R., Înalta Curte le consideră nefondate pentru următoarele considerente:

A. Critica recurenţilor inculpaţi I.P.D., C.V., Ş.D.C., întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., în sensul că instanţa a comis o gravă eroare de fapt ce a avut drept consecinţă pronunţarea unei soluţii greşite de condamnare, motiv pentru care solicită achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte o consideră nefondată.

Potrivit art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare sau de condamnare. Astfel cum s-a statuat şi prin Decizia în interesul legii nr. 8 din 9 februarie 2009, incidenţa dispoziţiilor art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. presupune o evidentă stabilire eronată a faptelor în existenţa sau inexistenţa lor, în natura lor ori în împrejurările în care au fost comise, fie prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau, fie prin denaturarea conţinutului acestora, cu condiţia să fi influenţat soluţia adoptată. Aşadar, prin eroare de fapt se înţelege o greşită examinare a probelor administrate în cauză, în sensul că la dosar există o anumită probă, când în realitate aceasta nu există sau atunci când se consideră că un anumit act, un anumit raport de expertiză ar demonstra existenţa unei împrejurări, când în realitate din acest mijloc de probă reiese contrariul. Eroarea gravă de fapt presupune deci reţinerea unei împrejurări esenţiale fără ca probele administrate să o susţină sau o nereţinere a unei astfel de împrejurări esenţiale, deşi probele administrate o confirmau, ambele ipoteze fiind rezultatul denaturării grave a probelor.

Pornind de la aceste explicaţii din considerentele Deciziei în interesul legii nr. 8 din 9 februarie 2009, dezvoltate anterior şi de doctrină, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că nu există contradicţie evidentă între cele reţinute prin hotărârea recurată şi conţinutul probelor administrate, starea de fapt reţinută nefiind consecinţa unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei analize coroborate a acestora.

În sarcina inculpatului C.V. s-au reţinut următoarele fapte:

În perioada septembrie - octombrie 2003, a recrutat-o pe partea vătămată minoră C.M. pentru a o exploata prin obligarea la practicarea prostituţiei în clubul de noapte S din satul Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

În perioada septembrie - octombrie 2003, a recrutat-o pe inculpata R.A. pentru practicarea prostituţiei, iar apoi a constrâns-o prin bătăile aplicate să practice prostituţia în acelaşi club de noapte S din satul Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a recrutat-o pe partea vătămată C.M., după ce aceasta a devenit majoră, prin fraudă - promiţându-i că o va lua de soţie şi îi va cumpăra importante bunuri materiale - pentru a o exploata prin obligarea la practicarea prostituţiei în mai multe cluburi din Spania, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În perioada iulie 2003 - septembrie 2003 şi în anii 2004, 2005 şi 2006 a tras foloase de pe urma acestei practicării prostituţiei în diferite cluburi din Spania de către inculpata R.A., faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În perioada ianuarie 2006, a recrutat-o pe inculpata B.D.C. pentru a pleca în Spania să practice prostituţia, trăgând foloase de pe urma acestei activităţi, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen.

În seara zilei de 27 decembrie 2005, ştiind că numita A.E. urma să fie audiată a doua zi de poliţie, în calitate de martor, legat de evenimentele din noaptea de 25/26 decembrie 2005 de la discoteca B din Beclean în care inculpatul a fost implicat, agresând o altă persoană, i-a dat telefon acesteia şi prin ameninţări a încercat să o determine pe martoră să nu declare că l-a văzut lovind partea vătămată, iar martora, deşi de teamă i-a promis inculpatului că o să se conformeze, cu ocazia audierii a declarat adevărul, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă - prevăzută şi pedepsită de art. 261 alin. (1) C. pen.

În data de 29 decembrie 2005, cu ocazia unei discuţii telefonice cu numita O.A., martor la acelaşi eveniment din 25/26 decembrie 2005 şi care nu se prezentase la poliţie la data de 27 decembrie 2005 când fusese invitată, i-a spus acesteia că o va propune el de martor şi a îndemnat-o să declare mincinos, declaraţie de care nu a mai fost nevoie întrucât, între timp, partea vătămată şi-a retras plângerea prealabilă depusă împotriva inculpatului, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la mărturie mincinoasă neurmată de executare - prevăzută şi pedepsită de art. 260 alin. (1) C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) C. pen.

Probele administrate, atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti, dovedesc vinovăţia inculpatului, susţinerile sale privind nevinovăţia fiind lipsite de suport probator.

Relevante în dovedirea vinovăţiei inculpatului C.V. cu privire la recrutarea părţii vătămate C.M. în vederea exploatării sexuale a acesteia sunt declaraţiile părţii vătămate care se coroborează cu cele ale martorei A.A., aceasta descriind modul în care era tratată partea vătămată de către inculpat, fiind supusă violenţelor fizice şi verbale şi obligată să se prostitueze.

Martora P.D.I. confirmă, la rândul său, săvârşirea faptelor de către inculpatul C.V. în legătură cu exploatarea sexuală a părţilor vătămate R.A. şi C.M., iar martorul P.T., a arătat că cele două erau aduse la club şi coordonate de inculpatul C.V.

Martora S.M. a arătat că cele două părţi vătămate au lucrat aproximativ 2 luni la barul din Ciochiş ca dansatoare, fiind aduse de către C.V., aceeaşi variantă fiind susţinută şi de către cel care se ocupa de muzică în bar, martorul M.A.

De altfel, şi inculpata R.A. a confirmat faptul că s-a prostituat în Spania şi a trimis unele sume de bani pe numele inculpatului C.V.

Inculpatul C.V. în cadrul convorbirilor telefonice înregistrate şi purtate cu diferite persoane de sex feminin, recunoaşte că a primi banii de la R.A., acesta neavând nicio sursă de venit.

Relevantă este în acest sens o convorbire a inculpatului C.V., purtată cu numita P.L. - A. (zisă P.), la data de 31 ianuarie 2006, orele 23:09, în care i-a spus acesteia, cu referire la inculpata R.A. „ţine minte, mă înţelegi?, că de 4 ani pe spatele ei am trăit şi eu şi tu şi Dana şi toate. Şi tu?”, apoi „gândeşte-te că am mers şi am trăit tăţi am mâncat, că dacă nu era ea .. muream de foame tăţi şi n-are ce să zică ..”, precum şi „de asta zic că şi eu, şi eu îs foarte mulţumit de ăstea, că am mâncat şi eu, ai mâncat şi tu, o mâncat şi Dana, o mâncat şi aia şi-am mâncat toată lumea”, ori „că eu, ce bani? că eu, n-am, am eu meserie?”.

O altă convorbire, de asemenea, relevantă, este aceea din data de 17 decembrie 2005, orele 22:08, dintre inculpatul C.V. şi o persoană pe nume „F.”, căreia inculpatul i-a spus „Păi, ştii cât stric eu pe lună, scumpă?”, urmată de „Cel puţin un 3.000, 3.000, 3.500 de Euro, deci îi..îi.. pe lună, care-i stric io” şi de „Păi, de asta zic, că tu-mi spui de 3 - 400 dolari (sumă pe care fata ar fi fost dispusă să i-o trimită din America inculpatului) şi de nu ştiu ce. Păi 3, păi numai telefonu, telefonu mi 2 - 300 de, de dolari plus asigurările de la maşină încă 400 dolari. Îs 700, aproape 1.000 de dolari” precum şi de „Care-s, îs C şi trebuie să le plătesc”.

De asemenea, este relevantă discuţia purtată cu aceeaşi persoană la data de 17 decembrie 2005, orele 22:21 căreia inculpatul i-a spus: „şi-a cumpărat un telefon N 8800, la preţul de 850 Euro” iar după ce interlocutoarea i-a spus că ar vrea şi ea să-i trimită cineva câte 30 - 20.000 de dolari, inculpatul, referindu-se la inculpata R.A. a afirmat: „m-a sunat … chiar m-a sunat şi cum o auzit cum vorbesc, o zis că ce, ce am, ce s-o întâmplat? Am zis că nu, că am nevoie de bani. Păi, zice: - tu mereu ai nevoie de bani - şi zice - vezi, că-ţi trimit pe autocar, ştii? Din … că-mi trimite din Spania, ştii? Şi vezi că-ţi trimit pe autocar … de asta zic că mi-o pus sâmbătă şi-mi ajunge pe luni şi de aia am zis, că luni, nu mai trebuie să scot din bancă şi am un prieten pe autocar şi mi i-o dat la el şi trebuie să mi-i aducă”.

În continuarea discuţiei purtate la data de 17 decembrie 2005, orele 22:39, cu aceeaşi persoană pe nume „F.”, inculpatul a afirmat tot cu referire la inculpata R.A.: „dacă ea vine şi stă cu mine în România, ce bani avem, 200.000 de Euro? Ăştia-s bani în România? Că dacă … imediat îi strici … Şi apoi devenim boschetari şi eu şi ea …de asta îmi trimite aşa şi o doare în paişpe sau când … da ţi-am zis, de fiecare dată când vine în România, în vară, la mare sau la Poiana Braşov … că trebuia să vină în iarna asta şi când venea, tot timpul îmi dădea câte 20.000 - 30.000 de ..”, iar la întrebarea interlocutoarei „bărbatu-so nu-i gelos pe tine?” inculpatul i-a răspuns „da nu, nu ştie nimeni dragă, nu ştie. De aia nu ştie nimic bărbatu-so, ştie că-s fratele ei …”

Toate aceste aspecte se coroborează cu discuţiile purtate de inculpat direct cu inculpata R.A., ca de exemplu: la data de 16 decembrie 2005, orele 14:26, acesta i-a trimis un SMS cu conţinutul: „trezeşte-te puiuţ fiindcă nu am bani şi fă un miracol şi trimite-mi ceva pe WU vreo 3.000”.

De asemenea, în sensul dovedirii faptului că inculpata R.A. s-a prostituat în Spania în folosul inculpatului C.V., în cursul anilor 2003, 2004 şi 2005, pot fi invocate transferurile de sume direct pe numele inculpatului sau pe alte nume, dar din anturajul inculpatului.

Cu privire la declaraţiile persoanelor care s-au aflat în acelaşi timp cu inculpata R.A. în cluburile din Spania pot fi indicate:

- declaraţia părţii vătămate B.A.A. care a arătat că în acelaşi club cu ea, „LP”, se prostitua o altă fată numită „A.” (identificată ulterior a fi inculpata R.A.), în folosul inculpatului C.V.

- declaraţia părţii vătămate C.M.I. care a relatat acelaşi aspect ca şi partea vătămată B.A.A.

- declaraţia părţii vătămate minore M.C.I.A. care a arătat că, la momentul reîntoarcerii în club nu a mai găsit-o acolo pe B.S., deoarece aceasta a reuşit să fugă, în schimb, în club a găsit-o pe inculpata R.A. zisă „A.” (care ieşise din ţară la 10 iulie 2003 prin Vama Borş şi care, în club, practica prostituţia, iar banii obţinuţi îi trimitea în ţară, fie prin sisteme bancare, fie prin intermediul şoferilor de pe autocarele firmelor de transport internaţional de persoane, inculpatului C.V.

De altfel, relevant în dovedirea implicării inculpatului în activitatea infracţională este şi atitudinea pe care acesta a avut-o, ulterior, după săvârşirea faptelor, când, conştientizând consecinţele penale ale faptelor sale a încercat prin ameninţări să o determine pe A.E. să declare mincinos, iar pe numita O.A. să o instige la mărturie mincinoasă.

Faţă de aceste probe, solicitarea inculpatului de achitare este exclusă, la baza condamnării sale stând probe certe de vinovăţie.

Inculpatul I.P.D., la rândul său, a susţinut că este nevinovat, solicitând achitarea pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Astfel, în sarcina inculpatului se reţine faptul că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în primăvara anului 2002, după ce fratele său B.L.U., le-a recrutat pe partea vătămată B.M. şi pe martora H.L.C., prin fraudă - sub pretextul că le va găsi un loc de muncă în Belgia, le-a preluat pe acestea şi le-a transportat în Belgia, unde le-a vândut unor proxeneţi albanezi, pentru a fi exploatate prin obligarea la practicarea prostituţiei, ceea ce partea vătămată şi martora menţionate mai sus au şi făcut, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen. şi a art. 41 alin. (2) C. pen. (cu două acte materiale).

Fapta aceluiaşi inculpat I.P.D., care, în primăvara anului 2003, a recrutat-o prin fraudă, sub pretextul găsirii unui loc de muncă, pe partea vătămată B.S., apoi a transportat-o în Spania, unde, într-un club, a exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane - prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat I.P.D., care, la data de 27 septembrie 2003, împreună cu inculpatul Ş.D.C. şi în baza unei înţelegeri prealabile (după ce inculpatul B.L.U. a recrutat-o prin fraudă, sub pretextul găsirii unui loc de muncă, pe minora C.M.I., în vârstă de până la 15 ani şi a trimis-o pe aceasta - în ziua următoare celei în care a împlinit vârsta de 15 ani - în Spania) au primit-o şi au plasat-o pe aceasta într-un club de noapte în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi alin. (4), teza I, din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului I.P.D., care, în cursul lunii mai 2004, a recrutat-o pe martora L.M.E. pentru practicarea prostituţiei şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta în Spania şi Belgia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen.

Deşi inculpatul a susţinut că nu se face vinovat de săvârşirea acestor fapte, declaraţiile sale sunt infirmate de declaraţia părţii vătămate B.M. care se coroborează cu cele ale martorilor M.V.M. -(confirmă varianta învederată de către partea vătămată B.M.), M.A.F. (a arătat că la 30 aprilie 2002 i-a transportat pe inculpatul I.P.D., pe partea vătămată B.M. şi pe martora H.L. în Belgia la solicitarea şi pe cheltuiala inculpatului) H.L.D. (sora martorei H.L.C. care a confirmat că martora a fost dusă în Belgia cu sprijinul inculpatului B.L.), B.T. (a arătat că I.P. a contribuit la plecarea părţii vătămate în Belgia, unde trebuia să muncească la un azil de bătrâni, să facă menajul).

Faptul recrutării şi exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei a părţii vătămate B.S. este dovedit prin denunţul trimis autorităţilor române de către aceasta, coroborându-se cu declaraţia martorei G.L.V.

Declaraţia părţii vătămate minore C.M.I. din cursul urmăririi penale se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv cu procesul-verbal de confruntare dintre această parte vătămată şi inculpatul I.P.D., T.A.I. şi Ş.D.C.

Recrutarea minorei L.E.M. pentru practicarea prostituţiei rezultă din declaraţia acestei martore, precum şi din procesul-verbal de percheziţie domiciliară efectuată la 23 februarie 2006, conform căruia la domiciliul inculpatului au fost găsite paşaportul şi cartea de alegător ale martorei L.

Astfel, susţinerile inculpatului privind nevinovăţia sa sunt lipsite de suport probator.

Inculpatul Ş.D.C. a susţinut că nu a săvârşit infracţiunea de trafic de minori, iar pentru infracţiunea de proxenetism a susţinut că partea vătămată îi este soţie, motiv pentru care a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În sarcina inculpatului s-a reţinut că la data de 27 septembrie 2003, împreună cu inculpatul I.P.D. şi în baza unei înţelegeri prealabile (după ce inculpatul B.L.U. a recrutat-o prin fraudă, sub pretextul găsirii unui loc de muncă, pe minora C.M.I., în vârstă de până la 15 ani şi a trimis-o pe aceasta - în ziua următoare celei în care a împlinit vârsta de 15 ani - în Spania) au primit-o şi au plasat-o pe aceasta într-un club de noapte în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori - prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1) şi alin. (4), teza I, din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen.

În perioada august 2004, a tras foloase - constând în sume de bani - de pe urma practicării prostituţiei de către martora S.I., faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen.

În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioadele aprilie - octombrie 2003, mai - iulie 2004, septembrie - noiembrie 2004, ianuarie - aprilie 2005, iulie - august 2005, octombrie - decembrie 2005 şi ianuarie - februarie 2006, a tras foloase - constând în sume de bani - de pe urma practicării prostituţiei de către inculpata Ş.G., faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism sub formă continuată - prevăzută şi pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Toate aceste fapte au fost dovedite, relevante fiind declaraţiile părţii vătămate C.M. care se coroborează cu procesul-verbal de confruntare dintre aceasta şi inculpaţii I.P.D., Ş.D.C., T.A.I. cu declaraţia martorei M.A.M. din care a rezultat că inculpatul cunoştea vârsta părţii vătămate, cât şi scopul trimiterii acesteia în Spania, cu faptul că a obţinut foloase de pe urma practicării prostituţiei de către partea vătămată, astfel încât prin faptele sale, inculpatul a adus o vătămare libertăţii de voinţă şi acţiune ale părţii vătămate.

Cu privire la infracţiunea de proxenetism, reţinută în sarcina inculpatului R.S., faţă de R.R. şi C.P.S., deşi acesta a susţinut că nu există probe care să dovedească săvârşirea acestei fapte, actele dosarului dovedesc contrariul.

Astfel, inculpatul R.S. a fost cel care le-a transportat în Spania pe R.R. (27 ianuarie 2004 au părăsit împreună ţara cu autoturismul înmatriculat sub nr. .........., pe la Vama Petea şi au rămas în zona Valencia până la 25 aprilie 2004) şi C.P.S. (la 14 octombrie 2004 a părăsit ţara cu inculpatul R.S. cu autoturismul acestuia înmatriculat sub nr. .............) a stat o perioadă cu acestea în Spania, le-a transportat pe teritoriul Spaniei în diferite locaţii (de exemplu - în iunie 2005 le-a transportat în Ibiza pentru că începuse sezonul estival, acestea practicând prostituţia în clubul RHC); Martora S.I. a arătat că inculpatele R.R.L., C.P.S. se prostituau în cluburile în care îşi desfăşura şi ea activitatea, arătând că „Sabina avea clienţi şi, din câte am constatat eu, ea a realizat încasări de circa 1.000 euro într-o săptămână). La rândul său, martora C.M. în declaraţiile date a arătat că în perioada în care a lucrat în club, a lucrat ca prostituată inculpata R. (fostă C.) R.L. care preda banii obţinuţi inculpatului R.S. când acesta se afla în Spania sau dacă nu era acolo îi trimitea în ţară. De asemenea, a arătat că şi Sabina se prostitua pentru „S.” şi împărţea banii pe din două cu acesta, confirmând prezenţa celor două surori C. la Ibiza în clubul RHC.

Procesul-verbal de percheziţie domiciliară de la locuinţa inculpatului R.S. din care rezultă că a fost ridicată o fotografie în care erau cele două inculpate R. şi C. alături de inculpatul R.S., vine să confirme cele învederate de martora C.

Relevante sunt şi convorbirile telefonice purtate de inculpatul R.S. cu cele două inculpate R.R. şi C.P.S., din datele de 11 februarie 2006, 7 februarie 2006, 9 februarie 2006.

Astfel, într-o discuţie purtată cu inculpata R.R.L. la data de 11 februarie 2006, orele 06:47, inculpatul R.S. i-a spus acesteia (de unde se poate deduce că inculpatul ştia în mod indubitabil că inculpata practica prostituţia) „Ce vrei să faci din mine? Păi lasă-mă să fac şi eu bani, Fă tu bani cum ştii să faci şi lasă-mă să fac şi eu bani cum ştiu să fac”, îndemnul la practicarea prostituţiei fiind evident. În cadrul aceleiaşi convorbiri, inculpata R. (fostă C.) R.L., după ce i-a relatat inculpatului că a fost pe cameră cu „fraieri” în seara respectivă, i-a mai spus: „Mă, îţi trebe să muncesc, muncesc. Dacă nu mă duc şi muncesc singură şi dă-mi pace! Bine? Îţi trebe bani, stau aici. Nu-ţi trebe bani, mă duc în altă parte. Să-ţi fie clar” precum şi „Mă! Ţ-am mai zis o dată, vrei să-ţi fac bani? Stau aici. Dacă nu-ţi trebe mă duc în altă parte, sunt 1.000 de cluburi în care pot eu să mă duc şi să fac, să stau degeaba. Şi mă duc.”.

Deosebit de relevantă, cu privire la activitatea de prostituţie pe care o practica inculpata R. (fostă C.) R.L. este convorbirea dintre aceasta şi inculpatul R.S. din 11 februarie 2006, orele 16:44 şi, în special, convorbirea de la minutul 17:30 încolo, care nu poate fi redată în conţinutul acestei hotărâri, datorită caracterului ei obscen.

Dintr-o discuţie purtată de către inculpat la data de 07 februarie 2006, orele 12:00, cu inculpata R. (fostă C.) R.L. reiese clar că şi inculpata C.P.S. dădea jumătate din banii obţinuţi prin practicarea prostituţiei, inculpatului R.S.

Atunci când inculpatul a întrebat-o pe inculpata R. (fostă C.) R.L. câţi bani a luat sora sa S. - când se făceau plăţile în club - inculpata i-a răspuns că S. a primit 900 şi ceva de Euro şi că 400 şi ceva, adică jumătate i i-a dat ei, după care inculpatul i-a spus acesteia că nu-i prea place calculul cu S., adică „ceea ce trebuie să ne deie aia nouă … nu pre o ieşit bine”.

Ulterior, la data de 09 februarie 2006, orele 21:47, inculpatul a discutat cu inculpata C.P.S., căreia i-a atras atenţia „să nu se combine cu albanezul, pentru că dacă află „Ţ.” că s-a combinat, „o taie”. După ce i-a spus că albanezii sunt periculoşi, a îndemnat-o ca în situaţia în care va merge pe cameră cu el, să-l taxeze ca pe orice client, cu 50 - 60 Euro, pentru că „S.” nu-i fraier să-i dea mai mulţi bani decât un ceas sau altceva, pentru că şi el a avut femei la produs şi ştie care sunt şmecheriile.

Inculpatul a fost chiar foarte supărat pe inculpata C.P.S., după cum rezultă dintr-o altă convorbire telefonică interceptată şi înregistrată, acesta spunând şi ameninţând: „Ş-apoi cad eu de c..t şi-mi stric combinaţiile pentru S., pentru 50 Euro şi pentru 100 Euro eu pierd mii de Euro pentru S., că de vin acolo apoi îi rup tătă gura, tăt rup în ea”. După ce inculpata R. (fostă C.) R.L. i s-a plâns inculpatului că se ceartă cu fetele din club (acolo fiind şi inculpatele B.M., Ş.G., F.A.E.) pentru „îmbârligăturile” S., acesta s-a enervat ameninţând că „no las c-oi ajunge eu acolo, când îi f.t două în gură şi-i rup tătă gura” şi „No lasă că nu-i ea de capu ei”.

Faţă de probele existente la dosar, menţionate anterior, susţinerile inculpaţilor, care neagă implicarea lor în activitatea infracţională, sunt astfel lipsite de suport probator, la baza condamnării acestora stând probe certe de vinovăţie.

„Dreptul să probeze lipsa de temeinicie" a probelor în acuzare drept procesual recunoscut de lege acuzatului, nu presupune o contestare ori criticare a probelor de vinovăţie, o interpretare personală a acestor probe, combaterea lor prin exprimarea unor opinii proprii.

Folosind expresia „are dreptul să probeze", legiuitorul a impus acuzatului, deopotrivă ca şi acuzării, obligaţia de a proba apărările sale, cât şi lipsa de temeinicie a probelor în acuzare.

În consecinţă, în aplicarea principiului general înscris în art. 62 C. proc. pen., în cazul în care există probe de vinovăţie, lipsa de temeinicie a probelor în acuzare se probează tot cu probe, iar nu prin simpla negare a acestora, prin interpretări proprii, deoarece potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen. - aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Faţă de aceste considerente, rezultate din dispoziţiile legale care reglementează aflarea adevărului în procesul penal numai prin probe, Înalta Curte apreciază lipsite de suport probator susţinerile inculpaţilor privind nevinovăţia.

B. Cu privire la critica recurenţilor inculpaţi C.V., R.S., K.R. şi C.O.C., întemeiate pe cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen., în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor, pentru care au fost condamnaţi, Înalta Curte o consideră neîntemeiată, apreciind că atât din punct de vedere al laturii obiective, cât şi subiective este realizat conţinutul constitutiv ale infracţiunilor pentru care aceştia au fost cercetaţi.

Infracţiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001 constă în „recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani sau alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane”.

Infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2001 constă în „recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acesteia”. La alin. (2) al aceleiaşi infracţiuni se stipulează că „fapta prevăzută la alin. (1) dacă este săvârşită prin ameninţare, violenţă sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care au autoritate asupra minorului, pedeapsa este închisoarea de la 7 ani la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.

Din analiza conţinutului probelor administrate în cauză, rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale celor două infracţiuni menţionate mai sus în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii din prezenta cauză.

Astfel, inculpaţii C.V., K.R., C.O.C., R.S. au realizat activităţi de recrutare, respectiv transportare, transferare şi găzduire a părţilor vătămate în vederea exploatării sexuale a acestora în scopul obţinerii de foloase.

Activitatea de recrutare constă în atragerea (racolarea) victimei prin convingerea acesteia spre a fi exploatată în vederea obţinerii de foloase.

Inculpatul C.O. le-a recrutat, prin fraudă, pe părţile vătămate M.L.I., C.A., inculpatul R.S. pe partea vătămată B.A.A., inculpatul K.R. pe părţile vătămate T.R.P. şi G.V.A., iar inculpatul C.V. pe partea vătămată minoră C.M.

Procedeul folosit de către inculpaţi a avut la bază mirajul succesului financiar rapid, părţile vătămate fiind femei cu educaţie precară, lipsite de experienţă şi stare materială proastă.

Nu prezintă relevanţă faptul că înainte de recrutare, o parte din părţile vătămate practicau prostituţia. De asemenea, consimţământul persoanei, victimă a traficului, nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului, conform legislaţiei interne cât şi a art. 3 din Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane.

Transportarea presupune deplasarea subiectului pasiv dintr-un loc în altul prin mijloace de locomoţie. Aceasta poate avea loc în interiorul ţării, dintr-un loc în altul sau dintr-o ţară în alta.

Astfel, inculpatul R.S. a transportat-o pe partea vătămată B.A.A. în Spania. Inculpatul C.V. a transportat-o pe partea vătămată C.M. la diferite locaţii în vederea practicării prostituţiei.

Transferarea constă în transmiterea victimei de la un traficant la altul, prin vânzare, schimb sau alt tip de transmitere a posesiei.

Partea vătămată C.A. a învederat că a aflat de la o persoană că inculpatul C.O. o vându-se pentru suma de 5.000 euro patronului clubului din Spania unde era obligată să se prostitueze.

Găzduirea reprezintă activitatea prin care o persoană este adăpostită vremelnic într-o locuinţă sau alt loc având această destinaţie în scopul exploatării acesteia.

Se reţine faptul că inculpatul K.R. a găzduit-o pe martora minoră G.V.A. în vederea trimiterii ei în Spania pentru a o exploata prin obligarea la practicarea prostituţiei, ca de altfel şi inculpatul C.V. a găzduit-o în apartamentul său pe partea vătămată C.M.

Inculpaţii au efectuat toate aceste activităţi prin ameninţare, violenţă, altă formă de constrângere, prin înşelăciune, insuflându-le victimelor temerea că ele sau alte persoane de care sunt legate afectiv urmează a fi supuse unor urmări negative grave, au exercitat activitate agresivă (lovire, acte sexuale obţinute prin silirea victimelor) de natură să determine constrângerea victimelor, le-au luat documentele, le-au promis că vor fi angajate în locuri de muncă bine plătite.

Inculpatul C.V. prin înşelăciune a determinat-o pe partea vătămată C.M. să se prostitueze în favoarea acestuia, promiţându-i, în mod mincinos, că o va lua de soţie, dacă este „cuminte, ascultătoare şi trage mai tare să facă bani”.

Astfel, inculpatul C.O. a invitat-o pe partea vătămată M.L. în Beclean şi i-a propus să facă bani în Spania, ca femeie de serviciu la clubul patronului M. Acesta a exercitat ameninţări în sensul că dacă nu-i dă o anumită sumă de bani „îi mănâncă copilul în loc de miel şi îi stropeşte casa cu benzină şi îi dă foc”. De asemenea, pentru a o determina să plece în Spania, inculpatul a ameninţat-o că dacă se împotriveşte o va înveli într-un covor şi o să o bată cu un picior de masă pe care-l avea acasă şi îl botezase „T.”.

Inculpatul R.S. i-a propus părţii vătămate să plece împreună în Suedia, la sora lui mai mare care ar putea să-i ajute să-şi găsească de lucru în agricultură.

Inculpatul a susţinut că partea vătămată cunoştea că trebuia să plece în Spania nu în Suedia, existând în acest sens declaraţia martorei P.P. care a învederat că a asistat la o discuţie între partea vătămată şi inculpat din care a rezultat că inculpatul i-a spus că pleacă în Spania, însă acest fapt nu prezintă relevanţă (ţara unde urmau să se deplaseze), ci scopul pentru care se făcea deplasarea, cât şi faptul că partea vătămată nu avea cunoştinţă că trebuia să se prostitueze, ci i se promisese un loc de muncă în agricultură.

Inculpatul K.R. i-a propus părţii vătămate T.R.P. să plece în Spania la o verişoară de-a lui, care-i va asigura un loc de muncă ca menajeră, să îngrijească nişte bătrâni sau copii. Acest aspect inculpatul l-a învederat şi mamei părţii vătămate căreia i-a spus că intenţionează să se căsătorească cu partea vătămată, dar pentru a-şi face bani de nuntă ar fi bine ca partea vătămată să plece în Spania unde el are două verişoare care o pot ajuta să-şi găsească de lucru ca menajeră.

Prin activitatea desfăşurată de către inculpaţi este realizat elementul material al laturii obiective ale infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori.

Urmarea imediată ca urmare a săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane, respectiv trafic de minori, constă în starea de pericol creată pentru atributele fundamentale ale persoanei, sub aspectul libertăţii, demnităţii, sănătăţii.

Sub aspectul laturii subiective intenţia inculpaţilor a fost calificată prin scop, faptele fiind săvârşite în scopul exploatării persoanei.

Cu privire la infracţiunea de proxenetism reţinută în sarcina inculpatului K.R. (a recrutat-o pe martora G.A. pentru practicarea prostituţiei şi apoi a tras foloase de pe urma acesteia, în perioada august - octombrie 2004 şi octombrie 2004 - februarie 2005, cât şi de pe urma inculpatei B.M. în perioada august - decembrie 2005, ianuarie - februarie 2006 şi R.S. (în perioada august 2004 - noiembrie 2004, februarie - martie 2005, mai - august 2005 le-a îndemnat pe inculpatele R.R.L., C.P.S. să practice prostituţia în diferite cluburi din Spania, activitate de pe urma căreia a tras foloase), Înalta Curte constată că sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia.

Astfel, inculpatul, fără a întrebuinţa constrângeri, le-a îndemnat, a înlesnit practicarea prostituţiei inculpatelor R.R.L., C.P.S., B.M. şi a martorei G.A., tragerii foloase de pe urma acestora.

Inculpatele C.P. şi R.R.L. sub supravegherea inculpatului R.S. au practicat prostituţia în Spania în diferite cluburi „P” (Sagunto), R.H.C. „MP” (Arganda).

Inculpata B.M. a practicat prostituţia în clubul MP, trimiţându-i constant, prin transfer bancar, inculpatului K.R. sume de bani cuprinse între 500 şi 1.850 euro, obţinute din practicarea prostituţiei -6 septembrie 2005 - sumele de 1.150 euro, 1.850 euro şi 464 euro

- la data de 29 noiembrie 2005, suma de 500 euro;

- la data de 07 decembrie 2005, suma de 1.050 euro;

- la data de 14 decembrie 2005, suma de 850 euro;

- la data de 10 ianuarie 2006, suma de 1.000 euro;

- la data de 17 ianuarie 2006, suma de 1.050 euro;

- la data de 24 ianuarie 2006, suma de 1.700 euro;

- la data de 07 februarie 2006, suma de 1.450 euro.

Deşi inculpatul K.R. susţine că B.M. nu s-a prostituat în favoarea sa, probele dosarului infirmă aceste afirmaţii. Chiar dacă aceasta a devenit soţia inculpatului, acest fapt nu exclude existenţa infracţiunii de proxenetism.

În cauză, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul R.S., i s-a reţinut şi infracţiunea de spălare de bani sub formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în sensul că, în perioada decembrie 2005 - februarie 2006 a dobândit, prin cumpărare şi a deţinut în scopul revânzării diferite bunuri: telefoane mobile, camere video, aparate foto digitale, agende GPS, despre care ştia că provin din comiterea de furturi de către gruparea albaneză condusă de S.H. pe teritoriul Spaniei, fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Ca element material al infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 se reţine acţiunea de dobândire (activitatea prin care o persoană intră în proprietatea unui bun provenit din săvârşirea unei infracţiuni) şi de deţinere (stăpânirea unui bun rezultat din săvârşirea unei infracţiuni).

Relevante pentru dovedirea vinovăţiei inculpatului sunt convorbirile telefonice purtate de către inculpat cu membrii grupării albaneze (19 decembrie 2005, 23 decembrie 2005, 24 decembrie 2005, 27 decembrie 2005) mesajele primite de la albanezul S., cât şi operaţiunile privind transferul unor sume de bani prin sistemul WU.

Inculpatul a ţinut legătura telefonic cu o grupare de hoţi albanezi ce acţiona pe teritoriul Spaniei, din care făceau parte şi numiţii S.H., B.K. şi M.S. (zis P.), precum şi un român poreclit „P.”. Inculpatul s-a împrietenit cu S.H. încă din cursul anului 2003.

Inculpatul R.S. a convenit să plătească albanezului pentru bunurile provenind din furt, cumpărate de la el, suma de 11.000 Euro.

Prin intermediul inculpatului B.R., inculpatul R.S. a transferat pe numele albanezului B.K., tot la 20 decembrie 2005, suma de 3.000 Euro, tot prin WU.

După cum rezultă dintr-o convorbire din data de 23 decembrie 2005, orele 02:30, şi orele 02:40 albanezul i-a confirmat inculpatului că a dat celor de la autocar 28 camere video din care 20 ascunse în cutii de detergent, precum şi o geantă cu telefoane mobile în care deasupra a pus nişte cafea şi ciocolată.

Conform altei convorbiri din data de 24 decembrie 2005, orele 17:44 inculpatul a confirmat că a primit 28 camere video precum şi telefoanele N.

Într-o convorbire purtată în aceeaşi zi, la orele 18:33, inculpatul a oferit spre vânzare o cameră video marca S despre care afirma că „dincolo-i 1.300 (de Euro) dar el o dă cu 750 Euro”.

Inculpatul a fost interesat şi de cumpărarea acestor bunuri, deşi ştia că provin din furt şi, procedând ca şi în cazul anterior, a reuşit ca, la data de 29 decembrie 2005 să facă joncţiunea între albanez şi autocarul firmei „B.” în care se afla ghidul M.T.M., la o benzinărie R la km. 12 sau 13 pe autobanda 4 spre Cordova. La orele 11:15, inculpatul a avut confirmarea de la M.T.M. că a luat bunurile.

Aşa cum albanezul a confirmat primirea banilor, inculpatul a confirmat, la data de 01 ianuarie 2006, orele 20:34, primirea tuturor bunurilor.

Deja în ziua următoare, 02 ianuarie 2006, inculpatul a început să pună în vânzare bunurile obţinute de la albanezi.

Inculpatul i-a spus într-o primă fază albanezului că îi va trimite prin WU 5.500 Euro şi alţi 5.500 Euro îi va trimite prin şoferul de la autocar, iar după ce a convenit cu albanezul „să ţină marfa până vineri”- adică 27 ianuarie 2006 - i-a sugerat ca bunurile „să le pună într-o valiză cu lacăt pe ea (la care să arunce cheile), să le ducă la o p..ă la un club şi să le lase acolo”, iar inculpatul să-i transfere doar 1.000 Euro, iar alţi 9.000 Euro să-i trimită pe autocar.

Într-adevăr, inculpatul R.S. a transferat prin WU pe numele albanezului B.K. la data de 25 ianuarie 2006 suma de 1.000 Euro, conform MTCN nr. 0991795760.

Inculpatul i-a solicitat albanezului să-i dea un ceas pentru prietena lui şi i-a spus că preţul telefoanelor este de 5.200 Euro (pentru că-l costă 5 - 6 Euro decodatul lor).

Urmarea imediată a săvârşirii infracţiunii de spălare de bani a constat în modificarea situaţiei juridice a bunurilor ce formează obiectul infracţiunii, inculpatul acţionând cu intenţie directă, cunoscând că bunurile ce formează obiectul faptei provin din săvârşirea infracţiunii.

C. Cu privire la criticile inculpaţilor R.S., K. (B.) R., C.V., întemeiate pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., Înalta Curte le consideră nefondate.

Inculpaţii R.S. şi K.R. au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de trafic de persoane, respectiv trafic de minori în infracţiunea de proxenetism.

Raportat la Decizia nr. 16/2007 pronunţată în recursul în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, distincţia dintre infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12, şi respectiv art. 13 din Legea nr. 678/2001 şi cea de proxenetism, prevăzută de art. 329 C. pen. este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări, respectiv valoarea socială diferită protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi: în cazul infracţiunii prevăzute de Legea nr. 678/2001 aceasta fiind apărarea dreptului la libertate de voinţa şi acţiune a persoanei, iar în cazul infracţiunii de proxenetism, apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială şi de asigurare licită a mijloacelor de existenţă.

Drept urmare, în cazul în care o persoană, fără a întrebuinţa constrângerea, îndeamnă sau înlesneşte practicarea prostituţiei ori trage foloase de pe urma practicării prostituţiei de către persoane majore săvârşeşte infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.

În cazul în care o persoană, fără a întrebuinţa constrângerea, recrutează persoane majore pentru prostituţie ori trafică persoane majore în acest scop, fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (2) tezele I şi II C. pen.

În situaţia unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane prin ameninţare, violenţă, răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere ori profitând de imposibilitatea acelei persoane de a-şi exprima voinţa sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001.

Aşa cum rezultă din probele administrate rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, respectiv minori, inculpaţii prin fraudă au recrutat părţile vătămate, iar prin folosirea ameninţărilor, violenţelor fizice, înşelăciune le-au obligat la practicarea prostituţiei în vederea obţinerii de foloase materiale, astfel încât solicitarea acestora de schimbare a încadrării juridice este nefondată.

Încercarea de influenţare ulterioară săvârşirii faptelor, prin corupere, a părţii vătămate (care pe moment, pentru a-şi primi banii, a scris o declaraţie astfel cum au dorit-o inculpatul şi fratele său, C.I.A.), nu a reuşit deoarece aceasta a explicat în completările de declaraţii din data de 10 mai 2006 şi respectiv 8 august 2006 ce „activitate intensă” a desfăşurat inculpatul C.O.C., prin intermediul fratelui său şi a altor persoane, pentru a o influenţa pe partea vătămată să-şi schimbe declaraţia.

Relevantă în ceea ce priveşte modul în care au acţionat inculpaţii şi edificatoare pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, respectiv minori este şi declaraţia părţii vătămate T.R.P., aceasta, în cursul anului 2003, s-a angajat ca barman la barul „V.” aparţinând de SC „F.” SRL Beclean, fiind colegă de serviciu timp de 2 zile cu numita S.I.

Nici de această dată partea vătămată nu i-a dat un răspuns clar inculpatului.

În vara anului 2004 partea vătămată T.R.P. a încetat să mai lucreze la barul „V.” din Beclean şi s-a angajat tot ca barmană la un bar din satul Cristeştii Ciceului.

Cu ocazia unei ieşiri a inculpatului B.R. zis „R.” la acest bar, partea vătămată l-a cunoscut pe acesta.

Ulterior inculpatul B.R. a venit în mai multe rânduri la acest bar, împrietenindu-se cu partea vătămată.

Despre propunerea făcută de inculpat, partea vătămată i-a spus mamei sale T.R.

În cele din urmă, după discuţiile „convingătoare” purtate de inculpat cu partea vătămată şi mama acesteia, în ziua de 6 octombrie 2004, partea vătămată a acceptat, motiv pentru care inculpatul a condus-o pe partea vătămată până la parcarea restaurantului „R.” din C., pentru a lua autocarul spre Spania, deplasarea făcând-o cu autoturismul condus de „B.” (inculpatul Ş.D.C.).

Partea vătămată a declarat expres că dacă ar fi ştiut că inculpatul o trimite pentru a practica prostituţia nu ar fi fost de acord să plece în Spania.

Inculpatul i-a dat părţii vătămate banii pentru plata biletului de transport şi cheltuiala de drum, respectiv suma de 200 sau 250 euro.

În aceeaşi zi partea vătămată a ieşit fără probleme din ţară, călătorind cu autocarul respectiv până în Spania.

Inculpata i-a spus părţii vătămate că a fost trimisă de B.R. după ea şi i-a cerut să o însoţească.

Astfel partea vătămată a ajuns la clubul „MP” din satul Perales de Tahuna.

Astfel, pentru că nu cunoştea pe nimeni în Spania şi nu avea nici un ban, partea vătămată a fost nevoită, potrivit declaraţiei sale, să accepte să practice prostituţia în acel club.

Timp de aproximativ 2 luni şi jumătate partea vătămată T.R.P. a practicat prostituţia în acest club, iar sumele de bani obţinute i le-a trimis inculpatului în ţară prin transfer bancar - sistemul „MG” - o singură dată trimiţându-i banii, la cererea acestuia, pe numele inculpatului F.C.G., care, după ce a primit banii, i-a dat inculpatului B.R.

Potrivit declaraţiei sale, partea vătămată i-a trimis în total inculpatului suma de aproximativ 6.000 euro, rămasă după acoperirea cheltuielilor de cazare şi masă în clubul respectiv.

La data de 19 decembrie 2004 partea vătămată a revenit în ţară.

În parcarea restaurantului „R.” din C., partea vătămată a fost aşteptată de inculpat (care venise cu un autoturism marca VW, despre care a spus că l-a cumpărat din banii trimişi de ea din Spania, cu suma de 3.000 Euro).

Pe la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie 2005, în timp ce se afla în oraşul Arganda, partea vătămată s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul B.R. (care în luna februarie 2005 venise în Spania) ocazie cu care acesta i-a cerut diferenţa de bani până la suma de 2.000 euro. Partea vătămată i-a dat inculpatului 300 euro, promiţându-i că dacă va reuşi să mai câştige bani, îi va trimite diferenţa de circa 1.000 euro, ceea ce însă partea vătămată nu a mai făcut.

Edificatoare pentru dovedirea existenţei infracţiunii de trafic de persoane este declaraţia părţii vătămate B.A.A. care în anul 2003 s-a împrietenit cu inculpatul R.S., ajungând să aibă relaţii intime, relaţie ce s-a întins pe o perioadă de circa 3 - 4 luni.

După ce, la data de 12 mai 2003, partea vătămată şi-a obţinut paşaportul, folosind bani împrumutaţi de la fratele său, B.S., a mers împreună cu inculpatul la locuinţa fratelui, ocazie cu care inculpatul le-a spus fratelui şi cumnatei părţii vătămate că intenţionează să plece împreună cu aceasta în Suedia, unde vor munci în agricultură şi că vor fi găzduiţi de sora lui mai mare, pe care, de asemenea, soţii B. o cunoşteau.

Pe la începutul lunii iunie 2003 soţii B. i-au dat părţii vătămate suma de bani cerută împrumut, urmând ca, dacă aceasta câştiga în Suedia, să le restituie banii.

Inculpatul şi partea vătămată au convenit ca data plecării să fie 6 iunie 2003.

La rândul său, inculpatul şi-a pregătit pentru a avea de drum circa 800 euro.

Inculpatul a transportat-o cu autoturismul marca SAAB, înscris în circulaţie sub numărul suedez ..........., până în oraşul Denia (situat în relativa apropiere a Valenciei), iar de acolo până într-un sat cu numele de Cabo de la Noua.