ICCJ. Decizia nr. 3184/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3184/2013
Dosar nr. 817/2/2013
Şedinţa publică din 18 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 176/F din 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
A recunoscut Sentinţa penală nr. 53 din data de 18 decembrie 2009 pronunţată de Audiencia Provincial, secţia a II-a Coruna - Regatul Spaniei, rămasă definitivă la data de 02 decembrie 2010, prin care s-a dispus condamnarea numitului Ţ.M., la pedeapsa de 14 ani şi 8 luni închisoare.
A dispus transferarea condamnatului într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 14 ani şi 8 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a interzis condamnatului ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
A dedus din pedeapsă prevenţia şi perioada executată de la data de 21 noiembrie 2008 la zi.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Prin rezoluţia din data de 24 ianuarie 2013 dată în Dosarul nr. 3512/II/5/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a fost sesizată, în conformitate cu dispoziţiile art. 158 din Legea nr. 302/2004 republicată, această instanţă cu privire la cererea formulată de autorităţile judiciare din Regatul Spaniei cu privire la transferul persoanei condamnate Ţ.M.
Cererea formulată de autorităţile spaniole a fost însoţită de documentele prevăzute de art. 6 pct. 2 din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, respectiv: copii certificate pentru conformitate de pe hotărârea de condamnare, de pe dovada rămânerii definitive a hotărârii, de pe dispoziţiile legale aplicabile, indicarea duratei condamnării deja executate, declaraţia persoanei condamnate.
Examinând materialul cauzei, Curtea a constatat că sunt îndeplinite cerinţele Legii nr. 302/2004 republicată şi ale Convenţiei europene asupra transferării persoanelor condamnate.
Astfel, din informaţiile şi documentele comunicate de statul de condamnare în aplicarea Convenţiei europene asupra transferării persoanelor condamnate rezultă că numitul Ţ.M. a fost condamnat prin Sentinţa nr. 53 pronunţată de Audienţa Provincială, secţia a II-a Coruna - Regatul Spaniei în data de 18 decembrie 2009 la pedeapsa de 14 ani şi 8 luni închisoare, precum şi la pedepsele complementare ale interdicţiei de a se apropia la o distanţă mai mică de 1000 m de numiţii N.A., I.I.V., G.P. şi N.D., de domiciliul sau locul acesteia de muncă pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz sexual în formă continuată şi tentativă de abuz cu penetrare prevăzute de art. 16, 74, 180, 181 şi 182 C. pen. spaniol.
Hotărârea a rămas definitivă la data de 02 decembrie 2010, astfel că a fost îndeplinită condiţia prev. de art. 3 lit. b) din Convenţia europeană, adoptată la Strasbourg şi art. 143 lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs persoana condamnată Ţ.M., criticile formulate de acesta vizând netemeinicia pedepsei aplicate pe care o apreciază ca fiind prea aspră, cât şi modul în care s-a desfăşurat judecata, respectiv cu încălcarea drepturilor sale.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul judecăţii constă în cererea formulată de autorităţile judiciare din Regatul Spaniei cu privire la transferul persoanei condamnate Ţ.M. (fiul lui A. şi al S., născut com. Codăeşti, jud. Vaslui cu domiciliul în com. Micleşti, jud. Vaslui, titular al cărţii de identitate eliberată la data de 3 octombrie 2007), condamnat prin Sentinţa nr. 53 pronunţată de Audienţa Provincială, secţia a II-a Coruna - Regatul Spaniei în data de 18 decembrie 2009 la pedeapsa de 14 ani şi 8 luni închisoare, precum şi la pedepsele complementare ale interdicţiei de a se apropia la o distanţă mai mică de 1000 m de numiţii N.A., I.I.V., G.P. şi N.D., de domiciliul sau locul acesteia de muncă pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz sexual în formă continuată şi tentativă de abuz cu penetrare prevăzute de art. 16, 74, 180, 181 şi 182 C. pen. spaniol.
Din relaţiile referitoare la lichidarea condamnării transmise de statul solicitant rezultă că numitul Ţ.M. a fost arestat la data de 21 noiembrie 2008, iar durata executării condamnării se va împlini la data de 15 iulie 2023, iar din pedeapsa de 5350 de zile de închisoare s-au dedus 742 de zile de arest preventiv cu începere de la 21 noiembrie 2008 rămânând de executat 4608 de zile.
În consecinţă, este îndeplinită şi condiţia prev. de art. 3 lit. c) din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg şi art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată.
În fapt, s-a reţinut că în luna octombrie 2005 persoana condamnată a abuzat-o sexual pe fiica în vârstă de 7 ani a concubinei sale, iar în luna noiembrie 2005 a abuzat-o sexual pe fiica surorii concubinei sale.
Faptele reţinute în sarcina persoanei condamnate Ţ.M. au corespondent în legislaţia penală română, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunii de prev. de art. 198 alin. (1), (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aşa încât, este îndeplinită condiţia dublei incriminări prev. de art. 3 lit. e) din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg şi art. 143 lit. e) din Legea nr. 302/2004 republicată.
Din adresa din 11 decembrie 2012 a Direcţiei Generale a Paşapoartelor a rezultat că Ţ.M. este cetăţean român şi este titularul paşaportului simplu, eliberat de Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple al judeţului Vâlcea, la data de 27 decembrie 2004.
Prin urmare este îndeplinită şi condiţia prev. de art. 3 lit. a) din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate şi art. 143 lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.
Persoana condamnată Ţ.M. a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei pronunţate de autorităţile italiene. Astfel, este îndeplinită şi condiţia prev. de art. 3 lit. d) din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg şi art. 143 lit. d) din Legea nr. 302/2004, republicată.
În prezent, persoana condamnată se află încarcerată în Penitenciarul Teixeiro Spania.
Faţă de cele ce preced, reţine Înalta Curte că în mod corect instanţa a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, privind cererea formulată de autorităţile judiciare spaniole, a recunoscut Sentinţa penală nr. 53 pronunţată de Audienţa Provincială, secţia a II-a Coruna - Regatul Spaniei, rămasă definitivă la data de 2 decembrie 2010, prin care s-a dispus condamnarea numitului Ţ.M. la pedeapsa de 14 ani şi 8 luni închisoare.
Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul persoană transferabilă Ţ.M. împotriva Sentinţei penale nr. 176/F din 17 aprilie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul persoană transferabilă Ţ.M. împotriva Sentinţei penale nr. 176/F din 17 aprilie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul condamnat persoană transferabilă la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 octombrie 2013.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 3054/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3185/2013. Penal → |
|---|
