ICCJ. Decizia nr. 3316/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni privind frontiera de stat a României (O.U.G nr. 105/2001), infracţiuni la reg

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3316/2013

Dosar nr. 4819/121/2012

Şedinţa publică din 29 octombrie 2013

Deliberând asupra recursurilor de faţă; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 385 din 20 iulie 2012 a Tribunalului Galaţi, secţia penală, s-au dispus următoarele:

- a fost respinsă cererea formulată de inculpaţii C.M., M.N. şi S.M., de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- în temeiul art. 334 C. proc. pen. a fost admisă cererea formulată de aceeaşi inculpaţi, de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1), raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 şi, respectiv, din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001;

- a fost condamnat inculpatul C.M. la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. - faptă săvârşită la data de 14/15 mai 2012), la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (1), în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. - faptă săvârşită la data de 14/15 mai 2012), respectiv la o pedeapsă de 1 (una) lună închisoare (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. - faptă săvârşită la data de 14/15 mai 2012). În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., în referire la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în cauză, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, respectiv 1 lună închisoare, stabilindu-se ca inculpatul C.M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului C.M., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. Conform art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe perioada termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit în baza art. 86² alin. (1) C. pen. şi calculat cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Potrivit art. 86³ alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatului C.M. ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului C.M.. în temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului C.M., dacă nu este arestat în altă cauză, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reţinerii şi arestării preventive, de la 15 mai 2012 până la zi (respectiv, 20 iulie 2012).

- a fost condamnat inculpatul M.N. la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. - faptă săvârşită la data de 14/15 mai 2012), la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (1), în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. - faptă săvârşită la data de 14/15 mai 2012), respectiv la o pedeapsă de 1 (una) lună închisoare (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. - faptă săvârşită la data de 14/15 mai 2012). În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., în referire la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în cauză, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, respectiv 1 lună închisoare, stabilindu-se ca inculpatul M.N. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului M.N., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. Conform art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe perioada termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit în baza art. 86² alin. (1) C. pen. şi calculat cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Potrivit art. 86³ alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatului M.N. ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului M.N. În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului M.N., dacă nu este arestat în altă cauză, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reţinerii şi arestării preventive, de la 15 mai 2012 până la zi (respectiv, 20 iulie 2012).

- a fost condamnat inculpatul S.M. la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. - faptă săvârşită la data de 14/15 mai 2012), la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (1), în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. - faptă săvârşită la data de 14/15 mai 2012), respectiv la o pedeapsă de 1 (una) lună închisoare (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. - faptă săvârşită la data de 14/15 mai 2012), în temeiul art. 33 lit. a) C. pen., în referire la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în cauză, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, respectiv 1 lună închisoare, stabilindu-se ca inculpatul S.M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului S.M., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. Conform art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe perioada termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit în baza art. 86² alin. (1) C. pen. şi calculat cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Potrivit art. 86³ alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatului S.M. ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului S.M. În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului S.M., dacă nu este arestat în altă cauză, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reţinerii şi arestării preventive, de la 19 mai 2012 până la zi (respectiv, 20 iulie 2012).

- pe latură civilă, s-a respins ca nefondată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi.

- în temeiul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, în referire la art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a următoarelor bunuri depuse la Camera de corpuri delicte a I.J.P.F. Galaţi, conform dovezii de primire din 16 mai 2012 (Dosarul nr. 99/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi: - 13.120 pachete de ţigări marca "D."; - 15.880 pachete de ţigări marca "C.").

- conform art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., în referire la art. 169 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul S.M., după rămânerea definitivă a hotărârii, a sumei de 3.250,00 euro, indisponibilizată în contul RO.EUR (cod IBAN RO67), deschis la C.B., Sucursala Galaţi (recipisa de consemnare din data de 31 mai 2012).

- în temeiul art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., s-a dispus ridicarea - la momentul rămânerii definitive a hotărârii - a sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 99/D/P/2012 din data de 01 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, cu privire la: - autovehiculul marca F.T. cu număr de înmatriculare AAA, proprietatea inculpatului C.M.; - autovehiculul marca O.Z., cu numărul de înmatriculare BBB, aparţinând inculpatului M.N.; - autovehiculul marca M., cu numărul de înmatriculare CCC , proprietatea inculpatului S.M.

- au fost obligaţi inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. la plata a câte 1.100 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune în acest sens, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 99/D/P/2012 din 08 iunie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M. În fapt, s-a reţinut pentru fiecare inculpat săvârşirea, în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., a infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, de art. 270 alin. (1), în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Totodată, prin acelaşi act de inculpare s-a mai dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de făptuitorul "A." şi faţă de alţi cetăţeni moldoveni, rămaşi neidentificaţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 270 alin. (1) în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României şi art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

În concret, prin actul de acuzare, în sarcina inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M. s-a reţinut că, la sfârşitul anului 2011, ar fi constituit împreună cu făptuitorul "A.", dar şi cu alte persoane rămase neidentificate, un grup infracţional, în scopul obţinerii de importante foloase materiale din contrabanda cu ţigări. Acţionând în cadrul grupului infracţional astfel constituit, în cursul lunii mai 2012, prin acţiuni repetate desfăşurate în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale cei trei inculpaţi au încercat să introducă în mod ilegal pe teritoriul României prin alte locuri decât cele anume destinate diverse cantităţi de ţigări, iar în noaptea de 14/15 mai 2012 au introdus în mod ilegal pe teritoriul României prin trecerea frauduloasă a râului Prut - frontiera de stat româno-moldovenească, cu ajutorul unor ambarcaţiuni, cantitatea de 15.880 pachete de ţigări marca "C." şi 13.120 pachete de ţigări marca "D.", prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin comiterea faptei fiind de 255.026 RON. În fine, s-a mai reţinut în sarcina inculpaţilor că, acţionând în cadrul aceluiaşi grup infracţional, în cursul lunii mai 2012 au ajutat alte persoane neidentificate - prin acordarea, în mod repetat dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a unui sprijin moral - la încercarea de a traversa şi în noaptea de 14/15 mai 2012, la traversarea efectivă, în mod ilegal, a frontierei de stat româno-moldovenească, în ambele sensuri, prin alte locuri decât cele anume prevăzute pentru controlul de frontieră.

Probatoriul din cursul urmăririi penale s-au concretizat în următoarele mijloace de probă: acte sesizare flagrant, acte de investigare, proces-verbal de constatare, ordonanţe provizorii de autorizare a efectuării de înregistrări video, planşe foto, precum şi declaraţiile inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M. Inculpaţilor le-a fost prezentat materialul de urmărire penală, la data de 07 iunie 2012, astfel cum rezultă din procesele-verbale aflate la dosarul de urmărire penală.

Până la începerea cercetării judecătoreşti, cei trei inculpaţi au declarat că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Inculpaţii au depus la dosarul cauzei numai acte în circumstanţiere.

Revenind la faptele deduse judecăţii, instanţa de fond a arătat că, prin actul de inculpare s-a reţinut că profiturile importante obţinute din comercializarea "la negru" a ţigărilor introduse în România, în mod ilegal, respectiv prin derularea unor activităţi de contrabandă, au determinat o colaborare între cetăţeni moldoveni şi cetăţeni români. Pentru a aprecia în mod corect veniturile obţinute din valorificarea ţigărilor de contrabandă, s-a precizat că în ţările de origine, respectiv Republica Moldova sau Ucraina, acestea se comercializează cu preţuri mai mici cu 70 - 80% faţă de cele practicate în România. Profiturile obţinute din activitatea de contrabandă sunt mari nu numai datorită diferenţelor dintre preţurile la ţigări practicate în Republica Moldova şi Ucraina, pe de o parte, şi România, pe de altă parte, ci şi faptului că, prin introducerea acestora în ţară, în mod ilicit, sunt sustrase de la plata taxelor vamale de import, a TVA.-ului la import şi a accizei. De asemenea, prin comercializarea lor ulterioară "la negru" se obţin profituri importante, având în vedere că se eludează plata impozitului pe profit şi a TVA.-ului.

Astfel, în acest context, la sfârşitul anului 2011, potrivit rechizitoriului, s-a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat specializat în introducerea în România, peste frontiera de stat a unor cantităţi mari de ţigarete format din inculpaţii M.N., S.M. şi C.M. şi din alţi cetăţeni ai Republicii Moldova, dintre aceştia fiind stabilită cu certitudine participarea unui făptuitor identificat sub numele "A.". Cercetările efectuate în cauză au evidenţiat faptul că membrii grupului infracţional au acţionat în mod conjugat în vederea trecerii peste frontiera de stat a unor importante cantităţi de ţigări, prin alte locuri decât cele destinate controlului de frontieră, respectiv prin trecerea acestora cu ambarcaţiuni peste râul Prut.

S-a arătat în actul de inculpare că, din grupul infracţional organizat făceau parte doar cetăţeni moldoveni sau cu dublă cetăţenie română şi moldovenească, acest criteriu, de constituire a grupului infracţional, fiind o măsură de autoprotecţie faţă de autorităţile române. În acest mod, membrii grupului infracţional urmăreau să se asigure că autorităţile române se aflau în imposibilitatea de a intercepta comunicaţiile telefonice ce se desfăşurau între membrii grupului infracţional, în condiţiile în care activităţile de organizare a comiterii faptelor se desfăşurau, în exclusivitate pe teritoriul Republicii Moldova. În acelaşi scop membrii grupului infracţional au gândit şi folosirea unui sistem de comunicare considerat sigur, respectiv achiziţionarea unor aparate telefonice care să fie utilizate doar pentru organizarea activităţilor de contrabandă şi pe perioada comiterii faptelor. În aceste aparate telefonice urmau să fie introduse cartele telefonice prepay ce aparţineau unor reţele de telefonie mobilă din Republica Moldova, convorbirile urmând a fi purtate doar în apropierea malului râului Prut, unde au acoperire atât reţelele de telefonie mobilă româneşti cât şi reţelele de telefonie mobilă moldoveneşti.

S-a mai reţinut în rechizitoriu că membrii grupului infracţional au decis utilizarea la activităţile de transport a ţigărilor cât şi la activităţile de asigurare a măsurilor de siguranţă a derulării în bune condiţiuni a activităţilor de contrabandă a unor autovehicule ai căror proprietari erau dificil de identificat în urma verificărilor operativ-curente efectuate în bazele de date deţinute de autorităţile române şi pentru a căror identificare era necesară efectuarea unor investigaţii suplimentare. În acest scop, inculpaţii au implicat în desfăşurarea activităţii lor organizate de contrabandă un număr de trei autovehicule: - autoturismul marca O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB, (înmatriculat de numita R.A.D., dar deţinut de inculpatul M.N.); - autoturismul marca M. înmatriculat în Bulgaria sub numărul CCC (deţinut de inculpatul S.M.); - autovehiculul de transport marfă marca F.T. cu numărul de înmatriculare AAA (achiziţionat de inculpaţi la începutul lunii mai 2012, de la numita B.M.A. şi deţinut de inculpatul C.M.).

S-a mai reţinut faptul că inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. au făcut, începând cu luna martie 2012, demersuri susţinute pentru identificarea unor locuri favorabile derulării actelor de contrabandă cu ţigări în zona de competenţă a Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti (S.P.F.) din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi (S.T.P.F.), concomitent cu strângerea de date şi informaţii privitoare la dispunerea echipajelor politiei de frontieră şi a locului de amplasare a aparaturii de vedere pe timp de noapte ce funcţionează pe principiul termoviziunii (proces-verbal de sesizare din oficiu, procese-verbale de investigaţii). Prin Ordonanţa provizorie numărul 71/AP/2012 din data de 03 mai 2012 s-a autorizat, cu titlu provizoriu, efectuarea de înregistrări de imagini, în mediu ambiental, asupra momentelor în care membrii grupului infracţional organizau introducerea în ţară şi transportul cantităţilor de ţigări.

Astfel, la data de 03 mai 2012, la ora 13.55, în zona de frontieră şi-au făcut apariţia inculpaţii M.N., S.M. şi C.M., care s-au deplasat cu autoturismul marca M., înmatriculat în Bulgaria sub numărul CCC, pe DN 26 până în dreptul fermei agricole aparţinând SC R.P. SA Galaţi, după care au părăsit această cale de comunicaţie intrând pe drumul ce traversează ferma agricolă şi care face legătura între DN 26 şi cantonul "D." amplasat în imediata apropiere a râului Prut, respectiv lângă digul de protecţie al râului.

Ca urmare a acestor verificări, membrii grupului infracţional au decis ca activitatea de introducere a cantităţilor de ţigări, în mod fraudulos, pe teritoriul României să fie realizată prin trecerea acestora peste râul Prut cu ambarcaţiuni de către membrii grupului infracţional aflaţi în Republica Moldova şi preluarea acestora pe malul românesc în dreptul cantonului "D.", situat la o distanţă de 500 metri amonte de stâlpul de frontieră (SF) 1290, loc din care pe un drum secundar, ce trecea prin incinta fermei aparţinând SC R.P. SA Galaţi, se poate ajunge cu uşurinţă la DN26. În alegerea locului de debarcare a ţigărilor a cântărit în mod favorabil şi faptul că inculpaţii se puteau deplasa în mod facil cu autovehiculul destinat transportului ţigărilor până în apropiere de malul râului Prut pe digul de protecţie. De asemenea malul împădurit al râului Prut le oferea atât acestora cât şi membrilor moldoveni ai grupului infracţional protecţia vizuală în momentele debarcării ţigărilor şi al transportului acestora spre mijlocul de transport. În acest context membrii grupului infracţional au demarat procedurile în vederea introducerii în ţară a cantităţilor de ţigarete, aceştia împărţindu-şi rolurile pe care trebuiau să le joace pentru îndeplinirea cu succes a activităţilor infracţionale.

În actul de sesizare se menţionează că, în cadrul grupului infracţional, fiecare membru avea roluri bine stabilite, a căror îndeplinire condiţiona realizarea cu succes a scopului infracţional comun, respectiv acela al obţinerii unor importante venituri materiale ca urmare a introducerii în România, a unor importante cantităţi de ţigări, prin trecerea acestora, în mod fraudulos, peste frontiera de stat.

Astfel, în cadrul grupului infracţional făptuitorul "A.", avea rolul de a organiza membrii moldoveni ai grupului infracţional în vederea realizării trecerii peste frontiera de stat a cantităţilor de ţigări, respectiv transportul ţigărilor de la locul de depozitare din Republica Moldova către malul râului Prut, încărcarea acestora în ambarcaţiunile ce aveau rolul de a le transporta de la malul moldovenesc al râului până la malul românesc al râului Prut.

Din investigaţiile efectuate a reieşit faptul că membrii grupului infracţional deţineau în Republica Moldova un spaţiu de depozitare, situat în localitatea Cahul, locaţie în care era depozitată o cantitate mare de baxuri cu ţigări ce urmau a fi trecute ilegal în România.

Conform indicaţiilor date de făptuitorul "A.", inculpaţii S.M. şi C.M. au identificat, prin intermediul reţelei Internet, autoutilitara marca F.T., ce era oferită spre vânzare de numita B.M.A., autovehiculul urmând a fi utilizat exclusiv pentru transportul cantităţii de ţigări de la malul râului Prut spre beneficiarul acestora.

Astfel, la data de 06 mai 2012 inculpaţii M.N., C.M. şi S.M. s-au deplasat în municipiul Bucureşti, unde au cumpărat de la numita B.M.A. autoutilitara înmatriculată sub numărul sus-menţionat, contra sumei de 4.100 euro, fiind încheiat cu inculpatul C.M. un contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit. Suma de 4.100 euro stabilită ca preţ al autoutilitarei a fost achitată însă de inculpatul S.M., aceasta urmând să fie dedusă, ulterior, din profiturile realizate ca urmare a desfăşurării activităţilor de contrabandă. Autoutilitara a fost parcată pe str. T. din municipiul Galaţi, în zona cunoscută sub denumirea de "B.T.", cu scopul de a putea fi uşor de preluat în vederea realizării transportului de ţigări.

Prin actul de sesizare se arată că, în cadrul grupului infracţional, inculpatul M.N. avea rolul de a ţine legătura cu membrii moldoveni ai grupului infracţional organizat, printre care se număra şi făptuitorul "A.", pentru a organiza în bune condiţiuni trecerea cantităţilor de ţigări, în mod ilegal, peste frontiera de stat, iar pe de altă parte de a asigura traseul ce trebuia urmat de microbuzul în care se aflau încărcate ţigările după preluarea acestora de la malul râului Prut. În acest scop inculpatul M.N. trebuia să se deplaseze cu autoturismul marca O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB pe DN 26 pentru a identifica eventualele echipaje mobile ale poliţiei de frontieră care puteau deconspira activităţile ilegale desfăşurate de membrii grupului infracţional în zona de frontieră, iar după pătrunderea microbuzului în zona de frontieră avea rolul de a supraveghea în acelaşi scop DN 26 dintr-un punct fix, respectiv incinta staţiei de carburanţi dezafectată situată în imediată apropiere a "H.R.".

Prin rechizitoriu se arată că inculpatul S.M. avea rolul să se deplaseze cu autoturismul marca M. cu numărul de înmatriculare CCC pe DN 26 pentru a identifica eventualele echipaje mobile ale poliţiei de frontieră, precum şi rolul de a asigura traseul urmat de autoutilitara, încărcată cu ţigări, spre municipiul Galaţi, în calitate de antemergător. Inculpatul C.M. avea rolul de a se deplasa în municipiul Galaţi şi de a prelua, din locul în care se afla parcată, autoutilitara marca F.T. şi de a se deplasa spre locul convenit pentru preluarea ţigărilor de la malul râului Prut. În acest loc, cu ajutorul membrilor moldoveni ai grupului infracţional care treceau fraudulos frontiera de stat, avea rolul de a le prelua şi de a le încărca în mijlocul de transport special procurat, după care trebuia să le transporte pe raza municipiului Galaţi şi ulterior spre municipiul Bucureşti către beneficiarii acestora.

Conform înţelegerii, după preluarea cantităţii de ţigări de la malul râului Prut inculpatul C.M. trebuia să conducă autoutilitara marca F.T., în care acestea erau încărcate ţigările de contrabandă, pe drumul secundar ce face legătura între malul râului Prut şi DN 26, prin incinta fermei SC R.P. SA Galaţi, după care să-şi continue deplasarea pe aproximativ un kilometru pe DN 26.

În apropiere de intersecţia DJ 242 cu DN 26, acesta din urmă se intersectează cu un drum secundar, neasfaltat, ce face legătura cu localitatea Fântânele, comuna Scânteieşti, judeţul Galaţi, drum ce trebuia utilizat pentru a se deplasa până în această din urmă localitate. Ulterior, trebuia să-şi continue deplasarea cu autovehiculul în care se aflau încărcate ţigările pe drumul comunal ce face legătura între localitatea Fântânele şi localitatea Scânteieşti după care să urmeze DJ 261A până la DN 24A pe care trebuia să se deplaseze până la intersecţia acestuia cu DN 26, în apropiere de pădurea Gârboavele şi apoi, pe această din urmă cale de comunicaţie spre municipiul Galaţi.

Membrii grupului infracţional au ales pentru deplasarea spre municipiul Galaţi această rută urmărind să evite depistarea lor, aceştia cunoscând faptul că pe DN 26, calea ce mai scurtă spre municipiul Galaţi, erau amplasate, de regulă, cel puţin două puncte de control ale poliţiei de frontieră.

În tot acest timp, inculpatul C.M. trebuia să aibă asigurat traseul de inculpaţii S.M. şi M.N. Cel dintâi trebuia să se deplaseze cu autoturismul marca M. cu numărul de înmatriculare CCC, în calitate de antemergător, iar cel de-al doilea să urmeze traseul parcurs de autoutilitară cu autoturismul marca O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB, ambii având rolul de a-i semnala inculpatului C.M. prezenţa eventualelor echipaje de poliţie de pe traseu.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că în cursul lunii mai 2012, acţionând în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dar prin două acte materiale diferite, membrii grupului infracţional au încercat şi, respectiv, au reuşit introducerea în România, în mod ilegal, prin trecerea frauduloasă peste frontiera de stat, a unui număr total de 29.000 pachete de ţigări cu timbre de accizare emise de autorităţile fiscale ale Republicii Moldova, prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin comiterea faptelor ce fac obiectul prezentei cauze fiind de 255.026 RON, activitatea infracţională derulată fiind următoarea:

1. În noaptea de 06/07 mai 2012, în scopul desfăşurării activităţilor infracţionale, inculpatul M.N. s-a prezentat în PTF Oancea, judeţul Galaţi, pe sensul de intrare în România, la volanul autoturismului marca O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB, cu scopul declarat de a se deplasa pe raza municipiului Bucureşti, la aeroport. Întrucât acesta nu avea asupra sa permisul de conducere, nu i s-a permis intrarea în ţară. Ulterior, inculpatul M.N. a revenit în punctul de trecere având asupra sa permisul de conducere, astfel permiţându-i-se intrarea în România.

În intervalul de timp dintre cele două încercări de a pătrunde în România ale inculpatului M.N., inculpaţii C.M. şi S.M. au intrat în România prin PTF Oancea la bordul autovehiculului marca M. cu numărul de înmatriculare CCC, cu scopul declarat al unei deplasări în localitatea Oancea. Cei doi au părăsit punctul de trecere a frontierei şi s-au deplasat în viteză pe comunicaţia DN26, către municipiul Galaţi.

Întrucât existau indicii cu privire la intenţia membrilor grupului infracţional de a realiza introducerea în România a unei cantităţi de ţigări prin trecerea acestora peste râul Prut în seara zile de 06 mai 2012 organele de urmărire penală au procedat la organizarea prinderii în flagrant a acestora, sens în care a fost constituit un dispozitiv operativ.

În aceste condiţii, prin Ordonanţa provizorie nr. 73/AP/2012 din data de 06 mai 2012 s-a autorizat, cu titlu provizoriu, efectuarea de înregistrări de imagini în mediul ambiental asupra momentelor în care membrii grupului infracţional realizau activităţile de contrabandă.

Astfel, în data de 07 mai 2012, în jurul orei 03.28, prin utilizarea aparaturii de vedere pe timp de noapte ce funcţionează pe principiul termoviziunii, a fost surprins momentul în care autoutilitara marca F.T. de culoare albă, s-a deplasat pe comunicaţia DN26 dinspre localitatea Folteşti spre localitatea Vlăşcuţa, a părăsit DN26, a staţionat scurt timp în dreptul fermei SC R.P. SA după care a continuat deplasarea către râul Prut.

După aproximativ 4,5 kilometri parcurşi către Prut, la aproximativ 1,5 kilometri de malul apei, autoutilitara a schimbat direcţia de mers, înapoi către ferma aparţinând SC R.P. SA Galaţi după care a continuat, pentru o scurtă durată, deplasarea pe DN26 pe care l-a părăsit în dreptul hanului de la intrarea în localitatea Folteşti, cunoscut sub numele de "H.R.". Dispozitivul operativ a surprins momentul în care autoutilitara a părăsit DN 26 continuând deplasarea pe un drum secundar neasfaltat ce face legătura între DN26 şi localitatea Scânteieşti, fiind precedat de autoturismul marca M. cu numărul CCC, în calitate de antemergător. De asemenea, dispozitivul operativ a constatat faptul că autoturismul marca O.Z., condus de inculpatul M.N., a menţinut poziţia în staţia de carburanţi dezafectată din vecinătatea hanului pentru încă circa zece minute de la momentul devansării acestui reper de autoutilitara F.T., după care a început deplasarea către municipiul Galaţi, pe DN26.

S-a reţinut în actul de sesizare al instanţei că ulterior a reieşit faptul că activitatea infracţională a celor trei inculpaţi a fost perturbată de un eveniment de frontieră neprevăzut, respectiv intrarea ilegală în România peste râul Prut a unui grup de imigranţi, fapt ce a alertat deopotrivă autorităţile de frontieră române şi moldovene, considerente pentru care inculpaţii nu au finalizat activitatea de introducere ilegală a ţigărilor în România.

2. În noaptea de 14/15 mai 2012, inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. au participat la comiterea unei activităţi infracţionale de contrabandă, organizată astfel:

În data de 14 mai 2012, la ora 23,40, inculpaţii S.M. şi C.M. s-au prezentat pe sensul de intrare în România prin P.T.F. Oancea, la bordul autovehiculului M. cu numărul de înmatriculare CCC.

În jurul orelor 00.10, autoturismul M. a fost observat de unul dintre echipajele dispozitivului operativ, constituit de procuror şi lucrători de poliţie, deplasându-se cu mare viteză dinspre localitatea Oancea către municipiul Galaţi.

În data de 15 mai 2012, la ora 00.30, în baza unei înţelegeri telefonice cu ceilalţi doi inculpaţi, M.N. s-a prezentat pe sensul de intrare în România prin P.T.F. Galaţi rutier, la bordul autoturismului O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB (proces-verbal de constatare; fişe de evidenţă intrări/ieşiri în/din România; declaraţii inculpaţi).

Cei trei inculpaţi s-au întâlnit în municipiul Galaţi, în zona B.T. - unde fusese special parcată autoutilitara F.T. cu numărul de înmatriculare AAA - locaţie în care au hotărât că era momentul oportun pentru a introduce în acea noapte ţigările pe teritoriul României, cu ajutorul membrilor neidentificaţi ai grupului lor infracţional organizat, totodată convenind detaliile.

Astfel, au stabilit ca inculpatul C.M. să se urce singur la bordul autoutilitarei şi să se deplaseze cu ea pe malul românesc al Prutului, de unde urma să preia ţigările trecute peste râul Prut cu ambarcaţiuni.

Pentru derularea cu succes a activităţii de contrabandă, inculpaţii au decis de comun acord ca M.N. să asigure traseul, cu autoturismul O.Z. înmatriculat BBB, din localitatea Scânteieşti, judeţ Galaţi.

În acelaşi scop, conform înţelegerii făcute în cadrul grupului infracţional, inculpatul S.M. trebuia să asigure, din localitatea Chiraftei, judeţul Galaţi, traseul autoutilitarei în care urmau a fi încărcate şi transportate ţigările, utilizând autovehiculul M. înmatriculat CCC.

Astfel, conform planificării, inculpaţii au plecat spre locaţiile respective, fiecare la bordul unuia dintre cele trei autovehicule utilizate în activitatea lor de contrabandă.

Totodată, cu aceeaşi ocazie inculpaţii au stabilit ca, în situaţia în care apăreau organele de poliţie, să se anunţe reciproc prin intermediul posturilor telefonice mobile moldoveneşti, cumpărate special pentru activitatea de contrabandă organizată şi desfăşurată de ei, astfel cum am arătat mai sus.

În jurul orelor 01.30, autovehiculul M. CCC a fost observat la intrarea în localitatea Folteşti, deplasându-se dinspre municipiul Galaţi, fiind urmat la mică distanţă de autoutilitara F.T. AAA.

Echipajul dotat cu aparatura ce termoviziune a observat apoi acest din urmă vehicul deplasându-se dinspre localitatea Folteşti spre localitatea Oancea, în curba din dreptul fermei SC R.P. SA părăsind drumul naţional DN26 şi intrând în incinta fermei, iar apoi continuând deplasarea către râul Prut şi dispărând din raza vizuală, după digul de protecţie al râului Prut, în imediata apropiere a SGA nr. 3 Folteşti.

Autoutilitara a fost de asemenea observată de către echipa de flagrant deplasându-se pe traseul ferma SC R.P. SA către râul Prut, având în funcţiune doar luminile de poziţie, în habitaclu aflându-se doar conducătorul auto.

Datorită configuraţiei terenului, în momentul în care autoutilitara se afla pe dig, pentru a se deplasa pe malul râului Prut, echipa de flagrant a procedat în urma vehiculului la amplasarea dispozitivului de reţinere şi captură, sens în care pe itinerariul de deplasare a autovehiculului către comunicaţia DN26, la o distanţă de aproximativ 40 de metri faţă de frontiera de stat, a fost amplasat un dispozitiv antipneu, în scopul imobilizării autoutilitarei în cazul în care conducătorul auto nu se supunea semnalelor de oprire regulamentare.

După aproximativ 15 - 20 minute, ulterior momentului în care echipa de flagrant a identificat ca fiind zgomotul unor portiere ce au fost închise, autoutilitara F.T. AAA a apărut pe digul de protecţie al râului Prut, în sensul de deplasare dinspre frontiera de stat către comunicaţia rutieră DN26, respectiv localitatea Folteşti, având luminile de poziţie aprinse şi viteza de rulare de aproximativ 5 - 10 km/h (proces-verbal de constatare).

S-a procedat la efectuarea semnalelor regulamentare de oprire a autovehiculului în cauză, moment în care, concomitent cu somaţia "Poliţia de Frontieră - STAI!", conducătorul autoutilitarei a demarat în trombă, forţând trecerea peste dispozitivul antipneu şi încercând acroşarea a doi poliţişti de frontieră, membri ai echipei de flagrant.

Datorită vitezei de deplasare a autovehiculului, precum şi a intenţiei vădite de a accidenta membrii din echipă, poliţiştii de frontieră au procedat la aplicarea unor tehnici, mijloace şi procedee specifice poliţieneşti, sens în care s-a încercat oprirea în ultimă instanţă a autoutilitarei şi reţinerea conducătorului prin spargerea parbrizului, şocul loviturii determinând spargerea geamului lateral stânga.

F.T. AAA a continuat însă deplasarea în mare viteză, forţând barajul poliţiştilor şi îndreptându-se către DN25, motiv pentru care o altă echipă s-a deplasat către acesta.

La jumătatea distanţei dintre digul de protecţie al râului Prut şi DN26, inculpatul C.M. a abandonat autoutilitara pe care o condusese conform traseului şi modalităţii indicate mai sus, fugind pe solele din apropiere către localitatea Stoicani - fiind observat în permanenţă de aparatura de vedere pe timp de noapte din dotarea echipelor operative.

Toate echipele din dispozitiv au procedat la încercuirea şi scotocirea zonei în care fusese semnalat inculpatul C.M., utilizându-se în acest sens aparatura cu termoviziune.

După ce s-a folosit de vegetaţia unui canal pentru a evita prinderea sa, în jurul orelor 04.00, inculpatul C.M. a fost capturat şi identificat.

În timp ce era însă urmărit, inculpatul C.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul S.M., care i-a cerut să fugă.

Înţelegând că activitatea de contrabandă a grupului lor infracţional fusese depistată de organele de urmărire penală, S.M. a părăsit zona unde aşteptase cu autoturismul M. CCC să asigure traseul autoutilitarei, deplasându-se în localitatea Adjud, judeţ Vrancea, cu intenţia de a trece ulterior în mod ilegal frontiera în Republica Moldova, întrucât bănuia că fusese dat în urmărire în punctele de trecere a frontierei.

Totodată, l-a contactat la rândul său pe inculpatul M.N. şi i-a cerut să abandoneze zona unde acesta din urmă aşteptase cu autoturismul O.Z. BBB să asigure traseul autoutilitarei cu ţigări, anunţându-l că apăruseră "probleme" cu transportul ţigărilor de contrabandă.

Fiind astfel avertizat, inculpatul M.N. a întors şi s-a deplasat cu intenţia de a ajunge în PTF Galaţi rutier pentru a trece graniţa în Republica Moldova.

Simultan însă cu activitatea de urmărire în teren a inculpatului C.M., s-a procedat la căutarea celorlalţi membri ai grupului infracţional organizat, ocazie cu care, în jurul orelor 03.20, a fost observat autoturismul O.Z. BBB deplasându-se pe strada B. dinspre municipiul Galaţi către Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi rutier.

Procedându-se la oprirea în trafic a respectivului autovehicul, s-a constatat că era condus de către inculpatul M.N.

În noaptea respectivă de 14/15 mai 2012 nu s-a reuşit însă şi prinderea inculpatului S.M., care a părăsit zona şi s-a deplasat în localitatea Adjud, judeţ Vrancea (declaraţii inculpat S.M.).

După prinderea inculpatului C.M., care după urmărirea descrisă mai sus a abandonat în cele din urmă autoutilitara, s-a procedat la cercetarea locului faptei, inculpatul conducând echipa operativă la malul râului Prut, pe direcţia localităţii Folteşti, judeţ Galaţi, în imediata apropiere a cantonului S.G.A. nr. 3 Folteşti şi afirmând că prin respectiva locaţie fusese introdusă pe teritoriul României, de către membrii grupului său infracţional, cantitatea de 29.000 pachete de ţigări cu timbru de acciză Republica Moldova.

Procedându-se la examinarea solului de la firul apei, s-au constatat pe o porţiune de aproximativ 5 metri pătraţi mai multe urme plantare suprapuse în mod repetat, motiv pentru care nu s-a putut proceda la identificarea şi fixarea unei anumite tipologii de încălţăminte. De asemenea, la o distanţă de un metru faţă de porţiunea indicată, au fost găsite două fragmente de bandă adezivă de culoare maronie.

La 20 metri de râul Prut a fost observată pe sol o cărare de urme create de anvelope de un autovehicul, care însă nu au putut conduce la identificarea unui anumit tipar al pneului sau a ecartamentului, datorită solului uscat şi acoperit de vegetaţie. Urmele imprimate pe vegetaţie au relevat totuşi efectuarea unor manevre succesive necesare poziţionării autovehiculului.

S-a constatat că respectiva cărare de urme se continua, traversând digul de protecţie, pe un drum neamenajat ce face legătura dintre malul râului Prut şi DN26 prin incinta fermei SC R.P. SA, drum ce trece la 3 metri de cantonul SGA nr. 3 Folteşti.

La jumătatea respectivului drum a fost identificată autoutilitara F.T. cu numărul de înmatriculare AAA, despre care inculpatul C.M. a afirmat la faţa locului că transportase cu ea ţigările de contrabandă.

Procedându-se la cercetarea autoutilitarei, în compartimentul marfă au fost găsite depozitate un număr de 40 de colete, confecţionate din saci de rafie, prinşi câte doi cu bandă adezivă de culoare maronie, şi prevăzute cu torţi din material textil. Fiecare colet conţinea pachete de ţigări, ambalate câte 10, în urma inventarierii constatându-se existenţa unui număr de 29.000 pachete (15.880 pachete de ţigări marca "C."; 13.120 pachete de ţigări marca "D."), toate având timbru de acciză Republica Moldova (proces-verbal de cercetare la faţa locului; planşă foto anexă).

Întreaga cantitate de ţigări a fost ridicată şi depusă la camera de corpuri delicte a S.T.P.F. Galaţi conform dovezii din data de 16 mai 2012.

În data de 18 mai 2012, în jurul orelor 19.45, inculpatul S.M. a fost depistat în zona de competenţă a Sectorului Poliţie de Frontieră Bivolari - I.T.P.F. Iaşi, la aproximativ 30 de metri de râul Prut, în timp ce încerca să treacă fraudulos frontiera de stat a României pentru a ajunge în Republica Moldova, având asupra sa un colet învelit în folie de culoare neagră, lipit cu bandă adezivă.

În respectivul colet au fost identificate, cu ocazia percheziţiei corporale efectuate asupra inculpatului S.M., mai multe bunuri, valori şi documente, printre care suma de 3.250 euro, acte (inclusiv de stare civilă) emise pe numele inculpatului C.M., documente vizând autovehiculele înmatriculate cu numerele AAA, respectiv CCC, precum şi înscrisuri olografe privind socoteli de cantităţi şi preţuri pentru ţigările de contrabandă.

Potrivit relaţiilor furnizate de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi prin adresa din 21 mai 2012, valoarea în vamă a celor 29.000 pachete de ţigări depistate în autoturismul folosit de inculpaţi se ridică la suma totală de 255.026 RON. Apreciindu-se ca fiind dovedită situaţia de fapt mai sus prezentată, s-a considerat de către procurorii care au instrumentat cauza că, în cauză, în sarcina fiecăruia dintre inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. se poate reţine săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 270 alin. (1) în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Analizând şi coroborând mijloacele de probă administrate, instanţa de fond a apreciat ca fiind parţial corectă situaţia de fapt reţinută prin actul de inculpare. În opinia primei instanţe, materialul probator administrat în cauză demonstrează în mod suficient şi convingător existenţa infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 270 alin. (1) în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în formă simplă, şi, respectiv, de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, în formă simplă.

În acest sens s-a arătat că, potrivit art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Art. 274 din acelaşi act normativ arată că faptele prevăzute la art. 270 - 273, săvârşite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

A reţinut instanţa de fond că, în cauză, este în afara oricărei îndoieli faptul că la data de 14/15 mai 2012 inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. au participat la activitatea de contrabandă, aceştia recunoscând de altfel implicarea lor în săvârşirea acestei infracţiuni. Astfel, inculpatul C.M. a fost depistat în apropierea Fermei SC R.P. SA, în timp ce transporta ţigări având timbru de accizare din Republica Moldova, după ce, în prealabil, a fost observat şi înregistrat, cu ajutorul camerelor de supraveghere, încărcând în autoutilitara (pe care o cumpărase anterior inculpatul S.M. de la Bucureşti) mai multe baxuri de ţigări. Totodată, din probele administrate reiese înţelegerea inculpaţilor ca autoutilitara să fie condusă de inculpatul C.M. de la râul Prut în municipiul Galaţi, iar inculpaţii S.M. şi M.N. să asigure traseul pentru a verifica dacă sunt echipaje de poliţie.

Pe de altă parte, instanţa de fond a constatat, din întreg materialul probator, că nu se poate reţine existenţa actului material din data de 06/07 mai 2012, astfel cum s-a reţinut prin rechizitoriu, întrucât inculpaţii nu au ajuns la râul Prut pentru a prelua bunurile sau mărfurile introduse prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Este adevărat că inculpaţii s-au deplasat spre râul Prut, dar s-au întors întrucât, astfel cum au arătat inculpaţii în declaraţiile lor, în acea noapte cetăţenii moldoveni nu au traversat cu baxurile de ţigări peste râul Prut, fiind anunţaţi telefonic că activitatea se va amâna pentru o dată ulterioară. Astfel, activitatea inculpaţilor din data de 06/07 mai 2012 a rămas în faza actelor de executare, întrucât cantitatea de ţigări nu a fost introdusă în ţară.

În consecinţă, a apreciat prima instanţă că nu poate fi reţinută în sarcina inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M. tentativa la infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 pentru data de 06/07 mai 2012, pentru că, astfel cum s-a arătat, ţigările nu au fost introduse pe teritoriul României la acea dată, ci la o dată ulterioară, când s-a consumat infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, în data de 14/15 mai 2012. Deplasarea inculpaţilor către graniţă constituie acte de pregătire în vederea punerii în executare a infracţiunii, executare care nu a început întrucât ţigările nu au fost introduse pe teritoriul României la data de 06/07 mai 2012, ci ulterior, la data de 14/15 mai 2012.

S-a menţionat că susţinerea din actul de sesizare al instanţei, potrivit căreia introducerea ţigărilor în România nu a avut loc întrucât a existat un incident la graniţă legat de pătrunderea unor imigranţi este o presupunere care nu are corespondent în probele administrate în cursul urmăririi penale şi nu se coroborează nici cu declaraţiile inculpaţilor.

În opinia instanţei de fond, activitatea infracţională a celor trei inculpaţi se circumscrie dispoziţiilor art. 270 alin. (1), raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, dar fără a se reţine forma continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. Trecerea frauduloasă a baxurilor de ţigări a avut loc o singură dată, când s-a consumat infracţiunea, în noaptea de 14/15 mai 2012.

A conchis prima instanţă că, din modalitatea în care s-au petrecut faptele deduse judecăţii în prezenta cauză, rezultă - în afara oricărei îndoieli - că inculpaţii au participat la săvârşirea unei infracţiuni de contrabandă în condiţiile art. 274 din Legea nr. 86/2006, aceştia având reprezentarea faptului că în activitatea infracţională sunt implicate mai multe persoane, acţionând cu intenţie directă, iar acţiunile lor, săvârşite în scopul ducerii la bun sfârşit a activităţii infracţionale, fiind corelate din punct de vedere subiectiv.

Având în vedere cele reţinute, instanţa de fond, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1), raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

Pe de altă parte, a arătat prima instanţă că în sarcina celor trei inculpaţi trebuie reţinută săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, mijloacele de probă administrate în cauză susţinând - în mod neechivoc - existenţa unui astfel de grup infracţional organizat, aşa cum este definit de art. 2 lit. a) din legea menţionată. Astfel, potrivit art. 2 lit. a) teza I din Legea nr. 39/2003 prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, în teza a II-a a aceluiaşi aliniat prevăzându-se că nu constituie grup infracţional organizat, grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are conţinut sau o structură determinată, ori roluri prestabilite pentru membrii său în cadrul grupului.

Deşi s-a susţinut de către inculpaţi, prin apărători, că nu au făcut parte dintr-un grup organizat, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, instanţa de fond a arătat că nu poate fi primit acest punct de vedere întrucât, după cum se poate observa din analiza textului art. 7 din Legea nr. 39/2003, este necesar ca grupul infracţional organizat să fie format din trei sau mai multe persoane şi să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat, în cadrul grupului să existe o subordonare ierarhică prestabilită, o ierarhizare în rândul membrilor grupului, respectiv rolul fiecărui membru în comiterea infracţiunilor să fie dinainte cunoscut.

Prima instanţă a apreciat că, în cauza de faţă, condiţiile prevăzute de lege pentru existenţa grupului infracţional organizat au fost probate în mod neîndoielnic. Astfel, una dintre condiţiile de existenţă a grupului infracţional organizat impune ca acesta să nu aibă caracter ocazional, să aibă o continuitate în timp, să fie constituit pe baza unei înţelegeri prealabile, în care membrii să aibă roluri prestabilite şi reguli specifice unei unităţi structurate. Or, din declaraţiile date de inculpaţi pe parcursul procesului penal de faţă rezultă că activitatea desfăşurată de ei nu a avut caracter ocazional, între ei existând o înţelegere anterioară de a săvârşi acte de contrabandă, a avut continuitate în timp, iar fiecare dintre inculpaţi avea rolul său bine stabilit. Astfel, inculpatul C.M. era cel care conducea autoutilitara ce transporta ţigările, M.N. era cel care asigura traseul şi atenţiona pe ceilalţi inculpaţi de existenţa vreunui echipaj de poliţie, iar inculpatul S.M. era cel care ţinea legătura cu făptuitorul "A." pentru a cunoaşte data introducerii în ţară a ţigărilor.

În ceea ce priveşte atitudinea psihică, membrii grupului trebuie să cunoască faptul că fac parte dintr-o grupare creată tocmai pentru comiterea unor infracţiuni grave, precum şi rolul şi atribuţiile pe care le vor avea în cadrul grupului, iar din mijloacele de probă administrate în cauza de faţă rezultă că inculpaţii au avut roluri prestabilite şi că au acţionat în mod coordonat o anumită perioadă de timp, în cadrul unei ierarhii prestabilite.

A precizat instanţa de fond că, în speţă, este evident că între inculpaţi, pe de o parte, şi celelalte persoane (rămase neidentificate) participante la activitatea de contrabandă, pe de altă parte, a existat o cooperare specifică pluralităţii constituite.

Pentru aceleaşi considerente, prima instanţă a apreciat că în cauză nu se poate reţine săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunii prevăzute de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, astfel încât cererea acestora, de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, a fost respinsă.

În final, constatând că faptele deduse judecăţii prezintă gradul de pericol social specific unor infracţiuni, faţă de împrejurările în care s-au comis faptele şi de urmările produse, instanţa de fond a apreciat că se impune aplicarea - faţă de fiecare inculpat - a câte unei pedepse cu închisoarea, pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina lor, o atare pedeapsă constituind un mijloc apt de reeducare a acestora, astfel încât să se formeze o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială. A arătat prima instanţă că, din definiţia dată pedepsei la art. 52 C. pen. rezultă trăsăturile acesteia, respectiv "o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului". Aşadar, prin aplicarea pedepsei nu trebuie să se urmărească doar reprimarea infractorului, ci şi formarea la acesta a unei noi atitudini faţă de valorile sociale, între cele două faţete ale pedepsei, de a fi o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare, trebuie să existe o concordanţă deplină, constrângerea fiind un mijloc sau un instrument de continuare în condiţii speciale a procesului educativ.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M., în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen., instanţa de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina lor, pericolul social concret al faptelor comise (apreciat şi prin prisma cantităţii de ţigări pentru care s-a încercat introducerea în ţară), modul de săvârşire al faptei (pe timp de noapte), atitudinea fiecăruia dintre inculpaţi pe parcursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti (toţi cei trei inculpaţi au fost sinceri în faţa organelor de cercetare penală, încă de la primele cercetări, au recunoscut săvârşirea infracţiunilor, contribuind la aflarea adevărului şi la stabilirea situaţiei de fapt) şi persoana fiecărui inculpat (toţi inculpaţii au familii, au asigurate mijloace de trai, sunt la primul impact cu legea penală, sunt cunoscuţi în comunitatea din care provin ca fiind persoane care nu au creat probleme). Observând că cei trei inculpaţi se află la primul conflict cu legea penală şi că, astfel cum rezultă din actele în circumstanţiere depuse la dosarul cauzei, anterior comiterii faptelor din prezenta cauză, aceştia au avut un comportament corespunzător în societate, instanţa de fond a reţinut în favoarea lor circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., dând astfel relevanţă corespunzătoare prevederilor art. 76 C. pen. în cadrul individualizării pedepselor. Totodată, prima instanţă a dat eficienţă şi dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., care prevăd reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor, faţă de cele reţinute mai sus, s-a apreciat de instanţa de fond că reeducarea inculpaţilor este posibilă şi fără executarea efectivă a acesteia, dispunându-se astfel suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, impunându-se fiecărui inculpat, în baza art. 86³ C. pen., respectarea mai multor măsuri de supraveghere (să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă). Instanţa de fond a apreciat că în speţă sunt întrunite atât condiţiile privitoare la pedeapsă, cât şi condiţiile privitoare la persoana fiecărui inculpat (aceştia sunt căsătoriţi, au copii în întreţinere, au un comportament bun în societate, nu au antecedente penale, au recunoscut şi regretat săvârşirea infracţiunilor) pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

De asemenea, în baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia fiecărui inculpat asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere, în ipoteza săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

În fine, în baza art. 71 alin. (5) C. pen., instanţa de fond a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpaţilor, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale.

Cu privire la măsura arestării preventive luate faţă de inculpaţi în cauză, instanţa de fond a observat că inculpaţii C.M. şi M.N. au fost reţinuţi pentru 24 de ore în baza Ordonanţelor de reţinere nr. 34 şi 35 din data de 15 mai 2012, iar inculpatul S.M. a fost reţinut pentru 24 de ore în baza Ordonanţei de reţinere nr. 36 din data de 19 mai 2012. Prin încheierea de şedinţă din data de 19 mai 2012 a Tribunalului Galaţi s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor C.M. şi M.N., pentru 29 de zile (emiţându-se mandatele de arestare preventivă nr. 44/U şi 45/U din 16 mai 2012), iar prin încheierea de şedinţă din data de 19 mai 2012 a Tribunalului Galaţi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S.M., pentru 29 de zile (emiţându-se mandatul de arestare preventivă nr. 46/U din 19 mai 2012). La baza luării măsurii arestării preventive a inculpaţilor au fost avute în vedere temeiurile prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. Pe parcursul procesului penal, instanţa a verificat periodic legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

Având în vedere că inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. au fost cercetaţi în stare de arest preventiv şi faţă de modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanţa de fond, potrivit art. 350 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor, dacă nu sunt arestaţi în alte cauze.

Potrivit art. 88 C. pen., s-au dedus din pedepsele aplicate perioadele executate de inculpaţi, în stare de reţinere şi arest preventiv, de la data de 15 mai 2012 până la zi (pentru inculpaţii C.M. şi M.N.), respectiv de la data de 19 mai 2012 până la zi (pentru inculpatul S.M.).

Pe latură civilă, instanţa de fond a reţinut că Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 255.026 RON, reprezentând cuantumul drepturilor vamale şi al altor taxe datorate în vamă la data de 15 mai 2012, aferente celor 29.000 pachete de ţigări introduse ilegal în ţară de grupul infracţional din care fac parte inculpaţii. Astfel, s-a precizat de către partea civilă că valoarea în vamă a celor 13120 pachete de ţigări marca "D." este de 8595 RON, taxa vamală datorată bugetului de stat, în condiţiile în care acestea sunt importate legal, este de 4951 RON, acciza datorată în aceleaşi condiţii este de 86431 RON, iar TVA.-ul aferent este de 23994 RON; pentru cele 15880 pachete de ţigări marca "C." valoarea în vamă este de 10404 RON, taxa vamală datorată bugetului de stat, în condiţiile în care acestea sunt importate legal, este de 5993 RON, acciza datorată în aceleaşi condiţii este de 104614 RON, iar TVA.-ul aferent este de 29043 RON în aceste condiţii, potrivit susţinerilor părţii civile, prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin comiterea infracţiunii de contrabandă la care au participat şi inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. ar fi de 255.026 RON.

A apreciat prima instanţă că, prin obligarea, pe de o parte, a inculpaţilor la plata sumei de 255.026 RON către partea civilă Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, reprezentând cuantumul drepturilor de import pentru cele 29.000 pachete de ţigări introduse fraudulos în ţară prin contrabandă, şi prin confiscarea, pe de altă parte, a celor 29.000 pachete de ţigări, s-ar ajunge în fapt la o dublă sancţionare, din punct de vedere material, pentru una şi aceeaşi activitate infracţională.

Or, în opinia instanţei de fond, obligarea inculpaţilor la plata taxelor vamale, a accizelor şi a TVA.-ului aferent ce ar fi fost datorate statului dacă ţigările ar fi fost introduse legal în ţară, ca şi sancţiune civilă reparatorie, contravine principiilor răspunderii civile delictuale. Pentru a putea fi atrasă răspunderea civilă delictuală a inculpaţilor, este necesară întrunirea a patru condiţii: să se fi cauzat un prejudiciu; să se fi săvârşit o faptă ilicită; între fapta ilicită şi prejudiciu să existe raport de cauzalitate; fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu să fi fost săvârşită cu vinovăţie. În cauza de faţă, prima instanţă a apreciat că nu este îndeplinită condiţia privitoare la existenţa prejudiciului. Prejudiciul material presupune o lezare certă şi actuală a patrimoniului celui care pretinde producerea prejudiciului respectiv. În cazul infracţiunii de contrabandă, care este o infracţiune de pericol, nu se poate vorbi despre producerea vreunui prejudiciu, numai prin introducerea în ţară, în mod fraudulos, a unor mărfuri de contrabandă. Nefiind urmată de introducerea respectivelor mărfuri în circuitul comercial, nu se cauzează vreun prejudiciu bugetului de stat. Dacă s-ar fi reuşit introducerea mărfurilor de contrabandă în circuitul comercial, evident s-ar fi produs o fraudare a bugetului de stat prin neplata taxelor vamale, a accizelor şi a TVA.-ului aferent. În situaţia în care mărfurile de contrabandă sunt interceptate şi, ulterior, confiscate de către autorităţi, prejudicierea bugetului de stat nu se produce, întrucât mărfurile respective nu au fost valorificate de către făptuitori, şi nici nu mai există vreo posibilitate ca prejudiciul să se producă în viitor. În opinia instanţei de fond, o atare soluţie este şi în spiritul dispoziţiilor art. 277 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, potrivit cărora atunci când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în RON. per a contrario, atunci când mărfurile sau bunurile care au făcut obiectul infracţiunii de contrabandă se găsesc şi sunt ulterior confiscate, infractorul nu va mai fi obligat la plata echivalentului lor în RON. În acelaşi sens s-a pronunţat şi instanţa supremă prin Decizia penală nr. 1644/2003 (publicată în Revista de Drept Penal nr. 3/2004, p. 164). A mai arătat prima instanţă că, la stabilirea echivalentului în RON a mărfurilor sau bunurilor care au făcut obiectul infracţiunii şi care nu se găsesc, trebuie avută în vedere, potrivit art. 654 din Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal al României (adoptat prin H.G. nr. 707/2006), valoarea în vamă a acestora, la care se adaugă drepturile de import şi alte drepturi legal datorate, reprezentând impozite şi taxe ce se stabilesc la punerea în liberă circulaţie a mărfurilor, aşadar tocmai ceea ce solicită partea civilă Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi în cauza de faţă. Or, în afara unor dispoziţii legale exprese, nu se poate admite aceeaşi soluţie pentru două ipoteze diametral opuse. Potrivit art. 256 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, datoria vamală se stinge prin:

a) plata cuantumului drepturilor;

b) remiterea cuantumului drepturilor;

c) invalidarea declaraţiei vamale depuse pentru un regim vamal ce implică obligaţia de plată a drepturilor;

d) confiscare;

e) distrugerea prin dispoziţia autorităţii vamale;

f) abandonul în favoarea statului;

g) pierderea mărfurilor datorită cazului fortuit sau forţei majore;

h) scăderea cantitativă a mărfurilor datorită unor factori naturali, pentru partea corespunzătoare procentului de scădere.

Aşadar, a apreciat instanţa de fond că prin confiscarea bunurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al României, se realizează stingerea datoriei vamale aferentă bunurilor respective.

Deşi în alin. (2) al aceluiaşi articol se prevede că stingerea datoriei vamale în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) - h) (n.n. - aşadar, şi în cazul confiscării) operează numai dacă situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă, în cazul mărfurilor declarate pentru un regim vamal ce implică obligaţia de plată a drepturilor, este evident că această ipoteză nu se poate aplica în cazul mărfurilor introduse ilegal în ţară prin alte locuri decât cele destinate controlului, fiind exclusă de plano într-o asemenea situaţie acordarea liberului de vamă de către autorităţile vamale.

În rezolvarea acţiunii civile formulate în prezenta cauză, instanţa de fond a avut în vedere şi hotărârile pronunţate de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene în cauzele C-230/8 (Dansk Transport og Logistik împotriva Skatteministeriet), respectiv C-459/2007 (Veli Eishani împotriva Hauptzollamt Linz) în care s-au stabilit următoarele:

- împrejurările în care mărfurile care sunt reţinute, în momentul introducerii pe teritoriul vamal comunitar, de autorităţile vamale şi fiscale locale în zona în care se află primul birou vamal situat la frontiera externă a Comunităţii şi care sunt distruse simultan sau ulterior de autorităţile menţionate, mărfurile rămânând în permanenţă în posesia acestora, intră în cadrul noţiunii de "mărfuri puse sub sechestru şi confiscate simultan sau ulterior" care figurează la articolul 233 primul parag. lit. (d) din Regulamentul (CEE) nr. 2913 din 92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 955/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 aprilie 1999, astfel încât datoria vamală se stinge în temeiul acestei dispoziţii;

- art. 5 alin. (1) al treilea parag. şi art. 6 alineatul (1) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi privind deţinerea, circulaţia şi monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/99/CE a Consiliului din 30 decembrie 1996, trebuie interpretate în sensul că trebuie să se considere că mărfurile care sunt puse sub sechestru de autorităţile vamale şi fiscale locale în momentul introducerii acestora pe teritoriul vamal al Comunităţii şi care sunt distruse simultan sau ulterior de autorităţile menţionate fără a fi ieşit vreun moment din posesia acestora nu au fost importate în Comunitate, astfel încât faptul generator al accizei în privinţa acestora nu se produce. Mărfurile care sunt puse sub sechestru după ce au fost introduse ilegal pe acest teritoriu, şi anume din momentul în care au ieşit din zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, şi care sunt distruse simultan sau ulterior de autorităţile menţionate fără a fi ieşit vreun moment din posesia acestora nu sunt considerate într-un regim de "suspendare a accizelor", în sensul dispoziţiilor coroborate ale art. 5 alin. (2) primul parag. şi ale art. 6 alin. (1) lit. (c) din directiva menţionată, precum şi ale art. 84 alin. (1) lit. (a) şi ale art. 98 din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/99, şi ale art. 867a din Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1662/1999 al Comisiei din 28 iulie 1999, astfel încât faptul generator al accizei pentru aceste mărfuri se produce şi, prin urmare, acciza devine exigibilă;

- art. 2 pct. 2, art. 7 şi art. 10 alin. (3) din A şasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999, trebuie interpretate în sensul că trebuie să se considere că mărfurile care sunt puse sub sechestru de autorităţile vamale şi fiscale locale în momentul introducerii acestora pe teritoriul Comunităţii şi care sunt distruse simultan sau ulterior de autorităţile menţionate fără a fi ieşit vreun moment din posesia acestora nu au fost importate în Comunitate, astfel încât faptul generator al taxei pe valoarea adăugată nu se produce în privinţa lor, şi că, prin urmare, această taxă nu devine exigibilă. Totuşi, dispoziţiile coroborate ale art. 10 alin. (3) al doilea parag. şi ale art. 16 alineatul (1)(B) lit. (c) din această directivă, precum şi ale art. 867a din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1662/1999, trebuie interpretate în sensul că pentru mărfurile puse sub sechestru de aceste autorităţi după ce au fost introduse ilegal pe acest teritoriu, şi anume din momentul în care acestea au trecut de zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, şi au fost distruse simultan sau ulterior de autorităţile menţionate fără a fi ieşit vreun moment din posesia acestora, faptul generator al taxei pe valoarea adăugată se produce şi această taxă este exigibilă, chiar dacă aceste mărfuri sunt plasate ulterior într-un regim vamal.

În opinia primei instanţe, în speţa de faţă nu se poate vorbi despre mărfuri introduse ilegal pe teritoriul României, ci doar despre mărfuri cu privire la care s-a încercat introducerea pe teritoriul României, atâta vreme cât inculpaţii au fost depistaţi în chiar momentul în care încercau introducerea ţigărilor în România, însă au fost depistaţi de către autorităţile de frontieră, într-o zonă care se află sub permanenta supraveghere a acestora. Or, întrucât depăşirea zonei în care se afla primul birou vamal nu s-a produs (inculpaţii fiind depistaţi într-o zonă aflată sub permanenta supraveghere a autorităţilor de frontieră), iar ţigările care au făcut obiectul contrabandei nu au intrat în circuitul comercial, respectiv nu au fost distribuite pentru a fi cumpărate de consumatori pe piaţa "neagră", fiind indisponibilizate în vederea confiscării de către autorităţi, inculpaţii nu pot fi obligaţi la plata taxelor vamale, a accizelor şi a TVA.-ului aferente, astfel cum s-a solicitat de către partea civilă.

În consecinţă, instanţa de fond a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţi, în folosul statului, a bunurilor depuse la Camera de corpuri delicte a I.J.P.F. Galaţi, conform dovezii de primire din 16 mai 2012 (Dosarul nr. 99/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi), respectiv 13.120 pachete de ţigări marca "D." şi 15880 pachete de ţigări marca "C.".

De asemenea, faţă de rezolvarea dată laturii civile a cauzei, în temeiul art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., în referire la art. 169 alin. (1) C. proc. pen., instanţa de fond a dispus restituirea, după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale, către inculpatul S.M., a sumei de 3.250 euro, indisponibilizată în contul RO.EUR (cod IBAN RO67), deschis la C.B., Sucursala Galaţi (recipisa de consemnare din data de 31 mai 2012).

În fine, s-a dispus ridicarea - la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale - a sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 99/D/P/2012 din data de 01 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galaţi, cu privire la autovehiculul marca F.T. cu număr de înmatriculare AAA, proprietatea inculpatului C.M., cu privire la autovehiculul marca O.Z., cu numărul de înmatriculare BBB, aparţinând inculpatului M.N., precum şi cu privire la autovehiculul marca M., cu numărul de înmatriculare CCC, proprietatea inculpatului S.M.

Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţiei - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi şi partea civilă Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi.

În motivarea apelului, procurorul a susţinut că hotărârea primei instanţe este nelegală sub aspectul schimbării încadrărilor juridice date faptelor inculpaţilor, din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv din infracţiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001. S-a arătat că în mod greşit instanţa de fond a motivat că nu poate fi reţinută în sarcina inculpaţilor tentativa la infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 pentru data de 06/07 mai 2012 deoarece ţigările nu au fost introduse pe teritoriul României la acea dată, ci la o dată ulterioară, când s-a consumat infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, în data de 14/15 mai 2012, şi că deplasarea inculpaţilor către graniţă constituie doar acte de pregătire în vederea punerii în executare a infracţiunii, executare care nu a mai început întrucât ţigările nu au fost introduse pe teritoriul României la data de 06/07 mai 2012, ci ulterior, la data de 14/15 mai 2012. Or, rezultă din probele administrate în cauză că activitatea celor trei inculpaţi a fost întreruptă de un eveniment de la frontieră, respectiv intrarea ilegală în România, peste râul Prut, a unui grup de imigranţi, fapt ce a alertat autorităţile de frontieră române şi moldovene, inculpaţii nemaiputând finaliza activitatea de introducere ilegală a ţigărilor în România. S-a apreciat de către procuror că instanţa de fond greşit a reţinut în cuprinsul motivării că întreaga activitate derulată în noaptea de 06/07 mai 2012 nu reprezintă acte de executare, ci acte pregătitoare, fără a se observa că la dosarul de urmărire penală se află procesul-verbal de constatare, din care rezultă că la acea dată, în timp ce inculpaţii derulau activitatea infracţională în acea zonă, în dreptul stâlpului de frontieră 1312 au fost depistaţi 6 imigranţi, cetăţeni din Bangladesh, care trecuseră ilegal frontiera de stat, din Republica Moldova în România. Prezenţa poliţiei în zonă, datorită evenimentului produs, a întrerupt activitatea derulată de inculpaţi. Totodată, s-a mai arătat de procuror că instanţa de fond nu a analizat declaraţiile date la urmărire penală de inculpaţi, care au recunoscut şi au descris întreaga activitate infracţională derulată în noaptea de 06/07 mai 2012 (aflate la dosarul de urmărire penală) şi care se coroborează cu actul de constatare privind evenimentul produs la graniţă, împrejurare în care instanţa de fond ar fi trebuit să constate că activitatea infracţională a inculpaţilor din noaptea de 06/07 mai 2012 îmbracă forma tentativei. În susţinerea acestui motiv de recurs s-a mai susţinut de către procuror că, potrivit teoriei şi practicii în materie, există infracţiune continuată şi în cazul în care unele acţiuni se prezintă în forma faptei consumate, iar altele în forma tentativei, în speţa de faţă existând o situaţie de acest gen. Sub un al doilea aspect, hotărârea pronunţată de instanţa de fond a fost apreciată ca fiind nelegală în ceea ce priveşte respingerea pretenţiilor formulate de partea civilă Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, în sumă de 255.026 RON, reprezentând drepturi vamale de import aferente cantităţii de 29.000 pachete ţigări, introduse ilegal în ţară de grupul infracţional organizat. S-a apreciat de procuror că, potrivit art. 224 şi 256 din Legea nr. 86/2006, se impunea obligarea inculpaţilor la plata, în solidar, a sumelor indicate de partea civilă în cuprinsul adresei aflate la dosarul de urmărire penală (pentru cantitatea de 13.120 ţigări marca "D." valoarea drepturilor de import fiind în sumă de 115.376 RON, reprezentând taxe vamale, accize şi TVA, iar pentru cantitatea de 15.880 pachete de ţigări marca "C." valoarea drepturilor de import fiind în sumă de 139.650 RON, totalul celor două sume fiind de 255.026 RON). S-a invocat în acest sens practica Curţii de Apel Galaţi şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care s-a procedat în modalitatea arătată. În fine, un al treilea motiv de apel vizează netemeinicia hotărârii date sub aspectul modalităţii de executare a pedepselor şi a cuantumurilor acestora, respectiv sub aspectul reţinerii circumstanţelor atenuante. S-a apreciat că pedepsele rezultante de câte 2 ani şi 6 luni, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, potrivit art. 86¹ şi urm. C. pen., nu corespund gradului de pericol social al infracţiunilor săvârşite, nu sunt apte să ducă la reeducarea lor şi să atingă finalitatea înscrisă în art. 52 C. pen., având în vedere circumstanţele reale în care au acţionat, pluralitatea de infracţiuni, rolurile avute în cadrul grupului infracţional şi modalitatea concretă în care au acţionat, astfel cum a fost reţinută prin actul de sesizare.

În ceea ce priveşte apelul declarat de partea civilă Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, motivele acestuia coincid cu cel de al doilea motiv al apelului procurorului, astfel cum a fost mai sus prezentat.

Prin Decizia penală nr. 22 A din 21 ianuarie 2013, cu majoritate, Curtea de Apel Galaţi, Secţia penală, a dispus următoarele:

A admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, a desfiinţat, în parte Sentinţa penală nr. 385 din 20 iulie 2012 a Tribunalului Galaţi şi în rejudecare:

- a înlăturat din sentinţa penală apelată dispoziţiile privind aplicarea art. 86¹ şi urm. C. pen., respectiv aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen., cu privire la inculpaţii C.M. (fiul lui N. şi L., născut în sat Văleni, com. Văleni, raion Cahul, Republica Moldova, domiciliat în sat Văleni, com. Văleni, raion Cahul, Republica Moldova), M.N. (fiul lui C. şi E., născut în oraş Cahul, raion Cahul, Republica Moldova, domiciliat în oraş Cahul, strada C., raion Cahul, Republica Moldova) şi S.M. (fiul lui G. şi E., născut în localitatea Vulcăneşti, Republica Moldova, domiciliat în oraş Cahul, strada F., raion Cahul, Republica Moldova).

- a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

- a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, fiind obligată la plata, către stat, a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Opinia separată a completului de divergenţă a fost în sensul admiterii acţiunii civile şi a obligării inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M. la plata, în solidar, către partea civilă Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, a sumei de 255.026 RON, cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea drepturilor vamale de import aferente cantităţii de 13.120 pachete de ţigări marca "D.", respectiv de 15.880 pachete de ţigări marca "C.", sustrase de la vămuire.

Pentru a dispune în acest sens, judecătorii opiniei majoritare au reţinut următoarele: Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform prevederilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., curtea de apel a apreciat că instanţa de fond a reţinut o corectă situaţie de fapt, a dat încadrările juridice corespunzătoare faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M. prin actul de inculpare şi a soluţionat în mod just acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi. De asemenea, s-a apreciat ca fiind legală şi temeinică soluţia pronunţată de prima instanţă în ceea ce priveşte cuantumurile pedepselor aplicate inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M. şi reţinerea, în favoarea acestora, de circumstanţe atenuante, însă a apreciat că se impunea, în privinţa modalităţii de executare a pedepselor aplicate, executarea efectivă a acestora, în regim de detenţie. Examinând motivele de apel s-au menţionat următoarele:

1. Referitor la primul motiv de apel invocat de procuror, acela privind greşita schimbare a încadrărilor juridice date faptelor inculpaţilor, din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv din infracţiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, curtea de apel a apreciat că din actele şi lucrările dosarului nu rezultă cu certitudine împrejurarea - esenţială pentru reţinerea unei infracţiuni în forma tentativei - că activităţile desfăşurate de inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. în noaptea de 06/07 mai 2012 au constituit o punere în executare a elementelor materiale ale infracţiunilor prevăzute de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, sau au rămas doar la stadiul de acte pregătitoare.

Curtea de apel a menţionat că pentru niciuna din cele două infracţiuni legea nu asimilează actele pregătitoare tentativei. Mai mult, a observat că potrivit art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 "sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) (n.n. - al aceluiaşi articol) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia". Când este vorba despre una şi aceeaşi cantitate de bunuri care sunt destinate săvârşirii infracţiunii de contrabandă, este evident că ne aflăm în prezenţa modalităţii prevăzute la alin. (1) al art. 270 din Legea nr. 86/2006, actele de colectare, deţinere, producere, transport, preluare, depozitare, predare, desfacere şi vânzare a bunurilor care formează obiectul material al infracţiunii fiind absorbite, în mod natural, în această modalitate normativă. Potrivit art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Pe de altă parte, potrivit art. 20 alin. (1) C. pen., tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul. Altfel spus, pentru existenţa tentativei este necesar ca hotărârea de a săvârşi infracţiunea să fie pusă în executare prin trecerea la săvârşirea acţiunii care constituie elementul material al infracţiunii, în cazul infracţiunii de contrabandă din prezenta cauză acesta constând în introducerea în ţară a ţigaretelor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

În opinia curţii de apel, în speţa de faţă, organele judiciare dispun de prea puţine elemente de fapt pentru a se putea afirma cu certitudine că activitatea inculpaţilor din noaptea de 06/07 mai 2012 a depăşit limita actelor pregătitoare, intrând în sfera actelor de executare.

Într-adevăr, reţine curtea de apel, din înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală rezultă faptul că, în noaptea de 06/07 mai 2012, au fost depistaţi încercând să intre în România, din Republica Moldova, mai mulţi cetăţeni provenind din Bangladesh, prinderea acestora petrecându-se în dimineaţa zilei de 07 mai 2012, în intervalul orar 06:00 - 07:00. Pe de altă parte, potrivit declaraţiilor inculpaţilor, în vederea introducerii în România, ţigaretele au fost în prealabil colectate şi depozitate în apropierea graniţei, într-un garaj aparţinând numitului "Z.C.", din oraşul Cahul, de aici urmând a fi transportate la râul Prut şi trecute peste graniţă. Deşi au recunoscut că, la un anumit moment, se stabilise de către membrii grupului infracţional ca trecerea ţigaretelor peste frontieră, din Republica Moldova în România, să se facă în noaptea de 06/07 mai 2012, inculpaţii nu au oferit detalii cu privire la eventuale activităţi desfăşurate în noaptea respectivă în acest scop, nici din declaraţiile acestora şi nici din vreun alt mijloc de probă nerezultând că ţigaretele ar fi fost scoase efectiv din garajul numitului "Z.C." şi transportate înspre râul Prut.

În opinia curţii de apel, activităţilor efectuate de inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. în noaptea de 06/07 mai 2012, astfel cum acestea au fost constatate ori surprinse de organele de urmărire penală prin utilizarea aparaturii de vedere pe timp de noapte ce funcţionează pe principiul termoviziunii (prezentarea inculpatului M.N. în P.T.F. Oancea, judeţul Galaţi, cu scopul declarat de a se deplasa pe raza municipiului Bucureşti, la aeroport; intrarea inculpaţilor C.M. şi S.M. în România prin acelaşi punct de trecere a frontierei şi deplasarea lor pe comunicaţia DN26, către municipiul Galaţi; staţionarea inculpaţilor, pentru scurt timp, în dreptul fermei SC R.P. SA, urmată de deplasarea către râul Prut; părăsirea DN26 în dreptul hanului de la intrarea în localitatea Folteşti, cunoscut sub numele de "H.R.") nu li se poate acorda semnificaţia unor acte de executare, în sensul art. 20 alin. (1) C. pen., acestea putând fi considerate, cel mult, acte pregătitoare în vederea punerii în executare a rezoluţiei infracţionale. Astfel fiind, nu se poate trage vreo concluzie cu privire la faptul dacă intensificarea activităţii organelor poliţiei de frontieră în noaptea respectivă a constituit o cauză de întrerupere a unei activităţi infracţionale deja începute (situaţie în care ar fi întrunite condiţiile de existenţă ale tentativei) ori a fost chiar motivul determinant pentru care grupul infracţional nu a mai trecut la punerea în executare a rezoluţiei infracţionale (caz în care nu se poate vorbi despre existenţa tentativei).

În concluzie, faţă de considerentele mai sus expuse, existând un dubiu cu privire la natura activităţilor desfăşurate de inculpaţi în noaptea de 06/07 mai 2012, apare ca fiind corectă soluţia dispusă de instanţa de fond, de schimbare a încadrărilor juridice date faptelor inculpaţilor, din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv din infracţiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

2. În privinţa celui de al doilea motiv de apel al procurorului, care este acelaşi cu motivul apelului declarat de partea civilă Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, curtea de apel a reţinut că, în cauza de faţă, ţigaretele care au făcut obiectul contrabandei au fost confiscate imediat după introducerea lor pe teritoriul României, inculpaţii fiind prinşi în flagrant de către autorităţile de frontieră într-o zonă care se află sub permanenta supraveghere a acestora. Astfel fiind, s-a apreciat că în mod corect prima instanţă a respins ca nefondate pretenţiile părţii civile. În cazul infracţiunii de contrabandă, nu se poate vorbi despre producerea unui prejudiciu decât în momentul în care bunurile care fac obiectul contrabandei depăşesc zona primului birou vamal, acesta fiind momentul când se produce o fraudare a bugetului de stat, prin neplata taxelor vamale, a accizelor şi a TVA-ului aferent, în cazul în care mărfurile de contrabandă sunt interceptate şi indisponibilizate pentru a fi confiscate, mai înainte de a depăşi zona primului birou vamal, prejudicierea bugetului de stat nu a apucat să se producă, astfel că nu se poate pune problema reparării vreunui prejudiciu. O astfel de interpretare rezultă şi din legislaţia vamală internă şi comunitară. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, datoria vamală se stinge prin mai multe modalităţi, una dintre acestea fiind confiscarea (lit. d)). Potrivit prevederilor art. 277 din acelaşi act normativ, atunci când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în RON. Per a contrario, atunci când bunurile ce au făcut obiectul contrabandei se găsesc şi sunt indisponibilizate în vederea confiscării, inculpatul nu va mai fi obligat la plata echivalentului lor în RON. Obligarea inculpatului la plata datoriilor vamale, a accizelor şi a TVA-ului este justificată numai în condiţiile în care acesta ar fi reuşit să introducă bunurile de contrabandă în circuitul comercial, reuşind astfel valorificarea produsului infracţiunii şi eludând plata către bugetul de stat a sumelor cuvenite. Aceeaşi concluzie rezultă şi din actele normative care reglementează regimul vamal pe teritoriul comunitar. Astfel, potrivit art. 233 primul parag. lit. d) din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar, stingerea datoriei vamale are loc în situaţia în care punerea sub sechestru însoţită de confiscarea simultană sau ulterioară a acestora au fost efectuate înainte ca mărfurile introduse ilegal să depăşească zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului vamal al comunităţii. Prezenţa pe teritoriul vamal al comunităţii a unor mărfuri introduse ilegal presupune, în sine, un risc foarte ridicat ca aceste mărfuri să fie în final integrate în circuitul economic al statelor membre, deoarece din momentul în care mărfurile au trecut de zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu, există mai puţine şanse ca acestea să fie descoperite de autorităţile vamale în cadrul unor controale inopinate, motiv pentru care doar în această situaţie sunt datorate taxele vamale (a se vedea în acest sens Cauza Elshani, nr. C-459/07 şi Cauza Dansk Transport og Logistik, nr. C-230/08).

De altfel, menţionează curtea de apel, acest punct de vedere a fost adoptat, ca şi practică judiciară, şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, în şedinţa din data de 11 ianuarie 2013 a stabilit: "confiscarea mărfurilor care formează obiectul infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în momentul introducerii ilegale a acestora în ţară, mărfurile rămânând în permanenţă în posesia autorităţilor, are ca efect stingerea datoriei vamale".

Nu în ultimul rând, curtea de apel a apreciat ca fiind inechitabilă soluţia contrară, prin care se tinde să se dea aceeaşi soluţie juridică unor situaţii de fapt categoric diferite, respectiv aceea în care făptuitorul reuşeşte valorificarea mărfurilor de contrabandă, beneficiind astfel de produsul infracţiunii (caz în care obligarea făptuitorului la plata taxelor vamale, a accizelor şi a TVA-ului aferent apare ca fiind pe deplin întemeiată), cu aceea în care făptuitorului i se sechestrează mărfurile de contrabandă în vederea confiscării, mai înainte de a reuşi valorificarea acestora şi de a beneficia de produsul infracţiunii (caz în care obligarea făptuitorului la plata taxelor vamale, a accizelor şi a TVA-ului aferent nu mai apare ca fiind justificată).

3. În ceea ce priveşte cel de al treilea motiv al apelului declarat de procuror, curtea de apel l-a apreciat ca fiind fondat doar în parte, respectiv numai în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M.

Astfel, s-a apreciat ca fiind adecvate cuantumurile pedepselor aplicate celor trei inculpaţi, acestea reflectând atât gravitatea concretă a faptelor deduse judecăţii, cât şi periculozitatea inculpaţilor. În cauză, nu se impune pentru vreunul dintre inculpaţi majorarea pedepselor aplicate de prima instanţă, acestea fiind corect dimensionate, prin raportare la gradul concret de pericol social al faptelor, la amploarea şi importanţa activităţii infracţionale a fiecăruia dintre cei trei inculpaţi, dar şi la circumstanţele personale ale fiecăruia dintre ei. Totodată, lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră manifestată de inculpaţi sunt aspecte care în mod corect au fost valorificate de către prima instanţă, în contextul criteriilor generale de individualizare, justificând aplicarea unor pedepse orientate sub limitele minime speciale prevăzute de lege, în speţă justificându-se reţinerea acestor împrejurări drept circumstanţe atenuante judiciare.

Pe de altă parte însă, curtea de apel a apreciat că pedepsele rezultante aplicate de prima instanţă pentru fiecare inculpat, deşi just individualizate în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., trebuie executate efectiv, în regim de detenţie, o atare modalitate de executare reflectând atât gradul concret de pericol social al faptelor, importanţa relaţiilor sociale lezate (mai ales în actualul context economic), cuantumul ridicat al prejudiciului care s-ar fi putut cauza bugetului de stat dacă nu ar fi intervenit organele judiciare (aproximativ 255.026 RON), cât şi aspectele referitoare la persoana inculpaţilor. În acest context, s-a menţionat că scopurile pedepsei, constând în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, respectiv în formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, nu pot fi atinse în privinţa inculpaţilor C.M., M.N. şi S.M. decât prin executarea efectivă a pedepselor aplicate. În plus, Curtea observă că, fiind vorba despre cetăţeni moldoveni, supravegherea inculpaţilor în condiţiile art. 86¹ şi urm. C. pen. ar fi practic lipsită de orice semnificaţie coercitivă, dacă nu chiar imposibilă, iar aplicarea dispoziţiilor art. 81 şi urm. C. pen. referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei ar reprezenta o modalitate de individualizare a executării pedepsei necorespunzătoare gravităţii faptelor comise de inculpaţi.

Împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.CO.T - Serviciul Teritorial Galaţi, partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi inculpaţii C.M., M.N. şi S.M.

Reprezentantul Ministerului Public, după expunerea motivelor scrise de recurs, a solicitat admiterea recursului declarat împotriva Deciziei penale nr. 22/A din data de 21 ianuarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, casarea în parte a deciziei penale, schimbarea încadrării juridice dată faptelor cu reţinerea art. 41 alin. (2) C. pen. atât pentru infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) rap. la art. 274 din Legea nr. 86 /2001, cât şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, obligarea inculpaţilor S.M., C.M. şi M.N. la plata sumei de 255.026 RON - reprezentând prejudiciu către partea civilă Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi (datoria vamală) şi, respectiv, condamnarea inculpaţilor la pedepse cu închisoarea, respectiv aplicarea unui cuantum sporit, prin înlăturarea circumstanţelor atenuante, pedepse care să răspundă scopului înscris în art. 52 C. pen.

Partea civilă, conform motivelor scrise de recurs a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a ambelor hotărâri, cu admiterea cererii de acordare a despăgubirilor pentru acoperirea prejudiciului produs bugetului de stat prin introducerea frauduloasă în ţară a celor 13.120 pachete de ţigări marca D. şi 15.880 pachete marca C., în cuantum de 255.026 RON (datoria vamală).

Se constată că motivele de recurs ale Ministerului Public şi ale părţii civile (cu excepţia motivului referitor la individualizarea pedepsei) sunt aceleaşi cu motivele de apel, argumentele de fapt şi de drept în susţinerea acestora fiind, în sinteză, aceleaşi cu cele expuse la instanţa de prim control judiciar (astfel cu deja au fost menţionate).

Înalta Curte îşi însuşeşte integral amplele argumente ale sentinţei şi deciziei atacate cu privire la soluţia schimbării încadrării juridice a faptelor şi cu privire la soluţia respingerii cererii părţii civile referitoare la datoria vamală (pretinsul prejudiciu produs bugetului de stat prin introducerea frauduloasă în ţară a celor 13.120 pachete de ţigări marca D. şi 15.880 pachete marca C. de către inculpaţi), apreciind că nu se justifică reluarea şi nici completarea lor.

Pentru existenţa tentativei, aşa cum au menţionat ambele instanţe, este necesar ca hotărârea de a săvârşi infracţiunea să fie pusă în executare prin trecerea la săvârşirea acţiunii care constituie elementul material al infracţiunii, în cazul infracţiunii de contrabandă din prezenta cauză acesta constând în introducerea în ţară a ţigaretelor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

Mai ales instanţa de fond, dar şi cea de control judiciar au argumentat amplu soluţia de schimbare a încadrării juridice (reţinând corect că faptele inculpaţilor, din noaptea de 06/07 mai 2012, la care acuzarea a făcut referire în rechizitoriu - acum reiterate în motivele scrise de recurs - şi care, în opinia acuzării, ar constitui tentativă pentru ambele infracţiuni, se circumscriu activităţilor/acţiunilor pregătitoare, neincriminate de lege, iar nu tentativei), dar şi soluţia cu privire la latura civilă (reţinând corect atât dispoziţiile legale interne, reglementările din instrumentele juridice europene, principiile exercitării acţiunii civile în procesul penal, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, dar şi existenţa unor decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care configurează o anumită practică judiciară cu privire la stingerea datoriei vamale în cazul în care ţigările au fost integral confiscate).

Motivul de recurs al Ministerului Public cu privire la individualizarea pedepselor a fost apreciat ca neîntemeiat de către Înalta Curte, prin observarea temeiniciei unicului motiv de recurs al inculpaţilor prin care au solicitat menţinerea modalităţii de executare prevăzută de art. 86¹ C. pen., argumentele fiind următoarele:

Inculpaţii, cetăţeni ai Republicii Moldova, au manifestat sinceritate şi regret în faţa organelor judiciare, atât a celor de urmărire penală, cât şi în faţa instanţelor, prezentându-se la toate chemările acestora pe parcursul întregii proceduri judiciare.

De asemenea, din actele şi lucrările dosarului reiese că inculpaţii sunt la prima încălcare a legii penale şi că au optat pentru judecarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen., recunoscând integral şi necondiţionat faptele expuse în rechizitoriu, necontestând niciuna dintre probele administrate în cursul procesului penal.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că o astfel de conduită socială, dar şi de conduită procesuală a inculpaţilor, a fost de natură să justifice instanţei de fond reţinerea unor circumstanţe atenuante, chiar în contextul soluţionării cauzei penale prin procedura prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen. (care a avut drept consecinţă reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3 conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.). Aceleaşi argumente, reţinute şi în sensul art. 72 C. pen., relevă, în mod rezonabil, posibilitatea realizării scopului pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. în modalitatea neprivativă reglementată de art. 86¹ C. pen., termenul lung de încercare contribuind la atenţionarea lor cu privire la gravitatea faptelor săvârşite, dar şi la consecinţele săvârşirii în viitor a altor fapte prevăzute de legea penală. Nu în ultimul rând, durata privării de libertate a inculpaţilor, prin măsurile reţinerii şi arestării, este de natură să contribuie la realizarea scopului pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. Toate aceste împrejurări atenuează de o manieră favorabilă inculpaţilor argumentele contrare din motivele de recurs ale Ministerului Public în sensul majorării pedepselor şi executării lor prin privare de libertate (caracterul organizat al activităţii, pluralitatea de infracţiuni, modul concret de săvârşire a faptelor, cantitatea de ţigări - apreciată ca semnificativă de acuzare).

Faţă de cele arătate, potrivit art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) şi, respectiv, pct. 2 lit. d) C. proc. pen., reţinând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) şi (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpaţii C.M., M.N. şi S.M. împotriva Deciziei penale nr. 22/A din 21 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, decizia atacată cu privire la înlăturarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. şi menţine dispoziţiile Sentinţei penale nr. 385 din 20 iulie 2012 a Tribunalului Galaţi cu privire la pedepsele aplicate inculpaţilor şi modalitatea de executare a acestora.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Galaţi şi de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva aceleiaşi decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursurilor declarate de inculpaţi şi de parchet rămân în sarcina statului.

Sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii intimaţi inculpaţi, până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29 octombrie 2013.

Procesat de GGC - NN

← ICCJ. Decizia nr. 3301/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3319/2013. Penal. Traficul de influenţă... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 3291/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 3292/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 3295/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 3301/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 3319/2013. Penal. Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Revizuire - Recurs ICCJ. Decizia nr. 3328/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 3362/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 3377/2013. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs