ICCJ. Decizia nr. 3386/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3386/2013
Dosar nr. 358/43/2013
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 13/ME din 22 octombrie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în conformitate cu art. 107 alin. (1), art. 103 alin. (7) şi (10) şi art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală:
A constatat că persoana solicitată N.Z.G. nu a fost de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare ungare;
A dispus executarea mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare ungare, Judecătoria Sectorială Centrală din Buda, pe numele persoanei solicitate N.Z.G.
A dispus predarea domnului N.Z.G. către autorităţile judiciare ungare, sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea acelei pedepse;
A constatat că domnul N.Z.G. nu a renunţat la beneficiile conferite de regula specialităţii;
Potrivit art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea în vederea predării a persoanei solicitate N.Z.G., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de astăzi 22 octombrie 2013, până la data de 19 noiembrie 2013 inclusiv.
În baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 modificată, a dispus emiterea mandatului de arestare.
Predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare ungare se realizează în 10 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Potrivit art. 87 din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoana solicitată, în cuantum de 320 RON, s-a stabilit a fi plătit din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronun ţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureş sub nr. 358/43/2013 la data de 22 octombrie 2013, procurorul de la Parchetul de pe lângă această instanţă a sesizat Curtea de Apel Târgu-Mureş cu propunerea de luare a măsurii arestării persoanei solicitate N.Z.G. şi de predare a acestuia în baza mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare din Ungaria, Judecătoria Sectorială Centrală din Buda.
Persoanei solicitate i-au fost aduse la cuno ştinţă drepturile, potrivit dispoziţiilor art. 104 şi art. 103 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
S-a asigurat asisten ţa juridică din oficiu.
Analiz ând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin mandatul european de arestare emis de c ătre autorităţile judiciare din Ungaria, Judecătoria Sectorială Centrală din Buda, s-a solicitat arestarea şi predarea persoanei solicitate, în vederea efectuării procedurilor penale faţă de acesta sub acuza comiterii infracţiunilor de înşelăciune provocând daune majore, prevăzute de art. 318 alin. (1) C. pen. ungar şi fals în acte publice, prevprevazut de art. 274 alin. (1) C. pen. ungar, care sunt sancţionate, potrivit dreptului ungar, cu pedeapsa maximă de 5, respectiv 3 ani închisoare. Faptele au corespondent în dispoziţiile art. 215 alin. (5) şi art. 290 C. pen. român.
În fapt, s-a re ţinut, în esenţă, că persoana solicitată N.Z.G. şi soţia acestuia, N.H., în calitate de reprezentant unic a societăţii „X” cu sediul în Pilis, calea D., au indus în eroare partea vătămată, respectiv societatea „Z” (cu sediul în Budapesta, sector 6) asupra posibilităţilor şi disponibilităţii de plată, prin intermediul colaborării cu societatea „Y”, la sediul acestora din Mosonmagyarovar, cu care la data de 5 februarie 2008 a încheiat un contract de leasing pentru finanţarea autoturismului marca A., iar sub numărul de contract X1 pentru finanţarea autoturismului marca N.
N.Z.G. cunosc ând situaţia financiară a societăţii „X” şi ajutându-şi soţia în aşa fel încât a contribuit la încheierea contractelor de leasing, fiind girant pentru plata acestora.
Nu a fost achitat ă nici una din ratele lunare aferente contractelor de leasing. N.H. şi N.Z.G. nu au avut intenţia de a achita ratele lunare de leasing, cunoscând acest fapt încă de la încheierea contractelor de leasing, nici nu aveau posibilitatea materială pentru aceasta, deoarece societatea „X” nu funcţiona la sediul declarat, nu avea venituri care se puteau evidenţia.
N.Z.G. şi complicele, d-na N.H. prin atitudinea lor, au declarat date false în cazul ambelor autoturisme pentru înregistrarea acestora în evidenţele naţionale ale autovehiculelor.
Prin manifestarea expres ă de voinţă, dată în faţa instanţei, persoana solicitată N.Z.G., în deplină cunoştinţă de cauză, asistată de apărător desemnat din oficiu, nu a consimţit la predarea sa, către autorităţile judiciare ungare, deoarece a apreciat că nu este vinovată de comiterea faptelor arătate în mandat, precizând însă că nu renunţă la beneficiile conferite de regula specialităţii.
În aceste condiţii, instanţa a procedat la luarea unei declaraţii persoanei solicitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, aducându-i-se la cunoştinţă că audierea sa se limitează la eventuale obiecţii privind identitatea şi la existenţa motivelor obligatorii sau facultative de neexecutare a mandatului european de arestare.
Persoana solicitat ă nu a infirmat datele de identificare din mandatul european de arestare, arătând că îi aparţin aceste date. A arătat că singurul motiv pentru care nu este de acord cu predarea sa c ătre autorităţile germane este acela că, nu se face vinovat de comiterea faptelor penale imputate. în acelaşi timp, persoana solicitată nu a indicat, iar instanţa nu a identificat din oficiu vreun motiv obligatoriu sau opţional de refuz al predării, dintre cele prevăzute de art. 98 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004, iar criticile aduse de apărătorul persoanei solicitate cu privire la conţinutului mandatului european de arestare, nu se încadrează în cazurile strict şi limitativ prevăzute de art. 97 din Legea nr. 302/2004 republicată, privind refuzul executării mandatului european de arestare.
În raport de considerentele expuse, în conformitate cu art. 103 alin. (7) şi (10) din Legea nr. 302/2004, instanţa de fond a constatat că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare ungare şi a dispus executarea mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare din Ungaria, Judecătoria Sectorială Centrală din Buda pe numele persoanei solicitate N.Z.G., cu consecinţa predării acestuia către autorităţile judiciare ungare în 10 zile de rămânere definitivă a prezentei hotărâri.
Întrucât persoana solicitată este cetăţean român, predarea lui a fost condiţionată, potrivit art. 97 alin. (2) din lege, de cerinţa ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea acelei pedepse.
S-a constatat c ă persoana solicitată nu a renunţat la regula specialităţii.
Pentru a asigura predarea persoanei solicitate c ătre autorităţile judiciare ungare, în temeiul art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, instanţa a dispus arestarea acestuia în vederea predării, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 22 octombrie 2013, până la data de 19 noiembrie 2013 inclusiv, emiţând mandatul de arestare în vederea predării.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs persoana solicitată N.Z.G.
Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 31 octombrie 2013 primul termen fiind fixat la data de 1 noiembrie 2013. La termenul stabilit pentru solu ţionarea recursului, persoana solicitată prezentă personal şi asistată de apărătorul desemnat din oficiu a arătat că îşi retrage recursul declarat împotriva sentinţei penale nr. 13/ME din 22 octombrie 2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş, solicit ând instanţei să ia act de această manifestare de voin ţă.
Av ând în vedere dispoziţiile art. 3854 alin. (2) cu referire la art. 369 C. proc. pen., potrivit cărora până la închiderea dezbaterilor la instanţa de recurs oricare dintre părţi îşi poate retrage recursul declarat în condiţiile arătate în textul de lege menţionat şi constatând îndeplinite cerinţele respective, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voinţă a persoanei solicitate , exprimată de aceasta în mod liber şi neechivoc.
Va obliga recurenta persoan ă solicitată la plata sumei de 520 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limba maghiar ă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de persoana solicitată N.Z.G. împotriva sentinţei penale nr. 13/ME din 22 octombrie 2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 520 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3380/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3397/2013. Penal → |
|---|
