ICCJ. Decizia nr. 3450/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Falsul în declaraţii (art. 292 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3450/2013
Dosar nr. 6442/112/2011
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 175 din 21 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în Dosarul nr. 6442/112/2011, a fost condamnat inculpatul M.L., la 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) (acesta din urmă vizând interdicţia de a avea calitatea de administrator la societăţi comerciale) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, art. 3201 C. proc. pen.; 10 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de reţinere şi nevărsare, cu intenţie, la scadenţă a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C. proc. pen.; 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 292 C. pen., art. 3201 C. proc. pen.
S-a constatat că infracţiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
Conform art. 34 lit. b), 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului şi dispune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) (acesta din urmă vizând interdicţia de a avea calitatea de administrator la societăţi comerciale) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) (acesta din urmă văzând interdicţia de a avea calitatea de administrator la societăţi comerciale) C. pen.
Conform art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei.
S-a stabilit conform art. 82 C. pen. un termen de încercare de 4 ani.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate în situaţia comiterii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare.
S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 84 C. pen.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei.
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.P. SRL Bistriţa, reprezentată de lichidatorul judiciar U.I. Bistriţa să plătească părţii civile Statul Român prin ANAF - Bucureşti, reprezentat în cauză de DGFP - Bistriţa-Năsăud, despăgubiri civile în sumă de 130.980 RON (referitor la infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005) şi în sumă de 28.367 RON (referitor la infracţiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, art. 41 alin. (2) C. pen.) la care se vor adăuga accesorii care se vor calcula conform art. 119 şi urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată, până la plata integrală a debitului.
Au fost respinse celelalte pretenţii civile formulate de partea civilă.
Conform art. 14, 170, 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea actelor false (declaraţiile nr. 100 şi 102 aferente lunii ianuarie 2008 privind obligaţiile de plată la Bugetul de stat şi Bugetele asigurărilor sociale).
A fost menţinută măsura sechestrului asigurător instituit în cursul urmăririi penale în baza Ordonanţei din 07 ianuarie 2011, în vederea recuperării prejudiciului.
Conform art. 7, 21 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii de condamnare la rămânerea ei definitivă, la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în vederea efectuării cuvenitelor menţiuni în registrul comerţului.
Conform art. 13 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea, la data rămânerii definitive a hotărârii, a dispozitivului hotărârii de condamnare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, precum şi la cazierul fiscal, conform art. 6 din O.G. nr. 75/2001 republicată.
A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că inculpatul M.L. a fost administratorul SC G.P. SRL Bistriţa, care a avut ca obiect principal de activitate "producerea altor tipuri de mobilier". În prezent, societatea se află în lichidare judiciară, fiind numit lichidator judiciar - U.I. Bistriţa.
În perioada 09 - 10 martie 2011 comisari din cadrul Gărzii Financiare, secţia Bistriţa-Năsăud, împreună cu organele de poliţie au efectuat un control de specialitate la SC G.P. SRL Bistriţa, constatând că inculpatul M.L., în calitate de administrator, a încheiat două contracte de vânzare-cumpărare prin care a vândut două imobile aparţinând societăţii - către persoanele fizice C.P.C. şi I.L. în schimbul sumei totale de 706.000 RON, venit pe care nu l-a înregistrat în evidenţa contabilă. S-a concluzionat că, neîntocmind facturi fiscale cu privire la aceste vânzări şi neînregistrând astfel în evidenţa contabilă veniturile realizate, inculpatul a cauzat bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 112.722 RON, reprezentând TVA de plată.
Având în vedere aspectele sesizate, Garda Financiară, secţia Bistriţa-Năsăud, a solicitat Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud efectuarea unei inspecţii fiscale generale la SC G.P. SRL Bistriţa, în vederea stabilirii cu exactitate a prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului.
În urma acestei sesizări, organele fiscale din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud au efectuat o inspecţie fiscală la SC G.P. SRL Bistriţa, concluziile fiind materializate în Raportul de inspecţie fiscală din 10 august 2009 înregistrat sub nr. 1571 din 18 august 2009.
Din verificările de specialitate efectuate de către organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud a rezultat faptul că nu s-au înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii veniturile obţinute ca urmare a înstrăinării, în anul 2008, a imobilelor proprietatea SC G.P. SRL Bistriţa constând în apartamentul cu nr. de inventar 3002 din str. G., cu valoarea de inventar de 206.000 RON şi casa de locuit din str. Ş., cu valoarea de inventar de 500.000 RON.
S-a reţinut că a fost întocmit contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 850 din 24 iulie 2008, prin care apartamentul menţionat mai sus a fost vândut persoanei fizice C.P.C. la preţul de 206.000 RON, precum şi contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 843 din 3 iulie 2008, prin care casa de locuit a fost vândută persoanei fizice I.L. în schimbul sumei de 500.000 RON.
În acest fel, inculpatul M.L. a obţinut venituri în valoare totală de 706.000 RON, pe care nu le-a înregistrat în evidenţa contabilă a SC G.P. SRL, organele de inspecţie fiscală stabilind un prejudiciu în valoare de 130.980 RON, din care TVA în valoare de 112.722 RON şi impozit pe profit în valoare de 18.258 RON.
Aspectele stabilite de către organele de inspecţie fiscală au fost confirmate de martorii C.C.P. şi I.L., care au declarat, pe parcursul cercetărilor, că, într-adevăr, au achiziţionat imobilele respective de la SC G.P. SRL, reprezentată de către inculpatul M.L. în calitate de administrator, căruia i-au înmânat, cu ocazia întocmirii contractului de vânzare-cumpărare, sumele de bani menţionate în actele respective, la întocmirea documentelor.
De asemenea, în urma controlului fiscal s-a stabilit că societatea a înregistrat în evidenţa contabilă şi a declarat în fişele fiscale eferente anului 2008 (înregistrate la Administraţia Finanţelor Publice Bistriţa sub nr. 10393 din 28 februarie 2009) sume care nu corespund cu cele declarate lunar în perioada 01 ianuarie 2008 - 30 iunie 2008 prin declaraţiile 100 şi 102 depuse la organul fiscal teritorial, Inspecţia Teritorială de Muncă Bistriţa-Năsăud, C.A.S., Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale Bistriţa-Năsăud şi la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Bistriţa-Năsăud.
S-a concluzionat că sumele înregistrate în evidenţa contabilă reprezentând salariile angajaţilor, aşa cum sunt cuprinse în balanţele de verificare listate de pe computerul existent la sediul societăţii la data de 22 iunie 2009, cu ocazia începerii inspecţiei fiscale, corespund cu fişele fiscale depuse pentru anul 2008 şi cu bilanţul aferent anului 2008 (înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice Bistriţa sub nr. 1386 din 29 mai 2009) dar că aceste sume nu corespund cu sumele declarate lunar la organul fiscal teritorial şi nici cu cele declarate la Inspecţia Teritorială de Muncă Bistriţa-Năsăud.
În urma controlului fiscal s-a concluzionat că pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 30 iunie 2008, conform fişelor fiscale, societatea a înregistrat în evidenţa contabilă un venit brut salarial de 20.000 RON lunar pentru inculpatul M.L., pentru care a calculat şi înregistrat în evidenţa contabilă impozitul şi contribuţiile aferente, dar nu a declarat în întregime, diminuându-se astfel nejustificat impozitul şi contribuţiile datorate bugetului de stat cu suma de 66.469 RON.
În concret, în perioada de referinţă, societatea a declarat la organul fiscal prin declaraţiile privind obligaţiile la bugetul de stat 100 şi 102, impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă mai mici decât valoarea reţinută în balanţele de verificare şi bilanţul contabil. Astfel, de exemplu, în luna ianuarie 2008, societatea a declarat un impozit pe veniturile din salarii în valoare totală de 483 RON (impozit aferent salariilor angajaţilor societăţii) când, conform fişei fiscale, numai pentru salariul inculpatului M.L., societatea trebuia să declare un impozit lunar calculat şi reţinut în valoare de 2.672 RON.
În raportul de inspecţie fiscală s-a arătat că, în urma analizei balanţei de verificare încheiată la 30 septembrie 2008, a rezultat că soldul contului 421 "personal salarii datorate" este zero, salariile fiind achitate integral până la această dată, în sumă totală de 226.150 RON (conform rulajului creditor al contului 421), sumă în care este inclus salariul lunar de 20.000 RON, pentru fiecare lună în perioada 1 ianuarie 2008 - 31 august 2008. Organele fiscale au apreciat că salariul învinuitului în cuantum de 20.000 RON lunar a fost realmente încasat de acesta în perioada ianuarie - iunie 2008, luând în considerare balanţele de verificare listate la 22 iunie 2009 şi aspectul că sumele consemnate în acestea se regăsesc în fişa fiscală a inculpatului aferentă anului 2008, precum şi bilanţul contabil al anului respectiv.
Se mai precizează în actul de acuzare că, pe parcursul inspecţiei fiscale, organelor de control fiscal li s-a prezentat un set de balanţe de verificare aferente perioadei ianuarie - iunie 2008 în care existau diferenţe în raport cu balanţele de verificare listate la 22 iunie 2009, sub aspectul cuantumului total al salariilor angajaţilor şi pe cale de consecinţă sub aspectul impozitului pe salarii şi contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale. În balanţele prezentate, aceste sume erau mai reduse (incluzând un salariu al inculpatului de doar 1.000 RON lunar) şi corespundeau raportat la aceste consemnări cu aspectele înscrise în declaraţiile 100 şi 102 depuse în perioada ianuarie - iunie 2008.
Apreciind că salariul inculpatului a fost în realitate de 20.000 RON lunar, aşa cum rezultă din balanţele de verificare listate de pe computer, fişa fiscală aparţinând inculpatului M.L. şi bilanţul contabil al anului 2008, organele fiscale au apreciat că inculpatul a executat o evidenţă contabilă dublă, cu menţiunea că balanţele de verificare ce conţineau sume diminuate erau cele nereale, acestea fiind întocmite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
Coroborând probele dosarului cu statele de plată aferente perioadei ianuarie - iunie 2008, depuse de SC G.P. SRL la ITM Bistriţa-Năsăud, a rezultat cu certitudine că inculpatul a avut salariul majorat doar în luna ianuarie 2008 şi că, de altfel, societatea nici nu a depus acte adiţionale pentru modificarea contractului individual de muncă al inculpatului M.L. De asemenea, numitul S.M., care întocmea situaţiile financiare semestriale şi anuale ale societăţii a declarat că avea cunoştinţă despre faptul că inculpatul şi-a majorat efectiv salariul doar pentru luna ianuarie 2008, deoarece intenţiona să contracteze un credit bancar iar pentru aceasta era necesar să aibă venituri ridicate, declaraţia acestuia coroborându-se cu statele de plată întocmite.
Având în vedere această împrejurare, instanţa a apreciat că balanţele de verificare ce conţin sume reduse şi ale căror consemnări sunt conforme cu aspectele cuprinse în declaraţiile 100 şi 102 sunt cele reale, fiind întocmite, cel mai probabil, pentru a susţine existenţa unui salariu care să-i permită inculpatului obţinerea unui credit.
Întrucât balanţele de verificare duble nu au fost întocmite în vederea sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale, ci în alt scop, aşa cum s-a arătat mai sus, faţă de inculpat s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală constând în executarea de evidenţe contabile duble, nefiind întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul laturii subiective.
În consecinţă, s-a reţinut în baza probelor existente la dosar, că datele cuprinse în declaraţiile 100 şi 102 aferente semestrului I 2008 sunt reale, cu excepţia celor consemnate în declaraţia 100 aferentă lunii ianuarie 2008 care învederează organelor fiscale că societatea datorează un impozit pe veniturile din salarii în valoare de 483 RON (impozit aferent salariilor angajaţilor societăţii), în timp ce numai pentru salariul inculpatului M.L. (care în acea lună a fost de 20.000 RON lunar conform probelor administrate) societatea trebuia să declare un impozit calculat şi reţinut în valoare de 2.672 RON (conform menţiunii din fişa fiscală). Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul declaraţiei 102 aferente lunii ianuarie 2008, în care se regăsesc contribuţii datorate - mai reduse decât cele care ar fi trebuit consemnate luând în considerare un salariu al inculpatului de 20.000 RON lunar.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că, în acea perioadă, responsabil de conducerea şi organizarea evidenţei contabile era inculpatul M.L., acesta neavând un contabil angajat în acest sens. Deşi de întocmirea situaţiilor financiare anuale (bilanţul contabil) se ocupa numitul S.M., întocmindu-se în acest sens şi un contract de prestări servicii între acesta şi SC G.P. SRL la finalul anului 2008, acesta nu avea atribuţii în sensul de a efectua înregistrări în evidenţa contabilă, ci doar uneori întocmea unele acte precum declaraţiile 100 şi 102, însă în baza documentelor puse la dispoziţie de către inculpat şi fără a cunoaşte dacă împrejurările consemnate în acele documente contabile erau sau nu reale.
Astfel, declaraţiile 100 şi 102 aferente lunii ianuarie 2008 au fost întocmite de către numitul S.M. la solicitarea inculpatului, în baza documentelor contabile puse la dispoziţie de către acesta. S.M. le-a semnat în locul administratorului M.L. şi le-a depus la organul fiscal teritorial.
Neexistând probe din care să rezulte că S.M. a acţionat cu intenţie infracţională, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de acesta sub aspectul infracţiunii de fals în declaraţii, nefiind întrunite elementele constitutive.
În sarcina inculpatului s-a reţinut, însă, participaţia improprie la infracţiunea de fals în declaraţii.
Raportat la fapta de întocmire a balanţelor de verificare listate la 22 iunie 2009, ce conţin date nereale sub aspectul cuantumului salariului inculpatului în perioada februarie - iunie 2008, nu s-a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată deoarece nu există probe cu privire la existenţa laturii obiective, mai precis nu s-a putut stabili dacă a fost folosită în scopul producerii consecinţei infracţionale pentru care au fost întocmite (obţinerea creditului).
Prin probaţiunea administrată nu s-a putut stabili cine a întocmit fişa fiscală a inculpatului pentru anul 2008 iar în ce priveşte bilanţul contabil aferent aceluiaşi an, s-a stabilit că acesta a fost întocmit de către S.M. Raportat la fapta de întocmire a acestor documente contabile cu date nereale, nu s-a reţinut prin actul de acuzare infracţiunea de fals în înscrisuri, deoarece s-a apreciat că această situaţie a putut fi generată de preluarea din eroare a datelor din balanţele de verificare ce includeau un salariu de 20.000 RON lunar pentru perioada ianuarie - iunie 2008 în loc să fie preluate datele din balanţele reale. În acest context este de subliniat că s-a solicitat Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud să precizeze dacă prin consemnarea în fişa fiscală a inculpatului precum şi în bilanţul contabil a unui salariu brut de 20.000 RON pentru perioada februarie - iunie 2008, s-a cauzat bugetului de stat vreun prejudiciu, Organele fiscale, nu au indicat producerea vreunui prejudiciu sau a vreunei alte consecinţe.
Pe parcursul cercetărilor, organele de cercetare penală au stabilit, în urma analizării fişelor sintetice totale ale societăţii, că în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 societatea a reţinut şi nu a virat la termenul stabilit impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă pe care nu le-a achitat în termen de 30 de zile de la scadenţă în valoare totală de 27.382 RON, din care a fost recuperată suma de 8.938 RON, rămânând nerecuperată o diferenţă în valoare de 18.444 RON.
Prin adresa din 30 mai 2011, organele fiscale şi-au însuşit constatările organelor de cercetare penală cu privire la reţinerile la sursă neachitate în termen de 30 de zile de la scadenţă, cu menţiunea că, în conformitate cu evidenţele fiscale, debitele care au rămas nerecuperate reprezentând contribuţii cu reţinere la sursă se ridică la suma de 17.236 RON. Ulterior, după sesizarea instanţei, partea civilă, prin "note de şedinţă", a precizat din nou că îşi însuşeşte această constatare, arătând că suma de 17.236 RON rezultă din fişa de plătitor a contribuabilului pe perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008.
Conform probelor administrate, inculpatul M.L., în calitate de administrator al SC G.P. SRL Bistriţa, a reţinut în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă în valoare totală de 17.236 RON pe care nu le-a achitat în termen de 30 de zile de la scadenţă. În urma controlului fiscal s-a stabilit faptul că până la data de 30 septembrie 2008 a achitat salarii către angajaţii societăţii şi a realizat reţinerile salariale, le-a declarat organului fiscal, însă nu le-a achitat în termen de 30 de zile de la scadenţă. În perioada de referinţă, conform balanţelor de verificare, societatea a avut suficient disponibil pentru plata acestor obligaţii şi mai mult, societatea a avut inclusiv venituri în valoare de 706.000 RON, pe care inculpatul M.L. nu le-a înregistrat în evidenţa contabilă, venituri rezultate din vânzarea celor două imobile arătate mai sus.
Astfel, inculpatul, deşi a dispus de disponibil iar societatea a avut resurse financiare, nu a achitat, cu intenţie, impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă aferente salariile angajaţilor pentru perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008, cauzând, în acest fel, un prejudiciu bugetului consolidat al statului în valoare totală de 28.367 RON. Această sumă se compune din 17.236 RON reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă acumulate în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008, aferente angajaţilor societăţii, la care se adaugă 11.131 RON reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă pentru salariul inculpatului în cuantum de 20.000 RON brut doar pentru luna ianuarie 2008.
Starea de fapt descrisă mai sus şi vinovăţia inculpatului rezultă din următoarele probe: procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, procesul-verbal încheiat de DGFP Bistriţa-Năsăud - Activitatea de Inspecţie Fiscală la 7 august 2009, declaraţiile martorilor M.L., I.L., C.P.C., C.A.R., S.M., contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 850 din 24 iulie 2008, precum şi sub nr. 834 din 03 iulie 2008, Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică, adresele emise de DGFP - Bistriţa-Năsăud, declaraţiile 100 şi 102, balanţa de verificare, fişe fiscale, decizia de impunere, Raportul de inspecţie fiscală nr. 1571 din 18 august 2009 şi anexele, adresele nr. 5780 din 19 iulie 2011 şi nr. 7461 din 13 octombrie 2010 emise de ITM - Bistriţa-Năsăud, statele de plată, procesul-verbal de aplicare a sechestrului asigurător.
Fapta inculpatului M.L. de a nu înregistra în evidenţa contabilă veniturile în valoare de 706.000 RON rezultate din vânzarea a două imobile proprietatea SC G.P. SRL Bistriţa şi de a cauza astfel bugetului de stat un prejudiciu de 130.980 RON (compus din impozit pe profit suplimentar în sumă de 18.258 RON şi TVA suplimentară în sumă de 112.722 RON) întruneşte, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.
Fapta inculpatului de a reţine şi de a nu vărsa, în mod repetat, în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă şi de a cauza astfel un prejudiciu de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131 RON) întruneşte, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii de stopaj la sursă prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului de a determina pe numitul S.M. (care a acţionat fără vinovăţie) să întocmească şi să depună declaraţii necorespunzătoare adevărului (declaraţia 100 privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi Declaraţia 102 privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, ambele aferente lunii ianuarie 2008) la organele fiscale în vederea sustragerii de la obligaţia de a achita impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă, declaraţii care, odată depuse, servesc, potrivit legii, pentru producerea acestor consecinţe, întruneşte, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 292 C. pen.
Procedând la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate, instanţa a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., după reducerea limitelor speciale cu 1/3, având în vedere că inculpatul a solicitat să fie judecat conform art. 3201 C. proc. pen. Aşadar, la individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor săvârşite, urmările cauzate, prejudiciul produs şi neacoperit până la pronunţarea sentinţei, precum şi datele care caracterizează persoana inculpatului. Raportat la circumstanţele concrete în care au fost săvârşite faptele şi împrejurarea că inculpatul nu a recuperat nici măcar parţial prejudiciul, instanţa nu va reţine în favoarea acestuia circumstanţe atenuante.
Aşa fiind, s-a dispus condamnarea inculpatului la: pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) (acesta din urmă vizând interdicţia de a avea calitatea de administrator la societăţi comerciale) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, art. 3201 C. proc. pen.; la 10 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de reţinere şi nevărsare, cu intenţie, la scadenţă a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C. proc. pen.; la 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 292 C. pen., art. 3201 C. proc. pen.
Constatând că infracţiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor conf. art. 34 lit. b), 35 alin. (1) C. pen., urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) (acesta din urmă vizând interdicţia de a avea calitatea de administrator la societăţi comerciale) C. pen.
Pedeapsa accesorie a fost aplicată inculpatului în conţinutul prevăzut de art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) (acesta din urmă vizând interdicţia de a avea calitatea de administrator la societăţi comerciale) C. pen.
Apreciind că scopul pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins şi fără executare în regim de detenţie şi constatând îndeplinite cerinţele art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conf. art. 82 C. pen.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate în situaţia comiterii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare. De asemenea, s-a atenţionat inculpatul asupra dispoziţiilor art. 84 C. pen. referitoare la neplata despăgubirilor civile.
Având în vedere modalitatea în care a fost individualizată executarea pedepsei, s-a dispus, conf. art. 71 alin. (5) C. pen., suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei.
În latura civilă a cauzei, apreciind că sunt îndeplinite cerinţele răspunderii civile delictuale, inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC G.P. SRL Bistriţa, reprezentata de lichidatorul judiciar U.I. Bistriţa să plătească părţii civile Statul Român prin ANAF - Bucureşti, reprezentat în cauză de DGFP - Bistriţa-Năsăud, despăgubiri civile în sumă de 130.980 RON (referitor la infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005) şi în sumă de 28.367 RON (referitor la infracţiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, art. 41 alin. (2) C. pen.) la care s-au adăugat accesorii care se vor calcula conform art. 119 şi urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată, până la plata integrală a debitului. Au fost respinse celelalte pretenţii civile formulate de partea civilă.
La soluţionarea laturii civile s-a avut în vedere că SC G.P. SRL Bistriţa a fost introdusă în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente la solicitarea părţii civile şi că această societate se află în lichidare judiciară, derularea acestei proceduri făcând obiectul Dosarului nr. 2784/112/2008 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Instanţa nu şi-a însuşit integral constituirea de parte civilă depusă în cauză întrucât, prin formularea ei s-a urmărit recuperarea tuturor debitelor datorate statului de SC G.P. SRL (exp: şomaj, sănătate, CAS - asiguraţi, concediu, etc) şi nu doar a prejudiciului cauzat prin faptele deduse judecăţii (respectiv TVA şi impozit pe profit în cazul infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 şi sumele reţinute şi nevărsate din impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă).
În ce priveşte despăgubirile acordate referitor la infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, inculpatul a fost de acord cu plata sumei de 130.980 RON menţionată în rechizitoriu, compusă din 112.722 RON TVA suplimentar şi 18.250 RON impozit pe profit suplimentar, aspect consemnat în practicaua sentinţei şi ulterior în concluziile scrise. Referitor la prejudiciul cauzat prin această infracţiune (prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005), partea civilă nu a formulat obiecţiuni, arătând prin "notele de şedinţă" depuse la dosar că se compune din "impozit pe profit în valoare de 18.258 RON şi TVA în valoare de 112.722 RON".
În ce priveşte prejudiciul cauzat prin infracţiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 dedusă judecăţii, instanţa a reţinut că se compune din suma de 17.236 RON reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă nevărsate în termenul legal aferente perioadei 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 la care se adaugă suma de 11.131 RON, rezultată din reţinerea şi neachitarea impozitelor şi contribuţiilor aferente unui salariu de 20.000 RON doar pentru luna ianuarie 2008. Prin "notele de şedinţă" depuse la dosar partea civilă nu a contestat suma de 17.236 RON, cu motivarea că acest "cuantum a fost evidenţiat din fişa de plătitor a contribuabilului pentru perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008". În schimb, atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei, partea civilă a susţinut că inculpatul M.L. a realizat un salariu brut de 20.000 RON lunar în intervalul ianuarie - iunie 2008 şi a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 66.469 RON cu titlu de impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, astfel cum s-a stabilit prin RIF nr. 1571 din 10 august 2009. În acest context este de subliniat că, în cuprinsul rechizitoriului, a fost examinată solicitarea părţii civile iar în final inculpatul a fost trimis în judecată numai pentru cauzarea unui prejudiciu generat de reţinerea şi neachitarea impozitelor şi contribuţiilor aferente unui salariu de 20.000 RON doar pe luna ianuarie 2008, în cuantum de 11.131 RON. Cum în sarcina inculpatului nu se reţine încasarea a câte 20.000 RON brut lunar în intervalul ianuarie - iunie 2008, solicitarea părţii civile de a-i fi acordată suma de 66.469 RON este neîntemeiată. Ulterior, prin alte note de şedinţă, partea civilă a precizat defalcat, potrivit RIF nr. 1571 din 10 august 2009, cuantumul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale aferente venitului brut de 20.000 RON pentru fiecare lună calendaristică din intervalul 01 ianuarie 2008 - 31 august 2008. Din această adresă rezultă că pentru un salariu de 20.000 RON, încasat de inculpat în luna ianuarie 2008, cuantumul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale este de 11.131 RON.
Pentru aceste considerente s-a apreciat că prejudiciul cauzat prin infracţiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131 RON).
La sumele acordate cu titlu de despăgubiri au fost acordate accesorii conf. art. 119 şi urm. din O.U.G. nr. 92/2003 până la stingerea efectivă a prejudiciului, astfel cum s-a solicitat prin constituirea de parte civilă şi notele de şedinţă, al căror cuantum nu trebuie dovedit, din moment ce sunt datorate în temeiul legii.
În temeiul art. 14, 170, 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea actelor falsificate (declaraţiile nr. 100 şi 102 aferente lunii ianuarie 2008 privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale).
S-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită în cursul urmăririi penale în baza Ordonanţei din 07 ianuarie 2011, în vederea recuperării prejudiciului.
Conf. art. 7, 21 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii de condamnare la rămânerea ei definitivă la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud în vederea efectuării cuvenitelor menţiuni la registrul comerţului.
Conform art. 13 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea, la data rămânerii definitive a hotărârii, a dispozitivului hotărârii de condamnare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, precum şi la cazierul fiscal, conform art. 6 din O.G. nr. 75/2001 republicată.
Conform art. 191 C. proc. pen. inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Bistriţa-Năsăud, criticând soluţia ca nefiind temeinică şi legală.
În motivarea apelului său, partea civilă a învederat faptul că, în mod greşit instanţa de fond a admis doar în parte acţiunea civilă formulată în cauză, în condiţiile în care se impunea obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata întregului cuantum bănesc solicitat.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a dispoziţiilor legale în materie, curtea de apel a reţinut următoarele:
În urma administrării unui probatoriu util, pertinent şi concludent şi a interpretării atente şi detaliate a acestuia coroborată cu declaraţia de recunoaştere a comiterii faptelor dată de inculpat în condiţiile art. 3201 C. proc. pen., instanţa de fond a reţinut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.
A mai constatat instanţa de apel pe deplin dovedită vinovăţia inculpatului care nu a înregistrat în evidenţa contabilă veniturile în valoare de 706.000 RON rezultate din vânzarea a două imobile proprietatea SC G.P. SRL Bistriţa şi a cauzat astfel bugetului de stat un prejudiciu de 130.980 RON (compus din impozit pe profit suplimentar în sumă de 18.258 RON şi TVA suplimentară în sumă de 112.722 RON) şi care a reţinut şi nu vărsat, în mod repetat, în perioada 25 octombrie 2007 - 25 septembrie 2008 impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă şi de a cauza astfel un prejudiciu de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131 RON) şi care, de asemenea a determinat pe numitul S.M. (care a acţionat fără vinovăţie) să întocmească şi să depună declaraţii necorespunzătoare adevărului (declaraţia 100 privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi Declaraţia 102 privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, ambele aferente lunii ianuarie 2008) la organele fiscale în vederea sustragerii de la obligaţia de a achita impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă, declaraţii care, odată depuse, servesc, potrivit legii, pentru producerea acestor consecinţe.
S-a mai reţinut de instanţa de apel că instanţa de fond a procedat la o corectă individualizare judiciară a pedepselor, a ţinut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. astfel că, pedepsele stabilite, cuantumul acestora reflectă pericolul social concret al infracţiunilor comise, fiind în măsură să contribuie la sancţionarea şi reeducarea inculpatului.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, s-a reţinut de instanţa de apel raportat la actele justificative depuse în cauză, la constituirea de parte civilă a ANAF - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, că instanţa de fond a procedat corect, obligând inculpatul doar la plata sumelor datorate de către acesta ca urmare a comiterii infracţiunilor reţinute în sarcina lui şi nu a tuturor sumelor datorate de SC G.P. SRL, astfel că, în mod corect a statuat că inculpatul datorează doar sumele calculate cu titlu de TVA şi impozit pe profit în cazul infracţiunilor prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 şi sumele reţinute şi nevărsate din impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă.
De asemenea, instanţa de apel şi-a însuşit întru totul argumentaţia detaliată şi pertinentă a instanţei de fond, care, în procedura simplificată prev. de art. 3201 C. proc. pen. (în condiţiile în care inculpatul a recunoscut în totalitate comiterea faptelor descrise în actul de sesizare a instanţei) a arătat că pretenţiile formulate de partea civilă şi precizate prin "notele de şedinţă" depuse la dosar nu sunt întemeiate, fiind contrazise de probele de la dosar şi chiar de calculele iniţiale efectuate în cauză.
Prin Decizia penală nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud împotriva Sentinţei penale nr. 175/F din 21 decembrie 2012 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Împotriva Deciziei penale nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, la data de 12 februarie 2013 a declarat recurs Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, solicitând admiterea recursului, şi în temeiul art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., casarea deciziei atacate şi, rejudecarea cauzei şi pe cale de consecinţă să se dispună obligarea inculpatului la plata întregului cuantum bănesc, cu titlu de despăgubiri civile, astfel cum acesta a fost evidenţiat prin constituirea recurentei ca parte civilă.
La data de 12 iunie 2013 recurenta parte civilă a transmis la dosarul cauzei un memoriu scris privind motivele de recurs prin care a solicitat în temeiul art. 14 şi 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor civile aşa cum au fost evidenţiate prin cererea de constituire de parte civilă.
Se reţine că la soluţionarea laturii civile s-a avut în vedere că SC G.P. SRL Bistriţa a fost introdusă în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente la solicitarea părţii civile şi că această societate se află în lichidare judiciară, derularea acestei proceduri făcând obiectul Dosarului nr. 2784/112/2008 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
În mod judicios ambele instanţe nu şi-au însuşit integral constituirea de parte civilă depusă în cauză de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală întrucât, prin întocmirea acesteia s-a avut în vedere recuperarea tuturor debitelor datorate statului de SC G.P. SRL (exp: şomaj, sănătate, CAS - asiguraţi, concediu, etc) şi nu doar a prejudiciului cauzat prin faptele deduse judecăţii (respectiv TVA şi impozit pe profit în cazul infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 şi sumele reţinute şi nevărsate din impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă).
Pe de altă parte ambele instanţe în mod judicios au constatat că din întreg materialul probator administrat prejudiciul cauzat prin infracţiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este de 28.367 RON (17.236 RON + 11.131 RON).
De asemenea corect s-a reţinut de ambele instanţe că la sumele acordate cu titlu de despăgubiri au fost acordate accesorii conf. art. 119 şi urm. din O.U.G. nr. 92/2003 până la stingerea efectivă a prejudiciului, astfel cum s-a solicitat prin constituirea de parte civilă şi notele de şedinţă, al căror cuantum nu trebuie dovedit, din moment ce sunt datorate în temeiul legii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud împotriva Deciziei penale nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud împotriva Deciziei penale nr. 22/A/2013 din 31 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M.L. în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3448/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... | ICCJ. Decizia nr. 3487/2013. Penal. Iniţiere, constituire de... → |
|---|
