ICCJ. Decizia nr. 3861/2013. Penal. Rejudecarea după extrădare (art.522 ind.1 C.p.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3861/2013

Dosar nr. 2635/122/2011

Şedinţa publică din 5 decembrie 2013

Asupra recursului de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 610 din data de 10 decembrie 2012, Tribunalul Giurgiu, secţia penală, în baza art. 522¹ C. proc. pen. raportat la art. 406 alin. (4) C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată, cererea de rejudecare pe fond a cauzei soluţionată prin Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu (definitivă prin neapelare la data de 23 iunie 2010), cerere formulată de petentul R.M. (domiciliat în Bucureşti, str. A.M., sector 2, în prezent deţinut în Penitenciarul Giurgiu) şi, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., l-a obligat pe acesta să plătească statului suma de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 octombrie 2011 sub nr. 2635/122/2011 la Tribunalului Giurgiu, condamnatul R.M., născut la data de 6 februarie 1968, în Bucureşti, a formulat cerere de rejudecare după extrădare a cauzei în care s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu prin care a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

În motivarea cererii, condamnatul a arătat că la data de 29 decembrie 2010 a fost arestat şi extrădat prin Biroul Naţional Interpol către România în baza Mandatului European de Arestare (MEA) nr. 7/2010 precizând că nu a participat la judecarea cauzei, fiind arestat în Germania, nu a avut dreptul la apărare, se consideră nevinovat şi va aduce dovezi în acest sens.

A fost ataşat Dosarul nr. 2621/122/2008 al Tribunalului Giurgiu în care s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009.

După ce a analizat admisibilitatea în principiu a cererii de rejudecare după extrădare formulată de condamnatul R.M., Tribunalul Giurgiu, prin încheierea de şedinţă din 1 februarie 2012, în baza art. 522¹ C. proc. pen. raportat la art. 405 C. proc. pen. a admis, în principiu, cererea de rejudecare după extrădare formulată de petentul R.M., domiciliat în Bucureşti, str. A.M., sector 2, în prezent deţinut în Penitenciarul Giurgiu, condamnat prin Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu (definitivă prin neapelare) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin aceiaşi încheiere a respins cererea de suspendare a executării pedepsei aplicată prin Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu.

S-a fixat termen de judecată la data de 22 februarie 2012.

Pentru a admite, în principiu, cererea de rejudecare a cauzei tribunalul a reţinut următoarele:

Potrivit art. 522¹ C. proc. pen., în cazul în care se cere extrădarea unei persoane judecate şi condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanţa care a judecat în primă instanţă, la cererea condamnatului.

Acelaşi text de lege, în alin. (2), face trimitere la procedura de rejudecare înscrisă în art. 405 - 408 C. proc. pen., procedură care este valabilă pentru rejudecarea cauzelor după admiterea în principiu a cererilor de revizuire.

Aceste norme procedurale trimit la regulile de procedură privind judecata în primă instanţă, înscrise în art. 345 - 353 şi art. C. proc. pen.

Din economia dispoziţiilor legale amintite mai sus, rezultă că atunci când o persoană a fost extrădată după ce a fost judecată şi condamnată în lipsă, se va trece la rejudecarea cauzei de către prima instanţă, la cererea condamnatului.

În cauză, s-a constatat că întreaga procedură judiciară, respectiv atât urmărirea penală, cât şi judecata s-au desfăşurat în absenţa inculpatului, acesta părăsind ţara anterior începerii urmăririi penale, fiind apoi extrădat după rămânerea definitivă a condamnării.

Citarea condamnatului pe durata judecăţii s-a efectuat la adresa din ţară şi s-a îndeplinit prin afişare sau prin semnarea citaţiei de alte persoane găsite la aceeaşi adresă, împrejurări care nu oferă certitudinea că a avut cunoştinţă despre derularea procedurii în faţa instanţei de fond.

Din analiza dispoziţiilor art. 522¹ C. proc. pen., pentru a se dispune rejudecarea cauzei de instanţa care a judecat cauza în primă instanţă, se impune a fi îndeplinite următoarele condiţii:

- petentul - condamnat să fi fost extrădat în România dintr-un alt stat nemembru al Uniunii Europene, sau să fi fost predat României, la cererea Tribunalului Giurgiu, care a judecat cauza în primă instanţă, în baza mandatului european de arestare emis de această instanţă, potrivit art. 81 şi următoarele din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală;

- petentul-condamnat să fi fost judecat în lipsă;

- petentul-condamnat să solicite rejudecarea cauzei.

Aceste condiţii rezultă şi din art. 84¹ din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, text potrivit căruia: „Asigurarea rejudecării în cazul predării persoanei condamnate în lipsă este dată de autoritatea judiciară emitentă, la cererea autorităţii judiciare de executare.

Dispoziţiile art. 522¹ C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător.”

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului s-a constatat că aceste condiţii sunt îndeplinite: Tribunalul Giurgiu a emis Mandatul de executarea a pedepsei închisorii nr. 561 din 23 iunie 2010 şi mandatul european de arestare nr. 7 MEA din 30 septembrie 2010, în baza Sentinţei penale nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu.

Autorităţile din Germania l-au extrădat pe condamnatul R.M. către autorităţile române, în baza mandatului european de arestare sus menţionat, fiind preluat de autorităţile române din Frankfurt la data de 4 februarie 2011 şi încarcerat în Arestul secţiei 22 Poliţie Bucureşti şi apoi, la 9 februarie 2011 fiind transferat în Penitenciarul Rahova Bucureşti.

După admiterea cererii în principiu şi readministrarea probelor, Tribunalul a reţinut următoarele:

La data de 24 octombrie 2008, la Tribunalului Giurgiu, sub nr. 2621/122/2008, s-a înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă această instanţă, prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului R.M., domiciliat în Bucureşti, strada A.M., sector 2, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus mai dispus, printre altele, scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului R.M. (cu datele de stare civilă de mai sus), pentru infracţiunea prev. de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934.

Din cuprinsul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Giurgiu - Serviciul de Investigare a Fraudelor, au fost primite sesizările BT Giurgiu, prin care aduce la cunoştinţă faptul că R.M. - administrator al SC E.C.M. SRL Bucureşti, a emis 15 file CEC, fără a avea disponibil în cont.

Astfel, în perioada martie - aprilie 2007, R.M., împreună cu M.A.P. - director la societatea de mai sus, s-au deplasat atât în municipiul Bucureşti, cât şi în oraşele Giurgiu, Piteşti şi Fălticeni, de unde au achiziţionat diverse bunuri, ei fiind cei care încheiau Contractele de vânzare-cumpărare cu reprezentanţii societăţilor respective.

În această perioadă, SC E.C.M. SRL Bucureşti, a emis file CEC către:

- SC C.T. SRL Bucureşti, în valoare de 61.886 RON, respectiv 12.095 RON, de unde au achiziţionat parchet de bambus;

- SC C.P. SRL Bucureşti, în valoare de 47.660 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii (cărămidă, ciment, polistiren, etc);

- SC C.E. SRL Bucureşti, în valoare de 7.588 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii (cărămidă, ciment, polistiren, etc);

- SC F. SRL Fălticeni, în valoare de 47.600 RON, de unde au achiziţionat truse medicale auto;

- SC B.L. SRL Bucureşti, în valoare de 13.600 RON, de unde au achiziţionat ghips-carton;

- SC P. SRL Bucureşti, în valoare de 41.779 RON, de unde au achiziţionat cherestea;

- SC I.S.C. SRL Giurgiu, în valoare de 64.868 RON, de unde au achiziţionat lenjerii de pat;

- SC C. SRL Piteşti, în valoare de 320.825 RON, de unde au achiziţionat ţeava sudată;

- SC M.I.D. I. SRL Bucureşti, în valoare de 19.816 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii;

- SC C.I. SRL Bucureşti, în valoare de 26.856 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii;

- SC E.P. SRL Bucureşti, în valoare de 7.000 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii;

- SC N.S. SRL Bucureşti, în valoare de 67.059 RON, de unde au achiziţionat scutere;

- SC S.I. SRL Bucureşti, în valoare de 16.812 RON, de unde au achiziţionat cărămidă;

- SC K. SRL Bucureşti, în valoare de 35.722 RON, de unde au achiziţionat vopsea.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, din cercetările efectuate a rezultat faptul că majoritatea produselor achiziţionate au fost depozitate într-un spaţiu închiriat din comuna Bragadiru, şos. A., unde gestionar era V.N.

Din verificările efectuate, atât la domiciliul inculpatului R.M., cât şi la sediul societăţii din strada A.M., sector 4 şi la punctul de lucru din str. Maica Domnului, acesta nu a putut fi identificat.

După cum a reieşit din procesele-verbale de căutare, acesta nu a locuit niciodată la adresa din actul de identitate şi nici nu şi-a desfăşurat activitatea la sediul declarat, sustrăgându-se urmăririi penale. S-au făcut şi verificări în reţeaua A.N.P., de unde a reieşit faptul că acesta nu este încarcerat.

Punctul de lucru din str. M.D. nu a fost declarat la Registrul Comerţului, în schimb, la această adresă s-a desfăşurat activitatea infracţională pe o perioadă de două luni, folosindu-se şi de un post telefonic fix, unde se confirmau contractele încheiate cu societăţile comerciale de mai sus.

Singura persoană care a fost identificată este învinuitul V.N., angajat ca gestionar fără forme legale la această societate, la depozitul din şos. A., locaţie unde s-au dus majoritatea produselor.

Din declaraţiile inculpatului V.N., în cursul urmăririi penale, a rezultat faptul că se ocupa cu primirea-predarea acestor produse. După recepţionarea mărfurilor în una sau două zile, acestea erau vândute către diverse societăţi, întocmindu-se în acest sens aviz de însoţire a mărfii completat, semnat şi ştampilat cu ştampila societăţii (a doua ştampilă) tot de el, către diverse societăţi, cum ar fi D., P., localitatea Chiajna, Giurgiu, etc, fără a fi specificată adresa exactă.

Referitor la relaţia sa cu R.M., V.N. a declarat că nu l-a mai văzut din data de 2 mai 2007, dată la care l-a întâlnit să-i predea cheile de la depozit, ştampila, telefonul şi alte documente pe care le avea de la societate.

Acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare faţă de învinuitul R.M., pentru infracţiunea prev. de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii şi anume elementul material al laturii obiective a acesteia, deoarece din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că inculpatul a lăsat la furnizori filele CEC drept garanţie sau fără elementele esenţiale necompletate.

Inculpatului R.M. nu i s-a putut aduce la cunoştinţă învinuirea şi nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, întrucât, deşi legal citat, nu a putut fi găsit la domiciliul declarat, iar din cuprinsul proceselor - verbale existente la dosarul cauzei, a rezultat că acesta nu este decedat şi nu se află încarcerat în reţeaua A.N.P.

În drept, s-a reţinut că faptele inculpatului R.M., aşa cum au fost expuse, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen., cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a mai reţinut că, inculpatul R.M. se află în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., întrucât, prin Sentinţa penală nr. 594/2002 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 208, 209 alin. (1) lit. e), g) şi i) C. pen.

Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă: plângerile şi declaraţiile reprezentanţilor legali ai părţilor vătămate; declaraţii învinuit; declaraţii martori; adresele BT - Sucursala Giurgiu; file CEC şi justificări refuz plată; facturi fiscale şi avize de însoţire a mărfurilor; procese-verbale de căutare; procese-verbale de verificare; procese-verbale de recunoaştere după fotografie; fişe cazier judiciar.

Prin Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 Tribunalul Giurgiu, în baza art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi art. 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul R.M. la o pedeapsă de 10 (zece) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată şi 8 (opt) ani interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute la art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. a admis acţiunea civilă formulată de părţile vătămate, SC „C.T.” SRL Bucureşti, SC ”C.P.” SRL Bucureşti, SC ” C.E.” SRL Bucureşti, SC ”F.„ SRL Fălticeni, SC ”B.L.„ SRL Bucureşti, SC ”P.„ SRL Bucureşti, SC ”I.S.C.„ SRL Giurgiu, SC ”C.” SRL Piteşti, SC ”M.I.D. I.„ SRL Bucureşti, SC ”C.I.„ SRL Bucureşti, SC ”E.P.„ SRL Bucureşti, SC ”N.S.C.” SRL Bucureşti, SC ”S.I.„ SRL Bucureşti şi SC ”K.„ SRL Bucureşti.

A obligat inculpatul să plătească părţilor vătămate, care s-au constituit părţi civile, următoarele sume de bani:

SC ”P.„ SRL - 41.779,87 RON; SC ”C.T.” SRL - 73.982,08 RON; SC ”C.P.” SRL Bucureşti - 47.660,24 RON; SC ”F.” SRL Fălticeni - 47.600 RON; SC ”B.L.„ SRL Bucureşti - 13.600,39 RON; SC ”C." SRL Piteşti - 320.825,72 RON; SC ”I.S.C.„ SRL Giurgiu - 64.868,89 RON; SC ”M.I.” SRL Bucureşti - 19.816 RON; SC ”E.P.„ SRL Bucureşti - 7.000 RON; SC ”S.I.” SRL Bucureşti - 9.180,39 RON, SC ”K.” SRL Bucureşti - 35.722, 44 RON; SC ”N.S.” SRL Bucureşti - 67.059 RON; SC ”C.I.” SRL Bucureşti - 286.760 RON, SC ”C.E.C.„ SRL Bucureşti - 7.588,87 RON.

În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.900 RON cu titlu de cheltuieli judiciare din care 200 RON reprezintă onorariu apărător oficiu sumă ce se avansează din fondurile Ministerului de Justiţie.

În faza cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martorii B.D., M.I., D.P., S.A., C.F., D.A.D., P.G.D. şi T.C.D.

Prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, martora B.D. a arătat că în cursul anului 2007, inculpatul a venit personal la sediul societăţii E.P. SRL, dorind să încheie un contract de vânzare-cumpărare de bunuri, respectiv să cumpere fier beton, contract ce de altfel a şi fost încheiat, inculpatul lăsându-le drept garanţie o filă CEC, aşa cum stipula contractul.

Martora a mai precizat că, după încheierea contractului, s-a lansat comanda pentru marfa solicitată de inculpat şi s-a lăsat o altă filă CEC pentru achitarea contravalorii mărfii contractate, ulterior la sediul firmei sosind o maşină trimisă de inculpat, al cărei număr de înmatriculare era stipulat în factură, cu care s-a ridicat marfa, inculpatul luând o singură dată marfă de la ei.

Totodată, martora a învederat şi faptul că fila CEC lăsată de inculpat s-a dat spre decontare, însă s-a întors cu menţiunea „refuz total la plată”, persoana care s-a prezentat la sediul societăţii în vederea încheierii contractului fiind cu siguranţă inculpatul, deoarece nu numai că s-a prezentat cu numele de R.M., dar s-a făcut o copie de pe actul de identitate cu care acesta s-a prezentat, fiind în afara oricărui dubiu că era inculpatul, şi că anterior încheierii contractului s-au făcut verificări la bancă care a comunicat că societatea inculpatului era solvabilă.

Martorul M.I. prin declaraţia dată în instanţă, a relatat că este administratorul societăţii SC F. SRL şi că în cursul anului 2007 a primit de mai multe ori prin fax şi e-mail, comenzi de la societatea al cărei administrator era inculpatul, comenzi prin care acesta le solicita livrarea unor bunuri diverse, marfa fiind transportată cu maşina şi şoferul firmei al cărei administrator este în Bucureşti, în două locuri diferite, despre care a aflat ulterior de la organele de poliţie din municipiul Giurgiu că erau închiriate de societatea al cărei administrator era inculpatul, plata mărfii urmând să se facă cu filă CEC.

Martorul a precizat totodată că anterior livrării mărfii a făcut verificări la bancă, ocazie cu care s-a constatat că firma inculpatului era puternică înainte să o cumpere acesta, pentru cele două transporturi de marfă primind două file CEC ce trebuiau introduse în bancă în termen de 30 de zile, înainte de introducerea primei file CEC în bancă primind de la inculpat o adresă prin care acesta îi solicita să amâne introducerea filei cu 7 zile, cerere cu care a fost de acord, inculpatul remiţându-i o altă filă CEC, însă până la final niciuna din cele două file CEC nu a fost încasată, deoarece societatea inculpatului intrase în incident de plată.

În continuarea declaraţiei, martorul a precizat că nu s-a întâlnit personal cu inculpatul şi că în ceea ce priveşte comenzile, acestea erau primite prin fax, semnate şi ştampilate şi filele CEC fiind semnate cu numele inculpatului, purtând totodată şi ştampila firmei acestuia.

Martorul D.P. prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a arătat că în cursul anului 2007 era vânzător la SC C.T. SRL, timp în care la punctul de lucru al societăţii pe de B-dul T. din Bucureşti a venit un bărbat în vârstă de 30 de ani, şaten, care a spus că este de la firma E., având asupra sa o filă CEC, solicitând livrarea de parchet, livrare pe care ulterior a plătit-o, la o săptămână sau două prezentându-se aceeaşi persoană care a solicitat o cantitate mai mare de parchet şi de această dată venind cu o filă CEC, însă, fiind vorba de o sumă mai mare, o altă persoană a mai adus încă o filă CEC, ce a lăsat şi o copie de pe buletin.

După ce au primit cea de-a doua filă CEC, au livrat marfa pe şos. A. din Bucureşti în curte la E., firma cumpărătoare având acolo un depozit, pe facturile ce însoţeau marfa fiind aplicată ştampila de un reprezentant al societăţii cumpărătoare ce îi aştepta acolo.

În continuarea declaraţiei, martorul a mai arătat că atunci când s-a dorit introducerea în bancă a celor 2 file CEC, s-a constatat că nu există disponibil în contul societăţii cumpărătoare a mărfii, inculpatul prezentându-se la firma la care el lucrează o singură dată, atunci când s-a făcut prima plată, fiind însoţit de un băiat pe nume C., acesta venind cu comanda pentru marfă.

Martorul S.A. prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a arătat că în luna aprilie 2007 a fost anunţat că vine un client nou, respectiv societatea SC E. SRL, pentru a ridica cărămidă, cu care era încheiat un contract şi că aceştia puteau să-şi ridice marfa fără să prezinte fila CEC sau vreo dovadă de plată.

Ulterior, SC E. SRL a trimis un tir pentru a ridica cărămidă, tir urmat de o maşină străină în care se aflau doi bărbaţi, după încărcarea mărfii şi întocmirea documentaţiei unul dintre cei doi bărbaţi prezentându-i un buletin emis pe numele de R., datele personale ale acestuia copiindu-le personal, la o a doua ridicare de cărămidă nefiind prezent deoarece s-a făcut după program, în schimb facturarea mărfii a făcut-o personal deoarece se trimisese documentaţia înainte.

Prin declaraţie martorul a mai precizat că şi la a doua ridicare de marfă au fost prezente aceleaşi persoane ca şi prima dată, din discuţiile cu colegii aflând că s-a achitat doar contravaloarea primului transport de cărămidă şi că organele de poliţie i-au prezentat nişte planşe fotografice ocazie cu care l-a recunoscut într-o fotografie pe inculpat ca fiind una din persoanele prezente la ridicarea mărfii.

Martorul C.F. a arătat prin declaraţia dată în instanţă, că este administrator la SC ”C.„ SRL şi cu o săptămână înainte să se ridice marfa de reprezentanţii inculpatului, la sediul societăţi al cărei administrator este, au sosit două persoane ce erau pregătite din punct de vedere tehnic, insistând să cumpere nişte ţeavă cu diametrul de 419 mm, pe care după spusele lor urmau să o folosească la o coloană în Giurgiu.

După ce au căzut de acord asupra preţului şi a modului de plată, le-a pus la dispoziţie un contract pe care l-au studiat, după care le-a solicitat acestora toate documentele societăţii pe care o reprezentau, precizându-le că doreşte să stea de vorbă cu administratorul.

La o săptămână de zile după discuţia avută cu cele două persoane, s-a prezentat administratorul societăţii, respectiv inculpatul R., pe care l-a legitimat, după care a verificat documentele, bonitatea firmei la bancă, documentul de garanţie pe care acesta urma să-l lase, s-au făcut verificări la bancă şi era totul în regulă, după care s-au înţeles ca pentru fiecare maşină care va pleca cu marfă să elibereze documente de plată, marfă ce a fost ridicată de inculpat într-o zi de sâmbătă, fiind încărcate trei maşini.

Totodată, martorul a mai arătat că în afară de fila CEC pe care a lăsat-o garanţie la încheierea contractului pentru marfa ridicată, inculpatul a mai emis două file CEC, şi că la termenul stabilit a introdus în bancă filele CEC, ocazie cu care i s-a comunicat că nu există disponibil în contul societăţii cumpărătoare, motiv pentru care s-a încercat să se ia legătura cu inculpatul, însă acesta nu i-a răspuns la telefon, ulterior aflând că şi alte firme au fost păcălite de inculpat.

Martorul D.A.D. a arătat prin declaraţia dată în instanţă,că în cursul anului 2007, mai exact în primăvară, la sediul firmei s-a prezent un tânăr în vârstă de 30 ani care le-a solicitat o ofertă de preţuri pentru diverse materiale de construcţii, după trimiterea ofertei aceştia au sunat imediat şi au început să-i preseze, spunând că vor materialele respective.

Cu ocazia discuţiilor purtate, i-a adus la cunoştinţă persoanei respective că este o anumită procedură pe care trebuie să o respecte, respectiv că trebuie să trimită o filă CEC drept garanţie, o copie de pe certificatul de înmatriculare şi să se încheie un contract, care la fel ca şi fila CEC trebuia să fie semnat şi ştampilat, documente ce le-au fost trimise şi care au fost verificate, constatându-se că totul este în regulă, motiv pentru care au început livrarea materialelor la depozitul indicat din şoseaua Alexandriei din Bucureşti.

La acel depozit au fost făcute mai multe transporturi, personal însoţind doar 4-5 maşini, mai exact cele care erau închiriate de societatea la care lucrează pentru a verifica locul unde se duce marfa, ulterior existând şi alte comenzi de materiale, însă, întrucât prin contract era prevăzut un plafon, nu a mai livrat marfă până când nu a fost achitat în numerar o parte din debitul datorat de societatea cumpărătoare.

Prin declaraţie, martorul a mai arătat că după ce inculpatul nu a mai achitat preţul, l-a sunat pe acesta, al cărui număr de telefon îl aveau, ocazie cu care inculpatul i-a spus că se află în Bulgaria şi să-i mai acorde o păsuire de circa o săptămână, însă trecând termenul au introdus în bancă o filă CEC, dar, din datoria pe care o avea societatea cumpărătoare de câteva sute de milioane nu s-a acoperit decât suma de 80 milioane RON vechi, personal deplasându-se în şoseaua A. unde era depozitul societăţii cumpărătoare, ocazie cu care a constatat că baraca era goală iar patronul care închiriase spaţiul i-a spus că nu mai ştie nimic de circa o lună de zile de chiriaşul său, nici la sediul societăţi din strada M.D. nu mai locuia nimeni şi nici nu cunoştea nimeni nimic, motiv pentru care mers şi la sediul indicat în certificatul de înmatriculare, ocazie cu care i s-a spus că firma nu mai exista de mult, fiind vândută.

Martorul P.G.D., prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a arătat că în cursul anului 2007 a fost contactat telefonic de o persoană pe nume D. care l-a întrebat dacă firma la care lucra deţine în stoc un anumit tip de ţeavă, persoană ce i-a spus la telefon că o să vină cu cineva din Bucureşti care este interesat să cumpere acel tip de ţeavă, a doua zi având loc o negociere la telefon, cel care a sunat fiind probabil inculpatul R., stabilindu-se un preţ al metrului de ţeavă, acesta urmând să se prezinte la Piteşti în ideea de a mai purta o negociere şi a se întocmi actele necesare.

Prin declaraţie, martorul a mai arătat că la un timp după această discuţie telefonică, la Piteşti s-a prezentat inculpatul însoţit de doi băieţi şi au început procedurile pentru întocmirea contractelor, după care le-a fost lăsată o filă CEC drept garanţie, stabilindu-se totodată şi un nou preţ, după care s-a procedat la încărcarea ţevilor, inculpatul încărcând cu aproximaţie 5 maşini, pe fiecare maşină tonajul fiind de 15 - 20 tone, acesta încărcând ţeavă câteva zile consecutiv, transportul fiind făcut cu maşini închiriate din zona oraşului Piteşti, la fiecare livrare, factura trebuind să aibă un instrument de plată, pentru credibilitate primele două facturi fiind achitate cu file CEC cu scadenţă imediată, urmând ca celelalte să se deconteze în termenul stabilit în contract de 30 de zile.

Martorul a mai arătat că celelalte file CEC au fost depuse în bancă la scadenţă şi au început să se întoarcă rând pe rând, fiind refuzate la plată întrucât societatea la care inculpatul era patron nu avea disponibil în cont, şi că societatea la care lucrează, înainte să demareze relaţiile comerciale cu societatea inculpatului, a făcut demersurile necesare, respectiv a făcut verificări la bancă pentru a vedea care este situaţia financiară a societăţi inculpatului şi dacă aceasta avea restanţe de plată, însă totul a fost în regulă, motiv pentru care s-au demarat procedurile de încheiere a contractului.

Totodată, martorul a relatat şi faptul că după ce filele CEC au început să fie refuzate la plată de bancă, s-a încercat să se ia legătura telefonic fie cu inculpatul fie cu numitul D., însă nu a mai răspuns nimeni la telefon.

Martora T.C.D., a arătat prin declaraţia dată, că pe data de 20 aprilie 2007, a fost contactată telefonic de o femeie, solicitând să livreze marfă la SC ”E.C.M.„ SRL Bucureşti, femeie ce i-a trimis şi o comandă prin fax, în urma comenzii primite livrând marfa cu mijloace proprii, personal însoţind marfa la depozitul societăţii cumpărătoare unde i s-a spus să o livreze, societate ce lăsase drept garanţie o filă CEC în alb, urmând ca plata să se facă ulterior prin filă CEC, la un termen stabilit, însă, când s-a depus fila CEC la termenul stabilit nu s-au încasat banii deoarece nu exista disponibil în contul societăţii cumpărătoare a mărfii.

Prin declaraţie, martora a mai relatat că fila CEC în alb dată societăţii la care lucra, cu titlu de garanţie, le-a fost remisă de către gestionarul societăţii E., ce era semnată, aceeaşi semnătură de pe fila CEC fiind şi pe contractul de vânzare cumpărare încheiat, termenul de introducere a filei CEC fiind de 14 zile lucrătoare, şi, întrucât obişnuieşte să sune clienţii cu câteva zile înainte şi să-i anunţe că urmează să introducă fila CEC în bancă, a sunat şi la firma E., însă nu răspundea nimeni nici pe fix şi nici pe mobil, motiv pentru care s-a dus cu administratorul societăţii la care lucra, la depozitul unde livrase marfa, ocazie cu care au constatat că nu mai era nimeni.

Coroborând întregul material probator administrat în cauză, tribunalul a reţinut că în perioada aprilie - mai 2007, inculpatul R.M., împreună cu M.A.P. - director la societatea SC E.C.M. SRL Bucureşti, s-au deplasat atât în municipiul Bucureşti, cât şi în oraşele Giurgiu, Piteşti şi Fălticeni, de unde au achiziţionat diverse mărfuri, aceştia fiind cei care încheiau contractele de vânzare-cumpărare cu reprezentanţii societăţilor vânzătoare a mărfurilor, în această perioadă, SC E.C.M. SRL Bucureşti, emiţând un număr de 15 file CEC către: SC C.T. SRL Bucureşti, în valoare de 61.886 RON, respectiv 12.095 RON, de unde au achiziţionat parchet de bambus; SC C.P. SRL Bucureşti, în valoare de 47.660 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii (cărămidă, ciment, polistiren, etc); SC C.E. SRL Bucureşti, în valoare de 7.588 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii (cărămidă, ciment, polistiren, etc); SC F. SRL Fălticeni, în valoare de 47.600 RON, de unde au achiziţionat truse medicale auto; SC B.L. SRL Bucureşti, în valoare de 13.600 RON, de unde au achiziţionat ghips-carton; SC P. SRL Bucureşti, în valoare de 41.779 RON, de unde au achiziţionat cherestea; SC I.S.C. SRL Giurgiu, în valoare de 64.868 RON, de unde au achiziţionat lenjerii de pat; SC C. SRL Piteşti, în valoare de 320.825 RON, de unde au achiziţionat ţeava sudată; SC M.I.D. I. SRL Bucureşti, în valoare de 19.816 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii; SC C.I. SRL Bucureşti, în valoare de 26.856 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii; SC E.P. SRL Bucureşti, în valoare de 7.000 RON, de unde au achiziţionat materiale de construcţii; SC N.S. SRL Bucureşti, în valoare de 67.059 RON, de unde au achiziţionat scutere; SC S.I. SRL Bucureşti, în valoare de 16.812 RON, de unde au achiziţionat cărămidă; SC K. SRL Bucureşti, în valoare de 35.722 RON, de unde au achiziţionat vopsea, deşi ştia că nu are acoperire bancară.

S-a reţinut că inculpatul a refuzat sistematic să se prezinte în instanţă deşi a fost citat la toate adresele indicate la dosarul cauzei, inclusiv cu mandat de aducere conform art. 183 C. proc. pen., mandat ce nu a fost îndeplinit, inculpatul nefiind găsit la adresele indicate la dosarul cauzei, aşa după cum rezultă din cuprinsul proceselor-verbale întocmite de organele de poliţie, persoanele chestionate neputând da relaţii cu privire la locul unde s-ar afla inculpatul în prezent.

S-a mai reţinut că, în speţă, din cuprinsul materialului probator administrat în cursul procesului rezultă, fără nici un dubiu vinovăţia inculpatului sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune, prezumţia de nevinovăţie instituită de art. 52 C. proc. pen. fiind înlăturată.

După admiterea în principiu a cererii de rejudecare după extrădare au fost audiaţi petentul - condamnat R.M., martorii din lucrări B.D., M.I., D.P., S.A., C.F., D.A.D., P.G.D., T.C.D. şi A.V., precum şi martorii propuşi de petentul-condamnat V.N., S.I. şi S.O.

Petentul-condamnat R.M. a declarat că ştie pentru ce a fost trimis în judecată, dar nu recunoaşte învinuirile care i se aduc prin rechizitoriu. Acesta a susţinut că nu este adevărat că a participat la încheierea contractelor cu firmele menţionate în rechizitoriu. Singura sa greşeală a fost că a ridicat un carnet de file CEC de la BT în prezenţa avocatului S.I. - care, în prezent, este avocat în Baroul Bucureşti. Acesta a mai susţinut că nu a emis nici o filă CEC către societăţile menţionate în rechizitoriu. A precizat că nu a vrut să colaboreze cu avocatul S.I., care era „reprezentantul unor mafioţi” al căror nume nu îl poate preciza, dar ştie că deţin unităţi de coafură, pizzerii, magazine, maşini decapotabile. Nu a primit nici un ban de la nici o firmă, reprezentantul acestui plan mafiot a fost numitul M.A.P. A precizat că din acest clan face parte şi soţia avocatului S.I. - numita S.O., care-şi zicea “doamna E.”. În primăvara din 2006, în timp ce lucra la Biserica “Sf. Nicolae” din Bucureşti, un anumit băiat B., i-a făcut cunoştinţă cu numitul V.N. şi i-a spus că îi face acte ca să ridice 10.000 euro de la B.C.R. El i-a făcut acte “precum că muncesc”, s-a dus la bancă după 3 săptămâni, de unde a ridicat suma de 400.000.000 ROL din care a luat 100.000.000 ROL, iar restul i-a (dat) lui V.N. A precizat că a fost unic asociat şi administrator al SC E.C.M. SRL şi a susţinut că filele CEC au fost semnate de către avocatul S.I. şi soţia lui S. A mai susţinut că “eu am semnat doar 2 - 3 file CEC la sugestia avocatului S.I.”. De asemenea, a susţinut că, în perioada martie - aprilie 2007 nu a vrut să colaboreze cu avocatul şi cu oamenii acestuia, iar aceştia sunt cei care au emis filele CEC în lipsa sa.

Audiat în calitate de martor, după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, V.N. a declarat că inculpatul R.M. a fost administratorul firmei E.C.M. SRL Bucureşti, iar martorul era gestionar la depozitul acestei firme situat în Bucureşti, pe şoseaua Giurgiului. Inculpatul îi dădea telefon şi îi spunea că urmează să vină diferite mijloace de transport cu marfă, iar de două ori l-a trimis pe teren să ridice marfă. Şi-a amintit că a ridicat cărămidă de la o firmă din apropiere de Bucureşti, iar a doua oară a ridicat de la o altă firmă din Bucureşti, al cărui sediu era pe şos. F., cherestea. A susţinut că nu ştie în ce modalitate era plătită marfa, căci inculpatul nu i-a spus niciodată. De asemenea, a arătat că, la depozitul pe care îl gestiona, a mai adus marfă M.A.P. pe care l-a recunoscut din fotografie. Acesta a adus la depozit un motostivuitor şi o wolă. După câteva zile a venit acelaşi M.A.P. care a ridicat din depozit cele două utilaje aduse în urmă cu două zile. De asemenea a arătat că inculpatul mai venea la depozit însoţit de o persoană care spunea că este juristul firmei, şi pe care l-a recunoscut după fotografie ca fiind S.I. A mai precizat că el a lucrat la firmă (E.) aproximativ 3 sau 4 luni, fără să i se încheie contract de muncă şi fără să fie plătit pentru ultima lună lucrată. Martorul a susţinut că nu a luat niciodată bani din bancă în numele firmei şi nu cunoaşte o anumită doamnă „E.” dar ştie că inculpatul a venit la depozit însoţit şi de femei. În fine a susţinut că inculpatul nu i-a dat niciodată vreo filă CEC.

La propunerea petentului-condamnat R.M., a fost audiat în calitate de martor, S.I., care a declarat că menţine declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 16 mai 2009 cu următoarele precizări:

Este avocat în Baroul constituţional condus de P.B. şi a încheiat cu inculpatul R.M. un contract de colaborare şi asistenţă juridică urmând să-l asiste pe inculpat în calitate de director al SC E.C.M. SRL Bucureşti. A mers cu inculpatul la BT din Giurgiu, unde acesta a ridicat un carnet de CEC-uri, şi îl însoţea când depunea bani la BT - Filiala Lacul Tei, dar nu şi când acesta ridica banii. A precizat că inculpatul i-a cerut să îl ajute pentru că nu se descurca singur şi îi era frică să nu greşească documentele. La Giurgiu, l-a însoţit pe inculpat de 2 - 3 ori. S-au deplasat cu maşina unui prieten pe care îl ştie sub numele de R. care avea un „P sport” şi cu un alt prieten sau cunoştinţă, N., care deţinea un M. de culoare gri închis. L-a mai însoţit pe R.M. la Târgu Mureş pentru încheierea unei tranzacţii care nu s-a finalizat. A mai precizat că, în calitate de avocat a văzut dosarul şi, după părerea sa, prejudiciul este prea mare, iar inculpatul nu putea să înşele atâtea societăţi cu un singur carnet de CEC-uri, iar filele CEC ridicate de inculpat de la Banca Transilvania în prezenţa sa, au rămas la R.M. A mai arătat că, nu cunoaşte alte persoane care să aibă putere de decizie şi să semneze contracte cu terţii în afară de inculpatul R.M., în calitate de director al SC E.C.M. SRL. A văzut fotografia numitului M.A.P. dar a susţinut că nu l-a văzut niciodată în preajma lui R.M. şi nu ştie ca acesta să fi încheiat contracte în numele firmei SC E.C.M. SRL. Pe numitul V.N. zis “N.” l-a cunoscut la o terasă “I.C.” pe care actuala sa soţie, în asociere cu o altă persoană, o deţinea în B-dul L.T. şi ştie că R.M. l-a angajat pe V.N. ca şef de depozit al firmei SC E.C.M. SRL, pe care această firmă îl deţinea în Bucureşti, pe şos.Alexandriei. Nu cunoaşte dacă V.N. a reprezentat societatea în alte tranzacţii şi nu crede ca acesta să fi participat la alte tranzacţii. A mai susţinut că, la încheierea de contracte nu l-a consiliat pe inculpat cu sfaturi juridice. Nu cunoaşte numele şi prenumele numitului R. despre care a făcut vorbire, ştie că acest R. era un tip înalt de aprox. 1,90 m, bine dezvoltat fizic, care părea că ar fi făcut culturism şi era prieten cu numitul N., dar nici numele şi prenumele acestuia nu îl ştie în realitate. La întrebarea inculpatului a arătat că ştie două persoane cu numele de “D.” şi “I.” acesta din urmă având numele de D.M. şi aceştia aveau o pizzerie şi un salon de cosmetică şi se ocupau şi cu construcţii, iar martorul a făcut cu aceştia o tranzacţie imobiliară.

Audiată în calitate de martor, la propunerea petentului-condamnat, S.O., a declarat că nu a fost niciodată angajată la firma SC E.C.M. SRL Bucureşti. În perioada în care soţul său S.I. a fost angajat la SC E.C.M. SRL Bucureşti, martora avea un bar, în Bucureşti, în Lacul Tei, unde lucra şi 24 ore. Din câte ştie soţul său a avut un contract de „reprezentare juridică” cu SC E.C.M. SRL Bucureşti. Nu a căutat niciodată furnizori pentru firma SC E.C.M. SRL Bucureşti. Îl cunoaşte pe V.N. care locuia la două blocuri de barul pe care l-a avut la Lacul Tei şi acesta venea aproape seară de seară la bar. Ştie că era magaziner la SC E.C.M. SRL Bucureşti. Şi inculpatul a venit de mai multe ori la bar, chiar dacă nu prea des. La terasă mai venea un anume R., o persoană cu o constituţie solidă şi destul de înalt, dar nu ştie numele întreg al acestuia. La întrebarea inculpatului a arătat că ştie o familie D.M. şi D., ştie că aceştia au un bar şi un coafor, dar nu ştie ce relevanţă are (acest lucru). A mai susţinut că nu a făcut niciodată comenzi în numele firmei SC E.C.M. SRL Bucureşti către diverşi furnizori.

Audiată după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martora B.D. a declarat că menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi la instanţă în primul ciclu procesual. A lucrat şi lucrează la firma E.P. SRL cu sediul în Bucureşti, sector 2 care are obiect de activitate comercializarea de materiale de construcţii.

La firma la care lucrează a venit o doamnă din partea SC E.C.M. SRL Bucureşti să cumpere diverse materiale de construcţii însoţită de inculpatul R.M. S-a încheiat un contract cu reprezentanţii firmei E. în urma căruia a livrat materiale de construcţii, plata urmând să se facă cu file CEC. După introducerea în bancă a documentului de plată acesta a fost refuzat cu menţiunea că nu există disponibil în cont.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul M.I. a declarat că, în calitate de administrator al SC F. SRL, în cursul anului 2007 a primit mai multe comenzi de la SC E.C.M. SRL, prin care, aceasta solicita să i se livreze mai multe bunuri, comenzile fiind trimise inclusiv prin fax. A onorat comenzile, marfa fiind transportată cu maşina firmei SC F. SRL, în Bucureşti, urmând ca plata să se facă prin filă CEC. A făcut verificări la BT, Sucursala Giurgiu - Zona Liberă şi, la data respectivă părea să fie totul în regulă, nefiind incidente de plăţi bancare. Filele CEC trebuiau introduse în bancă şi achitate la 30 de zile de la data livrării mărfii. Înainte să introducă prima filă CEC la bancă, a primit o solicitare de amânare, prin fax, E.C.M., solicitând amânarea introducerii în bancă cu o săptămână.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul D.P. a declarat că menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, precum şi declaraţia dată la Tribunalul Giurgiu 16 februarie 2009. A arătat că, în cursul anului 2007 era vânzător la SC C.T. SRL, când la punctul de lucru de pe B-dul T. al societăţii, s-a prezentat un bărbat de aprox.30 ani, şaten care a spus că este de la firma SC E.C.M. SRL şi a solicitat să-i livreze parchet şi adeziv şi a spus că va plăti marfa cu filă CEC pe care o va achita în 30 de zile, prin BT - Filiala Giurgiu. Pentru prima livrare firma a primit banii, apoi aceeaşi persoană a solicitat din nou parchet şi adeziv, dar în calitate mult mai mare spunând că plata se va face tot prin filă CEC. Apoi această persoană a trimis un puşti cu o copie de pe un Buletin de identitate care s-a dovedit a fi furat. Marfa a fost livrată la firma SC E.C.M. SRL la depozitul situat pe şos. A. Pe documentele care însoţeau marfa, s-a aplicat ştampila firmei SC E.C.M. SRL. Când au fost introduse în bancă filele CEC acestea nu aveau acoperire. A arătat că, pe inculpat, pe care l-a văzut în ziua audierii, în boxă nu l-a văzut niciodată. Pe V.N. l-a văzut la depozitul situat pe şos. A. A recunoscut, după fotografie, persoana în dreptul căruia este consemnat numele M.A.P. şi la fila, ca fiind persoana care a ridicat parchet şi adeziv de la depozitul SC C. şi a adus fila CEC pentru această marfă. A mai precizat că filele CEC lăsate la SC C. au fost lăsate în alb având doar ştampila şi semnătura persoanei care reprezenta firma SC E.C.M. SRL.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul C.F. a declarat că menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de judecată. Este administratorul firmei SC C. SRL Piteşti, firmă ce comercializează materiale de construcţii. În anul 2007 a fost contactat de oamenii din subordinea inculpatului R.M., după care s-a prezentat inculpatul R.M., personal pentru semnarea contractului de livrare a unei cantităţi de ţeavă, pentru care s-a încheiat un contract între SC C. SRL ŞI E.C.M. SRL Bucureşti, inculpatul prezentându-se ca administrator al firmei cumpărătoare şi a prezentat şi actele firmei. Aceasta avea asupra sa şi ştampila firmei cumpărătoare SC E. SRL. A precizat că marfa cumpărată era ţeavă sudată cu diametrul de 406 - 460. Prin contract s-a fixat preţul, modalitatea de plată, plata urmând să se facă cu file CEC şi bilete la ordine la termenele stabilite. În prealabil a făcut verificări la bancă. Prin contract s-a mai prevăzut să lase drept garanţie o filă CEC ce urma să fie introdusă la plată la termenul stabilit prin contract. Fila CEC lăsată drept garanţie era ştampilată cu ştampila societăţii şi semnată de administrator. A doua zi a fost livrată ţeava care făcea obiectul contractului de către angajaţi ai firmei E. şi a observat că la o sută de metri de locul de livrare, un M. de culoare gri în care se afla inculpatul şi o altă persoană, martorul bănuind că îi va lua în maşină şi pe cei doi care au ridicat marfa şi dintre care unul şi-a declinat calitatea de inginer. După ce s-a livrat marfa, era o zi de sâmbătă, unul din angajaţii firmei SC E. care participase la livrarea mărfii s-a întors, bătut şi ne-a informat că nu şi-a primit comisionul pe care i l-a promis inculpatul şi i-a avertizat că „cei care au primit marfa sunt ţepari”. Martorul a susţinut că atunci nu l-a crezut pe acel băiat, dar după ce a introdus în bancă documentul de plată scadent, acesta a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil în cont. Ulterior a făcut plângere pentru înşelăciune împotriva inculpatului. Martorul a mai precizat că, împreună cu R.M. s-a mai prezentat o persoană care s-a recomandat ca inginer constructor şi pe care, după fotografie, la-a recunoscut ca fiind S.I. Documentele de plată au fost completate imediat după încărcarea mărfii de către reprezentanţii firmei E. SRL, ia persoana care îl însoţea în M. pe inculpatul R. avea pe faţă un semn de vărsat de vânt.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul D.A.D. a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale. A arătat că este angajatul firmei SC C.P. Bucureşti care comercializează materiale de construcţii şi îşi aminteşte că, în anul 2007, s-a prezentat la firmă o persoană din partea firmei SC E.C.M. SRL Bucureşti care şi-a manifestat interesul de a achiziţiona materiale de construcţii de la firma la care lucra şi l-a întrebat care este procedura de încheiere a unui contract. I-a explicat modalitatea de lucru a societăţii, l-a prezentat şi directorului şi i-a precizat să lase o filă CEC garanţie şi a fost de acord, a revenit cu contractele şi fila CEC semnate şi ştampilate. Această persoană era un tânăr de aprox. 30 - 35 ani, brunet, slăbuţ, înalţ de aprox 1,80 m, s-a prezentat, dar din păcate nu îşi aminteşte numele acelei persoane. Uitându-se în sala de judecată, acesta a confirmat că persoana care s-a prezentat la unitatea lor nu este inculpatul R.M. Apoi a început derularea contractului, aceeaşi persoană spunându-le să livreze marfa pe şos. A. unde firma SC E. avea închiriat un depozit. Când au început lucrările s-a deplasat personal pe şos. Alexandriei, unde marfa era gestionată de o persoană pe nume V.N., angajat al firmei SC E., care a semnat de primire facturile şi avizele de însoţire a mărfii, trecând numele şi seria Cărţii de Identitate, a făcut precizarea că este gestionarul firmei, SC E.C. L-a întrebat şi ce obiect de activitate are firma, acesta precizând că firma are nişte vile în construcţii. A mai precizat că s-a deplasat la depozitul acestei societăţi de fiecare dată când s-au făcut livrări de materiale de construcţii de la firma lor. S-a interesat la proprietarii depozitului în ce condiţii a închiriat firma E.C.M. SRL acel depozit şi i s-a spus că această firmă a achitat o chirie în avans pe o perioadă de 6 luni sau 1 an. De asemenea a insistat să meargă la sediul firmei şi a mers la sediul acestei firme pe str. M.D. la parterul unui bloc, unde a fost de 2 - 3 ori şi de fiecare dată a discutat cu o doamnă, corpolentă, plinuţă în vârstă de aprox. 50 de ani, având o voce cam răguşită, părul scurt, vopsit blond, cârlionţat de statură mică spre medie, şi care s-a recomandat ca fiind director general al firmei E.C.M. Nu îşi aminteşte numele acesteia deşi s-a recomandat. De fiecare dată când a fost la sediul firmei în afară de cea care s-a recomandat directoare a mai întâlnit de persoana care făcea comanda, respectiv tânărul de 30 - 35 ani despre care a făcut vorbire mai înainte şi o singură dată a mai văzut o persoană de 20 - 25 ani brunetă, de statură micuţă care nu s-a prezent şi nici nu a stat prea mult în acea cameră cu cea care s-a prezentat ca fiind directoare. A mai precizat că filele CEC i-au fost înmânate la sediul firmei E. de cea care s-a prezentat a fi directoare cât şi de tânărul despre care a vorbit şi care se ocupa cu aprovizionarea şi care le-a adus la sediul lor. Cu cel care i s-a spus că este patronul firmei nu a discutat decât telefonic şi i s-a spus că acesta este R. şi nu mai ştie care este şi prenumele. A precizat că unele din filele CEC i-au fost prezentate completate, semnate şi ştampilate, iar altele doar semnate şi ştampilate urmând să fie completate de furnizori pe baza unei facturi şi cu termenul de plată fixat de comun acord între reprezentanţii celor două firme. Nu îşi aminteşte să existe vreo evidentă la firmă privind filele de CEC care au fost completat de reprezentanţii firmei C.P. SRL.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul P.G.D. a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei în primul ciclu procesual. A lucrat şi lucrează la firma SC C. SRL Piteşti. Din câte şi-a adus aminte, în anul 2009, a fost contactat de o persoană de etnie romă care s-a recomandat Dan şi care a venit însoţită de o altă persoană de la firma SC E.C.M. SRL Bucureşti, care era interesată să cumpere de la firma C. ţeavă metalică recuperabilă. Negocierea contractului s-a purtat cu o persoană desemnată care avea împuternicire şi pe care l-a recunoscut după fotografie că ar fi martorul S.I. Pe inculpatul R.M. l-a văzut la doi metri în afara incintei depozitului SC C. SRL. Stătea într-un M. de culoare gri, cu două uşi cu numere de Bucureşti. Nu mai ştie cine a semnat contractul de livrare din partea firmei SC E.C.M. SRL Bucureşti. Ştie că, după livrare persoana de etnie romă numită D., care s-a prezentat la noi firma C. însoţită de un reprezentat E. s-a întors, spunând că oamenii inculpatului R.M. i-au provocat un accident pe autostradă, că inculpatul nu i-a plătit „comisionul” şi i-a avertizat că cei cărora le-a vândut marfa sunt „ţepari” şi că nu o să încaseze banii pe marfa livrată.

Audiată după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martora T.C.D. a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale la data de 4 decembrie 2007 şi la Tribunalul Giurgiu la data de 16 februarie 2009. În calitate de director de vânzări la firma SC B.L. SRL, în cursul anului 2007, a fost contactată telefonic de o femeie care s-a recomandat ca fiind „A.” şi i-a solicitat să livreze marfă la SC E.C.M. SRL. Aceasta a trimis o comandă prin fax, iar în urma acestei comenzi a livrat marfa cu mijloace furnizorului. A însoţit marfa la depozitul societăţii cumpărătoare, unde marfa a fost primită de gestionarul firmei cumpărătoare, care s-a recomandat „N.”. După livrarea mărfii banii nu au fost încasaţi, deoarece nu exista disponibil în cadrul societăţii. Fila CEC a fost lăsată în alb doar cu semnătură şi ştampilă şi îşi aminteşte că aceeaşi semnătură se afla şi pe contractul de vânzare-cumpărare încheiat. Contractul de vânzare-cumpărare le-a parvenit semnat prin fax.

Audiată după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martora A.V. a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale, precizând că, spre sfârşitul lunii aprilie 2007, în timp ce era gestionar la SC N.C. SRL (nu reţine data exactă) a fost sunată de patronul firmei la care lucra că va sosi un tir cu cărămidă (de la SC E.C.M. SRL). A primit acest transport de cărămidă, transportul nefiind însoţit de un alt delegat decât şoferul tirului. A precizat că domnul B.M., patronul firmei, este cel care a luat legătura cu delegatul care a însoţit transportul. Martora nu a primit şi un transport de cherestea şi nici nu a recunoscut vreo persoană din fotografiile prezentate de organele de poliţie. A mai precizat că, iniţial, şoferul nu a vrut să le prezinte documentele de însoţire a mărfii şi după ce i-a spus că nu primeşte marfa, a prezentat factură şi chitanţă. Martora nu a putut prezenta semnalmentele şoferului care a adus cărămida la depozitul pe care îl gestiona, întrucât a trecut foarte mult timp şi în fiecare zi, la depozitul la care lucrează, se prezintă peste 50 şoferi. Maşina cu care s-a adus marfa era o maşină de tonaj mare, respectiv un tir.

Audiat după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martorul S.A. a declarat următoarele: A lucrat la depozitul firmei SC S.I. până în martie 2012 - operator facturare. Într-o zi din luna aprilie 2007 şeful depozitului de pe str. G., a lipsit motiv pentru care a fost delegat să livreze mărfurile. La un moment dat au venit la depozit, doi bărbaţi, fiind de la firma E.C.M. SRL, unul din cei doi bărbaţi pe care martorul l-a recunoscut în boxă s-a legitimat ca fiind R.M. Datele numitului R.M. care a prezentat actul de identitate au fost trecute de martor pe factură. Persoana care îl însoţea pe R. era mai în vârstă, cu părul alb, constituţie robustă. Din câte şi-a amintit au solicitat livrarea de cărămidă către SC E.C.M. şi s-a livrat către această societate unul sau două tiruri încărcate cu cărămidă, iar R.M. a lăsat un CEC pentru a achita c/valoarea materialelor de construcţii ridicate. A mai precizat că, în cursul urmăririi penale l-a recunoscut pe R.M. după fotografii, iar pe cea de a doua persoană care a venit la depozit nu a recunoscut-o din fotografii, deşi s-a consemnat în declaraţii că acea persoană ar fi V.N. Nu îşi mai aminteşte dacă CEC-ul era completat sau era în alb.

Tribunalul, deşi a admis proba cu martorii D.M. şi D.D., la propunerea petentului condamnat R.M., martori pe care i-a citat la adresele indicate care s-au dovedit a fi eronate, în şedinţa publică din 21 noiembrie 2012 a luat act de renunţarea acestuia la audierea martorilor propuşi.

Prin note scrise depuse de apărătorul inculpatului, s-a solicitat admiterea cererii de rejudecare a cauzei care a făcut obiectul Dosarului nr. 2621/122/2008 în care Tribunalul Giurgiu a pronunţat Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 prin care a fost judecat în lipsă şi condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen., şi în rejudecare, în baza art. 334 C. proc. pen. să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) şi art. 41 alin. (2) C. pen. (aşa cum au fost reţinute în rechizitoriu) în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 37 lit. b) şi art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv fapta (în formă continuată) de a emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient sau, după ce a tras cecul şi mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut.

S-a mai solicitat instanţei de judecată ca, procedând la rejudecarea cauzei, să anuleze Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 şi să dispună achitarea inculpatului pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (4), (5) C. pen. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) coroborat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen., faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infracţiunii şi anume intenţia.

S-a susţinut că, faptele reţinute în sarcina inculpatului R.M. nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate în dispoziţiile art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen. Actele materiale care au făcut obiectul cercetării penale a inculpatului sunt următoarele: R.M., în calitate de reprezentant al SC E.C.M. SRL, a eliberat mai multe file CEC completate parţial, adică doar semnate şi ştampilate. În conformitate cu pct. 67 şi urm. din Normele-cadru nr. 7 din 1994 emise de B.N.R. „CEC-ul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului”, iar primitorul cecului în alb are dreptul de a completa instrumentul respectiv cu menţiunile cerute de art. 1 din Legea supra cecului, „conform înţelegerilor care au avut anterior între semnatarii cecului”.

În speţă, la înţelegerea părţilor, aceste file CEC aveau rolul de a garanta plata care se va face ulterior. În acest sens, sunt declaraţiile martorilor C.F., D.A.D., D.P. Conform martorului D., filele CEC semnate şi ştampilate urma să fie completate de furnizori pe baza facturilor, cu termenul de plată fixat de comun acord între reprezentanţii celor două firme.

De asemenea, aşa cum reiese din probatoriul administrat, inculpatul R.M. nu s-a prezentat niciodată singur la semnarea contractelor sau la ridicarea mărfurilor, fiind însoţit fie de S.I., fie de V.N., fie de alte persoane care au rămas neidentificate. În acest sens sunt declaraţiile martorilor C.F., P.G.D., B.D.

În plus, mărfurile cumpărate erau primite la depozitul firmei E.C.M., unde era gestionar martorul V.N.

Examinând întregul material probator administrat în cauză, instanţa de fond a constatat că cererea de rejudecare pe fond a cauzei soluţionată prin Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu (definitivă prin neapelare la data de 23 iunie 2010) este nefondată.

Prin Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 instanţa de fond a interpretat judicios materialul probator administrat în cauză, stabilind în mod corect starea de fapt dedusă judecăţii, precum şi dispoziţiile legale aplicabile.

Astfel, s-a apreciat că faptele inculpatului au fost corect încadrate în dispoziţiile art. 215 C. pen., nefiind vorba despre o simplă emitere a unor file CEC fără a exista disponibil la tras, pentru ca faptele să întrunească elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934.

S-a remarcat, sub acest aspect, faptul că societăţile beneficiare ale filelor CEC nu au cunoscut lipsa disponibilului în contul inculpatului, acesta din urmă emiţând file CEC inclusiv în perioadele în care ştia că se află în interdicţie bancară, scopul evident fiind acela al inducerii în eroare al părţilor vătămate.

Având în vedere multitudinea actelor materiale reţinute în sarcina inculpatului, numărul mare al părţilor vătămate induse în eroare, cuantumul prejudiciilor cauzate, Tribunalul a constata că apărările inculpatului, în sensul că nu a emis filele CEC, că el a semnat numai 2 - 3 file CEC şi că acestea ar fi fost emise de avocatul S.I. şi soţia acestuia, nu pot fi primite.

SC E.C.M. SRL s-a aflat în interdicţie bancară de a emite cecuri, altele decât cecuri numerar în perioada 30 aprilie 2007 - 10 mai 2008.

Inculpatul R.M., în calitate de asociat unic şi administrator unic al SC E.C.M. SRL, a emis în perioada aprilie - mai 2007 2 bilete la ordin şi 15 file CEC în favoarea a 14 societăţi comerciale, toate fiind semnate de inculpat, fără a avea disponibil în cont, creând acestora un prejudiciu total de 791.166 RON.

Astfel, inculpatul a emis în numele SC E.C.M. SRL următoarele instrumente de plată refuzate la plată de bancă:

- bilet la ordin emis la 16 aprilie 2007 în favoarea SC C.P. SRL pentru suma de 15.000 RON; suma refuzată: 14.508,29 RON; motivul refuzului lipsă parţială de disponibil.

- bilet la ordin emis la 16 aprilie 2007 în favoarea SC P. SRL pentru suma de 15.000 RON; suma refuzată: 15.000 RON; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 30 aprilie 2007 în favoarea SC F. SRL pentru suma de 47.600 RON; suma refuzată: 47.600 RON; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 3 mai 2007 în favoarea SC I.S. SRL pentru suma de 64.868 RON; suma refuzată: 64.868 RON; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 22 aprilie 2007 în favoarea SC C. SRL pentru suma de 165.655.14 RON; suma refuzată: 165.655.14; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 2 mai 2007 în favoarea SC E.P. SRL pentru suma de 7.000 RON; suma refuzată: 7.000; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 30 aprilie 2007 în favoarea SC N.S. SRL pentru suma de 67.059 RON; suma refuzată: 67.059; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 3 mai 2007 în favoarea SC C.P. SRL pentru suma de 47.660,24 RON; suma refuzată: 47.660,24; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 3 mai 2007 în favoarea SC C.P. SRL pentru suma de 7.588,87 RON; suma refuzată: 7.588,87; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 2 mai 2007 în favoarea SC S.I. SRL pentru suma de 16.812,03 RON; suma refuzată: 16.812,03; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 7 mai 2007 în favoarea SC C.T. SRL pentru suma de 61.886,85 RON; suma refuzată: 61.886,85; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 7 mai 2007 în favoarea SC C.T. SRL pentru suma de 12.095,23 RON; suma refuzată: 12.095,23; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 7 mai 2007 în favoarea SC M.I.D. I. SRL pentru suma de 19.816,00 RON; suma refuzată: 19.816,00; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 7 mai 2007 în favoarea SC M.I.D. I. SRL pentru suma de 26.856,31 RON; suma refuzată: 26.856,31; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 7 mai 2007 în favoarea SC C.I. SRL pentru suma de 26.856,31 RON; suma refuzată: 26.856,31; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

- bilet la ordin emis la 19 aprilie 2007 în favoarea SC C. SRL pentru suma de 75.000,00 scadent la 15 mai 2007; suma refuzată: 75.000,00 RON; motivul refuzului lipsă parţială de disponibil.

- filă CEC barat emisă la 15 mai 2007 în favoarea SC P. SRL pentru suma de 41.779,87 RON scadentă la 15 mai 2007; suma refuzată: 41.779,87; motivul refuzului lipsă totală de disponibil.

CEC-urile, în original, semnate de inculpatul R.M. şi purtând ştampila SC E.C.M. SRL se află în dosar.

Existenţa infracţiunii de înşelăciune impune să rezulte cu claritate faptul că persoana vătămată dacă ar fi cunoscut că cecurile ce se emit nu au acoperire, nu ar fi făcut prestaţia care i-a provocat prejudiciul.

Instanţa de fond a constatat că din probele administrate rezultă în mod cert că inculpatul a indus în eroare părţile vătămate, cu prilejul încheierii contractelor de livrare de bunuri prin emiterea cecurilor, ştiind că pentru valorificarea lor nu exista disponibil; prin urmare fapta sa întruneşte fără posibilitate de dubiu elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen.

S-a constatat că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, deoarece a cunoscut că în momentul emiterii filelor CEC nu exista provizia necesară prevăzând şi urmărind astfel producerea unei pagube în patrimoniul părţilor vătămate.

Beneficiarii CEC-urilor nu au cunoscut lipsa descoperirii în cont a CEC-urilor, fiind induşi în eroare, în scopul ca inculpatul să obţină un folos material injust, cauzând totodată o pagubă, posesorilor CEC-urilor.

S-a constatat că în speţă devin incidente concluziile Deciziei nr. IX din 24 octombrie 2005 ale ICCJ (recurs în interesul legii, pct. 1) în care se arată că: „Fapta de emitere a unui CEC asupra unei instituţii de credit asupra unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere provizia, în total sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului CEC-ului, constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (4) C. pen.”.

Folosul material este injust când inculpatul nu era îndrituit la obţinerea lui şi astfel dobândirea acestui folos apare ilicită.

S-a observat că în privinţa biletelor la ordin, situaţia privind intenţia inculpatului R.M. este similară. Acesta ştia că pentru valorificarea lor nu există acoperirea necesară şi totuşi le-a emis şi, respectiv, folosit cu intenţia de a înşela părţile vătămate şi de a le pricinui o pagubă.

Intenţia inculpatului de a înşela partenerii comerciali este evidenţiată şi de faptul că cea mai mare parte a materialelor aprovizionate de la societăţile comerciale părţi vătămate era revândută altor societăţi comerciale.

Astfel, din declaraţia dată în cursul urmăririi penale de B.M., administrator la SC N.C. SRL Bucureşti a rezultat că, pe data de 15 aprilie 2007 a fost contactat de un reprezentant al SC E.C. SRL Bucureşti, care i-a propus să vândă materiale de construcţii societăţii pe care o reprezenta, martorul fiind interesat de cărămidă porotherm. A doua zi a fost contactat telefonic de acelaşi reprezentant care i-a comunicat că îi trimite o maşină cu cărămidă la depozitul din Fundule şi i-a solicitat să se întâlnească să-i dea banii. S-au întâlnit la intersecţia străzilor M.D. (stradă unde SC E.C.M. SRL avea un punct de lucru nedeclarat la registrul comerţului) cu str. A.B., dar nu i-a dat banii întrucât nu avea la el decât chitanţa, nu şi factura fiscală. Plata a fost făcută după primirea facturii şi descărcarea mărfii la depozitul gestionat de martora A.V. Acelaşi reprezentant E. i-a comunicat că autocamionul este pe drum şi că la depozitul din Fundulea va sosi şi o maşină cu cherestea, lucru care s-a şi întâmplat, dar nu a primit cheresteaua pentru că era de proastă calitate.

Audiată după admiterea în principiu a cererii de rejudecare, martora A.V. a declarat că în luna aprilie 2007, în timp ce era gestionar la SC N.C. SRL a fost sunată de patronul firmei la care lucra că va sosi un tir cu cărămidă (de la SC E.C.M. SRL). A primit acest transport de cărămidă, transportul nefiind însoţit de un alt delegat decât şoferul tirului. A precizat că domnul B.M., patronul firmei, este cel care a luat legătura cu delegatul care a însoţit transportul. Martora nu a primit şi un transport de cherestea. A mai precizat că, iniţial, şoferul nu a vrut să le prezinte documentele de însoţire a mărfii şi, după ce i-a spus că nu primeşte marfa, a prezentat factură şi chitanţă, precizând că maşina cu care s-a adus marfa era o maşină de tonaj mare, respectiv un tir.

Instanţa de fond a remarcat că, deşi obiectul de activitate al SC E.C.M. SRL îl constituia lucrările de construcţii, închirierea utilajelor de construcţii şi comerţul cu ridicata de produse alimentare, băuturi şi tutun, inculpatul a achiziţionat de la SC I.S. SRL lenjerii de pat pentru care a emis fila CEC barat la 3 mai 2007 pentru suma de 64.868 RON, sumă refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil.

De asemenea, s-a remarcat că deşi în unele cazuri filele CEC au fost lăsate ca garanţie, urmând a fi folosite în cazul neachitării facturilor la scadenţă, nu a rezultat din nici o probă că cei păgubiţi ştiau că pentru valorificarea filelor CEC nu există provizia sau acoperirea necesară, intenţia de inducere şi menţinere în eroare a societăţilor păgubite fiind evidentă. Astfel la Contractul nr. 021 EX-SA din 11 aprilie 2007 încheiat între vânzătorul SC S.I. SRL şi SC E.C.M. SRL reprezentată de R.M. s-a încheiat o anexă (2): Proces-verbal de predare -primire a filă CEC conform căreia fila CEC este necompletată la rubrica „data emiterii şi suma”, iar vânzătorul va introduce la plată fila CEC doar în cazul depăşirii cu 5 zile calendaristice a termenului scadent de plată de 10 zile calendaristice. În acest sens vânzătorul va completa rubrica „data emiterii” cu data termenului scadent depăşit şi rubrica „suma” cu contravaloarea mărfurilor livrate şi neplătită până la acea dată.

Reevaluând întreg materialul probator administrat în cauză, inclusiv după admiterea în principiu a cererii de revizuire, instanţa de rejudecare a reţinut că Sentinţa penală nr. 519 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu (definitivă prin neapelare la data de 23 iunie 2010) este temeinică şi legală, iar instanţa a interpretat judicios materialul probator administrat în cauză, stabilind în mod corect starea de fapt dedusă judecăţii, precum şi dispoziţiile legale aplicabile şi i-a aplicat inculpatului pedepse bine individualizate, astfel că s-a apreciat nu se impune anularea acestei sentinţe şi modificarea sentinţei.

În consecinţă, în baza art. 522¹ C. proc. pen. raportat la art. 406 alin. (4) C. proc. pen. a respins, ca neîntemeiată, cererea de rejudecare pe fond a cauzei soluţionată prin Sentinţa penală nr. 519 din 04 decembrie 2009 a Tribunalului Giurgiu (definitivă prin neapelare la data de 23 iunie 2010) cerere formulată de petentul R.M., în prezent deţinut în Penitenciarul Giurgiu.

Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel condamnatul R.M., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală la data de 14 iunie 2013, sub nr. 2635/122/2011.

Motivele de apel invocate oral de inculpat, prin avocat, au vizat netemeinicia soluţiei pronunţate de Tribunal, acestea fiind consemnate pe larg în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, în temeiul dispoziţiilor art. 371 alin. (3) C. proc. pen., Curtea a apreciat apelul condamnatului ca fiind neîntemeiat, pentru considerentele următoare:

Astfel, Curtea a apreciat, în acord cu prima instanţă, că solicitarea inculpatului, de a fi rejudecat după extrădare, nu este întemeiată pe fond, probele readministrate în cursul procedurii de rejudecare confirmând soluţia definitivă iniţială, de condamnare a lui R.M. pentru infracţiunea săvârşită.

În fapt, în esenţă, Curtea a reţinut că R.M. - administrator al SC E.C.M. SRL Bucureşti, a emis 15 file CEC, fără a avea disponibil în cont.

Astfel, în perioada martie - aprilie 2007, R.M., împreună cu M.A.P. - director la societatea de mai sus, s-au deplasat atât în municipiul Bucureşti, cât şi în oraşele Giurgiu, Piteşti şi Fălticeni, de unde au achiziţionat diverse bunuri, ei fiind cei care încheiau contractele de vânzare-cumpărare cu reprezentanţii societăţilor respective.

În această perioadă, S.C. E.C.M. S.R.L. Bucureşti, a emis file CEC către: