ICCJ. Decizia nr. 3966/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3966/2013
Dosar nr. 10027/62/2011
Şedinţa publică din 11 decembrie 2013
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin Sentinţa penală nr. 79/S pronunţată la data de 05 aprilie 2012 de Tribunalul Braşov, secţia penală, s-au respins cererile formulate de părţile vătămate SC P.I. SRL Bucureşti şi SC M.F. SRL Timişoara privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 7 din Legea nr 39/2003, cu art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c), art. 76 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.A.J., fiul lui I. şi E., născut în oraş Huedin, jud. Cluj, domiciliat în sat Aghireşu-Fabrici, jud. Cluj, fără forme legale în sat Aghireşu Fabrici, com Aghireşu jud. Cluj, fără antecedente penale la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată - 10 acte materiale.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 9 aprilie 2011 la 30 ianuarie 2012.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a înlocuit măsura obligării de a nu părăsi localitatea Aghireşu, judeţul Cluj cu măsura obligării de a nu părăsi ţara. În baza art. 1451 raportat la art. 145 alin. (11) a fost obligat inculpatul ca pe durata acestei măsuri să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la instanţele de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliţia comunei Aghireşu conform programului de supraveghere întocmit de această instituţie sau ori de câte ori este chemat;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio armă;
- să nu îşi schimbe locuinţa situată în sat Aghireşu, judeţul Cluj, fără încuviinţarea instanţei;
- să nu se apropie de coinculpatul C.G.I., fiul lui G. şi O. şi să nu comunice cu acesta direct sau indirect.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen. în sensul că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin această măsură preventivă va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
În baza art. 145 alin. (21) C. proc. pen. s-a dispus comunicarea prezentei încheieri inculpatului, Poliţiei comunei Aghireşu, Jandarmeriei Cluj, Poliţiei comunitare Cluj, organelor competente să elibereze paşaportul şi organelor de frontieră în vederea respectării obligaţiilor care îi revin.
Dispoziţiile privind măsurile preventive sunt executorii potrivit dispoziţiilor art. 350 alin. (4) C. proc. pen.
În baza art. 334 din C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului C.G.I. din infracţiunea de înşelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 7 acte materiale în complicitate la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 7 acte materiale.
În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), art. 76 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.G.I. fiul lui G. şi O., născut în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, domiciliat în sat Someşu Rece, Str. P., fără antecedente penale la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsă complimentară prevăzută de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată - 7 acte materiale.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 14 iulie 2011 la 12 decembrie 2012.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a înlocuit măsura obligării de a nu părăsi localitatea Gilău, judeţul Cluj cu măsura obligării de a nu părăsi ţara. În baza art. 1451 raportat la art. 145 alin. (11) a fost obligat inculpatul ca pe durata acestei măsuri să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la instanţele de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliţia comunei Gilău conform programului de supraveghere întocmit de această instituţie sau ori de câte ori este chemat;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio armă;
- să nu îşi schimbe locuinţa situată în sat Someşu Rece, Str. P., com. Gilău, jud. Cluj, fără încuviinţarea instanţei;
- să nu se apropie de coinculpatul B.A.J., fiul lui I. şi E. şi să nu comunice cu acesta direct sau indirect.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen. în sensul că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin această măsură preventivă va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
În baza art. 145 alin. (21) C. proc. pen. s-a dispus comunicarea prezentei încheieri inculpatului, Poliţiei comunei Gilău, Jandarmeriei Cluj, Poliţiei comunitare Cluj, organelor competente să elibereze paşaportul şi organelor de frontieră în vederea respectării obligaţiilor care îi revin.
Dispoziţiile privind măsurile preventive sunt executorii potrivit dispoziţiilor art. 350 alin. (4) C. proc. pen.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998, 999, 1003 C. civ. au fost obligaţi în solidar inculpaţii B.A.J. şi C.G.I. la plata următoarelor despăgubiri civile:
- către partea civilă SC I.C. SRL Piteşti, restituirea în natură a buldoexcavatorului marca C., culoare portocalie, motor tip X, putere 72 kw, motorină sau c/val în lei a sumei de 33.685 euro la cursul BNR de la data plăţii. S-a respins restul pretenţiilor.
- către partea civilă SC G.R.A.R. SA Bucureşti suma de 69.610 lei. S-a respins restul pretenţiilor.
- către partea civilă P.I. SRL Bucureşti restituirea în natură a două buldoexcavatoare: marca J., culoare galben, motor tip X, motorină şi marca J., culoare galben, motor tip X, motorină, sau c-val în lei la cursul BNR de la data plăţii a sumei de 59.510 euro. S-a respins restul pretenţiilor.
- către partea civilă SC P.I. SRL Galaţi restituirea în natură a buldoexcavatorului marca V., culoare galben, motorină sau c/val în lei a sumei de 12056 euro la cursul BNR de la data plăţii. S-au respins celelalte pretenţii.
- către partea civilă SC U.L.C. IFN SA Bucureşti suma de 67.909 lei. S-a respins surplusul pretenţiilor.
- către SC M.F. SRL. Timişoara restituirea în natură a buldoexcavatorului marca C., culoare galben-negru, masa 8560 kg, motorină, sau suma de 176.435 lei plus dobânda legală prevăzută de lege ce se va calcula de la data de 27 ianuarie 2011 până la data achitării efective a pretenţiilor. S-au respins celelalte pretenţii.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998, 999 C. civ. a fost obligat inculpatul B.A.J. la plata următoarelor despăgubiri civile:
- către SC V. SRL restituirea în natură a buldoexcavatorului marca J., culoare galben-negru, masa 8560 KG, motorină, sau c/val în lei a sumei de 18910 euro la cursul BNR de la data plăţii.
- către SC L.C. SRL restituirea în natură a buldoexcavatorului marca K., culoare galben, masa 4485 kg, motorină, sau c/val în lei a sumei de 28.410 euro la cursul BNR de la data plăţii. Respinge restul pretenţiilor.
S-a constatat că părţile vătămate SC A.T.D. şi SC U.C.D. nu s-au constituit părţi civile. S-a constatat că SC U. SRL Iaşi nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
S-au respins ca nefondate pretenţiile părţilor civile SC A.A. SRL SC Y. SRL Volovăţ şi SC B. SRL.
S-a menţinut sechestrul asigurător dispus prin încheierea din 25 ianuarie 2012 asupra bunului imobil - apartament din comuna Aghireşu, sat Aghireşu-Fabricii, jud. Cluj, achiziţionat prin contractul de vânzare-cumpărare din data de 16 ianuarie 2001 autentificat la Notarul Public S.T.D. din Cluj-Napoca, proprietatea inculpatului B.A.J.
În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat să plătească statului suma de câte 2800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în care se includ onorariile apărătorilor din oficiu.
În baza art. 193 alin. (1), (4) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat să plătească părţii civile SC M.F. SRL câte 2000 lei iar către partea civilă SC P.I. SRL câte 7053 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-au respins ca nedovedite cererile părţilor civile SC U.L.C. IFN SA Bucureşti şi SC B. SRL de obligare a inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare.
S-a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 1 august 2011, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor B.A.J. şi C.G.I. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., reţinându-se 10 acte materiale pentru inculpatul B., respectiv 7 acte materiale pentru inculpatul C.
În fapt, s-a reţinut în esenţă că în perioada 19 septembrie 2010 - 16 martie 2011 în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale inculpatul B. ajutat de coinculpatul C. au indus în eroare reprezentanţii societăţilor comerciale SC B. SRL Frătăuţi, SC A.A. SRL Bacău, SC I. SRL Piteşti, SC L.C. SRL Turda, SC M.F. SRL, SC P.I. SRL Galaţi, SC P.I. SRL, SC V. SRL Cluj-Napoca, SC Y. SRL Volovăţ, SC U. SRL Iaşi, SC A.T. SRL, SC S.B.U.C. SRL Deva prin încheierea de contracte sub nume şi identităţi false, având ca obiect închirierea unor utilaje de construcţii-excavatoare şi buldoexcavatoare, pe care apoi şi le-au însuşit şi valorificat din locul unde erau transportate şi depozitate, producând un prejudiciu total de peste 2.006.855 lei. Inculpaţii sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, comisă prin încheierea unor contracte false pe raza a opt judeţe: Braşov, Prahova, Suceava, Vrancea, Timiş, Arad, Cluj şi Sibiu.
Ca pretins reprezentant al unor societăţi comerciale, de a căror existenţă a luat cunoştinţă de pe internet, B.A.J. a încheiat, folosind nume şi calităţi mincinoase, zece contracte de închiriere a unor utilaje de construcţii: excavatoare şi buldoexcavatoare. După ce societăţile comerciale prejudiciate transportau şi depozitau utilajele la locurile convenite unde li se spunea că urmau să se desfăşoare lucrări de construcţii, B.A.J. şi C.G.I. şi le însuşeau, înstrăinându-le ulterior unor persoane rămase neidentificate.
Prin actul de sesizare s-a dispus:
- scoaterea de sub urmărire penală faţă de B.A.J. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 293 şi art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. e), g) şi i) C. pen., apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni.
- scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului V.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în lipsa elementului subiectiv al infracţiunii.
- neînceperea urmăririi penale faţă de B.C. şi R.Ş.F. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de infracţiunii de tăinuire, prevăzută şi pedepsită de art. 221 C. pen., în lipsa elementului subiectiv al acestei infracţiuni.
- disjungerea şi trimiterea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru continuarea cercetărilor pentru identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanei de cetăţenie moldoveană, care s-a prezentat inculpatului C.G.I. sub numele V. şi care a achiziţionat de la acesta 7 utilaje de construcţii, urmând a fi cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. şi tăinuire, prevăzută şi pedepsită de 221 C. pen.
Inculpatul B.A.J. a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 29 de zile, prin încheierea Tribunalului Bucureşti din data de 10 aprilie 2011, începând cu data de 10 aprilie 2011, reţinându-se existenţa indiciilor prevăzute de art. 143 C. proc. pen. privind săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. - 6 acte materiale şi a temeiului prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., ulterior măsura fiind prelungită şi menţinută de judecător conform dispoziţiilor Codului de procedură penală.
Prin încheierea din 25 ianuarie 2010, definitivă prin Decizia penală nr. 65/R din 30 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Braşov s-a dispus faţă de inculpatul B. înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi comuna Aghireşu fără încuviinţarea instanţei. În baza art. 145 alin. (11), (12) instanţa l-a obligat pe inculpatul B.A.J. ca pe durata acestei măsuri să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la instanţele de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliţia comunei Aghireşu conform programului de supraveghere întocmit de această instituţie sau ori de câte ori este chemat;
- să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
- să nu se apropie de coinculpatul C.G.I. şi de martorii R.I., V.G., T.O., I.M., M.G., T.T., S.M.Ş., D.V., N.C., M.R.D., M.V.E. şi T.M. şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect.
A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen. în sensul că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin această măsură preventivă va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Inculpatul C.G.I. a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 29 de zile, prin încheierea Tribunalului Bucureşti din data de 15 iulie 2011, începând cu data de 15 iulie 2011, reţinându-se existenţa indiciilor prevăzute de art. 143 C. proc. pen. privind săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. - 7 acte materiale şi a temeiului prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., ulterior măsura fiind prelungită şi menţinută de judecător conform dispoziţiilor Codului de procedură penală.
Prin Decizia penală nr. 1045 din 12 decembrie 2011 pronunţată în Dosarul penal nr. 10027/62/2011/a2 al Curţii de Apel Braşov în baza art. 139 alin. (1) raportat la art. 145 C. proc. pen. s-a înlocuit măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul C.G.I. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Gilău prevăzută de art. 145 C. proc. pen., cu excepţia datelor când este chemat de organele judiciare şi, în baza art. 145 alin. (11) C. proc. pen., s-a impus inculpatului să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliţia Gilău şi să respecte programul de supraveghere întocmit de acest organ de poliţie;
- să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei de judecată;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
- să nu se apropie de inculpatul B.A. şi reprezentanţii părţilor civile G.R.A.R. SA Bucureşti, SC B. SRL, SC A.A. SRL Bacău, SC I. SRL Piteşti, SC L.C. SRL, SC M.F. SRL, SC P.I. SRL, SC P.I. SRL, SC U.L.C. IFN SĂ Bucureşti, SC V. SRL Cluj, SC Y. SRL, SC A.T. SRL Deva, SC S.B.U.C. SRL Deva, SC U. SRL, de martorii din lucrări F.M., V.G., L.A.R., B.V., C.F., Ş.R.C., D.A., D.R.D., L.A., N.N., K.N., Y.F., I.V., M.M., M.S. şi R.I. şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect.
În baza art. 145 alin. (22) C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului că în caz de încălcare, cu rea-credinţă, a măsurii sau a obligaţiilor care i-au fost stabilite, această măsură se va înlocui cu măsura arestării preventive.
Părţi civile:
Pct. 1 din Rechizitoriu: Sc I. SRL reprezentată de M.P., director, s-a constituit parte civilă cu suma de 45.000 euro sau 189.000 lei reprezentând contravaloarea unui buldoexcavator marca C., achiziţionat cu suma de 44.000 euro din Italia în baza facturii fiscale din 26 mai 2008.
2. SC A.A. SRL reprezentată de A.C. - administrator, s-a constituit parte civilă cu suma de 29.000 euro/121.800 RON fără TVA reprezentând contravaloarea unui buldoexcavator D.
3. SC P.I. SRL, reprezentată de D.G. - director general, s-a constituit parte civilă cu suma totală de 468.720 lei, reprezentând contravaloarea a două buldoexcavatoare marca J. an fabricaţie 2007 având valoarea de piaţă actuală 37.000 euro + TVA (155.400 lei + 37.296 lei) şi buldoexcavator marca J. an fabricaţie 2008 având valoarea de piaţă actuală 53.000 euro + TVA (222.600 + 53.424 lei), însă în principal a solicitat restituirea în natură a celor două utilaje.
În cursul cercetării judecătoreşti această parte civilă şi-a majorat pretenţiile solicitând obligarea în solidar a inculpaţilor la plata contravalorii celor două utilaje la valoarea de piaţă actuală respectiv 61900 euro + TVA (adică 226,170 + 63.880,80 lei TVA) + utilajul din 2007, 65.900 euro şi TVA (adică 283.370 + 68.008,80lei) + utilajul din 2008, la care se adaugă folosul de care societatea a fost lipsită 3000 euro + TVA/lună/utilaj în total 72.000 euro/an din 2 utilaje (adică 309.600 lei), în consecinţă obligarea inculpaţilor la plata sumei totale de 1.065.333,60 lei.
4. SC U. SRL Iaşi reprezentată de T.O. nu s-a constituit parte civilă întrucât prejudiciul suferit, de 82.942 lei a fost recuperat.
5. SC P.I. SRL. reprezentată de T.M. - administrator, s-a constituit parte civilă cu suma de 38.000 euro reprezentând contravaloarea unui buldoexcavator marca S. achiziţionat cu factura din 16 februarie 2010 în valoarea de 55.406,4 lei (46.560 lei + 8.846,4 TVA).
6. SC V. SRL. Cluj-Napoca, reprezentată de C.G. - administrator, s-a constituit parte civilă cu suma de 101.836.700 lei, echivalentul sumei de 24.500 euro, reprezentând contravaloarea buldoexcavatorului marca J. achiziţionat din Germania la 8 august 2008 cu suma de 24.500 euro.
7. SC L.C. SRL. Turda reprezentată de L.I.A. s-a constituit parte civilă cu suma 75.000 euro. Conform facturii nr. 5169077 societatea a achiziţionat buldoexcavatorul marca K. cu suma de 215.865 lei.
8. SC A.T. SRL. Deva, reprezentată de P.E.A., s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale cu suma de 57.120 euro, reprezentând contravaloarea unui buldoexcavator marca C., achiziţionat prin leasing în baza facturii de achiziţie din 26 septembrie 2007 în valoare de 84.789,60 RON fără TVA (100.899,62 RON cu TVA).
9. În cursul cercetării judecătoreşti reprezentantul SC A.T. SRL a precizat că era doar chiriaş, bunul fiind achiziţionat în leasing, astfel că proprietarul bunului SC U.L.C. IFN SA Bucureşti s-a constituit parte civilă înainte de citirea actului de sesizare cu suma de 115.310,09 lei.
10. SC U.C.D. SRL. reprezentată de S.F. nu s-a constituit parte civilă, în condiţiile în care inculpaţii nu au reuşit pornirea utilajului, neînregistrând niciun prejudiciu.
11. SC M.F. SRL. din Timişoara, reprezentată de R.C.G. a solicitat în principal restituirea în natură a utilajului, iar dacă acesta nu va fi găsit s-a constituit parte civilă cu suma 340.000 RON reprezentând contravaloarea unui buldoexcavator marca J., an de fabricaţie 2008, utilaj preluat de la SC I.L. România IFN SA - la data de 25 mai 2009 în baza facturii nr. 11345782 cu suma de 117.012,98 RON fără TVA (139.201,33 RON cu TVA). A solicitat de asemenea, folosul de care a fost lipsită societatea respectiv plata sumei de 500 lei pe zi începând cu data de 27 ianuarie 2011 şi până la restituirea utilajului ori plata efectivă a despăgubirii cu menţiunea că până la 12 octombrie 2011 cuantumul acestuia era de 129.000 lei. În plus a solicitat şi plata dobânzii legale pentru sumele de mai sus începând cu data de 27 ianuarie 2011 şi până la achitarea integrală a prejudiciului.
12. SC Y. SRL. Volovăţ, reprezentată de N.I.G. - administrator s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale cu suma de 56.000 euro reprezentând contravaloarea unui buldoexcavator marca J., iar în faţa instanţei şi-a precizat pretenţiile la 54.289 euro.
13. SC B. SRL. Frătăuţi, reprezentată de L.R. - administrator s-a constituit parte civilă cu suma de 186.000 lei, solicitând obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare efectuate în cursul urmăririi penale în cuantum de 10000 lei constând în contravaloarea transportului său din Italia în România şi cheltuielile efectuate pentru deplasarea utilajului la sediul societăţii.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului de urmărire penală instanţa a reţinut următoarele:
Prin rezoluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 150/C2/2011 s-a dispus preluarea de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a Dosarului nr. 10787/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, în vederea efectuării urmăririi penale şi a soluţionării.
În Dosarul nr. 10787/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov s-a dispus, prin Rezoluţia nr. 10787/P/2010 din 26 octombrie 2010, începerea urmăririi penale faţă de A.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (1), (2), şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale) constând în aceea că în perioada 21 - 25 octombrie 2010, prin folosirea unei calităţi mincinoase, de reprezentant al SC A.I. SRL. Sânpetru Braşov, a încheiat două contracte de prestări servicii în fals cu reprezentanţii SC A. SRL. Bacău şi SC I. SRL. Piteşti, înscrisuri pe care le-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume 2 utilaje de construcţii (buldoexcavatoare).
Dosarul a fost înregistrat sub nr. 186/P/2011 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Prin rezoluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 148/C2/2011 s-a dispus preluarea de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a Dosarului nr. 962/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, în vederea efectuării urmăririi penale şi a soluţionării.
Prin Rezoluţia nr. 962/P/2010 din 05 noiembrie 2010, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de B.P. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. şi art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că la data de 01 noiembrie 2010 acesta, prin folosirea unei calităţi mincinoase, aceea de reprezentant al SC A.C. SRL. Măgurele, a încheiat un contract de prestări servicii în fals cu reprezentanţii SC P.I. SRL. Bucureşti, înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume două utilaje de construcţii (buldoexcavatoare), creând prin fapta sa un prejudiciu de 120.000 euro.
Dosarul a fost înregistrat sub nr. 184/P/2011 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Prin rezoluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 149/C2/2011 s-a dispus preluarea de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a Dosarului nr. 1454/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, în vederea efectuării urmăririi penale şi a soluţionării.
Prin Rezoluţia nr. 1454/P/2010 din 15 februarie 2011, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de B.A.J. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art 215 alin. (1), (2), şi (3) C. pen. şi art. 293 C. pen. constând în aceea că la data de 24 noiembrie 2010 acesta, prin folosirea unei calităţi mincinoase, de reprezentant al SC C.S. SRL Ilva Mică, a încheiat un contract de prestări servicii în fals cu reprezentanţii SC U. SRL Iaşi, înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume două utilaje de construcţii (excavator şi buldoexcavator), creând prin fapta sa un prejudiciu de 50.000 euro.
Dosarul a fost înregistrat sub nr. 185/P/2011 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Prin rezoluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 151/C2/2011 s-a dispus preluarea de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a Dosarului nr. 25/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Adjud, în vederea efectuării urmăririi penale şi a soluţionării.
Prin Rezoluţia nr. 25/P/2011 din 13 ianuarie 2011, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de A.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 208 - 209 alin. (1) lit. e) C. pen. constând în aceea că în seara zilei de 30 decembrie 2010 persoane necunoscute au sustras un buldoexcavator în valoare de 30.000 euro.
Dosarul a fost înregistrat sub nr. 187/P/2011 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Prin rezoluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 434/C2/2011 s-a dispus preluarea de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a Dosarului nr. 5895/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad în vederea efectuării urmăririi penale şi a soluţionării.
Prin rezoluţia din 21 noiembrie 2010 dată în Dosarul nr. 5895/P/2010 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de A.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. e), g) şi i) C. pen., constând în aceea că la data de 21/22 septembrie 2010 a fost sustras buldoexcavatorul marca J. din municipiul Arad, proprietatea numitului C.I., creându-se un prejudiciu de 80.000 lei.
Dosarul a fost înregistrat sub nr. 458/P/2011 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Prin rezoluţia nr. 511/C2/2011 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus preluarea de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării urmăririi penale, a Dosarului nr. 782/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, în vederea efectuării urmăririi penale şi a soluţionării.
La data de 31 martie 2011 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de B.A.J. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. Fapta constă în aceea că acesta, acordându-şi o falsă identitate, l-a determinat pe L.A. să-i predea un buldoexcavator, creând un prejudiciu de 70.000 euro.
Dosarul a fost înregistrat la această unitate de parchet sub numărul 597/P/2011.
Prin Rezoluţia nr. 529/C2/2011 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus preluarea de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării urmăririi penale, a Dosarului nr. 6330/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, în vederea efectuării urmăririi penale şi a soluţionării.
La data de 24 ianuarie 2011 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de A.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. e) şi i) C. pen., constând în aceea că la data de 6 decembrie 2010 s-a sustras buldoexcavatorul marca C. în municipiul Sibiu, proprietatea S.C A.T. SRL., creând prin această faptă un prejudiciu de 53.000 euro.
Dosarul a fost înregistrat la această unitate de parchet sub numărul 609/P/2011.
Prin rezoluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 152/C2/2011 s-a dispus preluarea de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a Dosarului nr. 901/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, în vederea efectuării urmăririi penale şi a soluţionării.
Prin Rezoluţia nr. 901/P/2011 din 02 februarie 2011, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de A.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 208 - 209 alin. (1), (4) lit. g) şi i) C. pen. cu constând în aceea că în data de 27 ianuarie 2011 persoane necunoscute au sustras un buldoexcavator în valoare de 340.000 lei.
Dosarul a fost înregistrat sub nr. 183/P/2011 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Prin Rezoluţia nr. 468/C2/2011 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus preluarea de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării urmăririi penale, a Dosarului nr. 290/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, în vederea efectuării urmăririi penale şi a soluţionării. Dosarul are ca obiect săvârşirea de către B.A.J. a infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. constând în însuşirea prin mijloace frauduloase a două utilaje în valoare de 108.189 euro.
Dosarul a fost înregistrat la această unitate de parchet sub numărul 549/P/2011.
Prin Ordonanţa dată în 01 aprilie 2011 în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică nr. 183/P/2011 s-a dispus, în temeiul art. 32 C. proc. pen., rap. la art. 45 alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 34 lit. d) C. proc. pen. conexarea Dosarelor penale cu numerele 184/P/2011, 185/P/2011, 186/P/2011 şi 187/P/2011, la Dosarul penal nr. 183/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin Ordonanţa dată în 20 mai 2011 în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică nr. 183/P/2011 s-a dispus, în temeiul art. 32 C. proc. pen., rap. la art. 45 alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 34 lit. d) C. proc. pen. conexarea Dosarelor penale cu numerele 458/P/2011, 549/P/2011, 597/P/2011 şi 609/P/2011 la Dosarul penal nr. 183/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin rezoluţia din 09 aprilie 2011, ora 21:00 dată în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, cu numărul 183/P/2011 s-a început urmărirea penală faţă de B.A.J. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv 6 acte materiale.
Prin ordonanţa din 10 aprilie 2010 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat.
Prin ordonanţa din 10 iunie 2011 s-a dispus, în temeiul prevederilor art. 238 C. proc. pen. şi art. 228 alin. (1) C. proc. pen. extinderea cercetărilor penale şi începerea urmăririi penale faţă de B.A.J. pentru săvârşirea altor 4 acte materiale, respectiv în dauna SC L.C. SRL Turda, SC V. SRL Cluj-Napoca, care constituie infracţiunea de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. în formă continuată.
Prin rezoluţia din 13 iulie 2011, ora 11:00, dată în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, cu numărul 183/P/2011 s-a început urmărirea penală faţă de C.G.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. - 7 acte materiale.
Prin ordonanţa din 14 iulie 2010 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat pentru infracţiunea descrisă anterior.
La termenul de judecată din 14 septembrie 2011 instanţa a invocat în baza art. 300 C. proc. pen. neregularitatea actului de sesizare relativ la:
- inculpatul B.A.J. pentru care s-a invocat nelegala sesizare a instanţei pentru cele 4 acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune pentru care s-a dispus extinderea procesului penal prin ordonanţa procurorului din 10 iunie 2011 aflată la dosar, respectiv, pentru actele materiale de înşelăciune în dauna SC V. SRL Cluj-Napoca, SC L.C. SRL Turda, SC A.C. SRL şi SC Y. SRL Volovăţ, având în vedere că pentru aceste acte materiale nu s-a procedat la punerea în mişcare a acţiunii penale prin actul de sesizare.
De asemenea, s-a solicitat Ministerului Public să precizeze cu privire la inculpatul B.A., încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina acestuia, având în vedere că în actul de sesizare, la încadrarea în drept a faptelor se vorbeşte despre infracţiunea de înşelăciune în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave - 10 acte materiale, iar printre societăţile comerciale ai căror reprezentanţi au fost induşi în eroare, figurează 12 societăţi comerciale, respectiv în plus S.B.U.C. SRL şi SC B. SRL şi nu se reţine că parte vătămată SC V. SRL, deşi actul material ce se reţine a fi săvârşit de inculpat în dauna acestei societăţi este descris la pct. 6 din rechizitoriu.
- pentru inculpatul C.G., să precizeze încadrarea juridică a faptei, având în vedere că la fila 21 din rechizitoriu se indică faptul că inculpatul e trimis în judecată pentru infracţiunea de înşelăciune în formă continuată - 7 acte materiale, iar în descrierea faptelor sunt indicaţi a fi induşi în eroare reprezentanţii a 9 societăţi comerciale.
La următorul termen de judecată acordat potrivit dispoziţiilor art. 300 C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a îndreptat neregularităţile din actul de sesizare, dispunând în temeiul art. 262 pct. 1 lit. a), b) C. proc. pen. punerea în mişcare a acţiunii penale şi cu privire la actele materiale pentru care s-au extins cercetările faţă de inculpatul B. prin ordonanţa procurorului din 10 iunie 2011 respectiv cele în dauna SC V. SRL Cluj-Napoca, SC L.C. SRL Turda, SC A.T. SRL, S.B.U.C. SRL (deşi se reţine SC A.C. SRL este evident o eroare materială, această ultimă societate fiind de fapt societatea locatară contractului de închiriere, al cărei reprezentant fals ar fi fost inculpatul B.) şi SC Y. SRL Volovăţ, SC B. SRL Frătăuţi.
Relativ la încadrarea juridică dată faptelor inculpaţilor prin rechizitoriu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că deşi la pct. 8 şi 10 sunt enumerate acte materiale săvârşite în dauna a câte două părţi vătămate, se reţine pentru ambii inculpaţi câte un act material de înşelăciune, fiind comis în aceleaşi împrejurări, luându-se în considerare momentul producerii pagubei cu ocazia executării contractelor, utilajele fiind sustrase în aceeaşi împrejurare. Astfel, s-a reţinut în sarcina inculpatului B. infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. - 10 acte materiale, în dauna a 12 părţi vătămate, iar în sarcina inculpatului C. aceeaşi infracţiune, acesta participând alături de inculpatul B. la comiterea actelor materiale enumerate la pct. 1, 2, 3, 5, 8, 9 şi 10 deci 7 acte materiale comise în dauna a 7 părţi vătămate.
De asemenea, în baza art. 195 C. proc. pen. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în:
- ordonanţa procurorului de extindere a cercetărilor din 30 iunie 2011 în sensul că deşi în considerente la pag. 4 şi 5 ale ordonanţei au fost descrise şi faptele săvârşite în dauna S.B.U.C. SRL şi SC B. SRL Frătăuţi dintr-o eroare materială evidentă la pag. 7, în dispozitiv la pct. 2 al ordonanţei s-a omis a se înscrie ca părţi vătămate cele două societăţi
- rechizitoriu, la pag. 20 la încadrarea în drept a faptei reţinute în sarcina inculpatului B. dintr-o eroare evidentă a fost omisă partea vătămată SC V. SRL Cluj Napoca.
Din amplul material probator administrat în cauză instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:
În data de 13 octombrie 2010 sub identitatea falsă de G.A., pretins reprezentant al SC A.I. SRL. Sânpetru Braşov, firmă reală, de a cărei existenţă a aflat de pe internet, B.A.J. a luat legătura telefonic cu administratorul SC I. SRL. Piteşti P.M., în urma convenţiei au încheiat un contract de închiriere prin e-mail, pe 30 zile, a unui buldoexcavator marca C.
În data de 19 octombrie 2010 administratorul SC I. SRL. Piteşti, P.M., a luat legătura cu administratorul unei firme de transport, B.V., care a efectuat transportul utilajului pe un trailer, însoţit fiind de deserventul utilajului, C.F., angajatul SC I. SRL. Piteşti. Utilajul a fost parcat în curtea firmei S. din Braşov, iar C.F. a fost cazat la Pensiunea S. din aceeaşi localitate.
Inculpatul B.A.J. sosise la Braşov însoţit de V.G., în autoturismul aparţinând lui H.C. şi condus de acesta. Inculpatul C.G.I. a sosit ulterior, în jurul datei de 21 octombrie 2010.
Martorul C. s-a deplasat cu inculpatul B. la Banca O., acestuia din urmă i s-a solicitat buletinul, acesta a spus că nu are şi l-a rugat pe martor să îl împrumute pe al său, iar inculpatul a depus suma de 1200 lei în contul firmei transportatoare. Astfel, martorul C.F. a depus suma de 1200 lei, pe care i-a înmânat-o inculpatul B.A.J., prin serviciul asigurat de O. în contul firmei transportatoare.
Sub pretextul că vor începe munca de luni, deserventul utilajului, martorul C.F. a fost trimis acasă joi, în data de 21 octombrie 2010, iar la cererea inculpatului B. martorul i-a lăsat inculpatului B. cheile de la utilaj, acesta spunând că vrea să mute utilajul în altă parte.
În aceeaşi după-amiază, cei doi inculpaţi s-au deplasat la locul unde era parcat utilajul, în curtea firmei S. din Braşov, unde inculpatul B.A.J. vorbise anterior cu unul din administratorii firmei-martorul Y.F., pentru a permite parcarea utilajelor.
Paznicul care era de serviciu la acea dată, K.N., l-a văzut pe inculpatul C.G.I. care s-a urcat în buldoexcavator, l-a pornit şi a ieşit din curte. Cei doi inculpaţi au deplasat buldoexcavatorul în parcarea pieţei agroalimentare, de unde a fost preluat pe un trailer C. dat de o persoană probabil de naţionalitate moldoveană, căruia inculpatul C.G.I. i l-a vândut cu suma cuprinsă între 8.000 - 10.000 euro. Cetăţeanul moldovean ţinea legătura doar cu inculpatul C.G.I., căruia i s-a prezentat sub numele V., susţinând că este din Chişinău. Până în prezent nu s-a reuşit identificarea acestuia, cauza a fost disjunsă în vederea identificării şi tragerii sale la răspundere penală.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, contractul de închiriere fals încheiat cu SC I., proces-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, declaraţiei martorilor B.V., C.F., V.G., Y.F., K.N., D.R.D. care se coroborează cu declaraţiile inculpatului B., iar parţial cu declaraţiile inculpatului C.
Inculpatul B. a declarat în faţa instanţei că în octombrie 2010 a trimis un mail la SC I. SRL Piteşti, a arătat nereal că se numeşte G.A., administrator al SC A.I. SRL Sânpetru, firmă reală, despre a cărei existenţă a aflat de pe net şi a solicitata încheierea unui contract de închiriere pe email pentru un buldoexcavator. După ce a trimis mail-ul a avut şi o convorbire telefonică cu administratorul societăţii şi a stabilit perioada de închiriere 30 de zile, urmând ca utilajul să îi fie trimis la Braşov. Utilajul a fost adus cu un trailer.
Un angajat al SC I. SRL a venit cu şoferul de la firma de transport, inculpatul a achitat contravaloarea transportului 1200 lei, utilajul fiind parcat în curtea firmei S. din Braşov.
A doua zi s-a deplasat împreună cu inculpatul C. în curtea firmei S. pentru a lua utilajul, după ce în prealabil avusese acordul administratorului societăţii, un cetăţean turc, pentru a permite parcarea utilajului. Inculpatul B. s-a urcat la volan, însă C. este cel care l-a condus şi s-au deplasat la parcarea Pieţei Agroalimentare, de unde l-a luat un cetăţean moldovean, care era cu un autoturism V. cu număr de înmatriculare de România şi a cărui identitate nu o cunoaşte. Legătura între el şi cetăţeanul moldovean era inculpatul C.
Inculpatul B. a recunoscut că a încheiat contractul de închiriere încă de la început cu intenţia evidentă de a înstrăina utilajul şi de a obţine o sumă de bani, inculpatul C. nefiind de faţă când au încheiat convenţia de închiriere prin mail, însă a arătat că într-adevăr a avut o discuţie cu acesta în prealabil, în care i-a povestit că închiriază utilaje, iar după aceea le revinde.
După această discuţie l-a sunat pe inculpatul C. deoarece potenţialul cumpărător pentru utilajul adus la Braşov nu apărea şi l-a întrebat dacă nu cunoaşte un cumpărător. Acesta i-a spus că dă un telefon două şi îl sună. C. l-a sunat în scurt timp şi i-a spus că vine la Braşov cu cineva care este interesat de achiziţionarea utilajului.
A primit de la cumpărătorul, cetăţean moldovean suma de 8000 de euro cum stabilise anterior telefonic prin intermediul inculpatului C., iar utilajul a rămas în parcare.
În legătură cu modalitatea de săvârşire a faptelor în general inculpatul B. a precizat că la momentul vânzării nu i s-a cerut niciodată factură, la momentul predării utilajelor le înmâna contractele de închiriere şi aviz de însoţire a mărfii pe care aplica ştampila societăţii al cărei reprezentat pretindea că este şi pe care o avea confecţionată în prealabil, ştampilă pe care, după fiecare utilizare, o arunca.
Inculpatul C. a recunoscut starea de fapt şi deplasarea alături de coinculpatul B., însă a susţinut că a acţionat fără vinovăţie, considerând că nu a participat la nicio înşelăciune, ştia că inculpatul B. doar închiria utilajele, singura sa contribuţie a fost pornirea utilajelor, transportul până la locul întâlnirii cu cetăţeanul moldovean. Este adevărat că a făcut legătura inculpatului B. cu cetăţeanul moldovean, deoarece în trecut a lucrat la o balastieră şi acolo un şofer i-a spus că cunoaşte un cetăţean moldovean care e interesat de cumpărarea unor utilaje, i-a dat numărul de telefon al acestuia şi i-a spus să îl contactez pe acesta dacă afla ca cineva vrea să vândă utilaje.
Preţul pentru fiecare utilaj era între 4 - 5000 euro în funcţie de orele de funcţionare şi de aspect, dar de fiecare dată el a primit între 500 şi 1500 euro de la B.
Este adevărat că numai el se întâlnea cu cetăţeanul moldovean, îi dădea documentele pentru utilaje, pe care i le transporta şi preda în locaţiile unde i se cerea de către cetăţeanul moldovean, lua banii şi îi preda lui B. Cetăţeanul moldovean era o persoană mai dificilă, care i-a cerut să meargă singur la întâlniri deoarece nu vroia să fie cunoscut de alte persoane.
Nu l-a însoţit niciodată pe B. la întâlnirile cu reprezentanţii societăţilor de unde lua utilajele, dar în prezenţa sa inculpatul B. a purtat convorbiri telefonice cu reprezentanţii unor societăţi despre închirieri de utilaje, doar că nu l-a însoţit la acele întâlniri. Şi-a amintit că la Braşov a deplasat cu B. doua utilaje, la Ploieşti - alte două utilaje, la Adjud - un utilaj, la Deva - două utilaje; la Timişoara, nu îşi aminteşte de Timişoara, dar e posibil să fi fost; la Suceava - 2 utilaje.
În ziua următoare - 22 octombrie 2010, cei doi inculpaţi şi numitul V.G. s-au deplasat la Moineşti, unde inculpatul B.A.J. sub aceeaşi identitate falsă de G.A., pretins reprezentant al SC A.I. SRL. Sânpetru Braşov, a încheiat cu administratorul SC A.A. SRL. Bacău, A.C., un contract de închiriere a unui buldoexcavator.
Pentru a încheia contractul şi a induce o senzaţie de credibilitate, inculpatul B.A.J. i-a înmânat contabilei societăţii prejudiciate, Z.D., copia unui certificat de înregistrare al SC A.I. SRL. şi o carte de vizită pe numele G.R., adevăratul administrator al societăţii, pretinzând că este fiul său. De asemenea, s-a stabilit cu ocazia încheierii contractului ca utilajul să fie deservit de un angajat al societăţii, Ş.C., şi s-a plătit în Moineşti contravaloarea transportului utilajului la Braşov.
Buldoexcavatorul a fost parcat în acelaşi loc la Braşov ca şi utilajul anterior, în curtea firmei S., iar deserventul a fost cazat la aceeaşi Pensiune S. din localitate.
Cei doi inculpaţi au repetat secvenţa cu utilajul anterior, transportându-l în parcarea pieţei agroalimentare unde aştepta trailerul cetăţeanului moldovean, care a plătit inculpatului C.G.I. pentru acest utilaj o sumă mai mică decât cea dinainte (aproximativ 7000 euro), fiind vorba de un utilaj mai vechi.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, contractul de închiriere fals încheiat cu SC A.A. SRL. Bacău, proces-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, declaraţiilor martorilor Ş.C., D.R.D., D.A., Ş.R.C. care se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor.
Inculpatul B. a declarat în faţa instanţei că la Braşov a ajuns cu autoturismul aparţinând şi condus de H. căruia i-a plătit contravaloarea transportului şi era însoţit de V.G., dar aceştia nu au avut nicio contribuţie la fapta şi nu ştiau în ce scop se deplasează inculpatul.
Din Braşov a plecat la Cluj împreună cu C., după care l-a rugat pe C. să-l ducă la Moineşti, fiind însoţit şi de V. Singur s-a deplasat la SC A.A. SRL, a pretins că este reprezentant al SC A.I. SRL Sânpetru, după ce în prealabil îşi pregăteşte o copie de pe C.U.I. falsă şi acolo am încheiat un contract de închiriere cu administratorul pentru un buldoexcavator. A predat administratorului în afară de certificatul de înregistrare fals şi o carte de vizită, pe numele G.R. care era adevăratul administrator, pe care o comandase în prealabil la o firmă de imprimări.
A plătit contravaloarea transportului şi a cerut să fie transportat utilajul tot la Braşov în aceeaşi parcare la S. Şoferul a fost cazat tot la Pensiunea S. Au procedat în acelaşi mod, C. transportând utilajul în Piaţa Agroalimentară. Utilajul pe care îl lăsase cu o zi înainte, era tot acolo, dar pe altă parte a străzii. C. s-a întâlnit din nou cu cetăţeanul moldovean, au primit suma de 7000 de euro. Din sumele obţinute astfel inculpatul B. susţine că şi-a plătit datoriile pe care le avea din trecut la cămătari, împrumutase sume mari pentru a porni o afacere care nu a mai ieşit.
În data de 01 noiembrie 2010, prin folosirea unui nume fals (B.P.) şi a unei calităţi mincinoase, aceea de reprezentant al SC A.C. SRL. Măgurele, inculpatul B.A.J. a încheiat un contract de prestări servicii în fals cu reprezentanţii SC P.I. SRL Bucureşti, înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume 2 utilaje de construcţii (buldoexcavatoare).
În data de 01 noiembrie 2010 cele două utilaje au fost transportate pe un trailer din Bucureşti în jud. Prahova, com. Bucov, unde inculpatul pretindea că efectuează lucrări de construcţie. La sosirea celor două buldoexcavatoare, însoţite de operatorii (deservenţii) angajaţi ai societăţii prejudiciate, M.M. şi M.S., inculpatul B.A.J. a achitat contravaloarea transportului şi a încheiat cu I.V., inginer-şef mecanizare la SC P.I. SRL. Bucureşti, un contract sub numele şi calitatea falsă amintite mai sus.
Paznicul societăţii unde au fost depozitate cele două buldoexcavatoare, martorul R.I. a relatat că acestea au fost aduse în curtea societăţii "C." SRL. în jurul orelor 9:00 iar în jurul orelor 17:00, persoana care se recomandase şeful lucrării de la Primăria Ploieşti, pe care l-a recunoscut în sala de judecată ca fiind inculpatul B. a venit însoţită de un alt tânăr, pe care l-a recunoscut în sală ca fiind inculpatul C., care a descuiat utilajele, le-a pornit şi le-a scos pe rând din curte, îndepărtându-se pe şosea spre parcul Bucov.
Deservenţii utilajelor au fost cazaţi pe cheltuiala inculpatului B.A.J. la Hotelul F. din Ploieşti iar I.V. a plecat acasă după ce s-a asigurat că totul este în regulă. După ce a plătit deservenţii, inculpatul le-a spus să plece acasă, urmând să revină peste câteva zile pentru începerea lucrării.
Cei doi inculpaţi au dus buldoexcavatoarele într-o pădure din apropiere unde aştepta persoana de cetăţenie moldoveană cu un trailer pentru a le prelua, achitând inculpatului C.G.I. suma de aproximativ 16.000 euro. Ulterior, acesta a înmânat banii inculpatului B.A.J., care i-a împărţit.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, contractul de închiriere fals încheiat cu SC P.I. SRL. Bucureşti, proces-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, a declaraţiilor martorilor M.M., M.S., R.I., I.V., F.M. care se coroborează cu declaraţiile inculpatului B., iar parţial cu declaraţiile inculpatului C.
Inculpatul B. a declarat în faţa instanţei că a luat de pe internet numărul de telefon al SC P.I. SRL Bucureşti, a discutat cu un domn I., a stabilit închirierea a doua buldoexcavatoare, care urmau să fie transportate la cererea sa în localitatea Bucov din Ploieşti. În momentul în care utilajele au fost aduse în loc. Bucov s-a întâlnit cu d-nul I., reprezentantul SC P.I. şi l-a indus în eroare spunând că este reprezentantul SC A.C. SRL Măgurele. Nu a prezentat însă un act deoarece nu i s-a cerut, însă a încheiat contractul sub nume şi calitatea falsă pe care le-a arătat. Ultilajele au fost parcate lângă SC C. SRL. L-a contactat telefonic pe C. şi i-a cerut să ia legătura cu cetăţeanul moldovean deoarece mai avea încă două buldoexcavatoare. A apărut C. cu cetăţeanul moldovean, C. a deplasat ambele utilajele peste şoseaua principală. C. a primit de la cetăţeanul moldovean suma de 16.000 euro, pe care i-a predat-o inculpatului B., din care i-a dat lui C. suma de 2000 de euro, restul i-a păstrat.
În data de 16 noiembrie 2010 inculpatul B.A.J., prin folosirea unui nume (S.A.) şi a unei calităţi mincinoase (de reprezentant al SC C.S. SRL. Ilva Mică), a încheiat prin e-mail un contract de prestări servicii în fals cu reprezentanţii SC U. SRL. Iaşi, înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume 2 utilaje de construcţii (excavator şi buldoexcavator).
După încheierea contractului, inculpatul a trimis prin W.E. suma de 7.700 lei reprezentând contravaloarea transportului utilajelor de la Iaşi la Vatra Dornei şi costul închirierii lor pentru două zile.
În data de 24 noiembrie 2010 a sosit la Vatra Dornei trailerul cu cele două utilaje, însoţit de personalul deservent-martorii R.N. şi I.I., a căror cazare a fost asigurată într-o pensiune din localitate. Utilajele au fost parcate în incinta SC S.A. SRL iar inculpatul B.A.J. a plătit administratorului societăţii P.G. suma de 250 lei, reprezentând contravaloarea costurilor de parcare pentru 2 - 3 zile.
Inculpatul B.A.J. s-a deplasat împreună cu numitul V.G. în autoturismul aparţinând lui H.C. şi condus de acesta la Bistriţa, unde s-a întâlnit cu R.Ş.F. şi B.C., care urmau să achiziţioneze cele două utilaje de construcţii. Aceştia din urmă susţin că au convenit asupra preţului de vânzare de 20.000 euro, din care ar fi achitat jumătate după ce utilajele au fost livrate.
După încheierea discuţiilor, inculpatul, însoţit de V.G. şi H.C., s-a deplasat la Hotelul D. din Pasul Tihuţa unde s-au cazat. În cursul nopţii au sosit în acel loc cumpărătorii, însoţiţi de o altă persoană numită T.M., care avea cunoştinţe în domeniul utilajelor de construcţii şi care urma să fie însărcinat cu pornirea şi încărcarea acestora.
Cei şase s-au deplasat cu două autoturisme la Vatra Dornei, unde cumpărătorii au încărcat excavatorul şi buldoexcavatorul pe un trailer plătit de inculpatul B.A.J., transportându-le la Bistriţa, unde au fost parcate într-un service aparţinând SC R.A., al cărui administrator este P.T.M., un verişor de-al lui B.C.
Din acel service, organele de poliţie au ridicat şi predat societăţii SC U. SRL. Iaşi utilajele de construcţii care au făcut obiectul contractului de închiriere.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, contractul de închiriere fals încheiat cu SC U. SRL. Iaşi, proces-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, a procesului-verbal de confruntare dintre inculpatul B. şi martorul R.Ş.F., a declaraţiilor martorilor R.N., I.I., V.G., T.M., R.Ş.F. şi B.C., I.M., M.G.I. şi T.I. care se coroborează cu declaraţiile inculpatului B.
Inculpatul B. a relatat în faţa instanţei că a contactat SC U. SRL Iaşi, nu reţine dacă telefonic sau prin mail, declarând că se numeşte S.A. şi că este reprezentantul SC C.S. SRL Ilva Mică. A solicitat să îi trimită utilajul la Vatra Dornei şi a achitat prin W.E. suma 7700 lei reprezentând contravaloarea transportului utilajelor care au fost aduse de doi şoferi şi parcate la S.A. SRL. Era însoţit de martorii V. şi H., dar ei nu ştiau ce face, aceştia rămâneau în oraş. Urma să vândă utilajul martorului F.R.Ş., acesta fiind cumpărătorul din Bistriţa, care mai cumpărase şi altădată, contra sumei de 15.000 - 20.000 euro.
După stabilirea convenţiei telefonice cu martorul R. s-a deplasat cu H. şi V. la Hotelul de la Pasul Tihuţa unde s-a întâlnit cu R., i-a predat utilajele, acesta urma să le pornească. Le-a pornit şi urma să predea utilajele la alţi cumpărători, astfel ca banii urma să-i primească la Cluj în aceeaşi zi, ceea ce nu s-a mai întâmplat, deoarece utilajele au fost găsite şi ridicate de organele de poliţie. Rus nu i-a spus că utilajele au fost găsite de poliţie şi l-a întrebat dacă are o ştampila să îi pună pe o factură pentru a preda cumpărătorului, pentru a fi el acoperit. Nu a avut factura, i-a dat o ştampilă pe care era inscripţionată SC C.S. SRL, pe care o confecţionase inculpatul B. în prealabil.
În data de 23 decembrie 2010 inculpatul B.A.J., prin folosirea unui nume - C.C.S. a unei calităţi mincinoase - de reprezentant al SC A. SRL. Târgu Mureş, a încheiat un contract de închiriere în fals cu reprezentanţii SC P.I. SRL. Galaţi reprezentată de T.M., înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume un buldoexcavator.
Conform înţelegerii, directorul tehnic al societăţii T.M., însoţit de deservenţii P.L. şi C.I., a dus în data de 27 decembrie 2010 utilajul cu un trailer la Adjud şi l-a parcat în faţa Magazinului P.M. Inculpatul i-a spus părţii vătămate că urmează să desfăşoare lucrări de deszăpezire. Inculpatul B.A.J. a tot încercat între Crăciun şi Revelion, împreună cu inculpatul C.G.I., să pornească utilajul.
În data de 30 decembrie 2010, inculpatul C.G. a reuşit într-un final pornirea utilajului, pe care l-a dus pe o distanţă de aproximativ 15 km în direcţia Oneşti, unde acesta a fost încărcat pe trailerul comandat de cetăţeanul moldovean, suma de 4.500 euro primită pentru buldoexcavator fiind împărţită între inculpaţi.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, contractul de închiriere fals încheiat cu SC P.I. SRL. Galaţi, proces-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, a declaraţiilor martorilor T.M., P.L. şi C.I. care se coroborează cu declaraţiile inculpatului B. şi parţial a inculpatului C.
Astfel, inculpatul B. a arătat în faţa instanţei că în decembrie 2010 l-a contactat pe C. care l-a transportat la Galaţi, unde s-a prezentat la SC P.I. SRl, a folosit un nume şi o calitate mincinoasă declarând că se numeşte C.S., reprezentant al SC A. Târgu Mureş şi a negociat un contract de închiriere pentru un buldoexcavator, solicitând să fie transportat la Adjud, afirmând că va efectua operaţiuni de deszăpezire.
Utilajul a fost dus la Adjud, a venit şi inculpatul C. care l-a pornit şi l-a deplasat pe o distanţă de două străzi în direcţia Oneşti. Îl contactase în prealabil pe cetăţeanul moldovean căruia i-a predat utilajul şi au primit 1500 euro, din care i-am dat lui C. 500 euro, restul i-a păstrat.
În data de 19 septembrie 2010, inculpatul B. care s-a recomandat D. a luat legătura telefonic cu reprezentanţii SC V. SRL. Cluj Napoca, solicitând fără a închiria un contract de închiriere să deplaseze utilajul la Arad unde urma să efectuez lucrări. Buldoexcavatorul marca J. a fost încărcat pe un trailer, fiind transportat de către administratorul unei forme de transport - martorul C.L.V., însoţit de deserventul C.I. de la Cluj la Arad.
Această societate comercială deţinea utilajul în baza unui contract de închiriere de la SC V. SRL. Cluj-Napoca, proprietari ai buldoexcavatorului, în baza facturii fiscale din 08 august 2008.
Deserventul C.I. care a însoţit transportul utilajului a fost întâmpinat de o persoană pe care nu o poate identifica la intrarea în Arad şi a fost condus în apropierea şoselei de centură, lângă o parcare în care se aflau materiale de construcţii, unde a descărcat utilajul, iar ulterior a fost condus la Hotelul O. pentru a se caza.
În acest caz, inculpatul B.A.J. nu a încheiat un contract de prestări servicii în fals, deplasându-se abia după sosirea utilajului la Arad, alături de V.G. în autoturismul condus de H.C. Din declaraţia inculpatului B.A.J. reiese că utilajul a fost vândut lui R.Ş.F.
În declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală cât şi în faţa instanţei, martorul R.Ş.F. a negat faptul că ar fi cumpărat acest buldoexcavator de la inculpat. Având în vedere faptul că s-au constatat contraziceri între declaraţii, s-a procedat la confruntarea celor doi, rezultatul fiind consemnat în procesul-verbal aflat la dosar. Această procedură nu a condus la schimbarea declaraţiei martorului R.Ş.F. şi din nicio altă probă nu s-au putut confirma susţinerile inculpatului.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, proces-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, a procesului-verbal de confruntare dintre inculpatul B. şi martorul R.Ş.F. a declaraţiilor martorilor R.Ş.F., C.L.V., V.G. şi C.I. care se coroborează în parte cu declaraţiile inculpatului B.
În data de 04 octombrie 2010 sub identitatea falsă de Ş.F., pretins reprezentant al SC C.S. SRL Arad, inculpatul B.A.J. a încheiat un contract de închiriere cu SC L.C. SRL Turda privind un buldoexcavator marca K. Acesta a fost transportat de la Turda la Baia Mare, pe cheltuiala inculpatului, care a mai achitat administratorului societăţii un avans de 2000 lei.
Din declaraţia inculpatului B.A.J. reiese că utilajul a fost vândut lui R.Ş.F. şi a fost transportat în localitatea Brâncoveneşti, la domiciliul numitului C.B., susţineri care sunt însă infirmate de către martor. Acesta mai arată că i-a fost achitată doar o parte din preţul convenit şi în consecinţă a sunat-o pe G.D., prietena administratorului societăţii prejudiciate, spunându-i unde se află utilajul şi îndemnând-o să meargă să îl recupereze.
Administratorul SC L.C. SRL. Turda, L.I.A. şi G.D. s-au deplasat la Brâncoveneşti, însă nu au reuşit să găsească buldoexcavatorul.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, contractul de închiriere fals încheiat cu SC L.C. SRL. Turda, procesului-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, procesului-verbal de confruntare dintre inculpatul B. şi martorul R.Ş.F., a declaraţiilor martorilor S.M.Ş., R.Ş.F. şi G.D. care se coroborează în parte cu declaraţiile inculpatului B.
Inculpatul B. a declarat în faţa instanţei că în octombrie 2010 i-a contactat telefonic pe reprezentanţii L.C. SRL Turda, afirmând că se numeşte Ş.F., a încheiat un contract de închiriere pentru un buldoexcavator care urma să fie transportat la Baia Mare. L-a contactat telefonic pe martorul R. care urma să vină la Baia Mare şi ştie că R. l-a pornit şi l-a transportat undeva la Reghin. Convenţia a fost să primească suma de 5000 sau 7000 de euro însă nu a primit decât 2500 euro din care a achitat transportul şi chiria pentru utilaj, iar restul de bani nu i-a mai primit. Atunci s-a supărat, a sunat-o pe G.D., prietena administratorului societăţii prejudiciate, care îi dăduse numărul cu ocazia încheieri convenţiei, căreia i-a relatat că utilajul se afla la Brâncoveneşti, îndemnând-o să meargă să ia utilajul până nu dispare. Ulterior, a aflat că până au ajuns reprezentanţii părţii vătămate, utilajul dispăruse.
În data de 13 decembrie 2010 sub identitatea falsă de B.C.F., pretins reprezentant al SC A.C. SRL. Mediaş, a încheiat cu aceeaşi ocazie în fals un contract de închiriere cu SC A.T. SRL şi cu S.B.U.C. SRL Deva. Ambele utilaje au fost transportate de la Deva la Sibiu, de unde a fost sustras doar buldoexcavatorul marca C. (aparţinând firmei SC A.T. SRL.).
Inculpatul B.A.J. s-a întâlnit cu o zi înainte cu administratorul SC A.T. SRL din Deva, Z.A., care a venit însoţit de B.T., în staţia O. din Deva şi i-a prezentat cartea de vizită a societăţii şi o copie C.U.I şi a plătit contravaloarea transportului.
Cele două buldoexcavatoare aparţinând celor două societăţi comerciale au fost transportate de la Deva la Sibiu, însoţite de doi deservenţi, C.G.F. şi D.V. şi de administratorul uneia din firme, S.R.F., parcarea făcându-se în faţă la societatea Hidroelectrică din localitate.
Din declaraţia martorului B.I. reiese că inculpatul B.A.J. i-a solicitat o copie a unei chei de contact pentru un utilaj, cu motivarea că pe ale lui le-a pierdut. Cu ocazia discuţiei, cei doi chiar au glumit în legătură cu furtul unor utilaje de construcţii din zonă. De asemenea, martorul a văzut că trei persoane au venit lângă utilajele parcate, iar după aceea a observat că utilajul lipsea de la locul unde îl văzuse anterior.
În jurul datei de 16 decembrie 2010 inculpatul C.G.I. a încercat să pornească cele două utilaje, reuşind doar cu unul dintre ele, pe care l-a încărcat din faţa Magazinului R. pe trailerul cetăţeanului moldovean, care a achitat pentru acesta aproximativ 5000 euro.
Buldoexcavatorul aparţinând S.B.U.C. SRL. Deva nu a fost sustras şi ca atare reprezentanţii societăţii nu s-au constituit parte civilă în procesul penal.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, contractele de închiriere false încheiate cu SC A.T. SRL şi cu S.B.U.C. SRL Deva, DVD şi planşa foto cu capturi imagini - Staţia de carburanţi O., procese-verbale după recunoaştere de pe planşe foto, a declaraţiilor martorilor B.I., B.C., S.R.F., C.G.F. şi D.V. care se coroborează cu declaraţiile inculpatului B. şi în parte cu a inculpatului C.
Astfel, inculpatul B. a relatat detailat în faţa instanţei modalitatea de săvârşire a faptei, în sensul că s-a deplasat la Deva, a contactat telefonic reprezentanţii SC A.T. SRL, pretinzând prin folosirea aceleiaşi modalităţi de operare că este reprezentantul unei societăţi comerciale a cărei date de identificare le-a luat de pe internet, a solicitat închirierea a două buldoexcavatoare, aceştia nu aveau decât un singur utilaj dar i-au spus că au un colaborator la SC S.B.U.C. SRL Deva de unde urmau să ia un utilaj. Inculpatul a relatat că s-a întâlnit la Benzinăria O. din Deva cu administratorul SC A., a prezentat o copie de CUI şi a plătit contravaloarea transportului şi a chiriei pe 7 - 10 zile.
Cele două utilaje au fost transportate de angajaţii SC A. de la Deva la Sibiu fiind parcate în faţă la Hidroelectrica. L-a contactat telefonic pe C. şi i-a cerut să îl sune pe moldovean deoarece mai are două utilaje. C. a deplasat utilajele 100 m şi nu a reuşit decât cu unul, deoarece al doilea era defect.
A apărut şi cetăţeanul moldovean despre care inculpatul consideră că a dat suficiente indicii organelor de cercetare penală. Utilajul defect a rămas acolo, al doilea utilaj a fost luat de moldovean, a primit 5000 de euro din care i-a dat lui C. 500 euro.
În data de 27 ianuarie 2011 inculpatul B.A.J., prin folosirea unui nume (V.C.S.) şi a unei calităţi mincinoase, de reprezentant al SC F.C. SRL. Deva, a încheiat un contract de prestări servicii în fals cu reprezentanţii SC M.F. SRL. Timişoara, al cărui administrator este R.C.G., înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume un utilaj de construcţii (buldoexcavator).
Inculpatul B.A.J. s-a întâlnit cu administratorul societăţii comerciale în Mall-ul din Timişoara (în Mall se mai aflau şi numitul V. şi inculpatul C., care însă nu l-au însoţit la întâlnire), unde au încheiat contractul. A doua zi şoferul firmei, B.L.D., a dus utilajul la o adresă la ieşirea din Timişoara de pe Calea T. aparţinând SC S. Timişoara, de unde în aceeaşi seară inculpatul C.G.I. l-a pornit şi dus aproximativ 2 km într-un loc unde era aşteptat de cetăţeanul moldovean. Suma obţinută, de aproximativ 5.500 euro, a fost împărţită între inculpaţi.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, a procesului-verbal de recunoaştere de pe planşe foto, a contractului de închiriere fals încheiat cu SC M.F. SRL. Timişoara, a CD-ului cu înregistrări la I. Mall, a procesului-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, a declaraţiilor martorilor V.G., M.C., M.D., L.M., R.C.G. care se coroborează cu declaraţiile inculpatului B. şi în parte cu declaraţiile inculpatului C.
Astfel, inculpatul B. a declarat în faţa instanţei că în ianuarie 2011 folosind aceeaşi modalitate, nume şi calitate mincinoase a contactat telefonic reprezentanţii SC F. SRL Timişoara cărora le-a cerut închirierea unui utilaj, a cerut să se întâlnească cu acesta în mall-ul din Timişoara, unde s-a deplasat cu C. şi martorul V., dar aceştia nu au participat la întâlnire. A încheiat contractul acolo şi a stabilit ca utilajul să fie transportat în curtea unei societăţi din Timişoara. C. l-a sunat pe moldovean, a pornit utilajul. A primit suma de 5500 euro din care i-a dat lui C. aproximativ 500 euro.
În data de 16 martie 2011, sub identitatea falsă de D.A., pretins reprezentant al SC T.T. SRL., inculpatul B.A.J. a încheiat două contracte în fals cu SC Y. SRL. Volovăţ şi SC B. SRL Frătăuţi pentru închirierea a două buldoexcavatoare.
Inculpatul s-a întâlnit cu cei doi reprezentanţi ai societăţii comerciale N.I. (SC Y. SRL. Rădăuţi) şi L.R. (B. SRL. Frătăuţi) la Mall-ul din Suceava şi a semnat contractele a doua zi când au fost aduse utilajele la Scheia, cartier al Sucevei.
Următoarea zi dimineaţa, inculpatul C.G.I. a încărcat utilajele pe trailerul cetăţeanului moldovean. În cursul acestei proceduri, unul dintre ele a căzut de pe trailer, reuşindu-se în final încărcarea şi transportul lor. Inculpatul C.G.I. a primit 5.000 euro, considerat avans, dar utilajele au fost identificate de organele de poliţie şi s-a constatat că au fost sustrase din Belgia şi au fost oprite în curtea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava.
SC Y. SRL Volovăţ reprezentată de N.I.G. a depus în dovedirea achiziţiei buldoexcavatorului marca J. din 02 august 2008 în valoare de 54.289 euro arătând că s-a deplasat împreună cu administratorul SC B. SRL. Frătăuţi L.R. în Belgia, de unde au achiziţionat câte un utilaj de acest tip, plătind cash. SC B. SRL Frătăuţi a depus în dovedirea achiziţiei buldoexcavatorului marca J. factura din 27 august 2008 în valoare de 53.900 euro prin care SC S.U.D. SRL. Frătăuţii Vechi achiziţiona utilajul. Acesta a fost vândut la 30 noiembrie 2010 societăţii SC B. SRL. Frătăuţi, care are acelaşi administrator, respectiv L.R.
Întrucât s-a dovedit că cele două utilaje de construcţii marca J. sunt în stare de funcţionare şi figurează în bazele de date Interpol, ca fiind furate din Belgia în cursul anului 2008 (potrivit mesajelor nr. 55643 şi 55651 primite de la Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Sirene), acuzarea a concluzionat că aceste facturi sunt false şi că nu este vorba despre un contract de vânzare-cumpărare încheiat cu bună-credinţă, în consecinţă a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de L.R. şi N.I.G. de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, a procesului-verbal de recunoaştere de pe planşe foto, a procesului-verbal de conducere în teren şi planşe foto, a contractelor de închiriere false încheiate cu SC Y. SRL. Rădăuţi şi SC B. SRL. Frătăuţi, a CD-ului cu înregistrări la I. Mall, a procesului-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, a procesului-verbal de ridicare de către organele de poliţie a celor două utilaje, a declaraţiilor martorilor M.R.D., M.V.E., L.R., N.I.G., J.C.I., M.A.G., T.M.T. şi M.N., care se coroborează cu declaraţiile inculpatului B. şi în parte cu declaraţiile inculpatului C.
Astfel, inculpatul B. a declarat în faţa instanţei că în martie 2011 i-a contactat telefonic pe reprezentanţii SC Y. SRL şi SC B. SRL şi a procedat în aceeaşi modalitate. S-au întâlnit la mall în Suceava şi s-au semnat contractele de închiriere a doua zi unde au fost aduse utilajele în cartierul Scheia din Suceava, iar C. îl însoţea. Acesta l-a contactat pe moldovean care a venit cu un trailer, au fost încărcate ambele utilaje, unul a căzut reuşindu-se în final încărcarea şi transportul lor. A primit suma de 5000 euro cu titlul de avans şi ulterior nu a mai primit diferenţa de bani deoarece utilajele au fost găsite de poliţie şi s-a constatat că erau sustrase din Belgia.
Astfel, probele administrate au dovedit fără dubiu reaua-credinţă a inculpatului B.A.J., intenţia de amăgire a reprezentanţilor societăţilor comerciale, modalitatea sa de acţionare în sensul că pentru a întări încrederea partenerului comercial acesta plătea transportul utilajelor şi cazarea deservenţilor, încheia contracte fictive de închiriere, folosind acte şi identităţi false, însă denumirea, sediul şi numele real al unor societăţi comerciale reale pentru că ulterior să comercializeze utilajele închiriate către diverse persoane, însuşindu-şi contravaloarea acestora. Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, din probatoriul existent în cauză rezultând indubitabil că acesta a urmărit inducerea în eroare a părţilor vătămate cu scopul de a obţine foloase materiale injuste.
Prin urmare, apreciind prezumţia de nevinovăţie în cazul inculpatului ca fiind răsturnată, constatând îndeplinite elemente constitutive ale infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, instanţa a dispus condamnarea inculpatului.
Inculpatul C. nu a recunoscut că ar fi acţionat cu intenţia de a induce în eroare societăţile părţi vătămate, considerând că nu a participat la nicio înşelăciune, singura sa contribuţie a fost pornirea şi deplasarea utilajelor până la locul întâlnirii cu cetăţeanul moldovean, deplasând practic utilajele din locurile unde erau parcate de şoferi şi le ducea în locaţiile unde i se cerea de către cetăţeanul moldovean.
A recunoscut că a făcut legătura inculpatului B. cu cetăţeanul moldovean, ştiind că inculpatul B. doar închiria utilajele. El se deplasa întotdeauna cu inculpatul B. pentru a porni şi deplasa utilajele, însă numai el se întâlnea cu cetăţeanul moldovean, lua banii şi îi preda lui B. Cetăţeanul moldovean era o persoană mai dificilă care i-a cerut să meargă singur la întâlniri deoarece nu vroia să fie cunoscut de alte persoane. El îi ducea cetăţeanului moldovean documentele pentru utilaje, pe care le primea de la B. în folie şi nu ştie ce documente erau. L-a însoţit pe B. în 7 - 8 deplasări prin ţară, astfel: la Braşov a deplasat cu B. doua utilaje, la Ploieşti - alte două utilaje, la Adjud - un utilaj, la Deva - două utilaje; la Timişoara, nu îşi aminteşte de Timişoara, dar e posibil să fi fost; la Suceava - 2 utilaje.
Aceste apărări privind practic lipsa laturii subiective vor fi înlăturate ca nereale raportat la restul materialului probator administrat în cauză şi detailat la fiecare act material dar în special la declaraţiile martorei L.A.R. din cursul urmăririi penale (ca urmare a naşterii unui copil şi a stării de lăuzie nu s-a putut proceda la audierea nemijlocită a acestei martore în cursul cercetării judecătoreşti) şi a coinculpatului B. care a relatat că legătura între el şi cetăţeanul moldovean era inculpatul C., care nu a fost de faţă când a încheiat convenţiile de închiriere prin mail, telefonic sau personal însă a precizat că într-adevăr a avut o discuţie cu inculpatul C. în prealabil în care i-a povestit că închiriază utilaje iar după aceea le revindea.
Cu ocazia audierii martorei L.A.R. din data de 20 iunie 2011, a reieşit că aceasta se află în legătură cu inculpatul C.G.I., cu care se întâlneşte ocazional, după deplasările pe care aceasta le face la Bucureşti pentru a-l vizita în arest pe inculpatul B.A.J. a cărei concubină este, iar acesta i-a relatat detaliat circumstanţele în care a participat la faptă alături de inculpatul B.A.J., fiind concludente transcrierile convorbirilor telefonice purtate între cei doi. Astfel, în baza ordonanţei provizorii din data de 20 iunie 2011 s-au realizat înregistrările audio-video a discuţiilor ambientale purtate de martora L.A.R. cu inculpatul C.G.I. Prin încheierea de şedinţă din 24 iunie 2011 pronunţată în dosarul Tribunalului Bucureşti nr. 857/A.I./2011 s-a dispus confirmarea ordonanţei emise în Dosarul nr. 183/P/2011 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, prin care s-a autorizat, în regim de urgenţă şi cu titlu provizoriu pentru o perioadă de 48 ore, înregistrarea convorbirilor purtate în mediul ambiental de către martora L.A.R. cu inculpatul C.G.I.
În temeiul art. 913 C. proc. pen., s-a procedat la transcrierea într-un proces-verbal a imaginilor şi convorbirilor stocate pe suportul optic cu numărul 351 din 23 iunie 2011, conţinând interceptarea şi înregistrarea discuţiei purtate în mediul ambiental din data de 22 iunie 2011.
În respectiva discuţie inculpatul C.G.I. a dezvăluit martorei faptul că era singurul care ţinea legătura telefonică cu cetăţeanul moldovean şi că acesta i-a înmânat banii pentru utilajele pe care i le-a vândut:
G.: (...) mi-a zis A.: "Zi-i lui G. să-şi aducă aminte amănunţit de ăsta şi să facă cumva să dea de moldovean.
Dacă l-au luat pe bătrânul, ăla nici nu mai răspunde la telefon. Părerea mea. Da, ai mai încercat? Mi-am spart telefonul, vai! (...)
A.: Şi de când l-a prins pe A. tu n-ai mai vorbit niciodată cu el?
G.: Ce să mai vorbesc?
A.: Eu de aia te-am chemat să vorbim, să-ţi spun clar: mi-a zis: "De multe ori şi ăştia, (...) au luat banii de la M. şi nu mi-au dat nimic
G.: Eu n-am luat de la el un ban fără să ştie A. (...)
A.: Zice "A luat de la M. şi mie nu mi-a dat nimic.
G.: Că mi-a dat mai mult, clar! Da cum? Păi da, prima dată când am fost aşa, clar!
G.: Tu A., eu de la început, i-am zis şi lui G.: "Mă, cum vreţi voi" I-am zis: "Cum vreţi voi, aşa facem! (...) De ce să-i dau numărul? Să aibă numărul? Nu?"
A.: Normal, te scotea din (...)
G.: Da cum?
De asemenea, acesta a dat în cursul discuţiei dovadă de siguranţă că nu se poate dovedi implicarea sa în comiterea infracţiunii şi faptul că se pune problema cuvântului unuia dintre participanţi, care e arestat, împotriva celorlalţi doi, care sunt în stare de libertate.
A.: Şi a arătat avocata că tu eşti (...) nu ştiu ce (...) pe utilajul respectiv. Ştii că era un utilaj încercuit.
G.: Ei (...) (râde)
A.: A zis: "Noi ştim că G., dar restul (...)"
G.: Ei, nu, şi să zică, eu nu recunosc (...) eu am întrebat (...)
A.: Da, dar filmări nu ar fi? Dar pe filmare nu poate să dea mai aproape, un pic mai în faţă şi să vadă cum au luat utilajul?
G.: (Dă din cap, dezaprobator) Dar n-are cum. El şi-a pus camerele de supraveghere în incinta firmei, să supravegheze acolo şi le-a băgat pe internet să vadă. Şi să-mi arate filmarea mea, tot n-o să poată să mă dovedească niciodată! (...) Şi eu m-am speriat, eu (...) un pumn de calmante am luat, să întrebi avocatul să îţi spună (...)
Cei doi vorbesc despre înregistrarea postată de către una din părţile vătămate pe internet pe site-ul, http: xxx
G.: (Dă din cap) Nimic (...) Eu îi spun (...) Suntem doi contra unu, din care unul e arestat (...) Pe mine nu mă chemau, A., nici atât. D-aia m-au chemat ca să încheie dosarul. Şi mi-a zis avocatul: "Dacă te bănuiau cu 0,01% că ai ceva, să ştii că erai lângă A. Dar tu nu ai fost bănuit de nimic, acum au început să te bănuiască un pic, dar n-au martori, ca să încheie dosarul. Eşti singurul om care poţi ca să mişti. Eu i-am spus că eu pe asta am contat.
A.: Dar alţi martori nu sunt? Nimeni? Nici pe tine care să te acuze, ştii? Să zică: "Da, l-am văzut pe respectivul.
G.: Nu, nu (...) Şi, dacă asta (...) mă duc frumos, îmi bag şuviţe în cap (...)
A.: Şi te-a arătat la bătrânul şi a zis că nu te cunoaşte, serios (...)
G.: Ştiu (...) mă duc frumos şi mă pensez şi mă tund frumos chel şi (...) n-au ce să-mi facă (...)
G.: Eu o să văd cum (...) Aşa m-am enervat când am văzut ce-a scris pe declaraţie, scrie tu
G.: Lasă, scrie tu ce vrei! E clar că fiecare-şi apără pielea!
Normal! Na, bine! îţi dai seama că şi (...) Tu şi el (...)şi (...) Şi mai ales el! Mai ales el!
Ai zis tu că aşa va face şi tot, dar acum a confirmat clar. Tot. Tot. Ca şi cum urmăreşti un film şi citeşti! Exact aşa a zis. Din prima, de când a ajuns acolo! Că suntem doi contra lui! Şi el mai ales că-i arestat! Unu e arestat şi unu în libertate!
Siguranţa inculpatului că nu va fi recunoscut rezidă special în faptul că nu a participat la încheierea contractelor şi astfel nu poate fi recunoscut de părţile vătămate:
A: Da! Şi iarăşi toate plângerile sunt la A.T.
I: Pe numele lui!
A: Păi (...) din moment ce omul ai făcut contractul şi l-a încheiat (...)
I: Eu pot să mă duc frumos, eu aşa mă duc frumos (...)
N.A.: Da! "Omule, m-ai văzut pe mine?"
G.:"Cincizeci de (...) buldo le-a luat, da? Na, sunteţi 50 de oameni aici! Voi sunteţi proprietarii fostelor utilaje, nu?" Na!
Care te-a văzut?
Şi zic: "Ia, cine sunt? Mă cunoaşteţi careva? M-aţi văzut? Aţi făcut ceva contract cu mine?" "Domle, nu!", "O zi bună să aveţi! Sănătate!"
La revedere!
Sunt gata! Aia a fost! Mă cunoaşteţi? Nu mă cunoaşte pe mine. Şi asta e!
De asemenea, se desprinde un element important, anume că inculpatul C.G.I. a avut iniţiativa comiterii infracţiunii, confirmând astfel declaraţiile inculpatului B.A.J. Iniţial, a arătat inculpatul, acesta a mai participat, alături de alte persoane, fără să precizeze amănunte asupra faptelor sau persoanelor implicate, persoane care au fost prinse, dar nu au recunoscut nimic. În plus, se confirmă faptul că nu inculpatul B. trebuia, în planul iniţial, să participe la încheierea contractelor:
A.: Normal (...) nu sunteţi legaţi toţi, că ţi-am zis (...) Pentru că el s-a băgat măi, nu l-a obligat nimeni, ăsta-i adevărul. Dar, nu ştiu. De la început, a fost o simplă joacă, că a zis că nu el merge. Nu? Că aţi avut oameni şi aşa (...)
G.: Eu A., eu aveam doi sau trei oameni care puteau să meargă. Că nu eu (...)
A.: C-aţi avut oameni. După aia (...)
G.: Pe M. eu (n.l. neinteligibil) niciodată
A.: Unchiu (...) unchiu a luat laolaltă combinaţia aşa.
G.: Ai văzut?
A.: Şi după aia (...) s-a întâlnit cu tine şi-aţi dat drumul la (...)
G.: Dar eu i-am spus. La tine i-am spus: "Şaf omule. Avem". Eu aveam înainte pe cineva care făcea lucrurile astea, dar ăla (...) (face semn de tocat) l-a căpătat. Şi ăsta un cuvânt n-a zis. N-a zis, nimic n-a zis. I-a promis marea şi sărea.
A.: E închis?
G.: Nu. L-a luat. A mers. Eu spun că diferă de la caz la caz.
În drept:
Fapta inculpatului B.A.J., care în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a încheiat în perioada 19 septembrie 2010 - 16 martie 2011 contracte, sub nume şi identităţi false, în dauna SC I., SC A.A. SRL., SC P.I. SRL., SC U. SRL, SC P. SRL., SC V. SRL Cluj, SC L.C. SRL., SC A.T. SRL., S.C S.B.U.C. SRL, SC M.F., SC Y. SRL, SC B. SRL având ca obiect închirierea unor utilaje de construcţii (excavatoare şi buldoexcavatoare), în scopul însuşirii şi valorificării, după care cu ajutorul coinculpatului C. le deplasau din locul în care societăţile comerciale prejudiciate le transportau şi depozitau şi le valorificau către un cetăţean moldovean rămas neidentificat şi către alte persoane, producând un prejudiciu total de 1.356.098 RON (conform expertizei C.) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului C.G.I. de a participa alături de inculpatul B.A.J. la comiterea a 7 din cele 10 acte materiale, în dauna SC I., SC A.A. SRL., SC P.I. SRL., SC P. SRL., SC A.T. SRL., SC S.B.U.C., SC F.F., SC Y. SRL, SC B. SRL. Fapta inculpatului C.G.I., respectiv care fără a participa la convenţiile de închiriere, a acordat ajutor coinculpatului B. la sustragerea utilajelor de construcţii (excavatoare şi buldoexcavatoare) prin intermedierea cu cumpărătorul cetăţean moldovean, fiind singurul care participa la întâlnire, deplasa utilajele de la locul unde erau depozitate de deservenţi, angajaţii părţilor vătămate, la locul de întâlnire cu cumpărătorul, unde încasa banii, pe care îi predă coinculpatului B., cunoscând că făceau obiectul unor contracte de închiriere false, utilaje pe care le-a înstrăinat unei persoane de cetăţenie moldoveană, producând părţilor vătămate un prejudiciu total de 1.153.116 RON întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 7 acte materiale.
Faţă de mijloacele de probă prezentate detailat mai sus şi faţă de argumentele prezentate în baza art. 334 C. proc. pen. instanţa a dispus în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C. schimbarea încadrării juridice doar privind forma de participaţie respectiv din autorat în complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 7 acte materiale.
În ceea ce priveşte cererea părţilor vătămate SC P.I. SRL Bucureşti şi SC M.F. SRL. Timişoara privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu art. 33 lit. a) C. pen., instanţa a respins-o ca neîntemeiată.
Astfel, din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă cu certitudine existenţa unui grup infracţional organizat în înţelesul dat acestei noţiuni de dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, de "grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material", cu precizarea expresă că "nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului."
Acuzarea inculpaţilor pentru comiterea infracţiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003 se sprijină exclusiv pe declaraţiile inculpaţilor care relevă existenţa cumpărătorului cetăţean moldovean şi după opinia părţilor vătămate implicarea în acest grup şi a martorului V. Acestea nu relevă, însă, existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, constituită de inculpaţi sau la care aceştia să fi aderat ori pe care să o fi sprijinit, în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit, respectiv o activitate efectivă de coordonare, organizare său control desfăşurată de un inculpat asupra activităţii infracţionale a celorlalţi.
Martorul V. l-a însoţit în mai multe localităţi din ţară pe inculpatul B.A.J., însă nu a participat nici la încheierea contractelor, nici la ridicarea utilajelor şi înstrăinarea lor. Din declaraţia lui C.G.I. reiese că nu a văzut niciodată ca inculpatul B.A.J. să îi fi înmânat martorului sume mari de bani în euro după comiterea infracţiunilor, ci doar bani de cheltuială, pentru mâncare, ţigări, etc. Faptul că cei doi erau în relaţii de familie, inculpatul fiind unchiul concubinei lui B.A.J., explică faptul că acesta l-a însoţit, nedorind să se implice mai mult, datorită faptului că avea antecedente penale, motiv pentru care prin actul de sesizare s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului V.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în lipsa elementului subiectiv al infracţiunii, soluţie care nu a fost atacată potrivit dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen.
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 72 C. pen. respectiv circumstanţele reale ale faptei - numărul mare al actelor materiale de inducere în eroare a reprezentanţilor unor SC într-un interval relativ scurt de timp, pericolul social concret al infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, cu importante pagube în patrimonial societăţilor, valoarea mare a prejudiciilor cauzate, nerecuperate dar şi circumstanţele personale ale inculpaţilor.
Inculpatul B. este în vârstă de 40 ani, atât pe parcursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti acesta a dat dovadă de cooperare cu organele de urmărire penală, descriind amănunţit modul în care a comis infracţiunea şi dând dovadă de regret cu privire la săvârşirea faptei, pentru care îşi asuma responsabilitatea, contestând doar valoarea exagerată a prejudiciului şi a pretenţiilor civile, având ca mobil încercarea disperată de a câştiga sume mai mari de bani pentru acoperirea unor împrumuturi cu dobânzi mari de la cămătari, şcolarizat, calificat ca electrician auto, are ocupaţia de şofer profesionist, nu are antecedente penale, are o locuinţă stabilă, se afla într-o relaţie de uniune consensuală, are 2 copii minori. Potrivit concluziilor referatului de evaluare presentenţială lipsa antecedentelor penale, susţinerea de care beneficiază din partea familiei ataşamentul faţă de membrii familiei şi experienţa în muncă sunt elemente protective pentru situaţia viitoare a inculpatului. Se arătă în referat că acest inculpat deţine resursele personale, familiale şi comunitare necesare unui traseu conform normelor şi legislaţiei în vigoare. Însă acţiunile anterioare ale inculpatului, de a se îndatora cu sume şi dobânzi, care depăşesc propria capacitate de a le returna au avut efecte negative care îl menţin şi în prezent în aceeaşi structură a datoriilor neonorate, fapt care poate întreţine riscul de adoptare a unor noi conduite ilicite, fiind necesar ca acesta să îşi reevalueze standardele, să îşi dezvolte abilităţile de găsire şi soluţionare prosocială a problemelor şi de gestionare eficientă a resurselor.
Inculpatul C. este în vârstă de 27 ani, are o locuinţă stabilă împreună cu părinţii săi bolnavi, pensionaţi medical, lucrează ca şofer profesionist, este elev în clasa a X-a la un liceu din Cluj, nu şi-a asumat responsabilitatea faptei, deşi a recunoscut deplasările sale prin ţară alături de inculpatul B., deplasarea şi vânzarea utilajelor, el fiind singura persoană de contact cu cumpărătorul moldovean, însă a considerat că executa doar servicii plătite şi este la primul contact cu legea penală. Potrivit concluziilor referatului de evaluare presentenţială susţinerea afectivă şi materială susţinerea afectivă şi materială din partea familiei şi a logodnicei, experienţa profesională, atitudinea corespunzătoare faţă de muncă, interesul pentru continuarea studiilor, ataşamentul faţă de familie sunt principalii factori pozitivi care au fost identificaţi în situaţia inculpatului. S-a apreciat că acest inculpat dispune de resurse personale şi familiale necesare unui parcurs social corespunzător. În condiţiile în care îşi va asuma propriile fapte, va reuşi să-şi asigure prin modalităţi legale nivelul de trai dorit şi îşi va dezvolta abilităţile de găsire a soluţiilor prosociale la problemele cu care se confruntă (contracte de credit neonorate) ar putea evita reiterarea conduitei infracţionale.
Faţă de aceste considerente s-au reţinut în favoarea inculpatului B. circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), c), art. 76 alin. (2) C. pen. şi s-a dispus condamnarea inculpatului la pedepsele de 7 ani închisoare şi 4 ani pedeapsă complimentară prevăzută de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată - 10 acte materiale; cu art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
S-a reţinut în favoarea inculpatului C. circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), art. 76 alin. (2) C. pen. şi s-a dispus condamnarea acestui inculpat la pedepsele de 6 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsă complimentară prev de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată - 7 acte materiale, cu art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 9 aprilie 2011 la 30 ianuarie 2012.
Ţinând seama de stadiul procesual, de faptul că cercetarea judecătorească este finalizată, raportat la probele administrate în cauză până la acest moment, la circumstanţele reale ale faptei dar şi de cele personale, la înscrisurile depuse la dosar în sensul că inculpaţii s-au angajat ca şoferi fiind necesar pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu deplasarea prin ţară, Tribunalul a constatat că restrângerea dreptului la libera circulaţie a inculpaţilor dincolo de limitele localităţii de domiciliu nu mai constituie la acest moment procesual o măsura necesară într-o societate democratică pentru siguranţa şi menţinerea ordinii publice în sensul art. 2 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sens în care s-a admis cererea inculpaţilor şi s-a înlocuit pentru ambii inculpaţi măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu cu măsura obligării de a nu părăsi ţara.
Astfel în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a înlocuit măsura obligării de a nu părăsi localitatea Aghireşu, judeţul Cluj dispusă faţă de inculpatul B. cu măsura obligării de a nu părăsi ţara. În baza art. 1451 raportat la art. 145 alin. (11) C. proc. pen. l-a obligat pe inculpat ca pe durata acestei măsuri să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la instanţele de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliţia com Aghireşu conform programului de supraveghere întocmit de această instituţie sau ori de câte ori este chemat;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio armă;
- să nu îşi schimbe locuinţa situată în sat Aghireşu, str. F., jud Cluj, fără încuviinţarea instanţei.
- să nu se apropie de co-inculpatul C.G.I. şi să nu comunice cu acesta direct sau indirect.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen.
În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B. perioada reţinerii şi arestării preventive de la 14 iulie 2011 la 12 decembrie 2012.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a înlocuit măsura obligării de a nu părăsi localitatea Gilău, judeţul Cluj dispusă faţă de inculpatul C. cu măsura obligării de a nu părăsi ţara. În baza art. 1451 raportat la art. 145 alin. (11) l-a obligat pe inculpat ca pe durata acestei măsuri să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la instanţele de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliţia com. Gilău conform programului de supraveghere întocmit de această instituţie sau ori de câte ori este chemat;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio armă;
- să nu îşi schimbe locuinţa situată în sat Someşu Rece, Str. P., com. Gilău, jud. Cluj, fără încuviinţarea instanţei.
- să nu se apropie de coinculpatul B.A.J. şi să nu comunice cu acesta direct sau indirect.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen.
Sub aspectul laturii civile s-a constatat că potrivit art. 998 C. civ. că orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, l-a obligat pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara. De asemenea, potrivit art. 999 C. civ. omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa să.
Prin urmare, pentru a opera răspunderea civilă delictuală, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiţii: să existe o faptă ilicită, adică o acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere drepturilor subiective sau intereselor legitime ale persoanei vătămate; un prejudiciu, acele consecinţe dăunătoare de natură patrimonială sau nepatrimonială, efecte ale încălcării drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane; legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu; vinovăţia autorului faptei ilicite.
Nu în ultimul rând, potrivit art. 1169 C. civ., cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească, astfel că sarcina probei daunelor materiale şi a cheltuielilor de judecată revine părţilor civile.
Analizând probatoriul administrat prin raportare la soluţia pe latură penală a cauzei şi la criteriile şi elementele care au stat la baza acesteia, instanţa a constatat că părţile civile au suferit un prejudiciu material constând în contravaloarea buldoexcavatoarelor închiriate de inculpatul B., însuşite şi valorificate de cei doi inculpaţi. În ceea ce priveşte cuantumul prejudiciului cauzat fiecărei părţi civile instanţa, în condiţiile în care bunurile nu exista în materialitatea lor pentru a fi evaluate de un expert bunuri mobile achiesează la concluziile raportului de expertiză contabilă nr. 615309/2012 întocmit de dl expert ec. C.A., care pentru stabilirea valorii prejudiciului a avut în vedere:
- valoarea de achiziţie a buldoexcavatoarelor, înscrisă în factura fiscală;
- data înregistrării în patrimoniu a buldoexcavatorului de către fiecare parte vătămată;
- durata normală de funcţionare a buldoexcavatoarelor stabilită prin H.G. nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 (grupa 2.1.20.1 din catalog 4 - 8 ani).
- durata de funcţionare stabilită de către fiecare parte vătămată pentru buldoexcavatorul sustras;
- amortizarea acumulată, de la data achiziţionării buldoexcavatorului până la data sustragerii de către inculpaţi;
- valoarea rămasă, nerecuperată a utilajului la data sustragerii de către inculpaţi;
- prevederile legale referitoare la scoaterea din patrimoniu a mijloacelor fixe furate - OMFP nr. 306/2002 privind armonizarea contabilităţii financiare romaneşti cu Directivele europene;
- la valoarea prejudiciului se adaugă TVA aferente valorii nerecuperate, prejudicial urmând a fi consolidat în funcţie de monedă în care s-a constituit parte civilă fiecare parte civilă, iar în cazul euro - se va avea în vedere cursul de referinţă lei - euro al BNR de la data producerii prejudiciului.
Prin urmare urmează ca în baza art. 14 raportat la art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998, 999,1003 C. civ., inculpaţii să fie obligaţi în solidar să plătească părţilor civile despăgubiri civile după cum urmează:
- către partea civilă SC I.C. SRL Piteşti, restituirea în natură a buldoexcavatorului marca C., culoare portocalie, motor tip X., motorină sau contravaloarea în lei a sumei de 33.685 euro la cursul BNR de la data plăţii. S-au respins ca neîntemeiate restul pretenţiilor;
- către partea civilă SC G.R.A.R. SA Bucureşti (acţiune în regres după achitarea valorii asigurate către partea civilă SC A.A. SRL) suma de 69.610 lei. S-au respins ca neîntemeiate restul pretenţiilor;
- către partea civilă P.I. SRL Bucureşti restituirea în natură a două buldoexcavatoare: marca J., culoare galben, motor tip X. motorină, şi marca J., culoare galben, motor tip X. motorină sau contravaloarea în lei la cursul BNR de la data plăţii a sumei de 59.510 euro. S-a respins restul pretenţiilor ca neîntemeiate.
Instanţa nu a putut îmbrăţişa punctul de vedere al expertului consilier desemnat de aceasta parte - dl expert tehnic judiciar evaluator bunuri mobile G.D. în sensul că valoarea de piaţă a buldoexcavatorului din 2008 este de 28.000 euro + 29.400 euro pierderea reală pentru lipsa de folosinţă (luând în considerare încărcare lunară a utilajului de 70%, la un preţ mediu de închiriere de 3000 euro/utilaj înmulţit cu 14 luni), deci 57.400 euro iar pentru utilajul din 2007 valoarea de circulaţie ar fi 45.500 euro + 29.400 euro lipsa de folosinţa calculate după acelaşi algoritm, în total pentru acest utilaj 74.900 euro.
Astfel, în ceea ce priveşte valoarea de piaţă a celor două buldoexcavatoare stabilite prin metoda comparaţiei vânzărilor este relativ apropiată de cea stabilită prin expertiza C., dar în plus expertul consilier estimează valoarea utilajelor şi prin o a doua metodă, a veniturilor însă în loc de reconciliere a celor două valori şi alegerea uneia dintre ele pe care o consider mai aproape de valoarea de piaţă, rezultatele au fost însumate, denaturând radical rezultatul. Faţă de aceste argumente instanţa a înlăturat ca neîntemeiată, ca având rezultate eronate opinia expertului consilier.
În ceea ce priveşte folosul nerealizat instanţa a constatat că suma solicitată, astfel cum a fost determinată de expertul consilier nu priveşte un prejudiciu cert iar acordarea unor sume pentru prejudicii ipotetice ar constitui o îmbogăţire fără justă cauză pentru societate. Astfel determinarea pierderilor înregistrate de societatea parte vătămată nu s-au depus la dosar contracte ferme de închiriere pentru utilajele însuşite şi valorificate de către inculpaţi, ci s-au depus şi analizat contracte de închiriere existente doar pentru utilaje similar din patrimonial societăţii, s-au făcut calcule pentru perioade lungi şi continue de nefolosinţă în condiţiile în care lucrările de deszăpezire cu utilajele se realizează în anumite perioade, iar fenomenele meteo nu pot fi cuantificate.
- către partea civilă SC P.I. SRL Galaţi restituirea în natură a buldoexcavatorului marca V., culoare galben, motorină sau c/val în lei a sumei de 12056 euro la cursul BNR de la data plăţii. S-au respins celelalte pretenţii;
- către partea civilă SC U.L.C. IFN SA Bucureşti, proprietarul buldoexcavatorului, obiect al contractului de leasing nr. 43107 - suma de 67.909 lei. S-a respins surplusul pretenţiilor.
- către SC M.F. SRL. Timişoara restituirea în natură a buldoexcavatorului marca C., culoare galben-negru, masa 8560 kg, motorină sau suma de 176.435 lei plus dobânda legală prevăzută de lege ce se va calcula de la data de 27 ianuarie 2011 până la data achitării efective a pretenţiilor. S-a respins surplusul de pretenţii raportat la concluziile pertinente ale expertizei C. cât şi acordarea de daune de 500 lei - zi beneficiu nerealizat, nefiind dovedite şi certe aceste pretenţii.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998, 999 C. civ. l-a obligat pe inculpatul B.A.J. la plata următoarelor despăgubiri civile:
- către SC V. SRL restituirea în natură a buldoexcavatorului marca J., culoare galben-negru, masa 8560 KG, motorină sau c/val în lei a sumei de 18910 euro la cursul BNR de la data plăţii;
- către SC L.C. SRL restituirea în natură a buldoexcavatorului marca K., culoare galben, masa 4485 kg, motorină sau c/val în lei a sumei de 28.410 euro la cursul BNR de la data plăţii. S-a respins restul pretenţiilor. Deşi inculpaţii s-au opus acestor pretenţii civile urmare a concluziilor raportului de expertiză în sensul că această parte civilă nu era proprietarul bunului, s-a respins ca neîntemeiată această apărare întrucât reprezentantul acestei părţi vătămate a fost indus în eroare cu ocazia "închirierii" utilajului, acesta nu a adus la cunoştinţă acest aspect organelor de urmărire penală, ci numai expertului cu ocazia derulării expertizei după citirea actului de sesizare şi începerii cercetării judecătoreşti, iar această parte civilă avea posesia legitimă şi folosinţa bunului, fiind sublocator ca urmare a încheierii unui contract de închiriere cu proprietarul buldoexcavatorului, SC O.P.S. SRL, părţile contractului urmând a se desocoti la momentul expirării acestui contract.
S-a constatat că părţile vătămate SC A.T.D. şi SC U.C.D. nu s-au constituit părţi civile, prima societate fiind doar utilizatorul bunului în temeiul unui contract de leasing, iar despăgubirile au fost acordate societăţii finanţatoare iar cea de-a doua nu a înregistrat niciun prejudiciu, întrucât inculpaţii nu au reuşit pornirea şi sustragerea utilajului închiriat.
S-a constatat că SC U. SRL Iaşi nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
S-au respins ca nefondate pretenţiile părţilor civile SC A.A. SRL, SC Y. SRL Volovăţ şi SC B. SRL, prejudiciul fiind recuperat în natură.
Astfel, SC Y. SRL Volovăţ reprezentată de N.I.G., a depus în dovedirea achiziţiei buldoexcavatorului marca J. din 02 august 2008 în valoare de 54.289 euro arătând că s-a deplasat împreună cu administratorul SC B. SRL. Frătăuţi L.R. în Belgia, de unde au achiziţionat câte un utilaj de acest tip, plătind cash. SC B. SRL Frătăuţi a depus în dovedirea achiziţiei buldoexcavatorului marca J. din 27 august 2008 în valoare de 53.900 euro prin care SC S.U.D. SRL Frătăuţii Vechi achiziţiona utilajul. Acesta a fost vândut la 30 noiembrie 2010 societăţii SC B. SRL. Frătăuţi, care are acelaşi administrator, respectiv L.R.
Întrucât s-a dovedit că cele două utilaje de construcţii marca J. sunt în stare de funcţionare şi figurează în bazele de date Interpol, ca fiind furate din Belgia în cursul anului 2008 (potrivit mesajelor nr. 55643 şi 55651 primite de la Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul S.I.R.E.N.E.), s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de L.R. şi N.I.G. de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava. Pe cale de consecinţă nu au fost îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998 C. civ., lipsind raportul de cauzalitate între fapta pentru care s-a dispus condamnarea inculpaţilor şi prejudiciul suferit de aceste părţi civile după recuperarea în natură a celor două utilaje şi indisponibilizarea ulterioară după alerta Interpol.
În vederea recuperării prejudiciului de către părţile civile s-a menţinut sechestrul asigurător dispus prin încheierea din 25 ianuarie 2012 asupra bunului imobil - apartament din comuna Aghireşu, sat Aghireşu-Fabricii, jud. Cluj, achiziţionat prin contractul de vânzare-cumpărare din data de 16 ianuarie 2001 autentificat la Notarul Public S.T.D. din Cluj-Napoca, proprietatea inculpatului B.A.J.
II. Împotriva acestei sentinţe penale au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, părţile civile SC P.I. SRL. Bucureşti şi SC U.L.C. IFN SA Bucureşti precum şi inculpaţii C.G.I. şi B.A.J., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunţarea unei noi hotărâri legale şi temeinice.
În dezvoltarea motivelor de apel Parchetul a criticat sentinţa pronunţată de prima instanţă pentru netemeinicie, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor, reduse sub limita minimă prevăzută de lege pentru infracţiunile comise prin reţinerea circumstanţelor atenuante, care în opinia acuzării nu se justifică.
S-a arătat astfel că instanţa de fond nu a dat eficienţă circumstanţelor reale în care au fost comise faptele care relevă un caracter premeditat, au vizat o arie întinsă a teritoriului ţării, faptul că s-a urmărit înlăturarea urmelor infracţiunii, iar prejudiciul total este unul foarte mare dată fiind valoarea utilajelor ce au făcut obiectul infracţiunilor. Gradul de pericol social al infracţiunilor comise de inculpaţi este ridicat, având în vedere numărul mare al părţilor vătămate, cuantumul prejudiciilor cauzate dar şi impactul pe care faptele l-au avut asupra activităţilor persoanelor juridice prejudiciate.
În cursul urmăririi penale deşi s-a încercat recuperarea prejudiciul, inculpaţii nu au înţeles să colaboreze cu organele de cercetare astfel încât o mare parte din acest prejudiciu este în prezent nerecuperat. Mai mult, inculpaţii nu au furnizat informaţii utile pentru identificarea celorlalte persoane implicate astfel că nu se justifică reţinerea de circumstanţe atenuante.
Referitor la inculpatul C.G.I. acesta nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind cercetat anterior pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 290 C. pen. pentru care i s-a aplicat o amendă administrativă.
Buna conduită reţinută cu privire la inculpatul B.A.J. nu se poate reduce la lipsa antecedentelor penale, aceasta reprezentând starea de normalitate astfel că nu trebuie apreciată ca şi circumstanţă atenuantă.
Se impune pe cale de consecinţă, înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în sarcina inculpaţilor şi condamnarea acestora la pedepse care să corespundă gradului de pericol social al faptelor comise, fără a fi reţinute circumstanţe atenuante.
Motivele de apel scrise ale parchetului au fost suplimentate oral, cu ocazia dezbaterilor în sensul aplicării măsurii de siguranţă a interzicerii dreptului inculpaţilor de a se afla în toate localităţile în care au înţeles să producă prejudicii părţilor vătămate, având în vedere modul de operare precum şi valoarea mare a prejudiciului nerecuperat.
De asemenea se impune interzicerea inculpatului C.G.I., ca şi pedeapsă complementară prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen. să mai conducă anumite tipuri de autovehicule, întrucât acest inculpat este cel care a realizat transportul şi predarea către ceilalţi parteneri de afacere, fără concursul acestuia prejudiciul nu s-ar fi produs.
Sub aspectul nelegalităţii, Parchetul a arătat că în mod greşit a fost reţinută perioada de arest preventiv 14 iulie 2011 - 12 decembrie 2012 în loc de 14 iulie 2011 - 12 decembrie 2011, astfel cum era corect.
Partea civilă SC "P.I." SRL a criticat sentinţa pronunţată de prima instanţă sub aspectul încadrării juridice a faptelor, a cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor şi a modalităţii de soluţionare a laturii civile a cauzei, respectiv a cuantumului despăgubirilor care au fost stabilite în favoarea acestei părţi civile.
Astfel s-a arătat că această parte civilă a formulat în faţa primei instanţe o cerere de schimbare a încadrării juridice în sensul reţinerii în sarcina ambilor inculpaţi a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003, cerere care a fost respinsă în mod neîntemeiat; simplul fapt că doar doi dintre inculpaţi au fost descoperiţi iar pentru ceilalţi participanţi s-a dispus disjungerea, nu înlătură unicitatea grupului şi legătura existentă între aceştia: unul dintre inculpaţi încheia contractele, altul transporta utilajele şi o terţă persoană le valorifica.
Pe altă parte, raportat la dispoziţiile art. 72 C. pen., la limitele prevăzute de lege, la gradul de pericol social rezultat din modalitatea comiterii faptelor, la perseverenţa cu care aceste fapte au fost comise, la valoarea mare a prejudiciului produs şi la caracterul premeditat al faptelor - inculpaţii au urmărit producerea faptei în scopul sustragerii utilajelor şi obţinerii unui folos material injust - la forma de vinovăţie care este aceea a intenţiei directe, cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor este neîndestulător.
Din actele existente la dosar rezultă că în anul 2011 inculpatului C.G.I. a fost sancţionat administrativ, sancţiune care ar fi trebuit să aibă un caracter educativ, însă în acelaşi an inculpatul a continuat să comită aceste fapte. De asemenea, referitor la inculpatul B.A.J. simpla lipsă din cazierul judiciar a antecedentelor penale, anterior comiterii faptelor, nu se înscrie în ceea ce se înţelege prin circumstanţe atenuante, astfel că solicită a fi înlăturate. Inculpaţii nu au depus niciun efort pentru repararea prejudiciilor cauzate părţilor civile.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.G.I., se impune aplicarea ca şi pedeapsă complementară a interzicerii dreptului prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. de a mai conduce anumite tipuri de autovehicule, întrucât acest inculpat este cel care a realizat transportul şi predarea către ceilalţi parteneri de afacere, fără concursul acestuia prejudiciul nu s-ar fi produs.
Pe latură civilă a cauzei hotărârea atacată a fost criticată în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor acordate acestei părţi civile pentru folosul nerealizat şi care se majorează cu fiecare zi care trece. Este criticabilă soluţia primei instanţe de respingere a cererii de a fi obligaţi inculpaţii la plata beneficiului nerealizat, alături de contravaloarea utilajelor pe care şi le-au însuşit pe nedrept; motivarea instanţei de fond în sensul că acest folos ar fi unul incert şi că ar reprezenta o îmbogăţire fără just temei este greşită în condiţiile în care obiectul de activitate al societăţii îl reprezintă închirierea de utilaje nu doar pentru deszăpezit ci şi în activitatea de construcţii.
În cauză a fost efectuată o expertiză de evaluare cu care partea civilă nu este de acord, fiind contestată valorarea prejudiciul reţinută de către prima instanţă şi care nu conduce la repararea integrală a pagubei; expertul parte a stabilit un coeficient de ocupare a acestor utilaje la un nivel de 70% pe an pe care îl consideră rezonabil astfel că se impune stabilirea despăgubirilor acordate acestei părţi civile conform concluziilor expertului parte care sunt argumentate şi pertinente.
Inculpatul B.A.J., a solicitat, prin intermediul avocatului ales, admiterea apelului formulat arătând că hotărârea primei instanţe este criticabilă în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate. Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, chiar dacă la primul termen de judecată din faţa instanţei de fond nu s-a prevalat de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. alegând să dea declaraţii tocmai pentru a ajuta organele judiciare să ajungă la descoperirea locului unde se află utilajele vândute. În cursul urmăririi penale deşi au fost puse la dispoziţie elemente de identificare ale cetăţeanului moldovean, aceste elemente nu au fost folosite; instanţa de fond a reţinut în mod corect circumstanţe atenuante, inculpatul prin atitudinea adoptată a încercat să ajute la identificarea coparticipanţilor şi să recupereze prejudiciul; poziţia procesuală a inculpatului B.A.J. a condus la identificarea inculpatului C.G.I. astfel încât aceste aspecte în mod corect au fost apreciate de prima instanţă ca şi circumstanţe atenuante care au condus la reducerea pedepsei. Aşa fiind, aplicarea circumstanţelor atenuante nu este greşită dar este neîndestulătoare aşa încât se impune admiterea apelului, reducerea pedepsei aplicate într-un cuantum inferior celui stabilit de către prima instanţă.
Inculpatul C.G.I. a arătat de asemenea prin intermediul avocatului ales că situaţia de fapt reţinută de către prima instanţă diferă de cea reţinută în actul de sesizare. Rezultă din materialul probator administrat în cauză că inculpatul C. a ajutat la valorificarea bunurilor luate de B.A.J. din posesia părţilor vătămate. Rolul lui C.G.I. a fost acela de a găsi un cumpărător şi de a tranzacţiona vânzarea respectivelor utilaje astfel că nu a participat la consumarea infracţiunii de înşelăciune. La dosar există declaraţii prin care C.G.I. afirmă că este singurul care a avut cunoştinţă de existenţa cetăţeanului moldovean, astfel că sancţionarea acestui inculpat ar trebui să se încadreze în dispoziţiile art. 221 C. pen. Aşa fiind se impune schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de tăinuire şi aplicarea unei pedepse corespunzătoare pentru această infracţiune. Inculpatul a avut continuu disponibilitatea de a colabora cu organele de urmărire penală în sensul identificării coparticipanţilor.
Apelanta SC U.L.C. IFN SA a criticat hotărârea primei instanţe pentru netemeinicie, arătând în motivele scrise de apel că în mod greşit a procedat prima instanţă respingând pretenţiile civile formulate.
La data de 12 septembrie 2012 apelanta SC U.L.C. IFN SA a depus la dosar o adresă în care a arătat că îşi retrage apelul declarat. În raport de această manifestare de voinţă neechivocă în baza art. 369 C. proc. pen., instanţa va lua act prin hotărârea pronunţată în cauză de retragerea căii de atac exercitate de partea civilă SC U.L.C. IFN SA.
Verificând în aplicarea art. 378 C. proc. pen., hotărârea atacată sub toate aspectele de fapt şi de drept, pe baza lucrărilor şi a materialului probator din dosarul cauzei Curtea a constatat următoarele:
Prima instanţă a stabilit, pe baza materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti o corectă stare de fapt constând în esenţă în aceea că în perioada 19 septembrie 2010 - 16 martie 2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale inculpatul B.A.J. a încheiat prin inducerea în eroare a partenerilor contractuali, folosind nume şi identităţi false, contracte de închiriere cu SC I., SC A.A. SRL, SC P.I. SRL, SC U. SRL, SC P. SRL, SC V. SRL Cluj, SC L.C. SRL, SC A.T. SRL, SC S.B.U.C. SRL, SC M.F., SC Y. SRL, SC B. SRL pentru utilaje de construcţii (excavatoare şi buldoexcavatoare), iar după ce a intrat în posesia acestora, singur sau cu ajutorul altor persoane le-a valorificat însuşindu-şi sumele de bani astfel obţinute. Prejudiciul astfel produs părţilor vătămate se ridică la suma de 1.356.098 lei.
La comiterea a 7 din cele 10 fapte inculpatul B.A.J. a fost ajutat de coinculpatul C.G.I. care în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul B.A.J. şi contra unei sume de bani a deplasat utilajele aparţinând părţilor vătămate SC I., SC A.A. SRL, SC P.I. SRL, SC P. SRL, SC A.T. SRL, SC S.B.U.C., SC F.F., SC Y. SRL, SC B. SRL din locul în care societăţile comerciale prejudiciate le transportau şi depozitau într-un alt loc de unde erau valorificate fiind preluate cu ajutorul unui trailer de către un cetăţean moldovean (cunoscut doar de C.G. şi rămas neidentificat) primind în schimbul utilajelor sume importante de bani.
Ambii inculpaţi au recunoscut atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti faptele comise, recunoaştere care se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză şi în raport de care instanţa de fond a stabilit starea de fapt.
Cu toate că inculpatul C.G.I. a recunoscut că a intermediat vânzarea către cetăţeanul moldovean a utilajelor închiriate de B. de 7 sau 8 ori, în baza înţelegerii prealabile pe care a avut-o cu inculpatul B.A.J. şi a obţinut în această modalitate sume de bani pe care le-a folosit în interes propriu, acesta a solicitat atât în faţa instanţei de fond cât şi în apel achitarea sa, arătând că s-a considerat în tot acest interval de timp angajatul lui B., a făcut ceea ce i-a cerut B. şi nu a apreciat că participă la înşelarea părţilor vătămate în condiţiile în care nu a fost de faţă şi nu l-a însoţit pe inculpatul B. la încheierea contractelor.
Prima instanţă a stabilit în mod corect că activitatea infracţională a inculpatului C. este una specifică complicităţii la infracţiunea de înşelăciune, întrucât chiar dacă nu a participat la încheierea contractelor de închiriere, inculpatul C. cunoştea, conform propriilor declaraţii că utilajele procurate de B. sunt doar închiriate şi cu toate acestea şi-a oferit sprijinul pentru valorificarea lor, înţelegând că în această modalitate părţile vătămate pierd orice posibilitate de a-şi recupera utilajele închiriate.
Declaraţiile inculpatului, în sensul că avea cunoştinţă de situaţia utilajelor şi că acestea nu-i aparţin lui B. ci sunt închiriate se coroborează cu declaraţiile inculpatului B.A.J. (în care acesta a arătat că a avut o discuţie cu inculpatul C. în prealabil în care i-a povestit că închiriază utilaje iar după aceea le revinde) şi cu cele ale martorei L.A.R. are a precizat în declaraţiile date că inculpatul C. i-a relatat detaliat circumstanţele în care a participat la faptă alături de inculpatul B.A.J., fiind concludente în acest sens transcrierile convorbirilor telefonice purtate între cei doi.
În raport de această situaţie, împrejurarea că inculpatul C. nu a participat la încheierea convenţiilor de închiriere a utilajelor, nu prezintă relevanţă sub aspectul încadrării în drept a faptei comise de inculpatul C. în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale întrucât prin înţelegerea pe care acesta a avut-o cu B.A.J. şi prin ajutorul efectiv pe care i l-a dat acestuia de fiecare dată, în vederea valorificării bunurilor închiriate, a întărit convingerea infracţională a inculpatului B.A.J. să comită în continuare acte materiale ale aceleiaşi infracţiuni întrucât are ajutorul coinculpatului C. în valorificarea utilajelor şi l-a ajutat să menţină în eroare părţile vătămate cu prilejul executării contractelor.
Critica inculpatului din apel, în sensul că fapta comisă de el întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 C. pen. este nefondată, întrucât înţelegerea prealabilă dintre cei doi inculpaţi în vederea ajutorului dat de C. la valorificarea bunurilor închiriate de B., ajutorul efectiv şi repetat dat autorului în vânzarea utilajelor şi împărţirea ulterioară a banilor obţinuţi în acest fel, reprezintă acţiuni care se circumscriu elementului material din cadrul laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune în forma complicităţii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi nu de tăinuire prevăzută de art. 221 C. pen.
Nici susţinerile părţii civile SC P.I. SRL Bucureşti în sensul reţinerii în sarcina ambilor inculpaţi a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi a condamnării lor şi pentru această infracţiune nu sunt fondate, astfel că în mod judicios a fost respinsă de către prima instanţă cererea acesteia de a se schimba încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii şi a se reţine în sarcina lor şi comiterea acestei infracţiuni.
Este adevărat că cei doi inculpaţi trimişi în judecată (B.A.J. şi C.G.I.) au acţionat în baza unei înţelegeri prealabile şi că doar inculpatul B. procura utilajele prin închirierea lor iar inculpatul C. s-a ocupat de vânzarea celei mai mari părţi a acestora către un cetăţean moldovean pe care doar el îl cunoştea. Cu toate acestea nu s-a putut reţine că cei doi inculpaţi au iniţiat sau constituit un grup infracţional organizat sau că ar fi aderat ori sprijinit sub orice formă un astfel de grup.
Dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 sunt incidente doar dacă din materialul probator de la dosar ar rezulta existenţa unui grup infracţional organizat, adică a unui grup care conform art. 2 din Legea nr. 39/2003 trebuie să fie structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.
Curtea a reţinut, similar primei instanţe că nu rezultă din materialul probator de la dosar că cetăţeanul moldovean ştia de modalitatea în care erau procurate utilajele pe care le achiziţiona; inculpatul C., a arătat în permanenţă, în toate declaraţiile date în cursul procesului penal că de fiecare dată când avea un utilaj de vânzare el era cel care îl contacta pe cetăţeanul moldovean şi stabileau unde să se întâlnească; cetăţeanul moldovean asigura trailer pentru transportul utilajului de la locul unde îi era predat acesta de către inculpatul C., ulterior vânzării, primind totodată de la inculpatul C. acte pentru utilajele pe care le cumpăra, acte pe care C. la rândul său le primea de la inculpatul B. Or, în raport de această modalitate de derulare a activităţii, rezultată din actele şi lucrările dosarului, există un dubiu puternic că cei doi inculpaţi trimişi în judecată ar fi constituit un grup împreună cu cetăţeanul moldovean (pe care inculpatul B. nu l-a văzut de altfel niciodată) şi că cetăţeanul moldovean ar fi participat la iniţierea vreunui grup organizat, că era conştient că face parte dintr-un astfel de grup şi că prin acţiunile sale de cumpărare a utilajelor contribuie la îndeplinirea scopului pentru care a fost creat grupul; dacă cei trei făceau parte din acelaşi grup, ar fi folosit probabil acelaşi mijloc de transport pentru utilaje, iar inculpaţii B. şi C. nu ar mai fi fost nevoiţi să improvizeze de fiecare dată modalităţi de transport a utilajelor până la locul de întâlnire cu cetăţeanul moldovean.
Tot materialul probator de la dosar relevă faptul că martorul V.G., unchiul martorei L.A.R. cu care inculpatul B.A.J. trăieşte în concubinaj nu a avut nicio implicare în activitatea desfăşurată de B. chiar dacă uneori l-a mai însoţit pe acesta prin ţară; nu a participat nici la încheierea contractelor, nici la ridicarea utilajelor şi înstrăinarea lor - motiv pentru care s-a şi dat o soluţie de scoaterea de sub urmărire penală a martorului V.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în lipsa elementului subiectiv al infracţiunii, soluţie care nu a fost atacată potrivit dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen.
În considerarea celor expuse, Curtea a apreciat că la dosar nu se găsesc probe care să justifice reţinerea în sarcina inculpaţilor B.A.J. şi C.G.I. a comiterii infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, sens în care, criticile aduse de partea civilă SC P.I. SRL Bucureşti sentinţei atacate sub aspectul greşitei încadrări juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor sunt nefondate.
Faţă de starea de fapt stabilită şi încadrarea juridică corectă dată, prima instanţă a stabilit de asemenea întemeiat că în speţă sunt întrunite condiţiile pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului B.A.J. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată (10 acte materiale) prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a inculpatului C.G.I. pentru săvârşirea de complicitate la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată (7 acte materiale) prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor, Curtea a reţinut, contrar celor susţinute de toţi apelanţii că prima instanţă a avut în vedere la stabilirea pedepselor pentru infracţiunile comise de cei doi inculpaţi toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., a ţinut seama de dispoziţiile art. 52 C. pen., dozând pedepsele în mod corespunzător, astfel că nu se impune modificarea cuantumului stabilit nici în sensul majorării sale (astfel cum a solicitat Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi partea civilă SC P.I. SRL Bucureşti) şi nici în sensul reducerii (astfel cum au solicitat inculpaţii).
S-a ţinut seama la stabilirea pedepselor de dispoziţiile părţii generale şi a celei speciale a Codului penal, de limitele fixate în partea specială a Codului penal pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, de gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise de inculpaţi - astfel cum acesta rezultă din circumstanţele reale ale săvârşirii acestora cât şi din circumstanţele personale ale inculpaţilor - precum şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, aplicându-se astfel inculpaţilor pedepse just individualizate orientate sub limita minimă prevăzută de lege pentru infracţiunile comise urmare a efectelor reţinerii în favoarea lor a circumstanţelor atenuante.
Prima instanţă a reţinut în mod judicios în favoarea ambilor inculpaţi circumstanţe atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen., având în vedere pe de o parte lipsa antecedentelor penale iar pe altă parte atitudinea acestora în societate anterior comiterii faptelor şi circumstanţele lor personale; din referatele de evaluare întocmite în cauză de către Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj precum şi din restul înscrisurilor depuse în circumstanţiere de inculpaţi (anchetă socială, copii acte de stare civilă, acte medicale) se desprinde ideea că ambii inculpaţi au desfăşurat activităţi lucrative anterior comiterii faptelor, au studii medii, o calificare, sunt şoferi, au contribuit la întreţinerea familiilor lor şi au ajuns în situaţia de a adopta un comportament infracţional în contextul contractării unor credite (fie de la instituţii abilitate fie de la cămătari), grefate pe lipsuri financiare preexistente şi a imposibilităţii de a le rambursa. Conjunctura comiterii infracţiunilor a fost una factuală care nu caracterizează conduita inculpaţilor în familie şi societate, în comunitatea din care provin. Împrejurarea că inculpatul C. are înscrisă în cazier o sancţiune administrativă nu justifică concluzia că acesta dă dovadă de perseverenţă infracţională sau că are o anumită înclinaţie spre comiterea de fapte antisociale, care să excludă reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante pre. de art. 74 lit. a) C. pen.
Pe altă parte conduita procesuală adoptată de inculpatul B.A.J. ulterior comiterii infracţiunilor de recunoaştere şi regret a faptelor, de colaborare cu organele de urmărire penală, de încercare a identificării unora dintre utilaje şi disponibilitatea manifestată de reparare a prejudiciului cauzat părţilor civile justifică reţinerea în favoarea acestuia a circumstanţei atenuante judiciare prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen. Această circumstanţă nu se impune a fi reţinută şi în favoarea inculpatului C., dat fiind că deşi a recunoscut în esenţă comiterea faptelor, acesta a încercat să scape de răspunderea penală invocând aspecte de ordin subiectiv menite să-l disculpe şi nu a cooperat cu organele de urmărire penală pentru a fi identificat cetăţeanul moldovean căruia i-a vândut utilajele în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele.
Împrejurările evocate de parchet şi partea civilă SC P.I. SRL Bucureşti în susţinerea motivelor de apel referitoare la caracterul premeditat al faptelor şi la împrejurarea că acestea au fost comise în mai multe localităţi din ţară, gravitatea faptelor analizată din perspectiva numărul mare al părţilor vătămate, cuantumului prejudiciilor cauzate dar şi impactul pe care faptele l-au avut asupra activităţilor persoanelor juridice prejudiciate - prejudiciul total fiind unul foarte mare datorită valorii utilajelor ce au făcut obiectul infracţiunilor - sunt reale; ele au fost avute însă în vedere de către prima instanţă în procesul de individualizarea judiciară la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei, fiind elemente care circumstanţiază faptele şi nu pe făptuitor şi tocmai aceste elemente au condus la încadrarea faptelor în dispoziţiile art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., forma agravantă a infracţiunilor reţinute determinând limite de pedeapsă cuprinse între 10 şi 20 de ani. Circumstanţele reale ale faptelor comise nu înlătură însă posibilitatea reţinerii circumstanţelor atenuante judiciare referitoare la persoanele inculpaţilor prevăzute de art. 74 C. pen., ci dimpotrivă, la stabilirea pedepselor instanţa are obligaţia de a analiza şi circumstanţele personale ale inculpaţilor precum şi cauzele care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Pedeapsa aplicată trebuie să reflecte gradul de pericol social concret al infracţiunii comise însă în aceeaşi măsură ea este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare care se adresează persoanei care a încălcat normele penale, având scopul de preveni săvârşirea de noi infracţiuni; or, tocmai pentru că se adresează inculpatului şi are ca scop reeducarea acestuia, pedeapsa trebuie să ţină seama de persoana inculpatului, de circumstanţele acestuia şi de posibilităţile concrete de reeducare şi nu doar de circumstanţele reale în care au fost comise infracţiunile.
Din perspectiva apărării şi a criticilor formulate în apel relativ la cuantumul pedepselor stabilite de prima instanţă, în raport de gradul de pericol social concret ridicat al infracţiunilor comise de cei doi inculpaţi, Curtea a apreciat că nu se impune a se da o mai largă eficienţă circumstanţelor atenuante judiciare reţinute în favoarea acestora şi deci o reindividualizare a pedepselor stabilite în sensul reducerii cuantumului acestora; gravitatea faptelor comise astfel cum este conturată prin prisma particularităţilor acestora, numărul actelor materiale, al părţilor vătămate, valoarea prejudiciului creat şi nerecuperat sunt elemente care conduc la concluzia că pedepsele stabilite de prima instanţă sunt corespunzător dozate şi pot conduce la reeducarea inculpaţilor în scopul respectării pe viitor a valorilor apărate de legea penală, astfel că reducerea cuantumului lor nu se impune.
În considerarea celor expuse, instanţa de apel a apreciat că pedepsele stabilite de prima instanţă atât cele principale cât şi cele complementare asigură un just echilibru între gravitatea faptelor, personale ale inculpaţilor şi scopul sancţiunilor aplicate situaţie în raport de care nu se impune modificarea niciuneia dintre pedepse.
Nu se justifică nici aplicarea faţă de inculpatul C.G.I. a pedepsei complementare a interzicerii dreptului prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. de a mai conduce anumite tipuri de autovehicule, întrucât deşi acest inculpat este cel care a realizat transportul şi predarea în mai multe rânduri cumpărătorului a utilajelor procurate de inculpatul B., nu rezultă din actele dosarului că, fără concursul acestuia prejudiciul nu s-ar fi produs sau că omisiunea de a interzice acest drept ar avea vreo urmare socialmente periculoasă; activitatea de conducere a utilajelor nu a fost definitorie şi esenţială pentru consumarea infracţiunii de înşelăciune, utilajele putând fi transportate şi cu alte mijloace de transport, astfel că instanţa de apel a apreciat că o astfel de pedeapsă complementară nu se impune a fi aplicată inculpatului cu atât mai mult cu cât aceasta reprezintă profesia inculpatului din care îşi câştigă principalele mijloace de subzistenţă iar în exercitarea ei nu a încălcat norme de drept penal.
Deşi au comis actele materiale în mai multe oraşe ale ţării, Curtea a apreciat că, prin prisma naturii faptelor comise şi a particularităţilor acestora astfel cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, văzând de asemenea circumstanţele care caracterizează persoanele inculpaţilor, prezenţa acestora din urmă în localităţile unde au fost încheiate contractele de închiriere a utilajelor nu constituie un pericol grav pentru comunitatea din acele oraşe, astfel că nu se justifică aplicarea faţă de inculpaţi a măsurii de siguranţă prevăzută de art. 112 lit. d) raportat la art. 116 C. pen.
Dacă sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi hotărârea atacată nu se impune a fi reformată, Curtea a reţinut că sunt întemeiate însă criticile aduse de către parchet sentinţei, sub aspectul greşitei deduceri din pedepsele aplicate inculpaţilor a perioadelor în care aceştia au fost arestaţi preventiv.
Astfel din actele dosarului rezultă că inculpatul B.A.J. a fost reţinut prin ordonanţa procurorului pentru o durată de 24 de ore la data de 9 aprilie 2011 iar apoi arestat preventiv prin încheierea din 10 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. 25694/3/2011 (mandat de arestare preventivă nr. 95/UP din 10 aprilie 2011). Măsura preventivă a fost prelungită succesiv iar apoi menţinută de către instanţa de judecată până la data de 25 ianuarie 2012 când inculpatul a fost pus în libertate urmare a înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Rezultă de asemenea din actele dosarului că inculpatul C.G.I. a fost reţinut prin ordonanţa procurorului timp de 24 de ore la data de 14 iulie 2011 iar apoi prin încheierea din 15 iulie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul cu nr. 53637/3/2011 a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 29 de zile (mandat de arestare preventivă nr. 177/UP din 15 iulie 2011); măsura preventivă a fost prelungită iar mai apoi menţinută de către instanţa de judecată până la data de 12 decembrie 2011 când prin Decizia penală nr. 1045/R din 12 decembrie 2011 a Curţii de Apel Braşov s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În raport de această situaţie, în mod greşit a procedat prima instanţă deducând din pedeapsa aplicată inculpatului B.A.J. perioada reţinerii şi arestării preventive de la 9 aprilie 2011 la 30 ianuarie 2012 şi din pedeapsa aplicată inculpatului C.G.I. perioada reţinerii şi arestării preventive de la 14 iulie 2011 la 12 decembrie 2012.
De asemenea Curtea a reţinut că hotărârea primei instanţe se impune a fi reformată şi sub aspectul modului de soluţionare a acţiunii civile exercitate în procesul penal de apelanta SC P.I. SRL Bucureşti.
Astfel, Curtea a reţinut că această parte vătămată s-a constituit parte civilă încă din cursul urmăririi penale solicitând prin reprezentantul ei D.G. - director general, restituirea celor două buldo-excavatoare în natură sau despăgubirea prin echivalent bănesc respectiv 120.000 euro; în aceeaşi etapă procesuală partea civilă a indicat contravaloarea celor două utilaje pierdute ca urmare a manoperelor frauduloase ale inculpaţilor, respectiv un total de 468.720 lei indicându-se pentru buldo-excavatorul marca J. an fabricaţie 2007 o valoare de piaţă actuală 37.000 euro + TVA (155.400 lei + 37.296 lei) şi buldoexcavator marca J. an fabricaţie 2008 o valoarea de piaţă actuală 53.000 euro + TVA (222.600+ 53.424 lei).
În cursul cercetării judecătoreşti această parte civilă şi-a majorat pretenţiile solicitând obligarea în solidar a inculpaţilor la plata contravalorii celor două utilaje la valoarea de piaţă actuală respectiv 61900 euro + TVA (adică 226,170 + 63.880,80 lei TVA) + utilajul din 2007,65.900 euro şi TVA (adică 283.370 + 68.008,80lei) + utilajul din 2008, la care se adaugă folosul de care societatea a fost lipsită 3000 euro + TVA/lună/utilaj în total 72.000 euro/an din 2 utilaje (adică 309.600 lei), în consecinţă obligarea inculpaţilor la plata sumei totale de 1.065.333,60 lei.
Întrucât utilajele reclamate de părţile vătămate nu au putut fi identificate în vederea restituirii lor în natură, prima instanţă a dispus efectuarea unei expertize contabile de evaluare a bunurilor; conform raportului de expertiză contabilă nr. 615309/2012 întocmit de expert ec. C.A., pentru stabilirea valorii prejudiciului s-a avut în vedere: valoarea de achiziţie a buldoexcavatoarelor, înscrisă în factura fiscală, data înregistrării în patrimoniu a buldoexcavatorului de către fiecare parte vătămată, durata normală de funcţionare a buldoexcavatoarelor stabilită prin H.G. nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 (grupa 2.1.20.1 din catalog 4 - 8 ani), durata de funcţionare stabilită de către fiecare parte vătămată pentru buldoexcavatorul sustras, amortizarea acumulată, de la data achiziţionării buldoexcavatorului până la data sustragerii de către inculpaţi, valoarea rămasă, nerecuperată a utilajului la data sustragerii de către inculpaţi, prevederile legale referitoare la scoaterea din patrimoniu a mijloacelor fixe furate - OMFP nr. 306/2002 privind armonizarea contabilităţii financiare romaneşti cu Directivele europene.
La valoarea prejudiciului se adaugă TVA aferente valorii nerecuperate; prejudiciul a fost consolidat în funcţie de moneda în care s-a constituit parte civilă fiecare dintre părţile vătămate, iar în cazul euro s-a avut în vedere cursul de referinţă lei - euro al BNR de la data producerii prejudiciului.
Conform raportului de expertiză contabilă menţionat, cele două buldoexcavatoare ieşite pe nedrept din patrimoniul părţii civile SC P.I. SRL Bucureşti au fost evaluate, pe baza criteriilor expuse la suma de 254.704 lei (respectiv 59.510 euro).
Cu toate că partea civilă a contestat modalitatea de stabilire a acestei valori, prima instanţă a procedat corect reţinând concluziile expertului judiciar drept întemeiate, metoda propusă de expertul consilier al părţii fiind de natură, prin însumarea rezultatelor stabilite după două metode diferite de evaluare (cea a comparaţiei vânzărilor şi cea a veniturilor) să denatureze rezultatele şi prin aceasta să se stabilească o contravaloare greşită a bunurilor care au format obiectul contratului de închiriere.
Dacă contravaloarea celor două buldoexcavatoare a fost corect stabilită de către prima instanţă care a apreciat că în cazul imposibilităţii recuperării celor două utilaje în natură inculpaţii sunt ţinuţi în solidar să despăgubească partea civilă cu contravaloarea bunurilor respectiv 59.510 euro (sau echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii), în mod greşit a procedat prima instanţă respingând pretenţiile formulate de partea civilă de a fi obligaţi ambii inculpaţi, în solidar să plătească despăgubiri pentru folosul nerealizat de la momentul sustragerii utilajelor până la recuperarea lor în natură sau echivalent bănesc.
Potrivit art. 998 C. civ. (vechi) orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara; art. 999 C. civ. (vechi) prevedea de asemenea că omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa. Principiul care guvernează răspunderea civilă delictuală şi care decurge din textele de lege menţionate este cel al reparaţiei integrale a prejudiciului.
Art. 14 alin. (3) C. proc. pen. prevede că repararea pagubei se face potrivit legii civile iar alin. (4) al aceluiaşi articol recunoaşte dreptul părţii civile de a fi despăgubită băneşte şi pentru folosul de care partea civilă a fost lipsită.
În dovedirea pretenţiilor civile formulate referitoare la folosul nerealizat partea civilă SC P.I. SRL Bucureşti a depus mai multe înscrisuri din care rezultă parametrii tehnici ai utilajelor şi copiile unor oferte sau contracte cu care a făcut dovada că un utilaj de genul celor care a ieşit din patrimoniul său prin manopere dolosive se închiriază pentru diverse lucrări cu preţuri cuprinse între 61,900 euro pe zi şi 100 euro pe zi; este vorba atât despre oferte provenind de la societăţi care deţin astfel de utilaje şi le închiriază cât şi despre contracte încheiate de partea civilă cu alte firme în care a oferit spre închiriere utilaje similare cu cele sustrase de inculpaţi, intervenind contracte ferme în acest sens. Partea civilă a depus de asemenea la dosarul de urmărire penală contractul de închiriere încheiat între SC P.I. SRL Bucureşti şi SC A.C. SRL (a cărui reprezentant a susţinut în mod mincinos că este inculpatul B.A.J.) prin care s-a stabilit ca preţ pentru închirierea utilajelor 150 euro pe zi/utilaj şi 100 euro pe zi/utilaj atunci când nu lucrează din anumite motive.
În raport de această situaţie Curtea a reţinut că în mod neîntemeiat a apreciat prima instanţă că partea civilă nu a făcut dovada prejudiciului reclamat; aceasta nu avea cum să facă dovada unor contracte ferme pentru utilajele care au dispărut din patrimoniul său în condiţiile stabilite în starea de fapt reţinută în prezenta cauză întrucât nu avea cum să ofere spre închiriere utilaje care nu se mai găseau în patrimoniu său datorită culpei inculpaţilor. A dovedit însă că utilajele erau deţinute, anterior predării lor inculpatului B. în vederea închirierii, acesta fiind şi obiectul de activitate al firmei; a dovedit de asemenea că utilajele erau funcţionale şi că astfel de utilaje se închiriau de regulă cu 100 euro pe zi (preţ acceptat de altfel de inculpatul B. la momentul încheierii contractului de închiriere).
Nu rezultă din niciun înscris de la dosar că utilajele puteau fi folosite doar pentru deszăpezire, în perioade de iarnă, ci din parametrii tehnici ai acestora rezultă că aveau şi alte utilităţi.
Faţă de cele expuse, Curtea a constatat că partea civilă a făcut dovada în cauză că pe lângă contravaloarea utilajelor care nu i-au mai fost restituite de inculpatul B.A.J., a suferit şi un prejudiciu constând în folosul nerealizat pe perioada de când utilajele au fost predate inculpatului B. până în prezent şi continuă să înregistreze prejudiciu prin nerestituirea în natură sau în echivalent a utilajelor sustrase pe care nu le poate închiria. Pentru această categorie de prejudiciu partea civilă este îndreptăţită să primească despăgubiri, sens în care, Curtea a apreciat că se impune reformarea hotărârii atacate şi sub acest aspect şi în vederea reparaţiei integrale a prejudiciului cauzat părţii civile SC P.I. SRL Bucureşti, va obliga inculpaţii în solidar să plătească acestei părţi civile suma de 162.000 euro sau echivalentul în lei la cursul BNR la data efectuării plăţii reprezentând folos nerealizat în perioada 1 noiembrie 2010 - 31 ianuarie 2013 şi în continuare câte 200 euro lunar începând cu 1 februarie 2013 până la data recuperării în natură sau prin echivalent a celor două buldoexcavatoare.
S-au respins ca neîntemeiate restul pretenţiilor civile formulate de această parte civilă.
În considerarea celor de mai sus, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. se vor admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi partea civilă SC P.I. SRL. Bucureşti împotriva Sentinţei penale nr. 79 din 5 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Braşov care a fost desfiinţează în ceea ce priveşte greşita deducere a prevenţiei pentru inculpaţii C.G.I. şi B.A.J., precum şi a modului de soluţionare a acţiunii civile exercitate în procesul penal de către partea civilă SC P.I. SRL. Bucureşti. Rejudecând cauza în aceste limite, hotărârea a fost reformată conform celor ce preced, menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate.
În raport de considerentele expuse în ceea ce priveşte temeinicia hotărârii atacate sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate celor doi inculpaţi şi a modalităţii de executare stabilite şi care sunt în măsură în opinia instanţei de apel să conducă la atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen., în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. vor fi respinse ca nefondate apelurile formulate de inculpaţii C.G.I. şi B.A.J.
Ţinând seama că în speţă a fost admis apelul formulat de partea civilă SC P.I. SRL Bucureşti şi au fost majorate despăgubirile la care au fost obligaţi inculpaţii de către prima instanţă, în baza art. 193 C. proc. pen. se va dispune obligarea inculpaţilor B.A.J. şi C.G.I. să plătească părţii civile SC P.I. SRL. Bucureşti câte 4253,4 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.
Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 11/Ap din 29 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, şi pentru cauze cu minori s-au admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi partea civilă SC P.I. SRL Bucureşti împotriva Sentinţei penale nr. 79 din 5 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul penal nr. 10027/62/2011 pe care a desfiinţat-o în ceea ce priveşte greşita deducere a prevenţiei pentru inculpaţii C.G.I. şi B.A.J., precum şi a modului de soluţionare a acţiunii civile exercitate în procesul penal de către partea civilă SC P.I. SRL. Bucureşti.
Rejudecând cauza în aceste limite:
În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului C.G.I. perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 14 iulie 2011 până la 12 decembrie 2011 inclusiv.
În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului B.A.J. perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 9 aprilie 2011 până la 25 ianuarie 2012 inclusiv.
S-a admis acţiunea civilă exercitată de către partea civilă SC P.I. SRL Bucureşti şi în consecinţă în baza art. 346 C. proc. pen. şi art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 998, 999 şi 1003 C. civ. i-a obligat în solidar pe inculpaţii C.G.I. şi B.A.J. să restituie în natură acestei părţi civile două buldoexcavatoare: marca J., culoare galbenă, motor tip X. motorină şi marca J., culoare galbenă, motor tip X. motorină sau contravaloarea lor în sumă de 59.510 euro ori echivalentul în lei la cursul BNR la data plăţii efective.
Au fost obligaţi inculpaţii în solidar să plătească aceleiaşi părţi civile suma de 162.000 euro sau echivalentul în lei la cursul BNR la data efectuării plăţii reprezentând folos nerealizat în perioada 1 noiembrie 2010 - 31 ianuarie 2013 şi în continuare câte 200 euro lunar începând cu 1 februarie 2013 până la data recuperării în natură sau prin echivalent a celor două buldoexcavatoare.
S-a respins restul pretenţiilor civile formulate de această parte civilă.
S-a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate.
S-au respins ca nefondate apelurile formulate împotriva aceleiaşi sentinţe de inculpaţii C.G.I. şi B.A.J.
S-a luat act de retragerea apelului formulat de SC U.L.C. IFN SA Bucureşti.
În baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus a se suporta din fondurile Ministerului de Justiţie şi să se plătească Baroului Braşov suma de 300 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu în recurs pentru inculpatul C.G.I., sumă ce se include în cuantumul cheltuielilor judiciare.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. l-a obligat pe inculpatul C.G.I. să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs suma de 950 lei, iar pe inculpatul B.A.J. l-a obligat să plătească statului cu acelaşi titlu suma de 650 lei.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat partea civilă SC U.L.C. IFN SA Bucureşti să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs suma de 200 lei.
În baza art. 193 C. proc. pen. i-a obligat pe inculpaţii B.A.J. şi C.G.I. să plătească părţii civile SC P.I. SRL Bucureşti câte 4253,4 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.
III. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, partea civilă SC P.I. SRL şi inculpaţii B.A.J. şi C.G.I.
În recursul declarat de procuror s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunţate în cauză sub aspectul individualizării pedepsei şi, rejudecând, să se dispună majorarea acestora la minimul prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite.
În acest sens, reprezentantul parchetului a invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. privind netemeinicia pedepsei aplicate celor doi inculpaţi prin reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. şi s-a arătat că instanţele au reţinut lipsa antecedentelor penale, atitudinea în societate a inculpaţilor înainte de comiterea faptei şi circumstanţele lor personale, respectiv faptul că sunt căsătoriţi, au copii, că unul dintre ei este conducător auto, datoriile avute, impasul financiar anterior săvârşirii faptei.
S-a apreciat că impasul financiar în care se află o persoană nu trebuie să justifice săvârşirea de infracţiuni, că lipsa antecedentelor penale trebuie să fie o stare de normalitate şi nu un bonus pe care un inculpat să-l folosească pentru a i se reduce pedeapsa, iar comportamentul avut de inculpaţi anterior săvârşirii acestei fapte nu a evidenţiat elemente favorabile care să se circumscrie circumstanţei prev. de art. 74 lit. a) C. pen. Astfel, aceştia nu au săvârşit un act material, ci o activitate laborioasă, premeditată, care s-a desfăşurat faţă de un număr mare de părţi vătămate, obiectul actelor de inducere în eroare a vizat bunuri de o valoare deosebit de mare, foarte uşor de vândut, astfel încât câştigurile din săvârşirea de infracţiuni să fie asigurate; de asemenea, legătura cu persoanele cărora le plasau acele bunuri era prestabilită.
S-a mai arătat că inculpaţii au conceput un plan pentru realizarea de câştiguri în mod facil şi aceste câştiguri nu au fost folosite pentru a ieşi din vreun impas financiar sau pentru a-şi ajuta familiile, ci pentru folosinţă personală.
De asemenea, atitudinea inculpaţilor pe parcursul procesului penal nu a fost de natură să ducă la reţinerea de circumstanţe privind atitudinea ulterioară săvârşirii infracţiunii, întrucât aceştia nu au contribuit în niciun fel la acoperirea prejudiciului.
În recursul declarat de partea civilă SC P.I. SRL, decizia atacată a fost recurată cu referire la ambele laturi - civilă şi penală, a cauzei, fiind formulate critici în baza disp. art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., în sensul că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege şi respectiv pct. 172 al aceluiaşi text de lege, în sensul că hotărârea este contrară legii sau prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.
Astfel, pe latura penală, recurenta parte civilă este nemulţumită de individualizarea judiciară a pedepselor şi de reţinerea de circumstanţe atenuante şi s-a apreciat că atitudinea bună a inculpaţilor, faptul că au familii organizate este o situaţie normală în viaţa unui om şi nu se circumscrie în ceea ce legea penală înţelege printr-o atitudine bună anterior săvârşirii faptei. În ceea ce priveşte colaborarea cu organele judiciare, nu s-au făcut demersuri care să conducă la identificarea altor făptuitori în cauză sau la recuperarea prejudiciului. Pentru aceste aspecte, s-a solicitat să nu fie reţinute circumstanţe atenuante şi aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
S-a mai arătat că în mod netemeinic instanţa de fond şi instanţa de apel au respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor comise de cei doi inculpaţi, în sensul de a se reţine şi dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind iniţierea, constituirea unui grup infracţional organizat. S-a arătat că, din considerente procedurale, urmărirea penală pentru alţi făptuitori în cauză a fost disjunsă, dar această împrejurare nu schimbă cu nimic unicitatea acestui grup infracţional organizat şi s-a solicitat reţinerea şi acestui aspect.
Cu privire la inculpatul C.G.I., s-a solicitat aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a conduce utilaje de genul celor sustrase, apreciindu-se că fără contribuţia acestuia, nu s-ar fi putut sustrage şi ulterior transmite mai departe aceste utilaje.
Pe latură civilă, s-a apreciat că în mod corect şi temeinic Curtea de Apel Braşov a dispus obligarea în solidar a celor doi coinculpaţi şi la plata lipsei de folosinţă, în conformitate cu art. 14 C. proc. pen., de la momentul sustragerii utilajelor până la momentul pronunţării.
S-a arătat însă că partea civilă este nemulţumită de faptul că de la momentul pronunţării şi până în viitor, în condiţiile în care prejudiciul nu a fost recuperat, nu s-a dispus obligarea inculpaţilor şi la plata unor sume echivalente în acelaşi cuantum, raportat la raportul de expertiză care a fost întocmit în cauză de expertul recomandat. În acest context, s-a învederat că la Tribunalul Braşov s-a dispus efectuarea unei expertize evaluatorii a utilajelor sustrase la solicitarea coinculpaţilor; iar partea civilă SC P.I. SRL a considerat la acel moment că fără să poată fi examinate fizic aceste utilaje, nu se poate stabili o valoare certă a acestora.
S-a mai arătat că între termene, fără să fie discutată măsura, expertul evaluator a fost schimbat cu un expert contabil desemnat de instanţă, care a dispus la acel moment doar obligarea la plata valorii contabile.
S-a mai învederat că atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel nu au înţeles să dispună obligarea celor doi coinculpaţi la plata sumei constituind valoarea de piaţă a utilajelor, astfel cum a fost relevată de expertul recomandat de parte şi de asemenea, s-a apreciat că de la momentul pronunţării soluţiei şi până la momentul recuperării prejudiciului, inculpaţii ar trebui obligaţi la plata unei sume lunare de 2000 euro/lună, reprezentând folosinţă nerealizată, în conformitate cu disp. art. 14 C. proc. pen.
În recursul declarat de inculpatul B.A.J. a fost invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., arătând că recursul formulat vizează cuantumul pedepsei aplicate inculpatului şi apreciind că nu i s-au aplicat acestuia circumstanţele atenuante în cuantumul prevăzut de lege.
S-a învederat că inculpatul B.A.J. a încercat să ajute la prinderea coparticipanţilor şi să recupereze prejudiciul, a avut o atitudine sinceră cu organele de cercetare penală după săvârşirea infracţiunii, iar în urma declaraţiilor pe care le-a dat, a fost identificat inculpatul C. şi de asemenea, a arătat unde se află utilajele şi a colaborat cu organele de cercetare penală.
S-a mai subliniat şi faptul că inculpatul B.A.J. a arătat că nu s-a prevalat de disp. art. 3201 C. proc. pen. tocmai pentru a putea da declaraţii şi a ajuta ancheta.
Prin urmare, s-a solicitat reducerea pedepsei şi acordarea unei mai mari eficienţe circumstanţelor atenuante referitoare la faptul că inculpatul este căsătorit, are copii, precum şi cele prev. de art. 74 lit. b), c) C. pen. în sensul că a colaborat cu organele de cercetare şi a contribuit la prinderea celorlalţi inculpaţi din cauză.
În recursul declarat de inculpatul C.G.I., decizia recurată a fost criticată pentru motivul că în mod greşit nu s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune în infracţiunea de tăinuire, prev. de art. 221 C. pen. şi prin urmare, invocând cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., a solicitat schimbarea încadrării juridice şi a se avea în vedere că din probele administrate la dosarul cauzei a rezultat faptul că inculpatul a ajutat la valorificarea bunurilor luate de inculpatul B. din posesia părţilor vătămate, rolul său fiind acela de a găsi un cumpărător şi de a tranzacţiona vânzarea respectivelor utilaje, astfel că nu a participat la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
Totodată, în ipoteza admiterii cererii de schimbare a încadrării juridice, s-a solicitat reducerea pedepsei şi aplicarea disp. art. 861 sau 81 C. pen.
În subsidiar, dacă instanţa de recurs va aprecia că nu se justifică schimbarea încadrării juridice, s-a solicitat în temeiul art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. reducerea pedepsei aplicate, apreciind că aceasta este mult prea aspră în raport de circumstanţele reale ale săvârşirii faptei şi faţă de circumstanţele personale ale inculpatului.
În acest sens, s-a învederat că inculpatul B. nu a conştientizat gravitatea săvârşirii faptelor incriminate şi consecinţele negative ale acestora, că a efectuat doar transportul la unele locaţii şi a avut certitudinea că se efectuează doar tranzacţii de închiriere a unor utilaje.
Examinând actele şi lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică invocate şi descrise pe larg mai sus, cât şi de cazurile de casare deja sus-menţionate, Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, are în vedere că totalitatea recursurilor de faţă declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, partea civilă SC P.I. SRL şi inculpaţii B.A.J. şi C.G.I., se privesc ca nefondate şi vor fi respinse ca atare în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
B.2./D.1. Sub aspectul motivului comun de critică din recursurile declarate de partea civilă SC P.I. SRL şi inculpatul C.G.I., prin care invocându-se incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., recurenta parte civilă nominalizată tinde la reţinerea în sarcina ambilor inculpaţi deja indicaţi şi a săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind iniţierea, constituirea unui grup infracţional organizat; iar respectiv recurentul inculpat C.G.I. tinde la schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. în cea de tăinuire prevăzută de art. 221 C. pen., Înalta Curte are în vedere nepertinenţa acestuia.
Cu titlu de premisă, din oficiu, Înalta Curte are în vedere că ambele instanţe de fond şi de apel, printr-un examen complet al tuturor probelor administrate în cursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală, respectiv:
- procese-verbale de cercetare la faţa locului şi planşe foto;
- contracte de închiriere false încheiate cu SC I., SC A.A. SRL, SC P.I. SRL., SC U. SRL, SC P. SRL, SC L.C. SRL, SC A.T. SRL, SC S.B.U.C. SRL, SC M.F., SC Y. SRL, SC B. SRL;
- adrese de constituire parte civilă;
- acte doveditoare privind prejudiciul;
- proces-verbal de redare din 23 iunie 2011;
- DVD nr. 351 din 23 iunie 2011 privind înregistrarea audio-video a discuţiei purtate în mediul ambiental;
- procesele-verbale de prezentare pentru recunoaştere după fotografii şi planşele foto;
- planşa foto cu capturi imagini - Staţia de carburanţi O.;
- CD cu înregistrări la I. Mall;
- proces-verbal de confruntare a martorului R.Ş.F. cu inculpatul B.A.J.;
- procesele-verbale de ridicare şi restituire bunuri;
- proces-verbal de conducere în teren şi planşa foto;
- proces-verbal de efectuare a controlului autovehiculului şi planşa foto;
- proces-verbal de ridicare a utilajelor marca J. şi J.X.;
- proces-verbal de examinare criminalistică şi planşa foto;
- declaraţiile părţilor vătămate/civile: P.M., A.C., D.G., T.A., T.M., C.G.V., L.I.A., P.E.A., S.R.F., R.C.G., N.I.G., L.R.;
- declaraţiile inculpaţilor B.A.J. şi C.G.I.;
- declaraţiile învinuitului V.G.;
- declaraţia martorei L.A.R.;
- declaraţiile martorilor: B.V., C.F., Ş.R.C., D.A., D.R.D., L.A., K.N., Y.F., I.V., M.M., M.S., R.I., T.O., M.G.I., P.T.C., U.V.C., I.M., P.G., R.N., I.I., B.C., R.Ş.F., T.T., C.I., P.L., C.I., C.L.V., S.M.Ş., G.D., C.G.F., D.V., B.I., B.C., T.H.S., L.M., M.C., M.D., M.R.D., J.C.I., L.E.A., M.A.G., M.V.E., C.A., T.M.T., M.N.;
- prezentarea materialelor de urmărire penală; toate coroborate cu probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti de instanţa de fond, au reţinut corect situaţia de fapt imputată în sarcina ambilor recurenţi inculpaţi nominalizaţi.
Astfel, în propriul demers analitic de faţă, Înalta Curte îşi însuşeşte situaţia de fapt imputată în sarcina recurenţilor inculpaţi B.A.J. şi C.G.I. şi are în vedere următoarele:
La data de 13 octombrie 2010 sub identitatea falsă de G.A., pretins reprezentant al SC A.I. SRL. Sânpetru, firmă reală, de a cărei existenţă a aflat de pe internet, recurentul inculpat B.A.J. a luat legătura telefonic cu administratorul SC I. SRL. Piteşti, P.M., în urma convenţiei au încheiat un contract de închiriere prin e-mail, pe 30 zile, a unui buldoexcavator marca C.
În data de 19 octombrie 2010 administratorul SC I. SRL. Piteşti, P.M., a luat legătura administratorul unei firme de transport, B.V., care a efectuat transportul utilajului pe un trailer, însoţit fiind de deserventul utilajului, C.F., angajatul SC I. SRL. Piteşti. Utilajul a fost parcat în curtea firmei S. din Braşov, iar C.F. a fost cazat la Pensiunea S. din aceeaşi localitate.
Inculpatul recurent B.A.J. sosise la Braşov însoţit de V.G., în autoturismul aparţinând lui H.C. şi condus de acesta. Inculpatul C.G.I. a sosit ulterior, în jurul datei de 21 octombrie 2010.
Martorul C. s-a deplasat cu inculpatul recurent B. la Banca O., acestuia din urmă i s-a solicitat buletinul, acesta a spus că nu are şi l-a rugat pe martor să îl împrumute pe al său, iar inculpatul a depus suma de 1200 lei în contul firmei transportatoare. Astfel, martorul C.F. a depus suma de 1200 lei, pe care i-a înmânat-o inculpatul B.A.J., prin serviciul asigurat de O. în contul firmei transportatoare.
Sub pretextul că vor începe munca de luni, deserventul utilajului, martorul C.F. a fost trimis acasă joi, în data de 21 octombrie 2010, iar la cererea inculpatului recurent B. martorul i-a lăsat acestuia cheile de la utilaj, acesta spunând că vrea să mute utilajul în altă parte.
În aceeaşi după-amiază, cei doi inculpaţi s-au deplasat la locul unde era parcat utilajul, în curtea firmei S. din Braşov, unde inculpatul recurent B.A.J. vorbise anterior cu unul din administratorii firmei-martorul Y.F., pentru a permite parcarea utilajelor.
Paznicul care era de serviciu la acea dată, K.N., l-a văzut pe inculpatul recurent C.G.I. care s-a urcat în buldo-excavator, l-a pornit şi a ieşit din curte. Cei doi inculpaţi au deplasat buldo-excavatorul în parcarea pieţei agroalimentare, de unde a fost preluat pe un trailer comandat de o persoană probabil de naţionalitate moldoveană, căruia inculpatul C.G.I. i l-a vândut cu suma cuprinsă între 8.000 - 10.000 euro. Cetăţeanul moldovean ţinea legătura doar cu inculpatul C.G.I., căruia i s-a prezentat sub numele V., susţinând că este din Chişinău. Până în prezent nu s-a reuşit identificarea acestuia, cauza a fost disjunsă în vederea identificării şi tragerii sale la răspundere penală.
În ziua următoare - 22 octombrie 2010, cei doi inculpaţi şi învinuitul V.G. s-au deplasat la Moineşti, unde inculpatul B.A.J. sub aceeaşi identitate falsă de G.A., pretins reprezentant al SC A.I. SRL. Sânpetru Braşov, a încheiat cu administratorul SC A.A. SRL. Bacău, A.C., un contract de închiriere a unui buldoexcavator.
Pentru a încheia contractul şi a induce o senzaţie de credibilitate, inculpatul B.A.J. i-a înmânat contabilei societăţii prejudiciate, Z.D., copia unui certificat de înregistrare al SC A.I. SRL şi o carte de vizită pe numele G.R., adevăratul administrator al societăţii, pretinzând că este fiul său. De asemenea, s-a stabilit cu ocazia încheierii contractului ca utilajul să fie deservit de un angajat al societăţii, Ş.C., şi s-a plătit în Moineşti contravaloarea transportului utilajului la Braşov.
Buldoexcavatorul a fost parcat în acelaşi loc la Braşov ca şi utilajul anterior, în curtea firmei S., iar deserventul a fost cazat la aceeaşi Pensiune S. din localitate.
Cei doi inculpaţi au repetat secvenţa cu utilajul anterior, transportându-l în parcarea pieţei agroalimentare unde aştepta trailerul cetăţeanului moldovean, care a plătit inculpatului recurent C.G.I. pentru acest utilaj o sumă mai mică decât cea dinainte (aproximativ 7000 euro), fiind vorba de un utilaj mai vechi.
În data de 01 noiembrie 2010, prin folosirea unui nume fals (B.P.) şi a unei calităţi mincinoase, aceea de reprezentant al SC A.C. SRL. Măgurele, inculpatul recurent B.A.J. a încheiat un contract de prestări servicii în fals cu reprezentanţii SC P.I. SRL Bucureşti, înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume 2 utilaje de construcţii (buldoexcavatoare).
În data de 01 noiembrie 2010 cele două utilaje au fost transportate pe un trailer din Bucureşti în jud. Prahova, com. Bucov, unde inculpatul pretindea că efectuează lucrări de construcţie. La sosirea celor două buldoexcavatoare, însoţite de operatorii (deservenţii) angajaţi ai societăţii prejudiciate, M.M. şi M.S., inculpatul recurent B.A.J. a achitat contravaloarea transportului şi a încheiat cu I.V., inginer-şef mecanizare la SC P.I. SRL Bucureşti, un contract sub numele şi calitatea falsă amintite mai sus.
Paznicul societăţii unde au fost depozitate cele două buldoexcavatoare, martorul R.I. a relatat că acestea au fost aduse în curtea societăţii "C." SRL în jurul orelor 9.00 iar în jurul orelor 17.00, persoana care se recomandase şeful lucrării de la Primăria Ploieşti, pe care l-a recunoscut în sala de judecată ca fiind inculpatul recurent B. a venit însoţită de un alt tânăr, pe care l-a recunoscut în sală ca fiind inculpatul C., care a descuiat utilajele, le-a pornit şi le-a scos pe rând din curte, îndepărtându-se pe şosea spre parcul B.
Deservenţii utilajelor au fost cazaţi pe cheltuiala inculpatului B.A.J. la Hotelul F. din Ploieşti iar I.V. a plecat acasă după ce s-a asigurat că totul este în regulă. După ce a plătit deservenţii, inculpatul le-a spus să plece acasă, urmând să revină peste câteva zile pentru începerea lucrării.
Cei doi inculpaţi au dus buldoexcavatoarele într-o pădure din apropiere unde aştepta persoana de cetăţenie moldoveană cu un trailer pentru a le prelua, achitând inculpatului recurent C.G.I. suma de aproximativ 16.000 euro. Ulterior, acesta a înmânat banii inculpatului B.A.J., care i-a împărţit.
În data de 16 noiembrie 2010 inculpatul B.A.J., prin folosirea unui nume (S.A.) şi a unei calităţi mincinoase (de reprezentant al SC C.S. SRL. Ilva Mică), a încheiat prin e-mail un contract de prestări servicii în fals cu reprezentanţii SC U. SRL Iaşi, înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume 2 utilaje de construcţii (excavator şi buldoexcavator).
După încheierea contractului, inculpatul a trimis prin W.E. suma de 7.700 lei reprezentând contravaloarea transportului utilajelor de la Iaşi la Vatra Dornei şi costul închirierii lor pentru două zile.
În data de 24 noiembrie 2010 a sosit la Vatra Dornei trailerul cu cele două utilaje, însoţit de personalul deservent-martorii R.N. şi I.I., a căror cazare a fost asigurată într-o pensiune din localitate. Utilajele au fost parcate în incinta SC S.A. SRL iar inculpatul recurent B.A.J. a plătit administratorului societăţii P.G. suma de 250 lei, reprezentând contravaloarea costurilor de parcare pentru 2 - 3 zile.
Inculpatul recurent B.A.J. s-a deplasat împreună cu învinuitul V.G. în autoturismul aparţinând lui H.C. şi condus de acesta la Bistriţa, unde s-a întâlnit cu R.Ş.F. şi B.C., care urmau să achiziţioneze cele două utilaje de construcţii. Aceştia din urmă susţin că au convenit asupra preţului de vânzare de 20.000 euro, din care ar fi achitat jumătate după ce utilajele au fost livrate.
După încheierea discuţiilor, inculpatul, însoţit de V.G. şi H.C., s-a deplasat la Hotelul D. din Pasul Tihuţa unde s-au cazat. În cursul nopţii au sosit în acel loc cumpărătorii, însoţiţi de o altă persoană numită T.M., care avea cunoştinţe în domeniul utilajelor de construcţii şi care urma să fie însărcinat cu pornirea şi încărcarea acestora.
Cei şase s-au deplasat cu două autoturisme la Vatra Dornei, unde cumpărătorii au încărcat excavatorul şi buldoexcavatorul pe un trailer plătit de inculpatul B.A.J., transportându-le la Bistriţa, unde au fost parcate într-un service aparţinând SC R.A., al cărui administrator este P.T.M., un verişor de-al lui B.C.
Din acel service, organele de poliţie au ridicat şi predat societăţii SC U. SRL Iaşi utilajele de construcţii care au făcut obiectul contractului de închiriere.
În data de 23 decembrie 2010 inculpatul recurent B.A.J., prin folosirea unui nume - C.C.S. şi a unei calităţi mincinoase - de reprezentant al SC A. SRL Târgu Mureş, a încheiat un contract de închiriere în fals cu reprezentanţii SC P.I. SRL Galaţi reprezentată de T.M., înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume un buldoexcavator.
Conform înţelegerii, directorul tehnic al societăţii T.M., însoţit de deservenţii P.L. şi C.I., a dus în data de 27 decembrie 2010 utilajul cu un trailer la Adjud şi l-a parcat în faţa Magazinului P.M. Inculpatul i-a spus părţii vătămate că urmează să desfăşoare lucrări de deszăpezire. Inculpatul recurent B.A.J. a tot încercat între Crăciun şi Revelion, împreună cu inculpatul recurent C.G.I., să pornească utilajul.
În data de 30 decembrie 2010, inculpatul recurent C.G. a reuşit într-un final pornirea utilajului, pe care l-a dus pe o distanţă de aproximativ 15 km în direcţia Oneşti, unde acesta a fost încărcat pe trailerul comandat de cetăţeanul moldovean, suma de 4.500 euro primită pentru buldoexcavator fiind împărţită între inculpaţi.
În data de 19 septembrie 2010, inculpatul recurent B. care s-a recomandat D. a luat legătura telefonic cu reprezentanţii SC V. SRL. Cluj Napoca, solicitând fără a închiria un contract de închiriere să deplaseze utilajul la Arad unde urma să efectuez lucrări. Buldoexcavatorul marca J. a fost încărcat pe un trailer, fiind transportat de către administratorul unei forme de transport - martorul C.L.V., însoţit de deserventul C.I. de la Cluj la Arad.
Această societate comercială deţinea utilajul în baza unui contract de închiriere de la SC V. SRL Cluj-Napoca, proprietari ai buldoexcavatorului, în baza facturii fiscale din 08 august 2008.
Deserventul C.I. care a însoţit transportul utilajului a fost întâmpinat de o persoană pe care nu o poate identifica la intrarea în Arad şi a fost condus în apropierea şoselei de centură, lângă o parcare în care se aflau materiale de construcţii, unde a descărcat utilajul, iar ulterior a fost condus la Hotelul O. pentru a se caza.
În acest caz, inculpatul recurent B.A.J. nu a încheiat un contract de prestări servicii în fals, deplasându-se abia după sosirea utilajului la Arad, alături de V.G. în autoturismul condus de H.C. Din declaraţia inculpatului B.A.J. reiese că utilajul a fost vândut lui R.Ş.F.
În declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală cât şi în faţa instanţei, martorul R.Ş.F. a negat faptul că ar fi cumpărat acest buldoexcavator de la inculpat. Având în vedere faptul că s-au constatat contraziceri între declaraţii, s-a procedat la confruntarea celor doi, rezultatul fiind consemnat în procesul-verbal aflat în volumul II. Această procedură nu a condus la schimbarea declaraţiei martorului R.Ş.F. şi din nicio altă probă nu s-au putut confirma susţinerile inculpatului.
Starea de fapt a fost reţinută pe baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, proces-verbal după recunoaştere de pe planşe foto, a procesului-verbal de confruntare dintre inculpatul B. şi martorul R.Ş.F. a declaraţiilor martorilor R.Ş.F., C.L.V., V.G. şi C.I. care se coroborează în parte cu declaraţiile inculpatului B.
În data de 04 octombrie 2010 sub identitatea falsă de Ş.F., pretins reprezentant al SC C.S.D.A. SRL Arad, inculpatul recurent B.A.J. a încheiat un contract de închiriere cu SC L.C. SRL Turda privind un buldoexcavator marca K. Acesta a fost transportat de la Turda la Baia Mare, pe cheltuiala inculpatului, care a mai achitat administratorului societăţii un avans de 2000 lei.
Din declaraţia inculpatului recurent B.A.J. reiese că utilajul a fost vândut lui R.Ş.F. şi a fost transportat în localitatea Brâncoveneşti, la domiciliul numitului C.B., susţineri care sunt însă infirmate de către martor. Acesta mai arată că i-a fost achitată doar o parte din preţul convenit şi în consecinţă a sunat-o pe G.D., prietena administratorului societăţii prejudiciate, spunându-i unde se află utilajul şi îndemnând-o să meargă să îl recupereze.
Administratorul SC L.C. SRL Turda, L.I.A. şi G.D. s-au deplasat la Brâncoveneşti, însă nu au reuşit să găsească buldoexcavatorul.
În data de 13 decembrie 2010 sub identitatea falsă de B.C.F., pretins reprezentant al SC A.C. SRL Mediaş, a încheiat cu aceeaşi ocazie în fals un contract de închiriere cu SC A.T. SRL şi cu S.B.U.C. SRL Deva. Ambele utilaje au fost transportate de la Deva la Sibiu, de unde a fost sustras doar buldoexcavatorul marca C. (aparţinând firmei SC A.T. SRL.).
Inculpatul B.A.J. s-a întâlnit cu o zi înainte cu administratorul SC A.T. SRL din Deva, Z.A., care a venit însoţit de B.T., în staţia O. din Deva şi i-a prezentat cartea de vizită a societăţii şi o copie C.U.I şi a plătit contravaloarea transportului.
Cele două buldoexcavatoare aparţinând celor două societăţi comerciale au fost transportate de la Deva la Sibiu, însoţite de doi deservenţi, C.G.F. şi D.V., şi de administratorul uneia din firme, S.R.F., parcarea făcându-se în faţă la societatea Hidroelectrică din localitate.
Din declaraţia martorului B.I. reiese că inculpatul recurent B.A.J. i-a solicitat o copie a unei chei de contact pentru un utilaj, cu motivarea că pe ale lui le-a pierdut. Cu ocazia discuţiei, cei doi chiar au glumit în legătură cu furtul unor utilaje de construcţii din zonă. De asemenea, martorul a văzut că trei persoane au venit lângă utilajele parcate, iar după aceea a observat că utilajul lipsea de la locul unde îl văzuse anterior.
În jurul datei de 16 decembrie 2010 inculpatul recurent C.G.I. a încercat să pornească cele două utilaje, reuşind doar cu unul dintre ele, pe care l-a încărcat din faţa Magazinului R. pe trailerul cetăţeanului moldovean, care a achitat pentru acesta aproximativ 5000 euro.
Buldoexcavatorul aparţinând S.B.U.C. SRL Deva nu a fost sustras şi ca atare reprezentanţii societăţii nu s-au constituit parte civilă în procesul penal.
În data de 27 ianuarie 2011 inculpatul recurent B.A.J., prin folosirea unui nume (V.C.S.) şi a unei calităţi mincinoase, de reprezentant al SC F.C. SRL Deva, a încheiat un contract de prestări servicii în fals cu reprezentanţii SC M.F. SRL Timişoara, al cărui administrator este R.C.G., înscris pe care l-a folosit pentru a obţine un folos material injust, anume un utilaj de construcţii (buldoexcavator).
Inculpatul recurent B.A.J. s-a întâlnit cu administratorul societăţii comerciale în Mall-ul din Timişoara (în Mall se mai aflau şi învinuitul V. şi inculpatul C., care însă nu l-au însoţit la întâlnire), unde au încheiat contractul. A doua zi şoferul firmei, B.L.D., a dus utilajul la o adresă la ieşirea din Timişoara de pe Calea T. aparţinând SC S. Timişoara, de unde în aceeaşi seară inculpatul C.G.I. l-a pornit şi dus aproximativ 2 km într-un loc unde era aşteptat de cetăţeanul moldovean. Suma obţinută, de aproximativ 5.500 euro, a fost împărţită între inculpaţi.
În data de 16 martie 2011, sub identitatea falsă de D.A., pretins reprezentant al SC T.T. SRL, inculpatul B.A.J. a încheiat 2 contracte în fals cu SC Y. SRL Volovăţ şi SC B. SRL Frătăuţi pentru închirierea a două buldoexcavatoare.
Inculpatul s-a întâlnit cu cei doi reprezentanţi ai societăţii comerciale N.I. (SC Y. SRL Rădăuţi) şi L.R. (B. SRL Frătăuţi) la Mall-ul din Suceava şi a semnat contractele a doua zi când au fost aduse utilajele la Scheia, cartier al Sucevei.
Următoarea zi dimineaţa, inculpatul recurent C.G.I. a încărcat utilajele pe trailerul cetăţeanului moldovean. În cursul acestei proceduri, unul dintre ele a căzut de pe trailer, reuşindu-se în final încărcarea şi transportul lor.
Inculpatul recurent C.G.I. a primit 5.000 euro, considerat avans, dar utilajele au fost identificate de organele de poliţie şi s-a constatat că au fost sustrase din Belgia şi au fost oprite în curtea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava.
Partea vătămată SC Y. SRL Volovăţ reprezentată de N.I.G., a depus în dovedirea achiziţiei buldoexcavatorului marca J. din 02 august 2008 în valoare de 54.289 euro arătând că s-a deplasat împreună cu administratorul SC B. SRL Frătăuţi L.R. în Belgia, de unde au achiziţionat câte un utilaj de acest tip, plătind cash. SC B. SRL Frătăuţi a depus în dovedirea achiziţiei buldoexcavatorului marca J. factura din 27 august 2008 în valoare de 53.900 euro prin care SC S.U.D. SRL Frătăuţii Vechi achiziţiona utilajul. Acesta a fost vândut la 30 noiembrie 2010 societăţii SC B. SRL Frătăuţi, care are acelaşi administrator, respectiv L.R.
Întrucât s-a dovedit că cele două utilaje de construcţii marca J. sunt în stare de funcţionare şi figurează în bazele de date Interpol, ca fiind furate din Belgia în cursul anului 2008 (potrivit mesajelor nr. 55643 şi 55651 primite de la Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Sirene), acuzarea a concluzionat că aceste facturi sunt false şi că nu este vorba despre un contract de vânzare-cumpărare încheiat cu bună-credinţă, în consecinţă a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de L.R. şi N.I.G. de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.
În raport de cele mai sus expuse se reţine că probele administrate în cauză au dovedit fără dubiu reaua-credinţă a inculpatului recurent B.A.J., intenţia de amăgire a reprezentanţilor societăţilor comerciale sus-menţionate, modalitatea sa de acţionare în sensul că pentru a întări încrederea partenerului comercial acesta plătea transportul utilajelor şi cazarea deservenţilor, încheia contracte fictive de închiriere, folosind acte şi identităţi false, însă cu denumirea, sediul şi numele real ale unor societăţi comerciale reale pentru că ulterior să comercializeze utilajele închiriate către diverse persoane, însuşindu-şi contravaloarea acestora. Inculpatul recurent nominalizat a acţionat cu intenţie directă, din probatoriul existent în cauză rezultând indubitabil că acesta a urmărit inducerea în eroare a părţilor vătămate cu scopul de a obţine foloase materiale injuste.
Prin urmare, apreciind prezumţia de nevinovăţie în cazul acestuia ca fiind răsturnată, constatând îndeplinite elemente constitutive ale infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, în mod justificat instanţele de fond şi de apel au statuat săvârşirea cu vinovăţie a acesteia.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul recurent C.G.I., acesta nu a recunoscut că ar fi acţionat cu intenţia de a induce în eroare societăţile părţii vătămate deja indicate şi pretinzând că nu a participat la nicio înşelăciune, singura sa contribuţie a fost pornirea şi deplasarea utilajelor până la locul întâlnirii cu cetăţeanul moldovean, deplasând practic utilajele din locurile unde erau parcate de şoferi şi le ducea în locaţiile unde i se cerea de către cetăţeanul moldovean.
Acelaşi recurent inculpat nominalizat a recunoscut că a făcut legătura inculpatului B.A.J. cu cetăţeanul moldovean, ştiind că inculpatul B. doar închiria utilajele şi se deplasa întotdeauna cu inculpatul B. pentru a porni şi deplasa utilajele, însă numai el se întâlnea cu cetăţeanul moldovean, lua banii şi îi preda lui B. întrucât cetăţeanul moldovean era o persoană mai dificilă care i-a cerut să meargă singur la întâlniri deoarece nu vroia să fie cunoscut de alte persoane. Totodată a mai susţinut că îi ducea cetăţeanului moldovean documentele pentru utilaje, pe care le primea de la B. în folie şi nu ştie ce documente erau şi l-a însoţit pe B. în 7 - 8 deplasări prin ţară, astfel: la Braşov a deplasat cu B. două utilaje, la Ploieşti - alte două utilaje, la Adjud - un utilaj, la Deva - două utilaje; nu îşi aminteşte de Timişoara, dar e posibil să fi fost; la Suceava - 2 utilaje.
Aceste apărări privind lipsa laturii subiective a infracţiunii imputate au fost înlăturate în mod judicios de instanţele de fond şi prim control judiciar ca nereale raportat la restul materialului probator administrat în cauză şi în special la declaraţiile martorei L.A.R. din cursul urmăririi penale (ca urmare a naşterii unui copil şi a stării de lăuzie nu s-a putut proceda la audierea nemijlocită a acestei martore în cursul cercetării judecătoreşti) şi a coinculpatului B. ce a relatat că legătura între el şi cetăţeanul moldovean era inculpatul C., care nu a fost de faţă când a încheiat convenţiile de închiriere prin e-mail, telefonic sau personal însă a precizat că într-adevăr a avut o discuţie cu inculpatul C. în prealabil în care i-a povestit că închiriază utilaje iar după aceea le revindea.
Astfel, cu ocazia audierii martorei L.A.R. din data de 20 iunie 2011, a reieşit că aceasta se află în legătură cu inculpatul C.G.I., cu care se întâlnea ocazional, după deplasările pe care aceasta le face la Bucureşti pentru a-l vizita în arest pe inculpatul B.A.J. a cărei concubină este, iar acesta i-a relatat detaliat circumstanţele în care a participat la faptă alături de inculpatul B.A.J., fiind concludente transcrierile convorbirilor telefonice purtate între cei doi.
Se conchide că în raport de situaţia de fapt reţinută, aceleaşi instanţe de fond şi de apel au stabilit că în drept fapta inculpatului recurent B.A.J., care în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a încheiat în perioada 19 septembrie 2010 - 16 martie 2011 contracte, sub nume şi identităţi false, în dauna SC I., SC A.A. SRL, SC P.I. SRL, SC U. SRL, SC P. SRL, SC V. SRL Cluj, SC L.C. SRL, SC A.T. SRL, SC S.B.U.C. SRL, SC M.F., SC Y. SRL, SC B. SRL având ca obiect închirierea unor utilaje de construcţii (excavatoare şi buldoexcavatoare), în scopul însuşirii şi valorificării, după care cu ajutorul coinculpatului C.G.I. le deplasau din locul în care societăţile comerciale prejudiciate le transportau şi depozitau şi le valorificau către un cetăţean moldovean rămas neidentificat şi către alte persoane, producând un prejudiciu total de 1.356.098 RON întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 10 acte materiale.
Concomitent, fapta inculpatului recurent C.G.I. de a participa alături de inculpatul B.A.J. la comiterea a 7 (şapte) din cele 10 (zece) acte materiale, în dauna SC I., SC A.A. SRL, SC P.I. SRL, SC P. SRL., SC A.T. SRL, SC S.B.U.C., SC F.F., SC Y. SRL, SC B. SRL şi care fără a participa la convenţiile de închiriere, a acordat ajutor coinculpatului B.A.J. la sustragerea utilajelor de construcţii (excavatoare şi buldo-excavatoare) prin intermedierea cu cumpărătorul cetăţean moldovean, fiind singurul care participa la întâlnire, deplasa utilajele de la locul unde erau depozitate de deservenţi, angajaţii părţilor vătămate, la locul de întâlnire cu cumpărătorul, unde încasa banii, pe care îi predă coinculpatului B., cunoscând că făceau obiectul unor contracte de închiriere false, utilaje pe care le-a înstrăinat unei persoane de cetăţenie moldoveană, producând părţilor vătămate un prejudiciu total de 1.153.116 RON întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 7 acte materiale.
Înalta Curte are în vedere că ambii recurenţi inculpaţi nominalizaţi au recunoscut atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti faptele comise, recunoaştere care se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză şi în raport de care instanţa de fond a stabilit starea de fapt.
Astfel, cu toate că inculpatul C.G.I. a recunoscut că a intermediat vânzarea către cetăţeanul moldovean a utilajelor închiriate de inculpatul B.A.J. de 7 sau 8 ori, în baza înţelegerii prealabile pe care a avut-o cu inculpatul B.A.J. şi a obţinut în această modalitate sume de bani pe care le-a folosit în interes propriu, acesta a solicitat atât în faţa instanţei de fond cât şi în apel achitarea sa, arătând că s-a considerat în tot acest interval de timp angajatul lui B., a făcut ceea ce i-a cerut B. şi nu a apreciat că participă la înşelarea părţilor vătămate în condiţiile în care nu a fost de faţă şi nu l-a însoţit pe inculpatul B. la încheierea contractelor.
În acest punct de analiză se reţine că ambele instanţe de fond şi de apel au stabilit în mod corect că activitatea infracţională a inculpatului recurent C.G.I. este specifică complicităţii la infracţiunea de înşelăciune, întrucât chiar dacă nu a participat la încheierea contractelor de închiriere, inculpatul C. cunoştea, conform propriilor declaraţii că utilajele procurate de inculpatul B. sunt doar închiriate şi cu toate acestea şi-a oferit sprijinul pentru valorificarea lor, înţelegând că în această modalitate părţile vătămate pierd orice posibilitate de a-şi recupera utilajele închiriate.
Declaraţiile inculpatului recurent nominalizat, în sensul că avea cunoştinţă de situaţia utilajelor şi că acestea nu-i aparţin inculpatului B. ci sunt închiriate se coroborează cu declaraţiile inculpatului B.A.J. (în care acesta a arătat că a avut o discuţie cu inculpatul C. în prealabil în care i-a povestit că închiriază utilaje iar după aceea le revinde) şi cu cele ale martorei L.A.R. care a precizat în declaraţiile date că inculpatul C. i-a relatat detaliat circumstanţele în care a participat la faptă alături de inculpatul B.A.J., fiind concludente în acest sens transcrierile convorbirilor telefonice purtate între cei doi.
În raport de această situaţie, împrejurarea că inculpatul recurent C.G.I. nu a participat la încheierea convenţiilor de închiriere a utilajelor, nu prezintă relevanţă sub aspectul încadrării în drept a faptei comise de acesta în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale întrucât prin înţelegerea pe care acesta a avut-o cu recurentul inculpat B.A.J. şi prin ajutorul efectiv pe care i l-a dat acestuia de fiecare dată, în vederea valorificării bunurilor închiriate, a întărit convingerea infracţională a inculpatului B.A.J. să comită în continuare acte materiale ale aceleiaşi infracţiuni întrucât are ajutorul său în valorificarea utilajelor şi l-a ajutat să menţină în eroare părţile vătămate cu prilejul executării contractelor.
În acelaşi sens critica inculpatului în faţa instanţei de apel, în sensul că fapta comisă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 C. pen. în mod judicios a fost caracterizată ca nefondată, întrucât înţelegerea prealabilă dintre cei doi inculpaţi în vederea ajutorului dat de inculpatul C. la valorificarea bunurilor închiriate de inculpatul B., ajutorul efectiv şi repetat dat autorului în vânzarea utilajelor şi împărţirea ulterioară a banilor obţinuţi în acest fel, reprezintă acţiuni care se circumscriu elementului material din cadrul laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune în forma complicităţii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar aceleaşi activităţi infracţionale întrunesc pe deplin drept elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune şi pe planul laturii subiective, fiind comise cu vinovăţie în forma cerută de lege, şi anume cu intenţia directă, manifestă de a produce părţilor vătămate sus-menţionate prejudicii extrem de însemnate.
Concomitent, este neîntemeiată şi cererea recurentei părţi civile SC P.I. SRL - Bucureşti, privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, reţinută în sarcina ambilor inculpaţi nominalizaţi în aceeaşi infracţiune aflată în concurs real cu cea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. întrucât din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă cu certitudine existenţa unui grup infracţional organizat în înţelesul dat acestei noţiuni de dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, de "grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material", cu precizarea expresă că "nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului."
Astfel, acuzarea inculpaţilor pentru comiterea şi a infracţiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003 se sprijină exclusiv pe declaraţiile inculpaţilor nominalizaţi care relevă existenţa cumpărătorului cetăţean moldovean şi după opinia părţilor vătămate implicarea în acest grup şi a martorului V.
Acestea nu relevă, însă, existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, constituită de inculpaţii recurenţi sau la care aceştia să fi aderat ori pe care să o fi sprijinit, în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit, respectiv o activitate efectivă de coordonare, organizare său control desfăşurată de un inculpat asupra activităţii infracţionale a celorlalţi.
În acest sens se are în vedere că martorul V. l-a însoţit în mai multe localităţi din ţară pe inculpatul B.A.J., însă nu a participat nici la încheierea contractelor, nici la ridicarea utilajelor şi înstrăinarea lor şi din declaraţia inculpatului C.G.I. rezultă că nu a văzut niciodată ca inculpatul B.A.J. să îi fi înmânat martorului sume mari de bani în euro după comiterea infracţiunilor, ci doar bani de cheltuială, pentru mâncare, ţigări, etc.
Faptul că cei doi erau în relaţii de familie, martorul fiind unchiul concubinei lui B.A.J., explică faptul că acesta l-a însoţit, nedorind să se implice mai mult, datorită faptului că avea antecedente penale, motiv pentru care prin actul de sesizare s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a martorului V.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în lipsa elementului subiectiv al infracţiunii, soluţie care nu a fost atacată potrivit dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen.
B.3. Este nepertinentă şi critica secundă din recursul declarat de aceeaşi parte civilă SC P.I. SRL, prin care se tinde la obligarea recurenţilor inculpaţi nominalizaţi la plata unei sume lunare de 2.000 euro/lună, reprezentând folosinţa nerealizată pentru prejudiciul cauzat între momentul pronunţării hotărârii instanţei de fond şi până la data recuperării aceluiaşi prejudiciu.
În acest punct de analiză, Înalta Curte are în vedere că prin decizia recurată a instanţei de apel s-a stabilit în mod legal că această parte vătămată s-a constituit parte civilă încă din cursul urmăririi penale solicitând prin reprezentant D.G. - director general, restituirea celor două buldoexcavatoare în natură sau despăgubirea prin echivalent bănesc respectiv 120.000 euro; în aceeaşi etapă procesuală partea civilă nominalizată a indicat contravaloarea celor două utilaje pierdute ca urmare a manoperelor frauduloase ale inculpaţilor, respectiv un total de 468.720 lei indicându-se pentru buldoexcavatorul marca J. an fabricaţie 2007 o valoare de piaţă actuală 37.000 euro + TVA (155.400 lei + 37.296 lei) şi buldoexcavator marca J.X. an fabricaţie 2008 o valoarea de piaţă actuală 53.000 euro + TVA (222.600+ 53.424 lei).
În cursul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond această parte civilă şi-a majorat pretenţiile solicitând obligarea în solidar a inculpaţilor sus-menţionaţi la plata contravalorii celor două utilaje la valoarea de piaţă actuală respectiv 61900 euro + TVA (adică 226,170 + 63.880,80 lei TVA) + utilajul din 2007,65.900 euro şi TVA (adică 283.370 + 68.008,80lei) + utilajul din 2008, la care se adaugă folosul de care societatea a fost lipsită 3000 euro +TVA/lună/utilaj în total 72.000 euro/an din 2 utilaje (adică 309.600 lei), în consecinţă obligarea inculpaţilor la plata sumei totale de 1.065.333,60 lei.
Astfel, întrucât utilajele reclamate de părţile vătămate nu au putut fi identificate în vederea restituirii lor în natură, prima instanţă a dispus efectuarea unei expertize contabile de evaluare a bunurilor; conform raportului de expertiză contabilă nr. 615309/2012 întocmit de expert C.A., pentru stabilirea valorii prejudiciului s-a avut în vedere: valoarea de achiziţie a buldoexcavatoarelor, înscrisă în factura fiscală, data înregistrării în patrimoniu a buldoexcavatorului de către fiecare parte vătămată, durata normală de funcţionare a buldoexcavatoarelor stabilită prin H.G. nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 (grupa 2.1.20.1 din catalog 4 - 8 ani), durata de funcţionare stabilită de către fiecare parte vătămată pentru buldoexcavatorul sustras, amortizarea acumulată, de la data achiziţionării buldoexcavatorului până la data sustragerii de către inculpaţi, valoarea rămasă, nerecuperata a utilajului la data sustragerii de către inculpaţi, prevederile legale referitoare la scoaterea din patrimoniu a mijloacelor fixe furate - OMFP nr. 306/2002 privind armonizarea contabilităţii financiare romaneşti cu Directivele europene.
La valoarea prejudiciului se adaugă TVA aferente valorii nerecuperate; prejudiciul a fost consolidat în funcţie de moneda în care s-a constituit parte civilă fiecare dintre părţile vătămate, iar în cazul euro s-a avut în vedere cursul de referinţă lei - euro al BNR de la data producerii prejudiciului.
Conform raportului de expertiză contabilă menţionat, cele două buldoexcavatoare ieşite pe nedrept din patrimoniul părţii civile SC P.I. SRL Bucureşti au fost evaluate, pe baza criteriilor expuse la suma de 254.704 lei (respectiv 59.510 euro).
Cu titlu de premisă în acest punct de analiză se are în vedere că potrivit art. 998 C. civ. (vechi) orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara; art. 999 C. civ. (vechi) prevedea de asemenea că omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa. Principiul care guvernează răspunderea civilă delictuală şi care decurge din textele de lege menţionate este cel al reparaţiei integrale a prejudiciului.
Totodată, dispoziţiile art. 14 alin. (3) C. proc. pen. prevăd că repararea pagubei se face potrivit legii civile iar alin. (4) al aceluiaşi text de lege recunoaşte dreptul părţii civile de a fi despăgubită băneşte şi pentru folosul de care partea civilă a fost lipsită.
În dovedirea pretenţiilor civile formulate referitoare la folosul nerealizat partea civilă recurentă SC P.I. SRL Bucureşti a depus mai multe înscrisuri din care rezultă parametrii tehnici ai utilajelor şi copiile unor oferte sau contracte cu care a făcut dovada că un utilaj de genul celor care a ieşit din patrimoniul său prin manopere dolosive se închiriază pentru diverse lucrări cu preţuri cuprinse între 61,900 euro pe zi şi 100 euro pe zi; este vorba atât despre oferte provenind de la societăţi care deţin astfel de utilaje şi le închiriază cât şi despre contracte încheiate de partea civilă cu alte firme în care a oferit spre închiriere utilaje similare cu cele sustrase de inculpaţi, intervenind contracte ferme în acest sens. Partea civilă a depus de asemenea la dosarul de urmărire penală contractul de închiriere încheiat între SC P.I. SRL Bucureşti şi SC A.C. SRL (al cărui reprezentant a susţinut în mod mincinos că este inculpatul B.A.J.) prin care s-a stabilit ca preţ pentru închirierea utilajelor 150 euro pe zi/utilaj şi 100 euro pe zi/utilaj atunci când nu lucrează din anumite motive.
Aşa fiind, în mod justificat, având în vedere că recurenta parte civilă SC P.I. SRL a făcut dovada în cauză că pe lângă contravaloarea utilajelor care nu i-au mai fost restituite de inculpatul B.A.J., a suferit şi un prejudiciu constând în folosul nerealizat pe perioada de când utilajele au fost predate inculpatului B. până în prezent şi continuă să înregistreze prejudiciu prin nerestituirea în natură sau în echivalent a utilajelor sustrase pe care nu le poate închiria şi pentru această categorie de prejudiciu partea civilă este îndreptăţită să primească despăgubiri, instanţa de apel a Curţii de Apel Braşov a statuat că se impune reparaţia integrală a prejudiciului cauzat părţii civile SC P.I. SRL. Bucureşti şi în acest sens a obligat inculpaţii nominalizaţi în solidar să plătească acestei părţi civile suma de 162.000 euro sau echivalentul în lei la cursul BNR la data efectuării plăţii reprezentând folos nerealizat în perioada 1 noiembrie 2010 - 31 ianuarie 2013 şi în continuare câte 200 euro lunar începând cu 1 februarie 2013 până la data recuperării în natură sau prin echivalent a celor două buldoexcavatoare.
A./B.1./C./D.2. Sub aspectul motivului de critică comun din recursurile de faţă referitor la netemeinicia pedepselor aplicate celor doi inculpaţi nominalizaţi prin care în recursurile declarate de procuror şi partea civilă se tinde la înlăturarea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi în consecinţă la majorarea pedepselor aplicate la minimul prevăzut de lege; iar respectiv în recursurile declarate de cei doi inculpaţi se solicită reducerea aceloraşi pedepse stabilite, Înalta Curte analizând aceste critici în tiparul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., are în vedere lipsa de pertinenţă a acestora.
Aceasta, întrucât pedepsele cu închisoarea într-un cuantum de şapte ani pentru autorat la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. stabilită pentru inculpatul recurent B.A.J. şi respectiv, cea de şase ani închisoare aplicată recurentului inculpat C.G.I. pentru complicitate la aceeaşi infracţiune deja indicată şi în formă continuată prin reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. şi cu efectul reducerii pedepselor stabilite sub minimul special prevăzut de acelaşi text de lege incriminator, sunt apte în totalitate să satisfacă scopurile şi finalităţile definite prin dispoziţiile art. 52 C. pen., respectiv să constituie motive reale de constrângere şi reeducare, tinzând la reinserţia lor în societate, cât şi să asigure prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de înşelăciune în dauna persoanelor juridice.
Concomitent, Înalta Curte are în vedere că pedepsele sus-menţionate cu închisoarea în regim de detenţie aplicate ambilor recurenţi inculpaţi nominalizaţi sunt judicios dozate în raport de totalitatea criteriilor generale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen., sens în care au fost avute în vedere în mod corespunzător dispoziţiile părţii generale şi a celei speciale a Codului penal, limitele fixate în partea specială a Codului penal pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise de inculpaţi - astfel cum acesta rezultă din circumstanţele reale ale săvârşirii acestora cât şi din circumstanţele personale ale inculpaţilor - precum şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, aplicându-se astfel inculpaţilor pedepse just individualizate orientate sub limita minimă prevăzută de lege pentru infracţiunile comise urmare a efectelor reţinerii în favoarea lor a circumstanţelor atenuante, având în vedere, pe de o parte, lipsa antecedentelor penale iar, pe de altă parte, atitudinea acestora în societate anterior comiterii faptelor şi circumstanţele lor personale; din referatele de evaluare întocmite în cauză de către Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj precum şi din restul înscrisurilor depuse în circumstanţiere de inculpaţi (anchetă socială, copii acte de stare civilă, acte medicale) rezultă că aceştia au desfăşurat activităţi lucrative anterior comiterii faptelor, au studii medii, o calificare, sunt şoferi, au contribuit la întreţinerea familiilor lor şi au adoptat un comportament infracţional în contextul contractării unor credite (fie de la instituţii abilitate fie de la cămătari). Totodată, împrejurarea că inculpatul recurent C. are înscrisă în cazier o sancţiune administrativă nu justifică concluzia că dă dovadă de perseverenţă infracţională sau că are o anumită înclinaţie spre comiterea de fapte antisociale, care să excludă reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.
Pe de altă parte, conduita procesuală adoptată de inculpatul recurent B.A.J. ulterior comiterii infracţiunilor de recunoaştere şi regret a faptelor, de colaborare cu organele de urmărire penală, de încercare a identificării unora dintre utilaje şi disponibilitatea manifestată de reparare a prejudiciului cauzat părţilor civile justifică reţinerea în favoarea acestuia a circumstanţei atenuante judiciare prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen. dar această circumstanţă nu se impune a fi reţinută şi în favoarea inculpatului recurent C.G.I., întrucât deşi a recunoscut în esenţă comiterea faptelor, acesta a încercat să diminueze răspunderea penală invocând aspecte de ordin subiectiv menite să-l disculpe şi nu a cooperat cu organele de urmărire penală pentru a fi identificat cetăţeanul moldovean căruia i-a vândut utilajele în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele.
Împrejurările evocate de parchet şi partea civilă recurentă SC P.I. SRL Bucureşti referitoare la caracterul premeditat al faptelor şi la împrejurarea că acestea au fost comise în mai multe localităţi din ţară, gravitatea faptelor analizată din perspectiva numărului mare al părţilor vătămate, cuantumului prejudiciilor cauzate dar şi impactul pe care faptele l-au avut asupra activităţilor persoanelor juridice prejudiciate - prejudiciul total fiind unul foarte mare datorită valorii utilajelor ce au făcut obiectul infracţiunilor - sunt reale; ele au fost avute însă în vedere de către ambele instanţe de fond şi de apel în procesul de individualizare judiciară la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei, fiind elemente care circumstanţiază faptele şi nu pe făptuitor şi tocmai aceste elemente au condus la încadrarea faptelor în dispoziţiile art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., forma agravantă a infracţiunilor reţinute determinând limite de pedeapsă cuprinse între 10 şi 20 de ani. Or, circumstanţele reale ale faptelor comise nu înlătură însă posibilitatea reţinerii circumstanţelor atenuante judiciare referitoare la persoanele inculpaţilor recurenţi sus-menţionaţi prevăzute de art. 74 C. pen., ci dimpotrivă, la stabilirea pedepselor instanţa are obligaţia de a analiza şi circumstanţele personale ale inculpaţilor precum şi cauzele care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Pe de altă parte, din perspectiva criticilor formulate de ambii recurenţi inculpaţi relativ la cuantumul pedepselor stabilite se are în vedere că nu se impune a se da o mai largă eficienţă circumstanţelor atenuante judiciare reţinute în favoarea acestora şi deci o reindividualizare a pedepselor stabilite în sensul reducerii cuantumului acestora; gravitatea faptelor comise astfel cum este configurată prin prisma particularităţilor acestora, numărul actelor materiale, al părţilor vătămate, valoarea prejudiciului creat şi nerecuperat sunt elemente care conduc la concluzia că pedepsele stabilite sus-indicate sunt corespunzător dozate şi pot conduce la reeducarea inculpaţilor în scopul respectării pe viitor a valorilor apărate de legea penală.
În raport de cele expuse, se conchide că pedepsele, atât cele principale cât şi cele complementare, asigură un just echilibru între gravitatea faptelor, datele personale ale inculpaţilor şi scopul sancţiunilor aplicate, situaţie în raport de care nu se impune modificarea acestora.
Urmează ca sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea recursului procurorului să rămână în sarcina statului.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, partea civilă SC P.I. SRL şi de inculpaţii B.A.J. şi C.G.I., împotriva Deciziei penale nr. 11/Ap din 29 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 decembrie 2013.
Procesat de GGC - NN
← ICCJ. Decizia nr. 3955/2013. Penal. Falsul în înscrisuri sub... | ICCJ. Decizia nr. 3991/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie... → |
---|