ICCJ. Încheierea nr. 549/2013. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheierea nr. 549/2013
Dosar nr. 544/33/2013
Şedinţa publică din 17 mai 2013
Asupra cauzei penale de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Pe rolul Tribunalului Cluj a fost înregistrată, cu numărul de Dosar 6534/117/2013, cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpatul minor U.H.A. prin decizia penală nr. 133/R din 29 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Cluj, cu măsura arestării preventive, motivat de faptul că inculpatul nu ar fi respectat una dintre obligaţiile ce i-au fost impuse prin respectiva decizie, respectiv aceea de a nu lua legătura cu ceilalţi inculpaţi din cauză.
La termenul de judecată din data de 17 aprilie 2013, apărătorul inculpatului a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Cluj, pe motiv că acesta s-a dezînvestit prin pronunţarea sentinţei penale nr. 108 din 27 martie 2013 în Dosarul 2079/117/2013.
S-a arătat în acest sens că prin decizia penală nr. 133/R din 29 ianuarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în judecarea recursului la încheierea pronunţată în procedura de verificare a arestului preventiv, în temeiul art. 3001 C. proc. pen. s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, printre obligaţiile stabilite în sarcina inculpatului fiind şi aceea de a nu lua legătura, direct sau indirect, cu ceilalţi inculpaţi.
S-a mai arătat că, prin sentinţa penală nr. 108 din 27 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 2079/117/2013 ce constituie fondul cauzei, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, printre altele fiind menţinută şi măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu până la soluţionarea definitivă a cauzei.
S-a învederat că în cauză, împotriva sentinţei penale nr. 108 din 27 martie 2013 pronunţată de instanţa de fond a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpatul U.H.A.
În soluţionarea excepţia necompetenţei materiale invocate, Tribunalul Cluj a reţinut că, potrivit art. 160a alin. (1) C. proc. pen., arestarea preventivă a inculpatului poate avea loc şi în cursul judecăţii.
S-a menţionat că judecata pe fond a unei cauze de către instanţa de fond durează până la pronunţarea sentinţei, în cuprinsul dispoziţiilor art. 195 şi 196 C. proc. pen. specificându-se care sunt situaţiile în care, după pronunţarea sentinţei, instanţa învestită cu soluţionarea fondului mai poate soluţiona - în aceeaşi cauză - încheieri ce se pot ataca doar odată cu fondul.
S-a constatat că printre aceste situaţii nu este prevăzută aceea din speţă, respectiv sesizarea instanţei ce a soluţionat fondul cu o cerere de înlocuire a măsurilor preventive luate în cauza ce se află în cursul judecării apelului.
Tribunalul Cluj a considerat că, din denumirea marginală a art. 160 C. proc. pen. - „arestarea preventivă în cursul judecăţii" - reiese că soluţionarea cererilor privind măsurile preventive luate într-o cauză revine completului care judecă acea cauză pe fond, cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv fiind un accesoriu al judecăţii pe fond, iar particularitatea situaţiei analizate de către Tribunalul Cluj este aceea că, deşi această instanţă a finalizat judecata pe fond prin pronunţarea sentinţei, hotărârea nu a fost încă motivată, iar dosarul nu a fost trimis încă instanţei de apel.
În concluzie, apreciind că declaraţiile de apel - formulate atât de către Ministerul Public cât şi de către inculpat - învestesc cu soluţionarea cauzei instanţa de apel, în speţă Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj a considerat că cererea de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu luată faţă de inculpatul U.H.A. cu măsura arestării preventive este de competenţa materială a Curţii de Apel Cluj, astfel încât, prin încheierea penală nr. 142 din 17 aprilie 2013, în baza dispoziţiilor art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 160a C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii menţionate în favoarea acestei instanţe.
În continuare, prin sentinţa penală nr. 48 din 23 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori în Dosarul nr. 544/33/2013 s-a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi, în temeiul art. 42 C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, constatându-se conflictul negativ de competenţă.
În motivare, Curtea de Apel a arătat că, deşi Tribunalul Cluj a soluţionat cauza pe fond, câtă vreme dosarul nu a fost înregistrat încă la Curtea de Apel, instanţa de apel nu a fost sesizată cu nicio cauză privindu-l pe inculpat şi, fiind vorba de o cerere accesorie a dosarului de fond, aşa cum corect a reţinut şi prima instanţă, competenţa de soluţionare a cererii formulate de către Ministerul Public aparţine tot Tribunalului Cluj
S-a constatat că instanţa ierarhic superioară comună a instanţelor aflate în conflict este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în temeiul art. 29 pct. 5 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru stabilirea instanţei competente a se pronunţa asupra conflictului de competenţă.
Examinând cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj este necesar a se porni de la textul de lege în baza căruia a fost formulată cererea de de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu luată faţă de inculpatul U.H.A. cu măsura arestării preventive, observând că, potrivit prevederilor art. 160a alin. (1) C. proc. pen. „arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă în cursul judecăţii, prin încheiere motivată, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art 143 şi există vreunul din cazurile prevăzte de art. 148".
Totodată, se reţine că prin decizia penală nr. 133/R din 29 ianuarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în judecarea recursului la încheierea pronunţată în procedura de verificare a arestului preventiv al inculpatului U.H.A., în temeiul art. 3001 C. proc. pen. s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, măsură ce a fost menţinută prin sentinţa penală nr. 108 din 27 martie 2013 a Tribunalului Cluj din Dosarul nr. 2079/117/2013 (fondul cauzei) până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Efectele pronunţării sentinţei penale anterior menţionate sunt, pe de o parte, dezinvestirea Tribunalului Cluj şi, pe de altă parte, începerea curgerii termenului de exercitare a apelului de la data pronunţării, respectiv a comunicării dispozitivului.
Se constată că în cauză s-a declarat apel, atât de către inculpat cât şi de către Ministerul Public, efectul declarării acestei căi de atac devolutive fiind acela de transmitere în întregime a cauzei de la instanţa care a pronunţat hotărârea atacată la instanţa competentă să soluţioneze calea de atac, respectiv Curtea de Apel Cluj, unde cauza va fi repusă în discuţie pentru o nouă judecată desfăşurată în faţa instanţei de prim control judiciar.
Având în vedere că, în baza art. 160a alin. (1) C. proc. pen., solicitarea Ministerului Public privind înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive a inculpatului se soluţionează de către instanţa învestită cu judecarea cauzei la data formulării cererii, văzând şi dezînvestirea Tribunalului Cluj prin pronunţarea sentinţei penale nr. 108 din 27 martie 2013 în Dosarul nr. 2079/117/2013, rezultă cu evidenţă aceea că instanţa competentă să soluţioneze cererea în discuţie este instanţa pe rolul căreia se află dosarul în curs de judecată, anume Curtea de Apel Cluj, investită cu judecarea apelurilor declarate împotriva sentinţei instanţei de fond de către inculpat şi de către parchet.
În considerarea celor mai sus expuse, împrejurarea că dosarul cauzei nu a fost încă înregistrat fizic pe rolul Curţii de Apel Cluj, datorită nefinalizării redactării formei integrale a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, nu este de natură a anula efectul dezînvestirii acestei din urmă instanţe, în raport de faptul că instanţa competentă să soluţioneze calea de atac declarată este Curtea de Apel Cluj.
Faţă de considerentele expuse, reţinând că la data formulării de către Ministerul Public a cererii de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive a inculpatului, cauza se află în cursul judecării apelurilor declarate în cauză, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 29 pct. 5 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 160a alin. (1) C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul U.H.A. în favoarea Curţii de Apel Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu in cuantum 100 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U NE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul U.H.A. în favoarea Curţii de Apel Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu in cuantum 100 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 17 mai 2013.
| ← ICCJ. Încheierea nr. 597/2013. Penal. Conflict de competenţă... | ICCJ. Încheierea nr. 522/2013. Penal. Conflict de competenţă... → |
|---|
