ICCJ. Decizia nr. 56/2013. Penal
| Comentarii |
|
Prin rezoluția nr. 2300/P/2011 din 13 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a dispus în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de procurorul S.A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 și de art. 247 C. pen.
S-a reținut că, în fapt, petenta a solicitat efectuarea de cercetări împotriva procurorului, fiind nemulțumită de modul cum au fost soluționate dosarele Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5, susținând că intimata i-ar fi încălcat accesul liber la justiție și dreptul la apărare prin necomunicarea soluției dispuse.
împotriva rezoluției petenta a formulat plângere, iar prin rezoluția nr. 715/11-2/2012 din 15 martie 2012 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, plângerea acesteia a fost respinsă ca neîntemeiată .
La 31 iulie 2012, s-a primit la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin poșta electronică, o cerere din partea petentei în care aceasta făcea referire la obligația legală a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de a soluționa plângerea sa într-un termen rezonabil, precum și la posibilitatea sa de a formula plângere în temeiul art. 2781 C. proc. pen., în termen de 20 de zile de la data la care Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București trebuia să se pronunțe asupra plângerii, arătându-se că prin nerezolvarea acestei contestații se dorește în continuare ascunderea persoanelor vinovate de obstrucționarea dreptului său la apărare.
Față de conținutul plângerii, aceasta a fost calificată în mod corect de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București ca fiind o plângere împotriva rezoluției din 15 martie 2012, emisă de acesta, și a soluției emise în dosar, plângere întemeiată pe dispozițiile art. 2781 C. proc. pen.
Plângerea a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bucure?t, secția I-a penală la 06 august 2012.
Prin sentința penală nr. 335/ F din 4 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, a fost respinsă ca tardivă plângerea formulată de petenta R.P. împotriva rezoluției nr. 2300/P/2011 din 13 februarie 2012, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. petenta a fost obligată la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se hotărî astfel instanța de fond a constatat că Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a dispus asupra plângerii formulate de petenta în temeiul art. 278 C. proc. pen. prin rezoluția din 15 martie 2012, deci în termenul de 20 de zile de la data înregistrării acesteia, și că s-a procedat la comunicarea soluției, la adresa indicată chiar de petentă, comunicare în privința căreia a fost avizată de agentul procedural la 22 martie 2012, însă petenta nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a ridica recomandata și a semna confirmarea de primire.
în aceste condiții, Curtea a constat că termenul de 20 de zile prevăzut de art. 278 alin. (1) C. proc. pen. curge de la data la care a fost avizată cu privire la recomandata expediată de parchet, respectiv de la data de 22 martie 2012.
S-a reținut că petenta nu poate invoca propria culpă, prin neprezentarea la oficiul poștal și neridicarea recomandatei cu confirmare de primire, atâta vreme cât M.P. a efectuat comunicarea la adresa indicată chiar de petentă, iar faptul că petenta a avut o atitudine pasivă nu poate fi imputat M.P.
în consecință, s-a apreciat că plângerea înregistrată la 31 iulie 2012 este formulată cu depășirea termenului de 20 de zile de la comunicarea soluției, termen prevăzut de art. 2781 alin. (1) C. proc. pen.
S-a reținut că, culpa petentei este cu atât mai evidentă cu cât, admițând că nu avea cunoștință de soluția emisă în dosar, aceasta avea posibilitatea de a formula plângerea, potrivit art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. în termenul de 20 de zile de la data la care expira termenul de 20 de zile în care Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București trebuia să se pronunțe asupra plângerii, termen care și acela a expirat la data de 20 aprilie 2012.
împotriva acestei din urmă sentințe, petenta R.P. a formulat recursul de fată.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluție de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, persoana vătămată, precum și orice alte persoane pot face plângere la judecătorul de la instanță căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluționând plângerea o poate respinge ca tardivă prin sentință, ca în speță, iar potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunțate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentința pronunțată în aceste condiții este definitivă de la data pronunțării.
Așa fiind, înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiționara R.P.
în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționara a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 100 lei potrivit dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 113/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 58/2013. Penal → |
|---|
