ICCJ. Decizia nr. 626/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Falsul în declaraţii (art. 292 C.p.), infracţiuni la legea societăţilor comerciale (Legea nr. 31/1990), infractiuni la legea contabilităţii (Legea
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 626/2013
Dosar nr. 4112/98/2011
Şedinţa publică din 20 februarie 2013
Prin Sentinţa penală nr. 125 din 20 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa s-au respins cererile inculpaţilor de schimbare a încadrării juridice a faptelor, prin înlăturarea art. 75 lit. a) C. pen.
1. În temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 75 lit. a), art. 74 lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat pe inculpatul P.S. (fiul lui F. şi A., născut la data de 14 martie 1964 în comuna Fierbinţi Târg, judeţul Ialomiţa, CNP 1640314xxxxxx) la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală.
În temeiul art. 20 C. pen. rap. la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la evaziune fiscală.
În temeiul art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 75 lit. a), art. 74 lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă.
În temeiul art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) şi 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz contra intereselor societăţii.
În temeiul art. 43 din Legea nr. 82/1991 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 75 lit. a), art. 74 lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.
În temeiul art. 290 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 75 lit. a), art. 74 lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de o lună închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În temeiul art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de o lună închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals.
În temeiul art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de o lună închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an închisoare.
În temeiul art. 81 C. pen., a fost suspendată condiţionat executarea acestei pedepse pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.
În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., s-a constatat că, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.
În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
2. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 75 lit. a), art. 74 lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata P.M. (fiica lui C.N. şi E., născută la data de 1 aprilie 1964 în comuna Fierbinţi Târg, judeţul Ialomiţa, CNP 2640401xxxxxx) la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
În temeiul art. 26 comb. cu art. 20 C. pen. rap. la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la evaziune fiscală.
În temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 75 lit. a), art. 74 lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la bancrută frauduloasă.
În temeiul art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz contra intereselor societăţii.
În temeiul art. 43 din Legea nr. 82/1991 în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 75 lit. a), art. 74 lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.
În temeiul art. 291 C. pen. în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de o lună închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals.
În temeiul art. 290 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în ref. la art. 3201 C. proc. pen. cu aplic. art. 75 lit. a), art. 74 lit. a) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de o lună închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an închisoare.
În temeiul art. 81 C. pen., a fost suspendată condiţionat executarea acestei pedepse pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.
În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., s-a constatat că, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.
În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
În temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a sumei de 73.780 RON, reprezentând prejudiciul cauzat SC I. SRL (în prezent radiată).
În temeiul art. 348 rap. la art. 357 C. proc. pen., au fost declarate false următoarele înscrisuri originale: chitanţele nr. 4901615 din 25 ianuarie 2007, 4901616 din 27 ianuarie 2007, 401617 din 31 ianuarie 2007, 4901618 din 5 februarie 2007, 4901622 din 1 martie 2007, 4901623 din 7 martie 2007, 4901624 din 15 martie 2007, 4901625 din 25 martie 2007, 4901626 din 5 aprilie 2007, 4901627 din 22 aprilie 2007, 4901628 din 30 aprilie 2007, 4901629 din 2 mai 2007, 4901632 din 6 mai 2007, toate emise de SC I. SRL (filele 228-243, vol.III, d.u.p.); dispoziţiile de încasare nr. 2 din 25 ianuarie 2007, 3 din 27 ianuarie 2007, 4 din 31 ianuarie 2007, 5 din 5 februarie 2007, 6 din 10 februarie 2007, 7 din 12 februarie 2007, 8 din 22 februarie 2007, 9 din 1 martie 2007, 10 din 7 martie 2007, 11 din 15 martie 2007, 12 din 25 martie 2007, 13 din 5 aprilie 2007, 14 din 22 aprilie 2007, 15 din 30 aprilie 2007, 16 din 2 mai 2007, 17 din 6 mai 2007, toate emise în numele AF A. (filele 244-259, vol.III, d.u.p.); factura fiscală nr. 1488618 din 25 ianuarie 2007, ambele exemplare (roşu şi albastru), emisă de SC I. SRL (filele 260-261, vol.V, d.u.p.); balanţele de verificare ale SC I. SRL din lunile ianuarie-martie 2007 (filele 262-263, vol.V, d.u.p.); notele de contabilitate ale SC I. SRL (filele 264-266, vol.V, d.u.p.); registru de casă al AF A., filele 2, 3, 4, 5, 6 şi 8 (filele 267-272, vol.V, d.u.p.); decontul TVA al AF A. (filele 273-274, vol.V, d.u.p.); registrul inventar al AF A. (fila 276, vol.V, d.u.p.); jurnalul pentru cumpărături al AF A., în ceea ce priveşte menţiunile referitoare la SC I. SRL (fila 372, verso, vol.V, d.u.p.), precum şi copiile următoarelor înscrisuri: decontul TVA al AF A. (filele 24-25, 106, vol.I, d.u.p şi fila 39, vol.IV, d.u.p.); notele contabile ale SC I. SRL (filele 66-68, 73, 77, 79, vol.I, d.u.p.); registrul de încasări şi plăţi al AF A. (fila 71, vol.I, d.u.p.); factura fiscală nr. 1488618/2007 (filele 76, 127, vol.I, d.u.p., fila 38, vol.IV, d.u.p. şi fila 185, vol.V, d.u.p.); jurnalul pentru cumpărături al AF A. (fila 80, vol.I, d.u.p.); registrul inventar al AF A. (fila 90, vol.I, d.u.p.); jurnalul pentru vânzări al SC I. SRL (filele 93, 94, vol.I, d.u.p.).
În temeiul art. 347 C. proc. pen., s-a disjuns acţiunea civilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie ;i Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, nr. 736/P/2010 din 10 noiembrie 2011, înregistrat la această instanţă sub nr. 4112/98/2011, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor P.S. şi P.M.
Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmării penale şi aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ - amenda în valoare de 1000 RON faţă de G.I. cu referire la infracţiunile prev. de art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
Totodată, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de G.I. cu referire la infracţiunile prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 20 C. pen. combinat cu art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, deoarece faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, anume latura subiectivă, respectiv fapta a fost săvârşită de altă persoană şi neînceperea urmăririi penale faţă de S.I. şi V.C. cu referire la infracţiunea prev. de art. 291 C. pen., deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, lipsind latura subiectivă.
Instanţa a arătat că inculpaţii P.M. şi P.S. s-au prevalat de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., introduse prin Legea nr. 202/2010, la începutul cercetării judecătoreşti, declarând personal că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în rechizitoriu solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc şi le însuşesc.
Din analiza probelor administrate pe parcursul urmăririi penale, tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În data de 20 septembrie 2001 Societatea Comerciala I. SRL a fost înregistrată la registrul comerţului cu numărul de ordine J21/xxx/2001, având ca asociaţi pe P.Ş. (cu 50% participare la beneficii/pierderi) şi P.M. (cu 50% participare la beneficii/pierderi), aceasta din urma dobândind şi calitatea de administrator (vol. V, filele 1-3).
Obiectul principal de activitate al societăţii îl constituia prestarea de servicii pentru mecanizarea, chimizarea agriculturii şi protecţiei fitosanitară, iar cel secundar consta în cultura de cereale.
În data de 19 decembrie 2002 P.Ş. a cesionat în favoarea fratelui său P.S. (soţul lui M.P., vol. V, fila 164) părţile sociale deţinute în societatea I. SRL, perfectându-se contractul autentificat sub nr. 914 la BNP A.G.; cesiunea nu a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului (vol. II, filele 9-14,165-166; vol. V, filele 256-261).
Sub numărul 121.168 din 18 decembrie 2003 a fost înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Ialomiţa contractul individual de muncă încheiat între angajatorul S.C. I. SRL, reprezentat de administratorul P.M., şi salariatul P.S., privind angajarea acestuia în funcţia de director tehnic pe o perioadă nedeterminată (vol. V, filele 250-255).
Beneficiind de subvenţii de la statul român, SC I. SRL a achiziţionat în anii 2001-2002 mai multe utilaje agricole, respectiv un tractor, o grapa cu discuri, un plug reversibil şi o maşină de tocat vegetal, iar în anul 2004 a cumpărat, în aceleaşi condiţii, o cositoare.
SC I. SRL a desfăşurat activitate de prestări servicii în agricultură până în anul 2006 şi a depus ultimul bilanţ pentru anul 2004. În temeiul Legii nr. 300/2004, în data de 4 august 2006, Primăria Oraşului Fierbinţi Târg a autorizat Asociaţia Familială A., având ca membrii asociaţi pe soţii P.S. şi P.M., să desfăşoare activităţi de grădinărit peisagistic şi de cultivare a cerealelor, porumbului şi a altor plante (vol. I, filele 83-86).
Pentru desfăşurarea activităţilor, AF A. P.S. a primit în folosinţă gratuită utilaje agricole - tractor, plug, grapa disc şi semănătoare - de la SC I. SRL, perfectându-se un înscris sub semnătură privată (vol. V, fila 263).
Începând cu luna octombrie 2006, AF A. a efectuat prestări de servicii în agricultură, încheind contracte de arendă şi declarând veniturile realizate (vol. V, filele 264-273).
Din întregul material probator, inclusiv din declarative lui P.Ş. (vol.V, fila 87), P.S. (vol. V, filele; 318-353) şi P.M. (vol.V, filele 293-316) rezultă că, în fapt, soţii P. au administrat atât societatea I. SRL, cât şi Asociaţia familială A., deoarece împreună au luat deciziile legate de conducerea ambilor agenţi economici; s-a reţinut ca activitatea producătoare de venituri era desfăşurată numai de către P.S.
Potrivit declaraţiilor inculpatului P.S., în anii 2005-2006, pe rolul Tribunalului Ialomiţa s-a aflat un dosar comercial având ca obiect acţiunea în dizolvarea SC I. SRL, ca o consecinţă a nedepunerii situaţiei financiare pentru anul 2004.
Acţiunea a fost respinsă, deoarece P.S. a întocmit bilanţul pe care l-a depus în cursul judecăţii (vol. V, filele 344-346).
Afirmaţia este reală întrucât pe rolul Tribunalului Ialomiţa a fost înregistrat Dosarul nr. 299/98/2006 (809/COM/2006); iar prin sentinţa pronunţată la 18 iulie 2006, Tribunalul a respins cererea ONRC pentru dizolvarea SC I. SRL.
În data de 3 aprilie 2007 s-a constituit la Tribunalul Ialomiţa Dosarul comercial nr. 1237/98/2007 având ca obiect cererea promovată de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa privind dizolvarea SC I. SRL, ca urmare a nedepunerii bilanţurilor şi situaţiilor financiare pentru perioada 2005-2006.
Potrivit înscrisurilor aflate la Dosarul nr. 1237/98/2007, soţii P. au avut cunoştinţă despre existenţa şi obiectul litigiului, deoarece au primit sub semnătură o copie a acţiunii formulată de ORC şi invitaţii scrise pentru a se prezenta la judecată (vol. V, filele 237-252).
Pentru întocmirea documentelor contabile şi a bilanţurilor pentru perioada aprilie 2005 - decembrie 2006, în luna aprilie 2007, P.S. a apelat la serviciile lui G.I., căruia i-a înmânat toate înscrisurile referitoare la societate şi activitatea acesteia.
În lipsa părţilor, prin Sentinţa comercială nr. 443 din 30 aprilie 2007, Tribunalul Ialomiţa a admis cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, reprezentat de ORC Ialomiţa, şi a dispus dizolvarea SC I. SRL. Hotărârea a fost comunicată părţilor, iar în data de 10 mai 2007 administratorul P.M. a semnat de primire (vol. V, filele 253-254).
Faptul ca semnăturile de primire a documentelor procedurale şi hotărârii judecătoreşti aparţin inculpaţilor rezultă şi din concluziile experţilor criminalişti, consemnate în raportul de expertiză nr. 206 din 21 iunie 2011 (vol. III, filele 209-226).
Din declaraţiile lui G.I. (vol. V, filele 28-37), care se coroborează parţial cu declaraţiile lui P.S. (vol. V, filele 340-353) rezultă că în luna mai 2007 (ulterior dizolvării firmei) a primit vizita inculpatului care i-a propus sa întocmească şi actele contabile ale Asociaţiei Familiale A.; P.S. i-a mărturisit că SC I. SRL înregistrează restanţe la plata obligaţiilor către bugetul de stat, inclusiv la obligaţii fiscale cu stopaj la sursă şi că, datorită acestor debite, exista riscul ca SC I. SRL să piardă proprietatea asupra utilajelor agricole la executarea silită.
Inculpatul a susţinut în faţa contabilului G.I. că soluţia pentru a înlătura acest pericol constă în vânzarea utilajelor SC I. SRL către cumpărătorul AF A. şi, totodată, obţinerea de lichidităţi băneşti (pe care nu le avea) din rambursarea TVA-ului aferent acestei operaţiuni, bani cu care ar fi urmat să achite obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat.
Deşi iniţial s-a opus unei astfel de soluţii pe care a considerat-o ca lipsită de sens şi succes, ştiind că între părţile contractuale nu se plăteşte un preţ, la insistenţele inculpatului, G.I. a acceptat să întocmească documentele primare privind înstrăinarea utilajelor şi să înscrie această operaţiune în registrele contabile ale SC I. SRL şi AF A. P.S.
Ca urmare, în prezenţa şi cu participarea lui P.S., contabilul G.I. a consemnat menţiunile din factura fiscală nr. 1488618 din 25 ianuarie 2007, prin care SC I. SRL ar fi vândut Asociaţiei Familiale cele cinci utilaje agricole, precum şi menţiunile din dispoziţiile de încasare nr. 2 din 25 ianuarie 2007, 3 din 27 ianuarie 2007, 4 din 31 ianuarie 2007, 5 din 5 februarie 2007, 6 din 10 februarie 2007, 7 din 12 februarie 2007, 8 din 22 februarie 2007, 9 din 1 martie 2007, 10 din 7 martie 2007, 11 din 15 martie 2007,12 din 25 martie 2007, 13 din 5 aprilie 2007, 14 din 22 aprilie 2007, 15 din 30 aprilie 2007, 16 din 2 mai 2007, 17 din 6 mai 2007, emise în numele AF P. şi chitanţele nr. 4901615 din 25 ianuarie 2007, 4901616 din 27 ianuarie 2007, 401617 din 31 ianuarie 2007, 4901618 din 5 februarie 2070, 4901622 din 1 martie 2007, 4901623 din 7 martie 2007, 4901624 din 15 martie 2007, 4901625 din 25 martie 2007, 4901626 din 5 aprilie 2007, 4901627 din 22 aprilie 2007, 4901628 din 30 aprilie 2007, 4901629 din 2 mai 2007, 4901632 din 6 mai 2007.
Prin dispoziţiile de încasare se atestă nereal creditarea AF A. de către asociatul P.S. cu sume de cate 4.900 RON, iar prin chitanţele arătate se atestă nereal plata în rate de cate 4.900 RON a preţului utilajelor.
Factura fiscală (în ceea ce priveşte rubricile semnătura furnizor şi semnătura de primire) şi dispoziţia de plată nr. 2 din 25 ianuarie 2007 au fost semnate de inculpatul P.S., iar toate celelalte documente sus menţionate poartă semnătura efectuată de G.I.
Menţiunile manuscrise din registrul de casa AF A. P.S. pentru anul 2007, filele 2, 3, 4, 5, 6 şi 8, notele de contabilitate ale SC I. SRL din 31 ianuarie 2007, 28 februarie 2007, 31 martie 2007 şi balanţa de verificare ianuarie-martie 2007 a SC I. SRL au fost executate de G.I.
Menţiunile manuscrise de la fila 2 a registrului inventar AF A. au fost executate de către P.S., care a semnat acest înscris; tot inculpatul a subscris şi în jurnalul pentru cumpărări al asociaţiei.
G.I. recunoaşte contribuţia sa la întocmirea documentelor contabile şi susţine că, în faţa sa, P.S. a consemnat şi semnat în documentele arătate; declaraţiile lui G.I. se coroborează cu concluziile experţilor criminalişti, din raportul de expertiză nr. 89 din 23 martie 2011 (vol. III, filele 51-205).
Faptul că întocmirea documentelor contabile a avut loc doar într-o singură ocazie, în luna mai 2007, şi nu în perioada anterioară pe parcursul mai multor luni, rezultă din declaraţiile date de G.I. care se coroborează cu concluziile experţilor criminalişti, în sensul că menţiunile manuscrise şi semnăturile aplicate pe factură (ambele exemplare), pe dispoziţiile de plată, chitanţe şi documente contabile centralizatoare ale societăţii şi asociaţiei au fost executate cu materiale de scriere care au acelaşi comportament.
Ulterior, inculpata P.M. a consemnat în jurnalul pentru cumpărări al AF A. menţiuni false referitoare la achiziţia utilajelor agricole. Inculpata recunoaşte executarea acestor menţiuni (vol. V, filele 315-316), declaraţia sa coroborându-se cu concluziile din raportul de expertiză nr. 89 din 2011 (vol. III, fila 202).
Motivând modalitatea de întocmire a documentelor contabile G.I. a arătat: „am întocmit, scris şi semnat toate chitanţele prin care se dovedea încasarea banilor de către SC I. SRL, ca preţ al utilajelor. Am menţionat pe fiecare chitanţă (n.n. emisă în numele SC I. SRL) suma de 4.900 RON, deoarece exista plafonul (n.n. legal) de 5.000 RON pentru plăţi din casierie, iar modalitatea de plată prin bancă nu se putea face deoarece aceşti bani nu existau. Pentru a justifica aceste sume, am scris toate dispoziţiile de încasare în numele AF A.; (..) am întocmit factura nr. 1488618/2007, chitanţele nr. 4901615-4901632/2007 ale SC I. SRL şi dispoziţiile de încasare nr. 1-17/2007 ale AF A. la cererea lui P.S.; acesta a justifica solicitarea şi prin aceea că doreşte ca înscrisurile contabile să fie în regulă din punct de vedere formal şi trebuie să se calculeze şi TVA-ul" (vol. V, filele 33-35).
Declaraţia lui G.I. se coroborează cu concluziile din raportul de expertiza contabilă nr. 2525 din 23 mai 2011; potrivit acestora, SC I. SRL nu a încasat de la AF P.S. contravaloarea utilajelor în sumă de 73.780 RON; suma nu a fost înregistrată în registrul de casă şi nu este reflectată în decontul de TVA.
De asemenea, avându-se în vedere veniturile realizate de AF A. şi soţii P., rezultă că nu existau resurse financiare disponibile în sumă de 73.780 RON pentru achiziţionarea utilajelor.
Expertiza susţine concluzia că modalitatea de plată prin creditarea AF A. de către P.S. şi emiterea de chitanţe de către SC I. SRL a fost agreată deoarece era singura modalitate de efectuare fictivă a tranzacţiei (vol. IV, filele 111-141).
Expertul consilier parte desemnat de inculpaţi pentru a participa la efectuarea expertizei a formulat iniţial opinii separate şi contradictorii între ele însele.
Astfel, expertul consilier parte a consemnat că AF A. şi soţii P. deţineau resurse pentru cumpărarea de utilaje, dar arată că în anii 2006-2007 (n.n. singurii în care a funcţionat) asociaţia a înregistrat pierderi, iar documentele de la dosar nu dovedesc existenţa sumei de 73.780 RON în disponibilul familiei P. la momentul achiziţiei (vol. IV, filele 112-113).
Contradictorialitatea a fost înlăturată în suplimentul de expertiza contabilă (vol. IV, filele 90-99) unde experţii au concluzionat în comun că, vânzarea a fost fictivă, AF A. P.S. nu dispune de mijloacele materiale pentru o astfel de achiziţie, iar SC I. SRL nu a încasat contravaloarea utilajelor şi nu a depus decontul TVA în termen legal (vol. IV, fila 92).
În consecinţă, chiar dacă am admite că voinţa părţilor a fost în sensul înstrăinării bunurilor (după cum susţin inculpaţii P.M. şi P.S.), totuşi „vânzarea-cumpărarea" utilajelor agricole nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1650 şi următoarele C. civ.
Astfel, potrivit art. 1665 C. civ., preţul trebuie să fie sincer.
Prin preţ sincer se înţelege un preţ real, pe care părţile să-l fi stabilit nu în mod fictiv, ci în scopul de a fi cerut şi plătit în realitate. Preţul este fictiv când din intenţia ascunsă a părţilor rezultă că nu este datorat.
Cum nu au existat disponibilităţi băneşti şi nici nu a existat intenţia de a plăti între părţi (AF A. şi SC I. SRL), rezultă că preţul este fictiv, iar „vânzarea" este anulabilă, contractul putând fi recunoscut cel mult ca donaţie deghizată.
În acest mod, prin voinţa asociaţilor, patrimoniul SC I. SRL a fost diminuat cu bunuri în valoare de 73.780 RON.
În data de 26 iunie 2007 sub nr. 4825 P.S. a întocmit, semnat şi înregistrat la DGFP Ialomiţa - Administraţia Finanţelor Publice Dridu decontul de TVA, solicitând în numele asociaţiei familiale A. rambursarea taxei în suma de 12.216 RON (vol. III filele 273-274).
Data de înregistrare a decontului a fost modificată menţionându-se 2 iulie 2007.
În vederea soluţionării decontului TVA cu opţiune de rambursare, s-a dispus şi efectuat de către DGFP Ialomiţa o inspecţie fiscală parţială la AF A. P.S.
Potrivit raportului de inspecţie fiscală nr. 402249 din 10 iulie 2007, întocmit de inspectorii T.C. şi I.N., asociaţia familială a fost reprezentată în cadrul controlului de P.S., iar din verificarea documentelor contabile rezulta că „asociaţia are înregistrat TVA deductibil în suma de 12.216 RON aferent achiziţiei de utilaje agricole necesare desfăşurării activităţii (tractor, grapă disc, plug, cositoare, maşină tocat)" şi că suma negativă solicitată la rambursare coincide cu suma negativă cu drept de rambursare (vol. V, filele 73-76).
Din declaraţiile martorilor T.C. şi I.N. rezultă că documentele contabile ale AF A. (factura fiscală, note de recepţie, registrul de încasări şi plăţi, registrul inventar, jurnalul de cumpărări şi vânzări) au fost puse la dispoziţie spre a fi verificate de către asociatul P.S., iar constatările au fost consemnate în raportul nr. 402249/2007.
Martorii susţin că anterior verificărilor din iulie 2007, au efectuat un control la aceeaşi asociaţie, urmărindu-se, printre altele şi modul de stabilire a taxei pe valoare adăugată pentru perioada 28 august 2006 - 31 martie 2007, însă în evidenţele contabile ale AF A. nu au regăsit facturi, chitanţe ori alte documente contabile privind achiziţionarea de utilaje agricole (vol. V, filele 70-72).
Declaraţiile martorilor se coroborează cu menţiunile din raportul de inspecţie fiscală înregistrat la DGFP Ialomiţa sub nr. 401269 din 11 mai 2007 şi înscrisurile anexă (vol. V, filele 77-86; vol. I, filele 44-48).
Potrivit declaraţiei făcută la 11 mai 2007, P.S. a pus la dispoziţia inspectorilor toate înscrisurile contabile necesare verificărilor (vol. V, fila 86).
În ceea ce priveşte constatările fiscale referitoare la taxa pe valoare adăugată aferentă perioadei 28 august 2006 - 31 martie 2007, în baza tuturor documentelor contabile, inspectorii au stabilit că AF A. deduce TVA în suma de doar 436 RON, fiind aferentă facturilor de aprovizionare cu motorină şi îngrăşăminte chimice (vol. V, fila 79).
În anexa 1 privind TVA colectat de AF A., înscris ce a fost întocmit, semnat şi ataşat raportului de control nr. 401269 din 11 mai 2007, s-a observat cu uşurinţă că pentru perioada august 2006 - mai 2007 nu există înregistrări privind achiziţia de utilaje agricole, care ar fi trebuit să se reflecte în rubricile „baza de impozit" şi „TVA" (vol. V, filele 82-84); totodată, dacă ar fi existat achiziţiile ar fi trebuit înscrise şi în Anexa 2 privind cheltuielile, venitul brut şi venitul net, dar nu există astfel de menţiuni, iar înscrisul este semnat şi de P.S. (vol. V, fila 85).
S-a apreciat că toate aceste împrejurări dovedesc încă o data că, la 11 mai 2007, nu a existat o înstrăinare a utilajelor agricole, că toate înscrisurile şi menţiunile contabile privind „vânzarea-cumpărarea" acestora au fost întocmite în fals după jumătatea lunii mai 2007 în scopul obţinerii nelegale a rambursării TVA.
Cu adresa nr. 3325 din 24 iulie 2007, Administraţia Finanţelor Publice Dridu a comunicat DGFP Ialomiţa - Activitatea de Control Fiscal ca prin raportul de inspecţie fiscală parţială înregistrat cu nr. 402249 din 10 iulie 2007 s-a aprobat rambursarea de TVA către AF A., reprezentată de P.S., pentru suma de 12.216 RON, precizându-se că taxa în cuantumul precizat provine din facturarea unor utilaje agricole - factura nr. 1488618/2007 emisă de I. SRL, care nu a depus deconturi TVA şi declaraţiile de obligaţii.
Administraţia Financiară Dridu a solicitat să se dispună efectuarea de verificări pentru a se constata dacă operaţiunile comerciale efectuate în scopuri de TVA de către SC I. SRL sunt legale (vol. IV, fila 42).
Cu adresa nr. 3326 din 24 iulie 2007, Administraţia Finanţelor Publice Dridu a solicitat DGFP Ialomiţa să se dispună amânarea rambursării TVA, aprobată prin raportul de inspecţie fiscală nr. 402249 din 10 iulie 2007 privind pe AF A., deoarece vânzătorul SC I. SRL nu a depus decont TVA pentru perioada 2006-2007, relaţia vânzător-beneficiar este între soţ şi soţie şi nu existau elemente certe care să conducă la realitatea operaţiunilor (vol. IV, fila 43).
Constatându-se că, „furnizorul" SC I. SRL nu a depus deconturi TVA din trimestrul III 2006, DGFP Ialomiţa a dispus şi efectuat un control fiscal la această societate.
Potrivit raportului de Inspecţie nr. 402536 din 17 august 2007, rezultă că între principalii clienţi ai SC I. SRL se regăseşte AF A. P.S. şi că în perioada 1 ianuarie 2002 - 30 iunie 2007 societatea a colectat TVA în sumă de 20.213 RON, având TVA de plată în sumă de 17.560 RON (vol. V, filele 97-106), făcându-se referire şi la vânzarea utilajelor.
S-a arătat că, din declaraţiile martorilor M.D., Ş.A. şi L.C.G. rezultă că, în calitate de inspectori la DGFP Ialomiţa, au efectuat control fiscal verificând toate documentele contabile ale SC I. SRL puse la dispoziţia lor de P.S. la sediul Administraţiei Financiare Urziceni (vol. V, filele 107-109; vol. I, filele 49-58).
Deoarece s-a constatat nedepunerea declaraţiilor fiscale şi neachiziţionarea registrului unic de control, s-a întocmit procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor (vol. V, fila 94).
Considerându-se că operaţiunea comercială nu este legală, rambursarea de TVA în sumă de 12.216 RON nu s-a mai efectuat, deşi AF A. figurează şi în prezent în evidenţele fiscale cu TVA de restituit (conform comunicărilor din adresa neînregistrată a DGFP Ialomiţa - Administraţia Finanţelor Publice Dridu, primită la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 25 februarie 2011 - vol. IV, fila 44).
Prin cererea înregistrată sub nr. 14664 din 14 noiembrie 2007, Administraţia Finanţelor Publice Dridu a solicitat în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990, înscrierea de menţiuni privind numirea unui lichidator al SC I. SRL.
Prin încheierea nr. 3251 din 20 noiembrie 2007 dată de judecătorul delegat în Dosarul nr. 14664/2007, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa a admis cererea Administraţiei Finanţelor Publice Dridu şi a numit Cabinetul Individual de insolvenţă V.I. ca lichidator al SC I. SRL (vol. IV, filele 10-13).
La data de 1 februarie 2008 s-a înregistrat la Tribunalul Ialomiţa cererea de declanşare a procedurii insolvenţei SC I. SRL, formulată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ialomiţa, constituindu-se Dosarul comercial nr. 93/F la 22 februarie 2008, Tribunalul Ialomiţa - Judecătorul Sindic a admis cererea, a luat act că societatea debitoare I. SRL a fost dizolvată anterior, a deschis procedura simplificată a insolvenţei şi a numit lichidator pe Cabinetul Individual de Insolvenţă V.I. (vol. II, filele 20-24).
Din rapoartele lichidatorului judiciar şi anexe (vol. V, filele 177-190 şi vol. II, filele 139-144, 149-202, 205) rezultă că la verificările faptice şi în scripte s-a constatat lipsa oricăror disponibilităţi băneşti ale debitoarei, iar în patrimoniul acesteia se mai află subansambluri degradate ale unor utilaje agricole (cabină tractor U 445 şi semănătoare SUP21); totodată, a fost identificată la organele de poliţie factura fiscală nr. 1488618/2007 prin care SC I. SRL a vândut Asociaţiei Familiale A. P.S. alte utilaje agricole: tractor U1033DT, grapă disc GD3.2, plug PRP3X36, cositoare CMD 44, maşină de tocat NUTRV 1,5.
Menţiunile sunt similare cu constatările făcute de referentul V.C. de la Administraţia Finanţelor Publice Dridu, care în data de 18 noiembrie 2008 s-a deplasat la sediul SC I. SRL, aflat la domiciliul soţilor P., ocazie cu care a constatat ca se mai regăsesc subansambluri de utilaje agricole (cabina-tractor-445 şi semănătoare SUP21) care pot fi valorificate doar ca fier vechi (conform referatului nr. 6610 din 19 noiembrie 2008, vol. II, fila 153).
Martorul V.I. a susţinut că, în calitate de lichidator, deplasându-se la sediul SC I. SRL şi locuinţa soţilor P. a constatat lipsa tuturor utilajelor înscrise pe factura nr. 1488618/2007, iar P.S. a refuzat să indice locul unde se afla acestea (vol. V, filele 39-40).
Rapoartele lichidatorului, constatările referentului şi declaraţiile martorului V.I. se coroborează cu declaraţiile martorului D.A., care a arătat că a cumpărat de la AF A. o grapă disc pe care a văzut-o şi ridicat-o dintr-o altă locaţie decât domiciliul asociatului P.S. (vol. V, filele 56-57).
Cu alte cuvinte, ulterior dizolvării şi deschiderii procedurii de insolvenţă a debitoarei SC I. SRL, asociaţii P.S. şi P.M. au ascuns utilajele agricole ce au făcut obiectul vânzării către AF A. şi nu au oferit lichidatorului judiciar informaţii cu privire la locul unde se afla acestea, în scopul vădit de a le sustrage de la urmărire.
În procedura insolvenţei, datorită deschiderii unei cauze penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni sub nr. 1640/P/2007, în care se efectuau cercetări pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, constând în reţinerea şi nevărsarea la bugetul de stat a obligaţiilor fiscale cu reţinere la sursă, inculpaţii au depus la lichidator suma de 2925 RON, reprezentând aceste contribuţii - sumele de bani recuperate au fost distribuite ca onorariu lichidatorului judiciar (vol. V, filele 111-113 şi vol. II, fila 205).
Creanţele avute de DGFP Ialomiţa (35.638 RON), ITM Ialomiţa (60 RON) şi Primăria Fierbinţi (1.330 RON) nu au fost acoperite.
Prin Sentinţa comercială nr. 706/F din 12 decembrie 2008, Tribunalul Ialomiţa - Judecătorul Sindic a dispus închiderea procedurii falimentului şi radierea debitoarei SC I. SRL (vol. II, fila 212).
Prin acţiunea înregistrată la 17 octombrie 2008, Comitetul Creditorilor debitoarei SC I. SRL a solicitat atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere a societăţii, formându-se la Tribunalul Ialomiţa Dosarul nr. 3008/98/2008 (vol. II, filele 159-203).
Cererea a fost motivată în sensul că administratorul a folosit bunurile în folosul propriu, înstrăinând utilajele agricole către AF A., şi a ţinut o contabilitate fictivă, făcând să dispară unele documente contabile.
La data de 31 octombrie 2008, pârâta P.M. a scris, semnat şi depus o cerere de amânare a judecaţii cauzei (vol. II, fila 167).
La termenul din 28 noiembrie 2008, apărătorul pârâtei, av. S.I., a depus în apărare înscrisuri, chitanţe cu privire la bunuri şi acte justificative contabile, ataşate încheierii din 28 noiembrie 2008 se regăsesc factura fiscală nr. 1488618 din 25 ianuarie 2007 şi chitanţele nr. 4901615, 4901621, 4901617, 4901618, 4901619, 4901620, 4901628, 4901629 şi 4901632 - toate din 2007 - documente care atestă în fals vânzarea-cumpărarea utilajelor agricole şi plata unui preţ.
Din declaraţiile martorului S.I. (vol. V, filele 45-47), care se coroborează cu declaraţiile inculpatului P.S., rezultă că înscrisurile depuse la termenul din 28 noiembrie 2008 i-au fost remise de către inculpat pentru a fi utilizate în apărare, S.I. declară că nu a avut îndoieli cu privire la veridicitatea menţiunilor din aceste documente.
Prin Sentinţa comercială nr. 702/F din 12 decembrie 2008, Tribunalul Ialomiţa - Judecătorul Sindic a admis cererea Comitetului Creditorilor şi a dispus ca pârâta P.M. să suporte pasivul debitoarei SC I. SRL în sumă de 37.028 RON (vol. H filele 202-203).
Din considerentele hotărârii judecătoreşti rezultă fără echivoc că instanţa a analizat documentele contabile depuse în apărare de către pârâtă, reţinând că starea de insolvenţă a debitoarei s-a datorat şi transferului de bunuri către AF A., preţul încasat nefiind înregistrat în contabilitatea firmei.
Împotriva Sentinţei nr. 702/2008 P.M. a formulat recurs.
La datele de 27 martie 2009 şi 30 aprilie 2009 P.M. a semnat şi depus la Dosarul nr. 3008/98/2008 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, o cerere de amânare a judecaţii cauzei şi concluzii scrise.
În practicaua Deciziei comerciale nr. 666R din 30 aprilie 2009, se arată că la termenul de judecată din aceeaşi dată apărătorul recurentei, avocat I.C., a depus înscrisuri în apărare (vol. II, fila 235).
Ataşate deciziei comerciale se regăsesc documentele produse ca probe, între care se regăsesc factura nr. 1488618 din 25 ianuarie 2007, nota de contabilitate nr. 1 din 31 ianuarie 2007, registrul jurnal din luna ianuarie 2007 şi balanţele de verificare ale SC I. SRL, ce atestă în fals vânzarea-cumpărarea utilajelor agricole şi cuprinde înregistrări contabile nereale privind încasarea preţului (vol. II, filele 214-216, 230-234).
Din declaraţiile martorului V. (fostă I.) C., care se coroborează parţial cu declaraţiile lui P.S., rezultă că înscrisurile depuse la termenul din 30 aprilie 2009 i-au fost remise de către soţii P.M. şi P.S. Martorul declară că nu a avut îndoieli cu privire la veridicitatea conţinutului documentelor (vol. V, fila 49).
Prin Decizia comercială nr. 66/R din 30 aprilie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia aVI-a comercială, a admis recursul şi, modificând sentinţa atacată, a respins - ca neîntemeiată - cererea formulată de Comitetul Creditorilor (vol. II, filele 235-236).
Din considerentele deciziei rezultă că, pronunţând o astfel de soluţie, Curtea a avut în vedere împrejurări rezultate din factura de vânzare-cumpărare şi înregistrarea operaţiunii în notele contabile, registrul jurnal şi balanţa de verificare ale debitoarei.
După finalizarea acestor litigii, sub antetul furnizorului AF A., inculpatul P.S. a vândut tractorul 1033DT, grapa disc CD4,2 şi plugul PRP, primind în schimb de la cumpărătorii A.P., D.A. şi Pana Tudor un preţ total în suma de 19.765,2 RON.
În data de 30 iunie 2010 AF A. a fost radiată.
S-a mai arătat că, potrivit art. 2371 alin. (3) şi 4 din Legea nr. 31/1990, republicată şi modificată, asociatul care, în frauda creditorilor abuzează de caracterul limitat al răspunderii sale şi de personalitatea juridică distinctă a societăţii, răspunde nelimitat pentru obligaţiile neachitate ale societăţii dizolvate, respectiv lichidate.
Răspunderea asociatului devine nelimitată în special atunci când acesta dispune de bunurile societăţii ca şi cum ar fi bunurile proprii sau dacă diminuează activul societăţii în beneficiul personal ori al unor terţi, cunoscând sau trebuind să cunoască faptul că în acest mod societatea nu va mai fi în măsura să îşi execute obligaţiile.
Ştiind că societatea I. SRL a fost dizolvată şi că înregistrează datorii la bugetul de stat, în scopul sustragerii de la plata acestora, inculpaţii P.S. şi P.M. au diminuat patrimoniul societăţii, evidenţiind contabil cu ajutorul lui G.I. operaţiunea fictivă de vânzare cumpărare de active, cu consecinţa creării unui prejudiciu la bugetul consolidat al statului în suma de 37.028 RON, reprezentând creanţele DGFP Ialomiţa, ITM Ialomiţa şi Primăriei Fierbinţi-Târg.
În calitate de asociaţi la SC I. SRL şi AF A. P.S. şi P.M. au stabilit împreună, cu rea credinţă, taxe pentru obţinerea fără drept a unor sume de bani cu titlu de rambursare de TVA de la bugetul de stat, cererea de restituire fiind aprobată; urmarea nu s-a produs datorită suspendării plăţii.
Cu participarea lui G.I., cunoscând că SC I. SRL a fost dizolvată şi există obligaţii fiscale restante, P.S. şi P.M. au falsificat evidenţa contabilă şi au ascuns activele averii societăţii.
Inculpaţii au falsificat, cu ajutorul lui G.I., şi folosit la controalele ANAF- DGFP Ialomiţa mai multe înscrisuri contabile ale AF A.; de asemenea, prin aceste înregistrări inexacte au denaturat cheltuielile veniturilor şi rezultatele financiare ale asociaţiei.
Inculpatul P.S. a folosit înscrisurile contabile falsificate ale SC I. SRL la efectuarea controalelor ANAF- DGFP Ialomiţa, în procedura de judecată desfăşurată în Dosarul nr. 3008/98/2008 al Tribunalului Ialomiţa şi, cu participarea inculpatei P.M., la soluţionarea Dosarului nr. 3008/98/2008 al Curţii de Apel Bucureşti.
În calitate de asociaţi, administrator şi director la SC I. SRL, prin înstrăinarea activelor acesteia, P.S. şi P.M. au folosit cu rea credinţă bunurile societăţii în scop vădit contrar intereselor acesteia, în folosul AF A. în care aveau în mod direct interese şi, în final, în scopul de a-şi satisface nevoi personale, cauzând în patrimoniul societăţii un prejudiciu în sumă de 73.780 RON.
Prima instanţă a reţinut că mijloacele de probă de la urmărirea penală sunt: nota de Constatare nr. 402050 din 8 noiembrie 2007 a Gărzii Financiare - Secţia lalomiţa (vol. I şi anexe 10 - 15);declaraţiile inculpatei P.M. (vol. I, fila 17; vol. V, filele 293-301, 306-316); declaraţiile inculpatului P.S. (vol. I, fila 21; vol. V, filele 318-327, 332-353); declaraţia martorului G.T. (vol. I, fila 22); adresa nr. 823 din 3 februarie 2010 emisă de Administraţia Finanţelor Publice Dridu (vol. I, fila 23); copia decontului TVA AF A. (vol. I, filele 24-26, 106-107); copii deconturi TVA SC I. SRL (vol. I, filele 26-29); raport de expertiză contabilă Dosar nr. 1493/P/2007 şi anexe (vol. I, filele 30-37); raport de inspecţie fiscală nr. 401269 din 11 mai 2007 (vol. I, filele 44-48); raport de inspecţie fiscală nr. 402536 din 17 august 2007 (vol. I, filele 49-58); raport de inspecţie fiscală nr. 402249 din 10 iulie 2007 şi anexe (vol. I, filele 59-65); copii note de contabilitate SC I. SRL din 31 ianuarie 2007, 28 februarie 2007 şi 31 martie 2007 (vol. I, filele 66-68, 73, 77-79); fişa sintetică totală AF A. (vol. I, filele 69 şi 87); copie registru de încasări şi plăţi AF A. pentru anul 2006 (vol. I, fila 70); copie registru de încasări şi plăţi AF A. pentru anul 2007 (vol. I, filele 71-72, 81-82); copie registru jurnal SC I. SRL (vol. I, fila 74); autorizaţia nr. 5 din 4 august 2006 privind înfiinţarea AF A. (vol. I, filele 75 şi 84); copie factură fiscală nr. 1488618 din 25 ianuarie 2007 (vol. I, fila 76); copie jurnal pentru cumpărări AF A. (vol. I, fila 80); certificat de înregistrare fiscală AF A. (vol. I, fila 83); contract de asociere AF A. (vol. I, filele 85-86); registru inventar AF A. (vol. I, fila 90); situaţii TVA de rambursat (vol. I, filele 91-93, 99-101); jurnal pentru vânzări I. SRL (vol. I, filele 93-94); declaraţii fiscale (vol. I, filele 95-98); documente cumulative SC I. SRL (vol. I, filele 102-105); copii deconturi TVA (vol. I, filele 108-111); SC B.I. SA (vol. filele 112-121); adresa nr. 3794 din 10 decembrie 2007 a Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală lalomiţa, împreună cu anexe (vol. I, filele 122-130); proces verbal ridicare înscrisuri contabile împreună cu aceste documente din anii 2005-2006, apaţinând SC I. SRL (vol. I, filele 131-295); documente contabile emise de SC M.P.C. SRL (vol. I, filele 297-299); documente contabile emise de SC F. SA (vol. I, filele 300-302); date privind SC I. SRL (vol. I, filele 303-305); copie Decizie comercială nr. 606R din 30 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială (vol. I, filele 327-329); proces verbal de identificare şi ridicare înscrisuri de la Dosarul nr. 452/98/2008 al Tribunalului lalomiţa, împreună cu aceste documente (vol. II, filele 1-158); proces verbal de identificare şi ridicare înscrisuri de la Dosarul nr. 3008/98/2008 al Tribunalului lalomiţa, împreună cu aceste documente (vol. II, filele 159-203); proces verbal de identificare şi ridicare înscrisuri de la Dosarul nr. 3008/98/2008 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, împreună cu aceste documente (vol. II, filele 204-236); proces verbal de identificare şi ridicare înscrisuri de la Dosarul nr. 1237/98/2007 al Tribunalului lalomiţa, împreună cu aceste documente (vol. II, filele 237-256); proces verbal privind scripte de comparaţie ale lui G.I. (vol. II, filele 19-28); proces verbal privind scripte de comparaţie ale M.P. (vol. II, filele 29-38); proces verbal privind scripte de comparaţie ale lui P.S. (vol. II, filele 39-48); raportul de expertiză criminalistică nr. 89 din 23 martie 2011 (vol. III, filele 49-206); raportul de expertiză criminalistică nr. 206 din 21 iunie 2011 (vol. III, filele 207-227); chitanţele în original nr. 4901615 din 25 ianuarie 2007, 4901616 din 27 ianuarie 2007, 401617 din 31 ianuarie 2007, 4901618 din 5 februarie 2070, 4901622 din 1 martie 2007, 4901623 din 7 martie 2007, 4901624 din 15 martie 2007, 4901625 din 25 martie 2007, 4901626 din 5 aprilie 2007, 4901627 din 22 aprilie 2007,4901628 din 30 aprilie 2007, 4901629 din 2 mai 2007, 4901632 din 6 mai 2007 -emise de SC I. SRL (vol. III, filele 228-243); dispoziţiile de încasare în original nr. 2 din 25 ianuarie 2007, 3 din 27 ianuarie 2007,4 din 31 ianuarie 2007, 5 din 5 februarie 2007, 6 din 10 februarie 2007, 7 din 12 februarie 2007, 8 din 22 februarie 2007, 9 din 1 martie 2007,10 din 7 martie 2007, 11 din 15 martie 2007, 12 din 25 martie 2007,13 din 5 aprilie 2007, 14 din 22 aprilie 2007, 15 din 30 aprilie 2007, 16 din 2 mai 2007, 17 din 6 mai 2007 - emise în numele AF A. P.S. (vol. III, filele 244-259); factura fiscală nr. 1488618 din 25 ianuarie 2007, exemplarele 1 şi 2 (albastru şi roşu), în original, emisă de SC I. SRL (vol. III filele 260-261); balanţa de verificare pe lunile ianuarie-martie 2007 SC I. SRL, în original, 2 file (vol.III, filele 262-263); notele de contabilitate ale SC I. SRL din 31 ianuarie 2007, 28 februarie 2007 şi 31 martie 2007, 3 file, în original (vol. III, filele 264-266); registrul de casă al AF A. P.S., filele 2,3, 8 4, 6, 5, în original, 6 file (vol. III, filele 267-272); decontul TVA AF A., înregistrat la AFP Dridu sub nr. 4825 din 2 iulie 2007, în original, 2 file (vol. III, filele 273-274); registrul inventar AF A., în original (vol. III, filele 275-370); jurnalul pentru cumpărări AF A., în original (vol. III, filele 371-463); adresa nr. 1125 din 31 martie 2011 ORC Ialomiţa şi anexe (vol. IV, filele 1-19); adresa nr. 101.144 din 31 ianuarie 2011 emisă de DGFP Ialomiţa (vol. IV, filele 20-22 şi 71-73); adresa nr. 609 din 8 februarie 2011 emisă de Primăria Oraşului Fierbinţi Târg (vol. IV, filele 22 şi 65-68); adresa nr. 4305 din 29 iulie 2010 emisă de Administraţia Finanţelor Publice Dridu împreună cu anexele: raport de inspecţie fiscală nr. 402536 din 17 august 2007, nr. 402249 din 10 iulie 2007, adresa nr. 3325/2007 şi nr. 3326/2007 (vol. IV, filele 23-43); adresa emisă fără număr şi dată de către Administraţia Finanţelor Publice Dridu (înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 25 februarie 2011), împreună cu fişele sintetice totale şi deconturi TVA ale AF A. şi SC I. SRL (vol. IV, filele 44-61); adresa nr. 102.090 din 19 februarie 2011 emisă de DGFP Ialomiţa (vol. IV, filele 62-64; 69-70); raportul de expertiză contabilă nr. 2525 din 23 mai 2011 (vol.IV filele 100-141); supliment la raportul de expertiză contabilă nr. 2525 din 23 mai 2011 (vol I, filele 90-99); cerere din 18 februarie 2011 privind administrarea de probe prin depunerea de înscrisuri, formulată de P.S., împreună cu documentele ataşate (vol.IV, filele 142-147); cerere din 4 aprilie 2011 privind administrarea de probe prin depunerea de înscrisuri, formulată de P.S., împreună cu documentele ataşate (vol. IV, filele 148-180); comunicarea nr. 1895 din 10 mai 2011 emisă de A.P.S., împreună cu anexele (vol. IV, filele 185-212); comunicarea nr. R 6578 din 30 decembrie 2010 emisă de BCR, împreună cu extrase de cont (vol. IV, filele 213-219); declaraţiile martorilor G.I. (vol. V, filele 28-38); V.I. (vol. V, filele 39-44); S.I. (vol. V, filele 45-47); V. (fostă I.) C. (vol. V, fila 49); A.P. (vol. V, filele 50-55); D.A. (vol. V, filele 56-57); P.T. (vol. V, filele 58-62); proces verbal identificare şi ridicare înscrisuri, împreună cu aceste documente (vol. V, filele 63-69); declaraţia martorului I.N. (vol. V, fila 70); declaraţia martorului T.C., împreună cu documentele depuse de acesta la dosar: rapoartele de Inspecţie nr. 402249/2007. 401269/2007 şi anexele acestora (vol. V, filele 71-86); declaraţia martorului P.Ş. (vol. V, fila 87); proces verbal de ridicare înscrisuri împreună cu documentele ataşate (vol. V, filele 89-106); declaraţia martorilor M.D. (vol. V, fila 107); Ş.A. (vol. V, fila 108); L.C.G. (vol. V, fila 109); proces verbal de identificare şi ridicare înscrisuri de la Dosarul penal nr. 1640/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni, împreună cu documentele ataşate (vol. V, filele 112-133); proces verbal de primire la dosar a înscrisurilor contabile aparţinând AF A. (vol. V, filele 134-140); proces verbal de restituire a înscrisurilor contabile aparţinând AF A. (vol. V, filele 141-147); declaraţiile martorilor C.A. (vol. V, filele 155-156 200); T.M. (vol. V, filele 157-159; 202-203); R.S. (vol. V, filele 160-161, 201); C.C. (vol. V, filele 162-163, 199); certificat de căsătorie al soţilor P.S. şi P.M. (vol. V, fila 164); Sentinţa comercială nr. 93F din 22 februarie 2008 a Tribunalului Ialomiţa - Judecătorul Sindic (vol. V, filele 165-168); rapoartele lichidatorului şi anexe (vol. V, filele 169-193); extrase de cont BCR (vol. V, filele 204-210); comunicarea nr. 4329/2010 emisă de Grupul Şcolar Agricol Fierbinţi Târg (vol. V, fila 211); proces verbal de primire înscrisuri, împreună cu documentele depuse la dosar (vol. V, filele 212-219); comunicarea nr. 7843 din 27 octombrie 2010 a Administraţiei Finanţelor Publice Dridu şi documentele anexă (vol. V, filele 225-229); comunicarea nr. 9456 din 16 noiembrie 2010 a Administraţiei Finanţelor Publice Dridu împreună cu adeverinţele de venit ale soţilor P. pentru perioada 2001-2007 (vol. V, filele 230-245); copie ale Ordonanţelor nr. 301/P/2005 şi nr. 985/P/1996 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni (vol. V, filele 246-255); adresa nr. 59 din 28 martie 2011 a BNP A.G., împreună cu anexele privind cesionarea părţilor sociale de la SC I. SRL (vol:V, filele 256-262); proces verbal privind comodatul încheiat între SC I. SRL şi AF A. (vol. V, fila 263); declaraţiile privind veniturile realizate de către inculpată (vol.V, filele 264-268); contract de asociere AF A. (vol.V, fila 269); situaţia contractelor de arendă (vol.V, fila 271); decizii de impunere (vol.V, filele 272-273); adresa nr. 406306AA din 24 februarie 2011 a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa (vol.V, fila 285); cazierele judiciare ale inculpaţilor (vol.V, filele 286-287).
Inculpaţii au declarat în faţa instanţei că sunt de acord ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunosc şi le însuşesc. De asemenea, au solicitat disjungerea acţiunii civile.
Tribunalul, a constatat că faptele aşa cum au fost prezentate există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţi.
În drept, prima instanţă a reţinut că faptele inculpatului P.S. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:
- complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, modificată, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în calitate de asociat, director şi al doilea administrator în fapt la SC I. SRL, ştiind că firma a fost dizolvată şi înregistrează restanţe la plata obligaţiilor fiscale, în scopul sustragerii de la plata acestora, a ajutat pe P.M. să diminueze patrimoniul societăţii, evidenţiind contabil cu ajutorul lui G.I. operaţiunea fictivă de vânzare-cumpărare de active, cu consecinţa creării unui prejudiciu la bugetul consolidat al statului în suma de 37.028 RON, reprezentând creanţele DGFP Ialomiţa, ITM Ialomiţa şi ale Primăriei Fierbinţi Târg;
- tentativă la evaziune fiscală prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, modificată, constând în aceea că, împreună cu P.M., în calitate de asociaţi la AF A. P.S. au stabilit cu rea-credinţă taxe pentru obţinerea fără drept a unor sume de bani cu titlu de rambursare TVA de la bugetul de stat, urmare care nu s-a produs (deşi cererea a fost aprobată), deoarece procedura de restituire a fost suspendată;
- bancrută frauduloasă prev. de art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006, modificată, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., constând în aceea că, ştiind de existenţa unor restanţe la plata obligaţiilor fiscale şi că firma a fost dizolvată, împreună P.M. şi G.I. au falsificat evidenţa contabilă şi au ascuns activele averii SC I. SRL;
- abuz în contra intereselor societăţii, prevăzută de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată şi modificată, constând în aceea că, în calitate de asociat şi director la SC I. SRL împreună cu P.M. au folosit cu rea credinţă bunurile societăţii (utilaje agricole) într-un scop vădit contrar intereselor firmei, în folosul AF A. P.S. şi, în final, în scopul de a-şi satisface interesul personal, cauzând patrimoniului societăţii un prejudiciu în valoare de 73.780 RON;
- fals intelectual prevăzut de legea contabilităţii, prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991, modificată, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., constând în aceea că împreună cu P.M. şi G.I. au efectuat înregistrări inexacte în contabilitatea AF A. cu consecinţa denaturării cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor financiare ale asociaţiei;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 75 lit. a) C. pen., constând în faptul că împreună cu P.M. şi G.I. au falsificat şi folosit la controalele ANAF - DGFP Ialomiţa înscrisuri contabile ale AF A.;
- uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), constând în aceea că a folosit înscrisuri contabile falsificate ale SC I. SRL la efectuarea controalelor ANAF, la soluţionarea Dosarului comercial nr. 3008/98/2008 al Tribunalului Ialomiţa şi, împreună cu P.M., la judecarea recursului de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în Dosarul nr. 3008/98/2008;
- fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), constând în faptul că a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului în decontul TVA depus la Administraţia Finanţelor Publice Dridu.
Cât priveşte faptele săvârşite de inculpata P.M., instanţa a reţinut că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor:
- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, modificată, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în calitate de administrator, ştiind că firma a fost dizolvată şi înregistrează restanţe la plata obligaţiilor fiscale, în scopul sustragerii de la plata acestora , împreună cu P.S. şi G.I. a evidenţiat în actele contabile ale societăţii operaţiunea fictivă de vânzare-cumpărare de active, cu consecinţa diminuării patrimoniului firmei şi crearea unui prejudiciu la bugetul consolidat al statului în sumă de 37.028 RON, reprezentând creanţele DGFP Ialomiţa, ITM Ialomiţa şi Primăriei Fierbinţi Târg;
- complicitate la tentativa de evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) combinat cu art. 20 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, modificată, constând în aceea că în calitate de asociat la AF A., a ajutat prin completarea unui registru contabil al asociaţiei şi susţinerea voinţei infracţionale la stabilirea cu rea-credinţă a taxelor pentru obţinerea fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursare TVA de la bugetul de stat, urmare care nu s-a produs (deşi cererea a fost aprobată) deoarece procedura de restituire a fost suspendată;
- complicitate la bancrută frauduloasă, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006, modificată, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., constând în faptul că, având ştiinţă de existenţa unor restanţe la plata obligaţiilor fiscale şi că SC I. SRL a fost dizolvată, a pus la dispoziţia lui P.S. şi G.I. actele de evidenţă contabilă ale SC I. SRL pentru ca acestea să fie falsificate şi a susţinut rezoluţia infracţională de a ascunde activele averii societăţii;
- abuz contra intereselor societăţii, prevăzută de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată şi modificată, constând în faptul că, în calitate de asociat şi administrator la SC I. SRL împreună cu P.S. au folosit cu rea credinţă bunurile societăţii (utilajele agricole) într-un scop vădit contrar intereselor firmei, în folosul AF A. şi, în final, în scopul de a-şi satisface interesul personal, cauzând patrimoniului societăţii un prejudiciu în sumă de 73.780 RON;
- fals intelectual, prevăzut de Legea contabilităţii, prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991, modificată, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., constând în faptul că împreună cu P.S. şi G.I. au efectuat înregistrări inexacte în contabilitatea AF A. cu consecinţa denaturării cheltuielilor, veniturilor rezultatelor financiare ale asociaţiei;
- uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., constând în aceea că împreună cu P.S. au folosit înscrisurile contabile falsificate ale SC I. SRL în procedura judiciară desfăşurată în Dosarul comercial nr. 3008/98/2008 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 75 lit. a) din C. pen., constând în aceea că împreună cu G.I. şi P.S. au falsificat înscrisuri contabile ale AF A. care au fost înmânate şi utilizate de P.S. la controalele ANAF - DGFP Ialomiţa.
Tribunalul a respins cererea de schimbare a încadrării juridice prin înlăturarea agravantei prev. de art. 75 lit. a) C. pen. referitor la săvârşirea faptelor de trei sau mai multe persoane împreună întrucât, s-a apreciat că rezultă din probele administrate la urmărirea penală comiterea infracţiunii de către trei persoane şi anume inculpaţii şi făptuitorul G.I., contabilul societăţii.
S-a subliniat că, dacă prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale şi aplicarea unei amenzi administrative faţă de făptuitor, acesta a participat împreună cu cei doi inculpaţi la comiterea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată. În consecinţă, inculpaţii au fost condamnaţi pentru faptele ce constituie infracţiuni aşa cum au fost încadrate prin rechizitoriu.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare, gradul de pericol social concret al faptelor, limitele de pedeapsă prev. de lege, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, urmările acestora şi persoana inculpatului, astfel încât să se realizeze eficient scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen.
Stabilirea limitelor de pedeapsă s-a făcut ţinând seama de incidenţa prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Fiind o cauză legală de reducere a limitelor de pedeapsă prev. de lege pentru infracţiunile săvârşite, s-a menţionat că incidenţa prev. de art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., se va regăsi şi în dispozitivul hotărârii.
Cât priveşte persoana inculpaţilor Tribunalul a reţinut că nu au antecedente penale, au conduită bună în familie şi societate, sunt absolvenţi de studii superioare, profesori la Grupul Şcolar Fierbinţi. Inculpaţii au recunoscut în faţa instanţei comiterea faptelor, solicitând a fi judecaţi potrivit art. 3201 C. proc. pen.
Având în vedere şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege, Tribunalul a apreciat că poate da relevanţă disp. art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. privitor la circumstanţele atenuante după aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prev. de lege pentru fiecare infracţiune.
Împotriva sentinţei au formulat apel inculpaţii P.S. şi P.M.
Prin Decizia penală nr. 266 din 8 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, au fost admise apelurile declarate de inculpaţi, a fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând:
I. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, aplicată inculpatului P.S. prin sentinţa penală apelată, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.
În temeiul art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică din infracţiunile de tentativă la evaziune fiscală şi fals în declaraţii, prevăzute de art. 20 C. pen. rap. la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 şi respectiv de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), în infracţiunea de tentativă la evaziune fiscală, prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.
1. În temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) şi art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală.
2. În temeiul art. 20 C. pen. rap. la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la evaziune fiscală.
3. În temeiul art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) şi art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă.
4. În temeiul art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz contra intereselor societăţii.
5. În temeiul art. 43 din Legea nr. 82/1991 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) şi art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în acte contabile.
6. În temeiul art. 290 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) şi art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza a II-a şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1.000 RON amendă penală, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.
7. În temeiul art. 291 teza a II-a cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza a II-a C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1.000 RON amendă penală, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, în formă continuată.
În temeiul art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. e) C. pen., au fost contopite pedepsele astfel stabilite şi a fost aplicată inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.
A fost menţinută aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. cu privire la pedeapsa rezultantă, în sensul suspendării condiţionate a executării acesteia pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.
II. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, aplicată inculpatei P.M. prin sentinţa penală apelată, în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor.
1. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) şi art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
2. În temeiul art. 26 comb. cu art. 20 C. pen. rap. la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la evaziune fiscală.
3. În temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) şi art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la bancrută frauduloasă.
4. În temeiul art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz contra intereselor societăţii.
5. În temeiul art. 43 din Legea nr. 82/1991 în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) şi art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în acte contabile.
6. În temeiul art. 290 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) şi art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza a II-a şi art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 1.000 RON amendă penală, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.
7. În temeiul art. 291 teza a II-a C. pen. în ref. la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) teza a II-a C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 500 RON amendă penală, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals.
În temeiul art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. e) C. pen., au fost contopite pedepsele astfel stabilite şi a fost aplicată inculpatei pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.
A fost menţinută aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. cu privire la pedeapsa rezultantă, în sensul suspendării condiţionate a executării acesteia pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.
În temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la fiecare dintre cei doi inculpaţi suma de câte 15.237,6 RON.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că prima instanţă a stabilit o situaţie de fapt conformă probatoriului administrat în faza de urmărire penală, pe care l-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaraţiile inculpaţilor, care au recunoscut-o întocmai, prin opţiunea exprimată pentru desfăşurarea judecăţii potrivit procedurii simplificate, bazată pe recunoaşterea vinovăţiei, în condiţiile reglementate de art. 3201 C. proc. pen.
Astfel, s-a reţinut în mod corect săvârşirea de către inculpaţi a faptelor ce fac obiectul trimiterii lor în judecată, care, sintetizate, au presupus, în materialitatea lor, următoarele acţiuni (necontestate):
În raport cu SC I. SRL:
1. În luna mai 2007, inculpata P.M. (în calitate de asociat şi administrator de drept al societăţii), după dizolvarea acesteia (dispusă la cererea Oficiului Registrului Comerţului, pentru nedepunerea bilanţurilor şi situaţiilor financiare aferente anilor 2005-2006, în baza Sentinţei comerciale nr. 443 din data de 30 aprilie 2007, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa în Dosarul nr. 1237/98/2007), cunoscând că societatea pe care o administra figura cu obligaţii fiscale restante către bugetul consolidat al statului, a evidenţiat, prin intermediul inculpatului P.S. (soţul său, dar şi cel de-al doilea asociat, directorul tehnic şi administratorul în fapt al societăţii) şi a contabilului G.I. (anume contactat de către cel din urmă), în actele contabile, în scopul sustragerii de la plata acelor obligaţii, în cadrul previzibilei proceduri judiciare de insolvenţă (care a şi fost declanşată ulterior, prin cererea depusă de D.G.F.P. Ialomiţa la data de 1 februarie 2008), o operaţiune fictivă de vânzare a principalelor bunuri aflate în patrimoniul societăţii, care puteau fi executate silit, respectiv cinci utilaje agricole (tractorul U1033DT, grapa disc GD4,2, plugul PRP3X36, cositoarea CMD44 şi maşina de tocat vegetale NUTRV1,5), către AF A. (la care ambii inculpaţi erau, de asemenea, membrii asociaţi), creând astfel bugetului respectiv un prejudiciu în sumă totală de 37.028 RON, constând în creanţe ale D.G.F.P. Ialomiţa (35.638 RON), I.T.M. Ialomiţa (60 RON) şi Primăriei oraşului Fierbinţi Târg (1.330 RON);
2. În cadrul operaţiunii anterior menţionate, inculpatul P.S. şi contabilul G.I., în mod nemijlocit, cu ajutorul inculpatei P.M., cunoscând împrejurarea dizolvării societăţii, precum şi existenţa obligaţiilor fiscale deja precizate, au ascuns cea mai mare parte din activul patrimoniului acesteia, prin falsificarea evidenţei contabile, în sensul menţionării fictive a ieşirii celor cinci utilaje agricole din acel patrimoniu, prin vânzare către AF A., conform înscrisurilor întocmite de ei în fals, inclusiv în ceea ce priveşte data acestora (factura fiscală nr. 1488618 şi 13 chitanţe de încasare a preţului de la asociaţia pretins cumpărătoare);
3. Inculpaţii P.S. şi P.M., de comun acord, au folosit cu rea-credinţă bunurile societăţii (cele cinci utilaje agricole), într-un scop contrar intereselor acesteia, în folosul AF A. (la care, astfel cum deja s-a evidenţiat, erau membrii asociaţi) şi, în final, în interesul personal, cauzând societăţii respective un prejudiciu în cuantum de 73.780 RON, reprezentând contravaloarea acelor bunuri (dintre care trei, respectiv tractorul, grapa disc şi plugul, au fost vândute de inculpatul P.S., în numele AF A., cu suma totală de 19.765,2 RON, iar celelalte două, respectiv cositoarea şi maşina de tocat vegetale, nu au mai putut fi identificate);
4. Inculpaţii P.S. şi P.M. au folosit înscrisurile contabile falsificate (care atestau operaţiunea fictivă de vânzare a celor cinci utilaje agricole), cel dintâi la efectuarea controlului fiscal întreprins de D.G.F.P. Ialomiţa, în cadrul procedurii de soluţionare a cererii de rambursare TVA depusă de AF A. (finalizat prin Raportul de inspecţie fiscală nr. 402536 din data de 17 august 2007) şi la soluţionarea, în primă instanţă, de către Tribunalul Ialomiţa - Judecătorul Sindic, a Dosarului nr. 3008/98/2008, având ca obiect cererea Comitetului Creditorilor de angajare a răspunderii organelor de conducere ale societăţii pentru debitele nerecuperate (admisă prin Sentinţa comercială nr. 702/F din data de 12 decembrie 2008) şi, amândoi, la soluţionarea aceluiaşi dosar de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, care, admiţând recursul, a respins cererea respectivă.
Prima instanţă de control judiciar a reţinut că faptele anterior menţionate întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (fapta de la pct. 1), în forma de participaţie a autoratului (pentru inculpata P.M.) şi respectiv în forma de participaţie a complicităţii, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) (pentru inculpatul P.S. şi făptuitorul G.I., faţă de care, prin rechizitoriu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, pe considerentul lipsei vinovăţiei), de bancrută frauduloasă, prevăzută de art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (fapta de la pct. 2), în forma de participaţie a coautoratului (pentru inculpatul P.S. şi făptuitorul G.I., faţă de care, prin rechizitoriu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale şi aplicarea unei amenzi administrative, pe motivul lipsei de pericol social) şi respectiv în forma de participaţie a complicităţii, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) (pentru inculpata P.M.), de abuz contra intereselor societăţii, prevăzută de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (fapta de la pct. 3), în forma de participaţie a coautoratului (pentru ambii inculpaţi) şi de uz de fals, prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. (fapta de la pct. 4), săvârşită în forma continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (în cazul inculpatului P.S., autor a trei acte materiale, comise în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice) şi respectiv în forma simplă (în cazul inculpatei P.M., autoarea unui singur act material).
În raport cu AF A.:
5. La data de 2 iulie 2007, inculpatul P.S. (în calitate de membru asociat al AF A.), cu ajutorul inculpatei P.M. (soţia sa şi cel de-al doilea membru asociat al asociaţiei), a stabilit cu rea-credinţă, prin decontul înregistrat sub nr. 4825 la Administraţia Finanţelor Publice Dridu, iar apoi sub nr. 502249 la D.G.F.P. Ialomiţa, în raport cu operaţiunea fictivă de cumpărare a celor cinci utilaje agricole de la SC I. SRL, o taxă nereală, în vederea obţinerii sumei de 12.216 RON, cu titlu de rambursare TVA de la bugetul de stat, urmare care nu s-a produs, întrucât, deşi cererea a fost aprobată prin Raportul de inspecţie fiscală nr. 402249 din data de 10 iulie 2007, procedura de restituire a fost ulterior suspendată, operaţiunea respectivă fiind considerată frauduloasă;
6. În luna mai 2007, corespunzător operaţiunii fictive înregistrate în contabilitatea SC I. SRL, inculpatul P.S., inculpata P.M. şi contabilul G.I., împreună, în mod nemijlocit şi cu ştiinţă, au fost efectuate înregistrări nereale în contabilitatea asociaţiei (privitoare la creditarea acesteia de către cel dintâi, în baza a 16 dispoziţii de încasare întocmite în fals, inclusiv în ceea ce priveşte data lor şi respectiv la cumpărarea, cu suma pretins creditată, a celor cinci utilaje agricole anterior menţionate), cu consecinţa denaturării veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare.
7. În aceeaşi lună, inculpatul P.S., inculpata P.M. şi contabilul G.I., împreună, au falsificat înscrisurile contabile ale asociaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte data lor (cele 16 dispoziţii de încasare anterior menţionate, notele de recepţie, registrul de casă, registrul inventar, registrul de încasări şi plăţi, jurnalul de cumpărări), prin care se atesta operaţiunea fictivă de cumpărare a celor cinci utilaje agricole, care au fost folosite apoi de către cel dintâi la controlul efectuat de D.G.F.P. Ialomiţa, ca urmare a depunerii decontului TVA (finalizat prin Raportul de inspecţie fiscală nr. 402249 din data de 10 iulie 2007).
S-a reţinut că faptele anterior menţionate întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la evaziune fiscală, prevăzută de art. 20 rap. la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 (fapta de la pct. 5), în forma de participaţie a autoratului (pentru inculpatul P.S.) şi respectiv în forma de participaţie a complicităţii, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) (pentru inculpata P.M.), de fals intelectual în acte contabile, prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (fapta de la pct. 6), în forma de participaţie a coautoratului (pentru ambii inculpaţi şi făptuitorul G.I., faţă de care, prin rechizitoriu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale şi aplicarea unei amenzi administrative, pe considerentul lipsei de pericol social) şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (fapta de la pct. 7), săvârşită în forma de participaţie a coautoratului şi, totodată, în forma continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), având în vedere falsificarea, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a mai multor asemenea înscrisuri, folosite apoi în faţa organului de control fiscal (în cazul ambilor inculpaţi şi a făptuitorului G.I., faţă de care, prin rechizitoriu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale şi aplicarea unei amenzi administrative, pe motivul lipsei de pericol social).
Referitor la încadrarea juridică, Curtea, referindu-se mai întâi la critica inculpaţilor, a constatat că aceasta este vădit nefondată, întrucât aplicarea, cu privire la patru dintre infracţiunile reţinute în sarcina lor, a circumstanţei agravante legale prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. este corectă.
În acest sens, Curtea a constatat, raportat la situaţia de fapt anterior prezentată, că, la săvârşirea faptelor respective, pe lângă cei doi inculpaţi, a participat, în calitate de coautor sau de complice, şi făptuitorul G.I., care a recunoscut, în declaraţiile din cursul urmăririi penale (însuşite de inculpaţi prin declaraţiile formulate în faţa primei instanţe), participaţia sa, în modalitatea menţionată în actul de sesizare. Mai mult, dispoziţiile din rechizitoriu, prin care, reţinându-se participaţia acestuia, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în ceea ce îl priveşte (pe considerentul lipsei de vinovăţie, într-un caz şi respectiv pe motivul lipsei de pericol social, în celelalte trei cazuri) nu au fost atacate cu plângere, conform art. 2781 alin. (1) teza finală C. proc. pen.
De asemenea, inculpaţii, optând pentru desfăşurarea judecăţii pe baza procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen. (poziţie procesuală care nu a fost contestată prin apelurile declarate), au recunoscut ei înşişi săvârşirea faptelor imputate, în modalitatea descrisă în rechizitoriu (care a presupus inclusiv participarea la comiterea lor a făptuitorului respectiv).
În schimb, Curtea a constatat, din oficiu, că este nelegală încadrarea juridică a faptei menţionate la pct. 5, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul P.S., în două infracţiuni, şi anume tentativă la evaziune fiscală şi fals în declaraţii, prevăzute de art. 20 C. pen. rap. la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 şi respectiv de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)
Astfel, Curtea a menţionat că, potrivit situaţiei de fapt descrise în rechizitoriu, pe care, asemenea primei instanţe, o constată a fi corect determinată, inculpatul a stabilit cu rea-credinţă TVA aferentă operaţiunii fictive de cumpărare a celor cinci utilaje agricole de către AF A., în vederea obţinerii fără drept a rambursării ei de la bugetul de stat (urmare care nu s-a produs), făcând în acest sens declaraţii necorespunzătoare adevărului, cu privire la acea operaţiune, în decontul TVA depus la Administraţia Finanţelor Publice Dridu.
Raportat la această situaţie de fapt, Curtea a apreciat că, în sarcina inculpatului, trebuie reţinută, prin schimbarea corespunzătoare a încadrării juridice, potrivit art. 334 C. proc. pen., numai infracţiunea de tentativă la evaziune fiscală (în varianta normativă anterior menţionată), care absoarbe, în conţinutul ei constitutiv, acţiunea acestuia de a face o declaraţie necorespunzătoare adevărului, în faţa organului fiscal competent, cu privire la TVA solicitată la rambursare.
În acest sens, Curtea a menţionat că, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, infracţiunea de evaziune fiscală, incriminată prin acest text, presupune acţiunea contribuabilului de stabilire, cu rea-credinţă, între altele, a unei taxe, având ca rezultat obţinerea fără drept a rambursării acesteia de la bugetul de stat, tentativa fiind şi ea pedepsită, conform alin. (3). Acţiunea anterior menţionată nu se poate realiza, în fapt, decât printr-o declaraţie necorespunzătoare adevărului cu privire la acea taxă, făcută în faţa organului fiscal competent (în speţă, în cuprinsul decontului TVA), în vederea producerii unei consecinţe juridice pentru contribuabil (în speţă, aprobarea de către organul respectiv, care este un organ de stat, a rambursării acelei taxe), această acţiune suprapunându-se astfel, în mod evident, celei care constituie şi infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)
În legătură cu încadrarea juridică, Curtea a constatat, deşi nu a făcut obiectul vreunei critici, că este corectă reţinerea, în sarcina ambilor inculpaţi, a infracţiunii de fals intelectual în acte contabile, prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991, întrucât aceasta a fost săvârşită în raport cu AF A., astfel că nu este absorbită în conţinutul constitutiv al infracţiunii complexe de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, care a fost comisă în raport cu SC I. SRL, această din urmă infracţiune incluzând, în conţinutul ei constitutiv, numai fapta de falsificare a actelor contabile ale societăţii respective (prin efectuarea înregistrării operaţiunii fictive de vânzare a celor cinci utilaje), motiv pentru care, în acord cu Decizia nr. 4/2008, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, prima infracţiune nici nu a fost reţinută în raport cu acea societate.
Cu privire la pedepsele stabilite prin sentinţa penală atacată (necontestate), Curtea a constatat, din oficiu, că prima instanţă, fie nu a făcut referire la aplicarea dispoziţiilor art. 76 C. pen. (ca efect al reţinerii, în favoarea ambilor inculpaţi, a circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.), cărora le-a dat însă eficienţa legală corespunzătoare, în cazurile respective, fie a indicat, în mod eronat, textul incident, ceea ce a determinat, cu privire la două infracţiuni, stabilirea unor pedepse nelegale.
Astfel, Curtea a constatat că, în urma aplicării cauzei legale de atenuare a răspunderii penale prevăzute de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., minimul special redus cu o treime, în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 şi de art. 20 rap. la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 (în privinţa celei din urmă aplicându-se, în prealabil, şi cauza de reducere a pedepsei determinată de rămânerea acesteia în faza de tentativă), este de 1 an şi 4 luni închisoare şi respectiv de 1 an închisoare, situaţie în care aplicarea circumstanţei atenuante judiciare anterior menţionate atrage incidenţa dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., laolaltă cu cele ale art. 80 alin. (2) C. pen. (în cazul primei infracţiuni, cu privire la care s-a reţinut şi circumstanţa agravantă legală prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.).
În cazul infracţiunilor prevăzute de art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006, de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 şi de art. 43 din Legea nr. 82/1991, minimul special redus cu o treime este de 4 luni închisoare, de 8 luni închisoare şi respectiv de 4 luni închisoare, situaţie în care aplicarea circumstanţei atenuante judiciare anterior menţionate atrage incidenţa dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. e) teza I C. pen., laolaltă cu cele ale art. 80 alin. (2) C. pen. (în cazul primei infracţiuni, cu privire la care s-a reţinut şi circumstanţa agravantă legală prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.).
În sfârşit, s-a arătat că în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 290 şi de art. 291 teza a II-a C. pen., minimul special redus cu o treime este, în ambele cazuri, de 2 luni închisoare, situaţie în care aplicarea circumstanţei atenuante judiciare anterior menţionate atrage incidenţa dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. e) teza a II-a C. pen., laolaltă cu cele ale art. 80 alin. (2) C. pen. (în cazul primei infracţiuni, cu privire la care s-a reţinut şi circumstanţa agravantă legală prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.), ceea ce impune condamnarea inculpaţilor la pedeapsa amenzii penale (care nu poate fi mai mică de 200 RON), iar nu la cea a închisorii, după cum, în mod nelegal, a procedat prima instanţă.
În consecinţă, Curtea a procedat la reformarea sentinţei penale atacate, pronunţând condamnarea inculpaţilor, în raport cu textele legale incidente, la pedeapsa închisorii (pentru fiecare dintre primele cinci infracţiuni), menţinând durata stabilită de prima instanţă (care este just individualizată, nefiind, de altfel, nici contestată) şi respectiv la pedeapsa amenzii penale (pentru fiecare dintre ultimele două infracţiuni), în cuantum de 1.000 RON (în cazul fiecărei infracţiuni continuate) şi respectiv de 500 RON (în cazul infracţiunii simple), urmând ca, prin contopirea pedepselor, conform art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. e) C. pen., fiecare inculpat să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, respectiv cea de 1 an. Sub acest aspect, Curtea a menţionat că nu poate adăuga, la pedeapsa respectivă, amenda penală cea mai grea, întrucât, astfel, ar îngreuna situaţia inculpaţilor în propria cale de atac, contrar dispoziţiilor imperative ale art. 372 alin. (1) C. proc. pen.
Cu privire la măsura confiscării (contestată de inculpaţi), Curtea a constatat, contrar criticii formulate, că dispunerea acesteia este legală, însă stabilirea ei în solidar este nelegală, iar cuantumul sumei la care se referă a fost incorect determinat de prima instanţă, ceea ce impune reformarea corespunzătoare, în aceste ultime două limite, a sentinţei penale atacate.
Astfel, sub primul aspect, Curtea a constatat că disjungerea laturii civile a cauzei nu împiedică măsura confiscării, întrucât aceasta din urmă a fost dispusă exclusiv în legătură cu infracţiunea de abuz contra intereselor societăţii, prevăzută de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, săvârşită de cei doi inculpaţi faţă de SC I. SRL, care a fost radiată în baza Sentinţei comerciale nr. 706/F din data de 12 decembrie 2008 a Tribunalului Ialomiţa - Judecătorul Sindic, astfel că, pierzându-şi însăşi capacitatea de folosinţă, nu mai poate fi titulară de drepturi şi, ca atare, nu mai poate pretinde a fi despăgubită.
În schimb, acţiunile civile au fost formulate de D.G.F.P. Ialomiţa şi de I.T.M. Ialomiţa (filele 16-17 şi 38-39, d.f.), în legătură cu o altă infracţiune, respectiv cea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, iar cealaltă instituţie publică prejudiciată prin aceeaşi infracţiune (Primăria oraşului Fierbinţi Târg) nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Sub cel de-al doilea aspect, Curtea a menţionat că măsura confiscării, asemenea răspunderii penale, are un caracter personal, ceea ce impune aplicarea ei cu privire la suma de bani dobândită de fiecare inculpat prin săvârşirea infracţiunii, conform art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. (singura teză incidentă în speţă).
Sub cel de-al treilea aspect, Curtea a constatat că, deşi SC I. SRL a fost prejudiciată, prin infracţiunea de abuz contra intereselor sale, cu suma de 73.780 RON (care nu mai poate fi recuperată, în condiţiile în care societatea a fost radiată), probatoriul cauzei dovedeşte că inculpaţii au dobândit, prin săvârşirea acelei infracţiuni, numai suma totală de 30.475,2 RON.
În acest sens, Curtea a constatat că inculpatul P.S. a vândut în mod fraudulos trei dintre utilajele agricole aflate în patrimoniul societăţii respective (tractorul, grapa disc şi plugul), sub antetul fictiv al AF A., către cumpărătorii A.P., D.A. şi P.T. (care au confirmat aceste tranzacţii), cu sumele de 11.000 RON, 4.005,2 RON şi 4.760 RON, în total 19.765,2 RON (filele 50-62, vol.V, d.u.p.). În privinţa celorlalte două bunuri (cositoarea şi maşina de tocat vegetale), Curtea a constatat că acestea nu au fost identificate nici de lichidatorul judiciar, nici de referentul fiscal (fila 153, vol.II şi filele 39-40, vol.V, d.u.p.), iar inculpaţii au refuzat să indice locul unde se află şi nu au prezentat vreo dovadă cu privire la situaţia lor, deşi chiar instanţa de apel le-a încuviinţat administrarea de înscrisuri pe acest aspect. Drept urmare, în lipsa oricăror alte probe, Curtea a reţinut valoarea ultimelor două bunuri din factura fiscală nr. 1488618 din 25 ianuarie 2007, prin care s-a pretins că ar fi fost vândute către SC A. (fila 185, vol.V, d.u.p.), în cuantum total de 9.000 RON (5.000 RON + 4.000 RON), la care se adaugă TVA de 19% de la acel moment, de 1.710 RON, rezultând astfel o sumă de 10.710 RON, care, pe lângă suma anterior menţionată, de 19.765,2 RON, a profitat inculpaţilor.
Raportat la împrejurarea că ambii inculpaţi erau atât asociaţi ai SC I. SRL, cât şi membrii asociaţi ai AF A. şi la calitatea de soţi a acestora, Curtea a apreciat, în lipsa altor elemente probatorii, că amândoi au beneficiat în mod egal de sumele anterior menţionate, în cuantum total de 30.465,2 RON, astfel că, în temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., va confisca de la fiecare jumătate din acel cuantum, respectiv suma de câte 15.237,6 RON.
Împotriva acestei decizii au promovat recurs inculpaţii P.S. şi P.M. care au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 17, pct. 14 şi pct. 172 C. proc. pen., solicitând:
- schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea circumstanţei agravantei legale prevăzute de art. 75 lit. a) C. pen., întrucât la comiterea faptelor nu a participat şi numitul G.I., iar inculpata nu a luat niciodată legătura cu acesta, reţinându-se greşit că au participat trei persoane;
- reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor ca o consecinţă a schimbării încadrării juridice, dar nu numai, şi stabilirea unor pedepse rezultante în limite mai mici, în special pentru inculpata P.M., care nu are antecedente penale şi a executat ceea ce soţul i-a solicitat;
- înlăturarea confiscării sumei de 73.780 RON, reprezentând contravaloarea utilajului întrucât nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 118 alin. (2) C. pen., impunându-se confiscarea utilajului, în speţă a unui tractor.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate şi a cazurilor de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 17, pct. 14 şi pct. 172 C. proc. pen., precum şi din oficiu în conformitate cu dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:
Cât priveşte cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen. potrivit cu care hotărârile sunt supuse casării când faptei i s-a dat o greşită încadrare juridică
În acord cu instanţele de fond, Înalta Curte consideră că se impune reţinerea circumstanţei agravante prev. de art. 75 lit. a) C.p., referitoare la săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună, în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, bancrută frauduloasă prevăzută de art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006, fals intelectual în acte contabile prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991 şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen.
Din probatoriul administrat rezultă, fără dubiu, că inculpaţii P.M. şi P.S., precum şi G.I. au participat la săvârşirea acestor infracţiuni, fiind fără relevanţă juridică, sub aspectul reţinerii circumstanţei agravante legale prev. de art. 75 lit. a) C. pen., contribuţia acestora la comiterea infracţiunilor (autor sau complice), ca şi împrejurarea că faţă de G.I. s-a dispus o soluţie de netrimitere în judecată.
Implicarea lui G.I., în activitatea infracţională, în virtutea calităţii sale de contabil, a fost urmarea contactării acestuia de către inculpatul P.S., acţiunile acestuia fiind probate prin declaraţiile sale, înscrisurile contabile şi raportul de expertiză criminalistică, care dovedesc că G.I. a întocmit documentele primare privind înstrăinarea fictivă a utilajelor agricole şi a înscris această operaţiune în registrele contabile al SC I. SRL şi AF A. P.S. Referitor la inculpata P.M., actele şi lucrările dosarului demonstrează că, în calitate de asociat şi administrator de drept al SC I. SRL, a cunoscut contribuţia contabilului G.I. la evidenţierea, în actele contabile ale SC I. SRL, a operaţiunii fictive de vânzare a principalelor bunuri aflate în patrimoniul societăţii (care puteau fi executate silit), către AF A., al cărei membru asociat inculpata era, de asemenea. Dovadă este faptul că, ulterior semnării şi întocmirii documentelor contabile pentru SC I. SRL privind această vânzarea a utilajelor agricole, inculpata P.M. a consemnat în jurnalul pentru cumpărări al AF A., menţiuni false referitoare la achiziţia acestor bunuri, aşa cum rezultă chiar din declaraţiile inculpatei cu care se coroborează concluziile raportului de expertiză criminalistică. În acest mod, în contabilitatea AF A. au fost efectuate înregistrări nereale, cu consecinţa denaturării veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare, iar înscrisurile falsificate au fost utilizate la controalele ANAF -DGFP Ialomiţa. Expertiza contabilă efectuată în cauză a evidenţiat că modalitatea de plată prin creditarea AF A. de către P.S. şi emiterea de chitanţe de către SC I. SRL a fost agreată deoarece era singura modalitate de efectuare fictivă a tranzacţiei, arătându-se că AF A. nu dispunea de mijloace materiale pentru o astfel de achiziţie, iar SC I. SRL nu a încasat contravaloarea utilajelor şi nu a depus decontul TVA în termen legal.
Ţinând seama de cele ce preced, precum şi de împrejurarea că săvârşirea faptelor de cele trei persoane este o circumstanţă reală, aceasta se răsfrânge asupra ambilor inculpaţi.
Instanţa de recurs reţine, totodată, că inculpaţii au solicitat judecarea în procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, ceea ce presupune însuşirea probelor administrate în faza de urmărire penală şi recunoaşterea faptelor astfel cum acestea au fost prezentate în actul de sesizare a instanţei, prin care s-a descris participarea numitului G.I. la comiterea faptelor.
În consecinţă, Înalta Curte apreciază că nu este întemeiată critica inculpaţilor privind greşita aplicare a dispoziţiilor art. 75 lit. a) C.p.
Referitor la cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. potrivit cu care hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) sau în alte limite decât cele prevăzute de lege
Înalta Curte consideră că s-a realizat o justă individualizare a pedepselor atât în ceea ce priveşte cuantumul acestora, cât şi al modalităţii de executare, având în vedere gradul de pericol social concret al faptelor şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor. Pedepsele rezultante de câte 1 an închisoare, aplicate inculpaţilor, nu se impun a fi reduse având în vedere împrejurarea că inculpaţii au săvârşit în concurs mai multe infracţiuni, de natură diferită, unele dintre acestea în formă continuată. În raport de întinderea pedepselor rezultante, de câte 1 an închisoare, se apreciază, totodată, că în procesul de individualizare s-a dat eficienţa cuvenită faptului că inculpaţii nu au antecedente penale şi au avut un comportament bun în societate (cum reiese din caracterizările depuse la dosar) înainte de comiterea infracţiunilor, ceea ce a condus la reţinerea circumstanţei atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a) C.p., şi, implicit, la coborârea pedepselor stabilite pentru fiecare infracţiune în parte, sub minimul special prevăzut de lege, stabilit ca urmare a reducerii acestuia cu o treime, conform art. 3201 C. proc. pen.
Se constată, de altfel, că în apel inculpaţii nu au criticat modalitatea de individualizare a pedepsei, iar constatarea legalităţii aplicării circumstanţei agravante legale prev. de art. 75 lit. a) C. pen. (după cum s-a arătat), are drept consecinţă menţinerea acesteia alături de toate celelalte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală a inculpaţilor, avute în vedere de prima instanţă, situaţie în care nu este întemeiată critica privind individualizarea pedepsei.
Înalta Curte evidenţiază faptul că suspendarea condiţionată a executării pedepsei constituie cea mai favorabilă modalitatea de individualizare a executării, astfel că, se consideră nefondat şi acest motiv de recurs al inculpaţilor.
Cât priveşte cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. potrivit cu care hotărârea este supusă casării când este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii
Săvârşirea de către recurenţii inculpaţi a infracţiunii de abuz contra intereselor societăţii, prevăzută de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, faţă de SC I. SRL, a avut drept consecinţă, cauzarea unei pagube în patrimoniul acesteia. În concret, inculpatul P.S., în calitate de asociat şi director la SC I. SRL, împreună cu inculpata P.M., asociat şi administrator al aceleaşi societăţi, au folosit cu rea credinţă, bunurile societăţii (utilaje agricole - tractor, grapă, plug, maşină de tocat vegetale şi cositoare) într-un scop contrar intereselor firmei, în folosul AF A., şi în final în scopul de a-şi satisface interesul personal, cauzând patrimoniului societăţii un prejudiciu de 73.780 RON.
Societatea comercială I. SRL a fost însă radiată în baza Sentinţei comerciale nr. 706/F din data de 12 decembrie 2008 a Tribunalului Ialomiţa - Judecătorul Sindic, nemaiexistând ca subiect de drept. Prin urmare, faţă de imposibilitatea restituirii bunurilor dobândite prin săvârşirea infracţiunii, către persoana vătămată, în mod legal s-au considerat incidente dispoziţiile legale privind măsura de siguranţă a confiscării speciale în varianta reglementată de art. 118 lit. e) C. pen. conform căreia bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, se confiscă.
Cum din probele administrate a rezultat că inculpaţii nu se mai află în posesia niciunuia dintre utilajele agricole în discuţie, în mod corect, instanţa de apel a considerat că se impune confiscarea sumelor de bani reprezentând preţul cu care au fost comercializate, acesta reprezentând câştigul efectiv obţinut de inculpaţi prin comiterea infracţiunii, respectiv suma de 30.475,2 RON. Se constată că apărarea, invocând acest caz de casare, s-a raportat eronat la suma de 73.780 RON (prejudiciul cauzat SC I. SRL), a cărei confiscare s-a dispus numai prin sentinţă, soluţia fiind reformată de instanţa de apel, sub aspectul cuantumului sumei confiscate, după cum s-a arătat. Legală este, de asemenea, înlăturarea solidarităţii la plata sumei confiscate şi obligarea fiecăruia dintre inculpaţi la achitarea a jumătate din suma de 30.475.2 RON, ţinând cont că nu există dovezi că inculpaţii ar fi beneficiat de aceasta în altă proporţie.
Dispoziţiile art. 118 lit. e) C. pen. sunt singurele care au incidenţă în cauză, întrucât utilajele agricole au fost dobândite prin comiterea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, acestea nefiind din categoria bunurilor la care se referă art. 118 lit. b) C. pen. (bunuri folosite în orice mod la săvârşirea infracţiunii), pentru a se lua eventual în discuţie alineatul (2) al aceluiaşi articol care face trimitere exclusiv la bunurile din ultima categorie enunţată, supuse confiscării.
Ca atare, nu poate fi primit nici acest motiv de recurs, nefiind identificat vreun motiv pentru a se considera că hotărârea este contrară legii sau că prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.S. şi P.M. împotriva Deciziei penale nr. 266/A din 8 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen. va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 350 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile parţiale pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.S. şi P.M. împotriva Deciziei penale nr. 266/A din 8 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 350 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile parţiale pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 20 februarie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 638/2013. Penal. Iniţiere, constituire de... | ICCJ. Decizia nr. 20/2013. Penal → |
---|