ICCJ. Decizia nr. 933/2013. Penal

Decizii penale ICCJ 2013

Prin sentința penală nr. 471 din data de 5 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal, s-au dispus următoarele:

în baza art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) lit. a) și d) din C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A.A., născut la data de 10 mai 1991 în municipiul M., jud. Constanta, domiciliat în municipiul M., jud. Constanta, la o pedeapsă de 25 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.

în baza art. 65 raportat la art. 66 din C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

în baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) și c) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 26 din C. pen. raportat la art. 197 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 18 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol.

în baza art. 65 raportat art. 66 din C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

în baza art. 192 alin. (1) și (2) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol.

în baza art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) din C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 25 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 5 ani închisoare, în final inculpatul A.A. având de executat pedeapsa de 30 ani închisoare.

în baza art. 71 alin. (1), alin. (2) din C. pen., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b) din C. pen.

în baza art. 88 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului cu începere de la data de 22 iunie 2012 la zi.

în baza art. 350 alin. (1) din C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea nr. 108 pronunțată la data de 23 iunie 2012 de către Tribunalul Constanța.

în baza art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) lit. a) și d) din C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) din C. pen. și art. 75 lit. a) din C. pen., a fost condamnat inculpatul R.B., născut la data de 10 septembrie 1984 în municipiului M., jud. Constanta, domiciliat în municipiului M., jud. Constanta, la o pedeapsă de 25 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.

în baza art. 65 raportat la art. 66 din C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

în baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) și c) din C. pen., art. 37 lit. a) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 26 din C. pen. raportat la art. 197 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din C. pen., art. 37 lit. a) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 18 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol.

în baza art. 192 alin. (1) și (2) din C. pen., art. 37 lit. a) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol.

în baza art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) din C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 25 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 5 ani închisoare, în final inculpatul R.B. având de executat pedeapsa de 30 ani închisoare.

în baza art. 71 alin. (1), (2) din C. pen., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b) din C. pen.

în baza art. 88 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului cu începere de la data de 22 iunie 2012 la zi.

în baza art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) lit. a) și d) din C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A.S., născut la data de 13 iulie 1989 în municipiul M., jud. Constanta, domiciliat în municipiul M., jud. Constanta, la o pedeapsă de 25 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.

în baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) și lit. c) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 197 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 18 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

în baza art. 192 alin. (1) și (2) din C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol.

în baza art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) din C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 25 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 5 ani închisoare, în final inculpatul A.S. având de executat pedeapsa de 30 ani închisoare.

în baza art. 71 alin. (1), (2) din C. pen., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și lit. b) din C. pen.

în baza art. 88 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului cu începere de la data de 22 iunie 2012 la zi.

S-a luat act câ succesorii victimei nu s-au constituit parte civilă în cauză.

în baza art. 191 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat flecare inculpat la câte 2.500 RON cu titlul cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 2.000 RON reprezintă cheltuieli judiciare către stat efectuate în timpul urmăririi penale, cheltuieli care includ și onorariile apărătorilor din oficiu N.E.N.-600 RON și B.C.T.-200 RON, ce s-au avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța în favoarea avocaților nominalizați, precum și onorariile apărătorilor din oficiu G.T.N.-600 RON , N.M.-600 RON , B.A.D.-400 RON, B.C.C.-400 RON și S.F.-400 RON, ce se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța în favoarea avocaților nominalizați.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanța a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr. 1006/P/2012 din data de 12 septembrie 2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: A.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzute de art. 192 alin. (1) și (2) din C. pen., omor deosebit de grav, prevăzut de art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) lit. a) și d) din C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) din C. pen. și tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹)lit. a) și c) din C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen.; A.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzute de art. 192 alin. (1) și (2) din C. pen., omor deosebit de grav, prevăzut de art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) lit. a) și lit. d) din C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) din C. pen. și tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) și c) din C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen. și R.B., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzute de art. 192 alin. (1) și (2) din C. pen., omor deosebit de grav, prevăzute de art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) lit. a) și d) din C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2¹) lit. a) și c) din C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. a) din C. pen. și art. 33 lit. a) din C. pen., reținându-se că, la data de 20 iunie 2012, în jurul orei 03:00, inculpații au pătruns în curtea locuinței victimei D.F., au imobilizat-o și au exercitat asupra ei acte de violentă, provocându-i decesul prin insuficientă respiratorie acută consecutivă unui traumatism toracic cu volet costal, timp în care au și deposedat-o de mai multe bunuri.

De asemenea, prin actul de sesizare a instanței, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților A.A., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol, prevăzută de art. 26 din C. pen. raportat la art. 197 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din C. pen., R.B., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol, prevăzută de art. 26 din C. pen. raportat la art. 197 alin. (1) și alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din C. pen. și A.S., pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din C. pen.

Din actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

La data de 20 iunie 2012, în jurul orei 03:00, inculpații R.B., A.A. și A.S. au pătruns prin escaladare în curtea victimei D.F., au imobilizat-o prin legare, au deposedat-o de mai multe bunuri, după care au exercitat asupra ei multiple acte de violentă, provocându-i decesul prin insuficientă respiratorie acută consecutivă unui traumatism toracic cu volet costal.

Pentru a o determina pe victimă să dezvăluie locul în care aceasta ținea ascunsă o sumă de bani, inculpații i-au aplicat mai multe lovituri de cuțit, în zona palmelor, antebrațului și gâtului, provocându-i mai multe plăgi tăiate și înțepate.

De asemenea, inculpatul A.S., ajutat de ceilalți doi coinculpați, a întreținut cu victima un act sexual anal, împotriva voinței acesteia.

La data de 20 iunie 2012, în jurul orei 21:00, lucrătorii Politiei Medgidia au fost sesizați cu privire la faptul că, în curtea locuinței sale, situată în municipiului Medgidia, se află cadavrul victimei D.F. care prezenta mai multe urme de violență.

Cu ocazia cercetării locului faptei, care a avut loc în două etape, în noaptea de 20 din 21 iunie 2012 și în dimineața zilei de 21 iunie 2012, a fost identificat cadavrul victimei D.F. aflat în decubit ventral, pe platforma betonată de lângă casă, orientat cu capul către vest și membrele inferioare către est.

De treimea inferioară a antebrațului stâng era legată cu două noduri mâneca unui hanorac de culoare albastru închis, la nivelul aceleiași mâini victima prezenta două circulare largi ale unui șiret de culoare maro deschis, iar la nivelul palmei stângi, pe fața dorso-laterală, era vizibilă o plagă tăiată orizontală.

Membrul superior drept era îndepărtat de torace, flexat, iar la nivelul antebrațului erau prezente mai multe plăgi tăiate orizontale, paralele între ele, cu profunzimi diferite și urme de substanță brun roșcată cu aspect de sânge închegat.

în jurul cadavrului erau vizibile multiple pete de mari dimensiuni cu aspect de sânge, iar părul victimei, precum și articolele de vestimentație erau îmbibate cu praf care, la scuturare, se degaja în atmosferă.

La nivelul vertexului, victima prezenta un placard escoriat cu urme de sânge închegat, aceeași substanță fiind prezentă și la nivelul regiunii frontale.

După îndepărtare articolelor de vestimentație, pe spatele cadavrului au fost observate multiple escoriații și echimoze cu dimensiuni și dispuneri variate.

Urme de sânge erau, de asemenea, vizibile și la nivelul membrelor inferioare, inclusiv pe tălpi, iar la nivelul regiunii anale erau prezente urme de materii fecale.

Cadavrul prezenta multiple urme de violență la nivelul feței și al frunții, iar la palpare, s-a constatat că toracele prezenta o mobilitate anormală.

în imediata apropiere a casei, pe o porțiune de pământ, între peretele casei și o boltă de vită de vie, a fost găsit un cuțit cu mâner din material plastic negru cu trei plasele și trei nituri, cu lungimea totală de 28 cm, din care 16 cm lama și 12 cm mânerul, lățimea mediană a lamei fiind de 2 cm.

Pe solul din curtea locuinței victimei au fost identificate mai multe urme de încălțăminte cu dimensiuni și modele diferite, care au fost fixate prin fotografiere.

La examinarea gardului curții, în partea dinspre sud, s-a constatat că acesta era confecționat din sârmă, iar pe o lungime de aproximativ opt metri, în trei locuri diferite, erau vizibile deformări la partea superioară.

Lângă casă, lipite de perete, se aflau o masă și trei scaune cu spătar, toate stropite cu substanță brun roșcat cu aspect de sânge, direcția de împroșcare fiind de sus în jos.

în continuarea mesei, se aflau o ladă frigorifică și diverse ambalaje, iar apoi o ladă metalică, acoperită cu un burete și o folie de plastic.

în colțul nord estic al lăzii se observau pete și mânjituri de substanță cu aspect de sânge, iar în continuare, pe partea frontală a lăzii către platforma betonată, erau vizibile dâre de substanță cu aspect de sânge.

în fata lăzii metalice, către nord, lipită de aceasta, se afla un bidon de plastic de 2,5 litri conținând circa 1/10 lichid ce prezenta stropi de substanță cu aspect de sânge.

în locul în care a fost găsit cadavrul au fost găsite mai multe bunuri, enumerate în procesul verbal de cercetare la fata locului (saci, mușama, burete, mochetă, haine, etc), toate prezentând stropi și pete de culoare brun roșcat cu aspect de sânge.

în continuarea platformei betonate, către est, se găsea un tricou verzui cu dungi albastre, îmbibat în substanță de culoare brun roșcată, cu aspect de sânge, iar lângă acesta a fost găsită o cămașă din fibre textile de culoare bleu-vernil pe care se observă substanță de culoare brun roșcată cu aspect de sânge, înnodată, iar peste nod era legat un conductor electric monofîlar de culoare verde.

în interiorul locuinței victimei, compusă dintr-o cameră cu destinația de bucătărie și una cu destinația de cameră de locuit, în imediata vecinătate a pragului de la intrare, a fost găsit un capac de bornă cu semnul (-) de la un acumulator auto, de culoare gri, pe care era prezent un strop cu aspect de sânge, cu dimensiunea de aproximativ 3 mm.

La 25 cm de la intrarea în camera de locuit, a fost găsit un capac de bornă cu semnul (+) de la un acumulator auto, de culoare gri.

în colțul sud estic al camerei de locuit se afla o sobă de teracotă în continuarea căreia se afla o măsuță sub care se afla un cablu electric prevăzut cu doi clești tip bot de crocodil.

Din acest loc, fiul victimei, martorul D.D. a reclamat lipsa unui acumulator auto, marca C., cu ajutorul căruia victima asigura iluminatul electric al locuinței neracordate la sistemul de distribuție al energiei electrice.

Pe podeaua camerei, în fața unui corp de mobilier tip vitrină, se afla un plic de hârtie de culoare albă, rupt. în interiorul corpului de mobilier arătat a fost găsit certificatul de garanție al unei baterii acumulator auto C. de 12 volți, emis pe numele victimei.

Tot pe podea, în fata unei măsuțe de televizor, se aflau două mănuși de protecție, îmblănite, de culoare gri verzui.

între ultima pătură și fața recamierului, într-o pungă transparentă, a fost găsită suma de 2.100 RON, care a fost predată fiului victimei.

Pe terenul învecinat cu proprietatea victimei au fost găsite mai multe ambalaje de băuturi alcoolice și resturi de țigarete.

în legătură cu acestea, s-a stabilit că în noaptea de 20 din 21 iunie 2012, în timp ce în curte se desfășura cercetarea la fața locului, martorii N.I.V. și P.S. s-au deplasat în spatele casei victimei unde au consumat alcool și au fumat, observând activitățile desfășurate de organele de urmărire penală.

Aspectele constatate în urma cercetării locului faptei au fost fixate prin fotografiere, planșa foto aflându-se la dosar.

Martorii D.D., fiul victimei, D.I., nepotul acesteia și D.M., soția celui din urmă, au declarat că, după moartea soției sale, victima, în vârstă de 81 de ani și pensionar C.F.R., a edificat o locuință pe terenul situat în extravilanul mun. Medgidia, pe str. Panseluțelor.

Aici victima ducea un trai solitar, ocupându-se cu legumicultura, iar potrivit declarațiilor martorilor arătați mai sus, aceasta nu avea prieteni, nu primea vizite și nu consuma decât ocazional alcool, însă niciodată în exces.

De asemenea, martorii au declarat că deoarece locuința nu era racordată la sistemul de distribuție a energiei electrice, victima folosea pentru nevoile casnice un acumulator auto amplasat sub măsuța din camera de locuit, a cărui lipsă a fost constatată cu ocazia cercetării la fața locului.

în continuare, martorii au arătat că și în trecut, persoane necunoscute au pătruns în curtea locuinței victimei, de unde au sustras obiecte metalice cu scopul de a le valorifica la centrele de colectare a deșeurilor metalice.

Membrii familiei victimei au mai precizat că aceasta din urmă avea o sumă de bani economisită, însă nu au putut preciza cuantumul acesteia și nici locul în care era ținută.

Nu în ultimul rând, martorii au declarat că, pe timpul verii, victima obișnuia să doarmă afară, pe un pat improvizat dintr-o ladă metalică, lipită de peretele casei, acoperită cu niște bucăți de burete.

Cu ocazia necropsierii cadavrului victimei, s-a stabilit că moartea acesteia a fost violentă și s-a datorat insuficienței respiratorii acute consecutivă unui traumatism toracic cu volet costal.

Leziunile de violență au putut fi produse prin loviri repetate cu corp dur, din care unul circular pe secțiune cu diametrul de 2,5 cm și grosimea peretelui de 0,2 cm, prin lovire cu corp tăietor înțepător și comprimare cu corpuri dure, ultimele având legătură directă cu cauza morții.

La examenul extern al cadavrului, medicul legist a constatat prezența a nenumărate leziuni de violență (echimoze și excoriații) la nivelul capului, feței, toracelui și membrelor, precum și 17 plăgi înțepate superficiale latero-cervical dreapta, trei plăgi tăiate-înțepate latero-cervical stânga, la baza gâtului, o plagă tăiată de 5 cm orizontală la baza policelui stâng, fața dorsală, două plăgi tăiate la baza indexului stâng spre palmar, două plăgi tăiate la baza degetului V mâna stângă palmar, patru plăgi tăiate cu dimensiuni de 4/5 cm paralele, trei plăgi tăiate police drept și index drept fața palmară, plagă tăiată palmar dreapta ce se continuă cu o alta de 1 cm deget V fața palmară, plagă tăiată deget III mâna dreaptă fața internă și o plagă tăiată 1 cm orizontală deasupra genunchiului stâng.

Cu ocazia examenului intern, au fost constatate infiltrate hemoragice la nivelul mușchiului temporal stânga, laterocervical stânga, în mușchiul sternocleidomastoidian stâng, pericardului și ficatului.

Tot la examenul intern al cadavrului victimei, medicul legist a observat prezența unei lame de sânge subarahnoidian pe concavitatea emisferei stângi, a unor puncte hemoragice la nivelul encefaiului.

De asemenea, au fost constatate multiple fracturi costale, respectiv C4-C5 și C7-C8 parasternal, C2-C9 stânga medio clavicular, C5-C8 dreapta medio clavicular, fractură de stern spațiul 3-4 și hemotorax stâng-500 ml.

Martorul P.I.M., vecin cu victima în M., a declarat că, în noaptea de 19 din 20 iunie 2012, în jurul orei 03:00, a fost trezit din somn de către mașina de salubritate care a trecut pe stradă.

în acel moment, martorul a auzit câinii lătrând dinspre curtea victimei, după care pe aceasta din urmă strigând "aoleu copiii mei! Aoleu ce mă doare" și repetând aceste expresii de mai multe ori.

Martorul a adăugat că nu i s-a părut nimic suspect deoarece victima avea pe lângă casă mai multe pisici și un câine despre care vorbea folosind expresia "copiii mei".

De asemenea, martorul a declarat că se simțea în siguranță avându-l ca vecin pe D.F. deoarece acesta era vigilent și nu tolera persoane străine în preajma casei sale.

Din investigațiile efectuate de organele de urmărire penală a rezultat că, în cartierul rezidențial Medgidia Sud, zonă nou înființată în oraș, în perioada 2010-2012, au fost săvârșite mai multe infracțiuni de furt din locuințe, din curți și din grădinile adiacente.

Aceste infracțiuni au avut, de regulă, ca obiect bunuri de mică valoare, obiecte metalice, fier vechi, apometre, păsări de curte, produse alimentare, etc.

Potrivit datelor obținute, acest gen de fapte au fost comise de regulă de grupuri de două-trei persoane de etnie romă și religie musulmană care se deplasează în cartier cu căruțele, escaladează gardurile și sustrag mărunțișuri din curți și grădini.

în cercul de suspecți format în urma acestor investigații a fost inclus, printre numeroși alții, și inculpatul R.B., care avea la acel moment un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pentru acest gen de fapte.

La data de 22 iunie 2012, inculpatul R.B. a fost identificat și găsit de către organele de urmărire penală.

Cu această ocazie, organele de politie au ridicat două perechi de încălțări aparținând inculpatului R.B., una dintre ele având pe talpă, în zona călcâiului, inscripția A. și sigla acestei firme (trei petale cu două linii orizontale), în timp ce secunda prezenta urme vizibile de lichid brun roșcat cu aspect de sânge.

Situația de fapt expusă anterior a fost susținută în cauză cu proces-verbal de cercetare la fața locului; planșe foto; procese-verbale de consemnare a declarațiilor făptuitorilor; procese-verbale de investigații; proces-verbal de reconstituire; alte procese-verbale; mijloace materiale de probă; raport medico-legal de necropsie; raport de constatare tehnico-științifică; rapoarte de expertiză medico-legală psihiatrică; declarații martori; declarațiile inculpaților și fișele de cazier judiciar ale inculpaților.

în ședința publică din data de 10 octombrie 2012, cei trei inculpați A.S., R.B. și A.A. au precizat în fața instanței că nu doresc să dea nici un fel de declarație și înțeleg să se prevaleze de dreptul la tăcere.

în ședința publică din data de 31 octombrie 2012, a fost audiat martorul D.D., fiul victimei D.F., care și-a menținut declarațiile pe care le-a dat anterior, în integralitatea lor, întrucât ele corespund adevărului.

Acesta a precizat că victima locuia într-o curte unde aveau o grădină și că obișnuia să-l viziteze zilnic pe tatăl său, însă în perioada incidentului, acesta îi spusese să nu-l mai vadă în cursul zilei deoarece erau temperaturi foarte mari, iar martorul avea probleme mari de sănătate, având trei A.V.C.-uri. A menționat că, în ziua incidentului, nora martorului, D.M., a fost cea care a dorit să meargă la victimă, întrucât îi trebuiau niște bidoane. Din ce a aflat ulterior de la aceasta, s-a speriat când a găsit poarta închisă, aceasta stând în permanență ziua deschisă, astfel că l-a sunat pe soțul ei, D.I., fiind intrigată de faptul că văzuse ușa deschisă la casă și atunci acesta a sărit prin spatele casei un gard, observând pe victimă, care zăcea într-o baltă de sânge. Nu au vrut să-i spună pe moment martorului că acesta era mort, ci doar i-au precizat că i se făcuse rău, știind că martorul are probleme de sănătate. într-un final, a ajuns la locul faptei, însă nu a putut intra până nu i-au dat voie autoritățile.

în ceea ce îl privește pe tatăl martorului, victima în cauză, acesta nu avea relații de dușmănie cu nimeni, nu obișnuia să consume alcool și, de asemenea, nu deținea în casă lucruri de valoare, casa respectivă neavând curent electric, martorul improvizându-i o instalație de lumină la care era conectat și un televizor, dintr-o baterie auto. Victima avea o pensie de circa 700 RON, din două surse, de la serviciu și armată și atunci când avea nevoie îl ajuta cu bani, însă nu solicita.

în aceeași ședință publică a fost audiat ca martor și D.I., care și-a menținut declarațiile pe care le-a dat anterior, în integralitatea lor, întrucât ele corespund adevărului. A făcut precizarea că este nepotul victimei D.F. și, în seara de 20 iunie 2012, în jurul orelor 19, se întorcea cu soția sa, D.M., de la o serbare a fiului său, martorul ducându-se spre casă, locuind în apropierea victimei, iar soția sa a plecat la bunicul martorului pentru a lua niște bidoane de plastic.

Ajunsă la fața locului, respectiv la grădina unde locuia acesta, a observat poarta de la intrare închisă, ușa și geamurile de la casă deschise, ușa de la cuptorul aragazului lăsată, aspecte care i s-au părut suspecte, ceea ce au determinat-o să sune martorul. De obicei, îi spunea să insiste dacă nu îl găsea pe bunicul, însă în acea seară s-a deplasat la grădină și a insistat să îl găsească pe bunicul său, însă văzând că nu răspunde, a luat hotărârea să intre în curte prin spate, sărind un gard împletit cu sârmă. Știa că acesta, în zilele de vară, se odihnește afară, pe prispă și când a ajuns în dreptul casei, l-a văzut pe acesta la pământ, într-o baltă de sânge, fiind conștient că decedase cu câteva ore în urmă, deoarece era foarte cald afară și începuse să miroase, cu atât mai mult martorul, care este preot, dându-și seama de aceste aspecte. Le-a spus vecinilor și celor care așteptau afară că bunicul a murit și atunci soția martorului a sunat pe cineva de la Poliția Medgidia, iar acesta a apelat "112", sosind la locul faptei un echipaj de ambulanță și unul de poliție. A forțat portița de la curte, care era închisă, pentru a permite echipajelor să intre și atunci, împreună cu polițistul care se deplasase la fața locului, a intrat în casă, nu intrase până atunci și a putut să observe că toate lucrurile din casă erau răvășite.

A făcut precizarea că victima nu avea relații conflictuale cu nimeni, cu atât mai mult că perioada când s-a întâmplat incidentul se afla în post, iar bunicul său era un om religios, frecventând des biserica. Mai mult, acesta nu consuma alcool și nu avea bunuri de valoare în casă. El se întreținea din pensia pe care o avea, ba chiar din această pensie începuse să strângă bani pentru a-și aduce curent electric. A arătat martorul că bunicul său se ocupa de grădină, cu atât mai mult cu cât, la vârsta pe care o avea, se menținea foarte bine din punct de vedere fizic, putând face lucruri asemenea persoanelor cu o vârstă mult mai tânără.

Martora D.M., audiată în aceeași ședință publică, a declarat în fața instanței că își menține declarațiile pe care le-a dat anterior, în integralitatea lor, întrucât ele corespund adevărului.

A arătat că este nepoata victimei D.F., iar la data de 20 iunie 2012, în jurul orelor 19, a vrut să se ducă la bunicul său, la grădină, să ia niște bidoane de plastic de cinci litri. A ajuns la poartă și i s-a părut suspect că la ora aceea era închisă. De asemenea, i s-a părut suspect că geamurile și ușa de la casă erau deschise. A început să strige la acesta și a alertat vecinii, iar aceștia i-au spus că nu-1 văzuseră în ziua respectivă. De altfel, soția martorului P.I.M. i-a spus că-l auzise strigând cu o noapte înainte, spre dimineață, "Copii mei, copiii mei". L-a sunat pe soțul său, D.I., întrucât nu putea să sară gardul, astfel cum era îmbrăcată. Acesta a venit și știe că a găsit victima într-o baltă de sânge, nelăsându-o să se apropie. A făcut precizarea că victima era un om chibzuit, cumpătat, nu intra în vorba cu oricine, nu avea relații de dușmănie, nu consuma alcool și nu avea bunuri de valoare în casă, întreținându-se dintr-o pensie, deoarece lucrase înainte la C.F.R.

Martorul P.I.M. a arătat în declarația sa în fața instanței, în aceeași ședință publică din data de 31 octombrie 2012, că își menține declarațiile pe care le-a dat anterior, în integralitatea lor, întrucât ele corespund adevărului.

A precizat că, la data de 20 iunie 2012, în jurul orelor 03:00, cu aproximație, s-a trezit deoarece pe stradă trecuse o mașină de gunoi care făcea zgomot și a ieșit puțin la aer, cu atât mai mult cu cât în ultimele două săptămâni fusese internat în spital. După ce a trecut acea mașină, a auzit din curtea vecinului său D.F., victima în cauză, fraze de genul - "Aoleu copiii mei, ce mă doare". A strigat la acesta, dacă se simte rău, însă nu i-a răspuns. A arătat că dimineață a fost plecat în oraș și atunci când s-a întors, soția sa i-a spus că nu-l văzuse în acea dimineață pe vecinul D.F., aceasta în condițiile în care dumnealui obișnuia să se trezească pe la 5 dimineața și să lucreze în grădină, fiind harnic și beneficiind de o constituție foarte bună din punct de vedere fizic pentru vârsta acestuia.

A făcut precizarea că vecinul său nu avea vreo relație conflictuală cu cineva, fiind un om religios, care frecventa biserica, că nu știe dacă acesta avea bunuri de valoare în casă, deoarece nu intrase în casa lui. Revenind la incident, a arătat că, în seara zilei de 20 iunie 2012, a venit la poartă la D.F. nepoata acestuia, care văzând că nu răspunde, l-a sunat pe soțul acesteia.

Analizând cauza prin prisma materialului probatoriu administrat în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:

Cu ocazia audierii sale, efectuate în prezența unui martor asistent și filmată de către lucrătorii I.P.J. Constanța, Serviciul Criminalistic, inculpatul R.B. a recunoscut săvârșirea faptei, indicându-i totodată și pe ceilalți doi participanți la săvârșirea faptelor-coinculpații A.S., și A.A.

Astfel, inculpatul R.B. a declarat că, în noaptea de 19 din 20 iunie 2012, împreună cu ceilalți doi coinculpați au pătruns prin escaladarea gardului în curtea victimei cu scopul de a fura bunuri.

Cei trei inculpați au găsit-o pe victimă dormind în afara locuinței, întinsă pe lada lipită de peretele casei descrisă în procesul verbal de cercetare la fata locului.

Potrivit declarațiilor inculpatului, toți trei au imobilizat-o prin legare pe victimă, folosind cabluri electrice și obiecte de îmbrăcăminte, după care inculpatul A.A. a luat din casă un cuțit și a început să o taie pe victimă în zona gâtului și a membrelor superioare.

După aceasta, inculpații au luat din camera de locuit o baterie auto și mai mulți araci metalici din curte, R.B. precizând că în casă se afla și o sticlă de vin roșu de formă rotundă.

Inculpatul R.B. a mai arătat că A.A. a abandonat cuțitul folosit la fața locului și a adăugat că, în timp ce era agresată, victima striga "Copiii mei! Copiii mei!", rugându-i să nu o mai lovească.

Nu în ultimul rând, inculpatul R.B. a precizat că au vândut bunurile sustrase din locuința victimei numitului P.F. contra sumei de 50 de RON.

S-a reținut că, în urma cercetării la fata locului, în curtea locuinței victimei, lângă patul improvizat al acesteia, a fost găsit un recipient de formă aproximativ rotundă ce conținea un lichid cu caracteristicile vinului roșu, aspect de altfel surprins și în fotografiile judiciare efectuate cu această ocazie.

La rândul său, inculpatul A.A. a declarat că, în seara zilei de 19 iunie 2012, a consumat alcool împreună cu coinculpatii A.S. și R.B., în cele din urmă luând hotărârea de a sustrage bunuri din curtea victimei.

Potrivit declarațiilor inculpatului, toți trei au sărit gardul în curtea locuinței victimei unde au găsit-o pe aceasta dormind.

în continuare, inculpatul A.A. a declarat că inculpatul R.B. a început să lovească victima cu un cuțit, în timp ce el o ținea de mâini.

Apoi, după ce R.B. a imobilizat victima prin legare cu o "flanea", inculpatul A.A. a început să sustragă araci metalici, iar inculpatul A.S. a pătruns în casă, de unde a sustras un acumulator auto.

De asemenea, inculpatul A.A. a declarat că în curte se aflau două sau trei pisici și un câine, precizând că în timp ce era lovit de R.B. victima striga "Copiii mei, nu mă mai loviți".

Inculpatul A.A. a mai declarat că au abandonat bunurile sustrase pe câmp, fără a putea indica în mod exact locul respectiv.

Inculpatul A.S. a confirmat împrejurarea că în seara zilei de 19 iunie 2012 a consumat alcool împreună cu ceilalți doi coinculpați, context în care au hotărât să sustragă bunuri din curtea victimei.

Cei trei inculpați au escaladat gardul curții și au surprins-o pe victimă dormind pe un pat improvizat dintr-o ladă lipită de peretele casei.

în continuare, inculpatul R.B. a legat-o pe victimă cu niște cabluri electrice care atârnau de streașină casei și cu un tricou. După aceasta, inculpatul R.B. a luat din casă un cuțit pe care l-a folosit pentru a o lovi pe victimă, iar pentru că aceasta îl implora să nu o mai lovească, inculpatul s-a urcat pe abdomenul ei.

De asemenea, inculpatul a arătat că R.B. a sustras din casă o baterie auto pe care ceilalți doi coinculpați au decis să o vândă numitului P.F.

Nu în ultimul rând, inculpatul A.S. a declarat că în curtea victimei era un câine mic și a adăugat că aceasta din urmă le cerea să nu îi mai lovească, spunându-le că ar fi putut să fie copiii lui.

De la inculpatul A.S. organele de politie au ridicat o pereche de încălțăminte sport din material textil cu talpă din cauciuc cu desen format din linii paralele frânte.

Organele de politie au efectuat investigații pentru găsirea bateriei sustrase din locuința victimei, fără însă ca aceste acte să fie încununate de succes.

Tot astfel, numitul P.F. a negat că ar fi cumpărat un acumulator auto de la vreunul dintre cei trei inculpați.

De asemenea, inculpatul A.S. a condus în teren organele de politie pentru a le indica locul în care au ascuns acumulatorul sustras din locuința părții vătămate, în urma acestei activități bunul respectiv nefiind găsit.

La data de 31 iulie 2012, s-a procedat la reconstituirea modului în care au fost săvârșite faptele care fac obiectul prezentei cauze.

Astfel, inculpatul R.B. a indicat locul din spatele casei pe unde împreună cu ceilalți doi inculpați au escaladat gardul locuinței, în dreptul spațiului dintre magazia din curte și solar.

în continuare, inculpatul a arătat că toți trei și-au continuat deplasarea pe o alee din plăci de beton și s-au îndreptat către casă indicând platforma betonată din imediata vecinătate a locuinței, precizând că pe aceasta se afla o ladă folosită ca pat de către victimă.

Inculpatul a declarat că victima dormea și a arătat bolta de vită de vie de unde a luat sfoară pentru a o lega pe aceasta.

Inculpatul a mai precizat că, în timp ce toți trei loveau victima, aceasta striga "Copiii mei, lăsați-mă în pace" și a indicat locul din care a luat niște araci din fier înainte de a părăsi curtea sărind gardul prin același loc prin care și intrase.

în continuare, inculpatul A.A. a indicat același loc de pătrundere în curtea victimei și același traseu urmat ca și inculpatul R.B..

Apoi, inculpatul A.A. a precizat că toți trei au pătruns în casă, de unde inculpatul A.S. a sustras o baterie auto, în timp ce el a deschis ușile corpului de mobilier tip vitrină pentru a căuta bunuri de valoare.

în continuare, inculpatul a precizat că atunci când el a ieșit din casă, R.B. era deasupra victimei și o lovea în zona toracică, ajutat de A.S., iar la cererea primului inculpat, a ținut-o și el pe victimă de membrele inferioare.

După săvârșirea faptei, inculpatul A.A. a sustras niște araci metalici din curte, după care a părăsit imobilul prin același loc prin care și intrase.

Inculpatul A.S. a indicat același loc de intrare în curtea victimei și același traseu urmat în continuare, cu precizarea că el a stat deoparte, în timp ce ceilalți doi coinculpați au săvârșit actele de violentă.

Potrivit susținerilor inculpatului, ceilalți doi inculpați au pătruns în casă prin escaladarea ferestrei, după care au ieșit pe ușă, iar apoi toți trei au părăsit curtea escaladând gardul prin dreptul solarului.

Potrivit raportului de constatare tehnico științifică din 16 iulie 2012, urmele de încălțăminte identificate în curtea locuinței victimei D.F. și marcate cu plăcutele nr. X și Y în planșa fotografică anexă a procesului verbal de cercetare la fața locului au fost create de tălpile unor pantofi sport cu același desen al reliefului antiderapant ca și cel al pantofilor sport culoare bleumarin ridicați de la inculpatul A.S., iar urmele identificate în curtea locuinței victimei D.F. și marcate cu plăcuta nr. Z în planșa fotografică anexă a procesului verbal de cercetare la fața locului au fost create de zona tocului din talpa unui pantof sport cu același desen al reliefului antiderapant ca și cel al tălpii pantofului sport de culoare albă, corespondent piciorului drept, ridicat de la inculpatul R.B.

Cu ocazia reaudierii din data de 31 iulie 2012, inculpatul A.A. a declarat că după ce toți trei au pătruns în curtea victimei, iar R.B. a imobilizat-o pe aceasta prin legare, inculpatul A.S. i-a dat jos chiloții și a întreținut cu ea un act sexual anal.

Potrivit susținerilor inculpatului, la acel moment victima era legată de mâini și de picioare, iar actul sexual s-a consumat în timp ce ea se afla pe lada pe care până atunci dormise.

în continuare, inculpatul a declarat că în timpul actului sexual, victima gemea și țipa, însă nu a putut să precizeze dacă atunci când au părăsit curtea aceasta mai era în viață.

Inculpatul R.B. a dat și el declarații similare arătând că după ce toți trei au legat victima, inculpatul A.S. i-a dat jos chiloții și a întreținut cu ea un act sexual anal.

Potrivit declarațiilor inculpatului R.B., în acel moment, victima fusese deja legată la mâini și la picioare, iar în timpul actului țipa, gemea și cerea să fie lăsată în pace.

Inculpatul A.S. a recunoscut și el săvârșirea actului sexual anal împotriva voinței părții vătămate, comportament pus de el pe seama amenințărilor exercitate asupra sa de ceilalți doi coinculpați.

Astfel, inculpatul a arătat că după ce partea vătămată a fost imobilizată și legată, el i-a dat jos chiloții și a întreținut cu ea un act sexual anal.

De asemenea, inculpatul a precizat că, în timpul actului, victima l-a prins de mână și l-a strâns cu putere.

Apoi, potrivit declarațiilor inculpatului A.S., R.B. a fost cel care a furat bateria auto și l-a tăiat pe bătrân.

Tot astfel, inculpatul a mai arătat că R.B. a sărit cu picioarele pe victimă și că, după ce au părăsit curtea, tot el a aruncat bateria în niște boscheți.

Potrivit expertizelor medico-legale psihiatrice, inculpatul R.B. a fost diagnosticat cu tulburare antisocială de personalitate, simulare, iar inculpații A.A. și A.S. au fost diagnosticați fără tulburări psihice în prezent și la data săvârșirii faptelor.

Pentru toți cei trei inculpați, concluziile comisiei de expertiză medico-legală psihiatrică au fost în sensul că atât în prezent, cât și la data săvârșirii faptelor și în raport cu acestea, discernământul este/a fost păstrat.

Declarațiile de recunoaștere integrală a faptelor ale inculpaților din timpul urmăririi penale, în fața instanței aceștia nedorind să dea declarații, au fost coroborate în cauză cu declarațiile post factum ale martorilor D.D., D.I., D.M. și P.I.M., dar și cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv: proces-verbal de cercetare la fata locului; planșe foto; procese-verbale de consemnare a declarațiilor făptuitorilor; procese-verbale de investigații; proces-verbal de reconstituire; alte procese-verbale; mijloace materiale de probă; raport medico-legal de necropsie; raport de constatare tehnico-științifică; rapoarte de expertiză medico-legală psihiatrică, formând astfel convingerea instanței că cei trei inculpați, în mod indubitabil, au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanței și cum de altfel aceștia recunosc.

în termen legal, împotriva sentinței, au declarat apel inculpații A.A., A.S. și R.B., criticând soluția primei instanțe sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor aplicate.

La primul termen, cu ocazia soluționării apelului pe fond, inculpatul A.S., audiat de către instanță, a declarat că solicită să se ia act de retragerea apelului formulat în cauză.

Prin decizia penală nr. 158/P din 10 decembrie 2012, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru Cauze Penale cu Minori și de Familie, în baza art. 369 din C. proc. pen., a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul A.S., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 471 din 06 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar.

în baza art. 379 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a admis apelurile formulate de inculpații A.A. și R.B., deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva aceleiași sentințe.

în baza art. 373 din C. proc. pen., a extins efectele apelurilor și cu privire la inculpatul A.S.

în baza art. 382 alin. (2) din C. proc. pen., a desființat, în parte, sentința penală apelată și, în rejudecare:

A înlăturat sporul de 5 ani închisoare aplicat inculpatului A.A., în final acesta având de executat pedeapsa principală rezultantă de 25 ani închisoare.

în baza art. 88 din C. pen., a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului A.A. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 22 iunie 2012 la zi.

în baza art. 383 alin. (1¹) din C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) din C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă a inculpatului A.A.

A înlăturat sporul de 5 ani închisoare aplicat inculpatului R.B., în final acesta având de executat pedeapsa principală rezultantă de 25 ani închisoare.

în baza art. 88 din C. pen., a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului R.B. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 22 iunie 2012 la zi.

în baza art. 383 alin. (1¹) din C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) din C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă a inculpatului R.B.

A înlăturat sporul de 5 ani închisoare aplicat inculpatului A.S., în final acesta având de executat pedeapsa principală rezultantă de 25 ani închisoare.

în baza art. 88 din C. pen., a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului A.S. perioada reținerii și arestării preventive de la data de 22 iunie 2012 la zi.

în baza art. 383 alin. (1¹) din C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) din C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă a inculpatului A.S.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin deciziei.

în baza art. 192 alin. (2) din C. proc. pen., a obligat inculpatul A.S. la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare avansate de stat, iar în baza art. 192 alin. (3) din C. proc. pen., celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

în baza art. 189 din C. proc. pen., s-a dispus că suma de 900 RON reprezentând onorarii apărători desemnați din oficiu, avocat M.E.A. (300 RON), avocat B.E. (300 RON) și avocat D.C.E. (300 RON), se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Constanța.

în ceea ce privește apelurile declarate de inculpații A.A. și R.B., instanța de apel a analizat sentința primei instanțe sub aspectul motivului invocat, respectiv a greșitei individualizări a cuantumului pedepselor finale aplicate, cu referire în mod special la sporul de pedeapsă aplicat.

S-a reținut că materialul probator administrat în cauză dovedește fără nici un fel de dubiu că cei trei inculpați, respectiv R.B., A.A. și A.S., în noaptea de 20 iunie 2012, in juriul orelor 03:00 dimineața, au pătruns fără drept în curte și apoi în locuința victimei D.F., în vastă de 81 de ani, cu scopul de a o deposeda de mai multe bunuri și, după ce au imobilizat-o prin legare, i-au aplicat numeroase lovituri cu corpuri dure și cu un cuțit in regiunea capului, a feței, a gâtului, a toracelui, abdomenului și membrelor, după care s-au urcat deasupra ei, comprimând-o, activitate ce a dus la moartea victimei, ca urmare a insuficienței respiratorii acute, consecutive unui traumatism toracic cu volet costal.

S-a constatat că, în mod corect, instanța de fond a reținut agravanta de la art. 176 lit. a) din C. pen., respectiv omorul deosebit de grav prin cruzimi, întrucât inculpații au acționat extrem de dur în executarea rezoluției infracționale, provocându-i victimei suferințe cumplite, superioare celor care ar fi presupus simpla acțiune de ucidere, aspect reținut și în certificatul medico-legal, cât și în raportul medico-legal de necropsie, din a căror concluzii s-a reținut că inculpații au lovit-o pe victimă cu pumnii, picioarele, dar și cu un alt corp dur și înțepător, provocându-i leziuni traumatice serioase, pe tot corpul, însă loviturile principale au vizat zonele vitale ale corpului victimei, intensitatea loviturilor fiind sporită, lovituri ce au avut ca efect infiltrările hemoragice prezente în regiunile în care au fost aplicate.

S-a reținut, de asemenea, că inculpații au legat victima, însă loviturile de cuțit i-au fost aplicate și înainte de imobilizare, provocându-i plăgi tăiate la nivelul palmar, în zona antebrațelor, lovituri ce au creat dureri mari victimei.

Se mai reținut că victima a implorat pe inculpați cu apelativul "copii mei" pentru a nu mai fi lovită, însă aceștia, dimpotrivă, au continuat violențele prin aceea că s-au urcat peste corpul victimei, fracturându-i sternul și producându-i multiple fracturi costale prin comprimare la sol sub greutatea corpurilor lor.

S-a constatat că, după toate acestea, inculpații au sustras mai multe bunuri din locuința și curtea victimei, după care au părăsit imobilul, abandonând-o pe aceasta în agonie, legată și întinsă la sol.

Totodată, a fost avut în vedere că în sarcina inculpaților s-a reținut și infracțiunea de tâlhărie, constând în aceea că cei trei au deposedat-o pe victimă prin violență de mai multe bunuri, atât din locuința, cât și din curtea acesteia.

Nu a fost ignorată nici împrejurarea că inculpatul A.S., în seara respectivă, a întreținut un act sexual anal cu victima, ajutat fiind de inculpații R.B. și A.A., care au participat la imobilizarea, legarea și agresarea victimei și care, prin prezența lor la săvârșirea actului sexual, i-au întărit rezoluția infracțională și au înfrânt voința victimei.

De altfel, s-a constatat că inculpații nu au adus critici cu privire la situația de fapt, la vinovăție și încadrarea juridică, însă instanța a analizat aceste aspecte, fiind avute în vedere la procesul de individualizare a pedepselor.

S-a reținut că instanța de fond a respectat cerințele art. 72 din C. pen. cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, aplicând pentru infracțiunea de omor deosebit de grav pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare, în același sens procedând și pentru infracțiunile de tâlhărie, de complicitate la viol și violare de domiciliu, în sensul că au fost aplicate pedepsele maxime prevăzute de textul incriminator.

S-a constatat, de asemenea, că în momentul când judecătorul fondului a dispus contopirea pedepselor, a aplicat și un spor de 5 ani închisoare în condițiile art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) din C. pen., cu motivarea că "faptele reținute sunt în concurs real, fapte ce reflectă o gravitate extremă, iar inculpații au dat dovadă de o ferocitate deosebită în executarea rezoluției infracționale".

în acest sens, s-a reținut că, potrivit art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din C. pen., când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani închisoare.

Astfel, s-a constatat că instanța de fond, cu ocazia individualizării pedepselor aplicate, a analizat numai gravitatea faptelor comise de inculpați, neținând cont de datele persoanele ale acestora, cât și de conduita în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, în care au manifestat sinceritate și regret față de fapta comisă.

De asemenea, a fost avută în vedere și împrejurarea că inculpații A.A. și A.S. sunt născuți în anul 1991 și, respectiv, 1989, deci foarte tineri, astfel apreciindu-se că sunt elemente de natură a convinge instanța că aplicarea pedepsei maxime de 25 de ani închisoare este suficientă pentru realizarea prevenției generale și reeducarea inculpaților.

S-a mai reținut că, deși inculpatul R.B. este recidivist în condițiile art. 37 lit. a) din C. pen., acesta a manifestat sinceritate și regret pe tot parcursul desfășurării procesului penal.

Totodată, s-a avut în vedere că din rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică efectuate în cauză, a rezultat că inculpații A.S. și A.A. au fost diagnosticați "fără tulburări psihice în prezent și la data săvârșirii faptelor", iar în ceea ce-l privește pe inculpatul R.B., acesta a fost diagnosticat cu "tulburare antisocială de personalitate, simulare, cu păstrarea discernământului în raport de data săvârșirii faptelor, fiind păstrat și în prezent".

Ca atare, s-a apreciat că motivele invocate de către inculpați sunt întemeiate, întrucât instanța de fond, cu ocazia stabilirii cuantumului pedepselor aplicate, cât și a modalității de executare, a ținut seama de dispozițiile părții generale, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, însă nu a analizat în mod corespunzător persoana infractorului.

împotriva deciziei anterior menționate, în termen legal, au declarat recurs inculpații A.A., A.S. și R.B., solicitând, prin intermediul apărătorilor desemnați din oficiu, admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârilor și, pe fond, reducerea pedepselor, prin raportare la circumstanțele personale favorabile acestora.

Criticile au fost circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 14 din C. proc. pen.

înalta Curte, examinând recursurile declarate prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, conform art. 385⁹alin. (3) din C. proc. pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acestea nu sunt fondate pentru considerentele care urmează.

Situația de fapt reținută de instanța de fond, cât și de instanța de prim control judiciar este în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, din care rezultă, fără dubiu, că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor și pentru care au fost condamnați.

în acest sens, înalta Curte constată că, în cauză, s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) din C. proc. pen. referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se în mod corect că faptele inculpaților întrunesc atât obiectiv, cât și subiectiv, conținutul incriminator al infracțiunilor reținute în sarcina acestora.

în speță au fost administrate toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, fiind evidențiate aspectele concordante ce susțin vinovăția inculpaților și probele ce au servit ca temei al soluționării cauzei.

Se reține astfel că vinovăția în săvârșirea infracțiunilor a fost determinată printr-o evaluare a contribuției cauzale a inculpaților, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv și o analiză a tuturor probelor și argumentarea soluției pronunțate pe acele probe care, coroborate, susțin situația de fapt reținută.

Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, înalta Curte reține, mai întâi, în ceea ce-l privește pe recurentul inculpat A.S., care, în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 14 din C. proc. pen., a solicitat reducerea pedepsei, că recursul promovat de acesta nu poate fi valorificat prin intermediul cazului de casare la care a făcut referire, având în vedere că instanța de apel a extins efectele apelurilor declarate de ceilalți doi inculpați și cu privire la acest inculpat (în condițiile în care inculpatul A.S. și-a retras apelul declarat în cauză), astfel încât acesta avea posibilitatea de a formula critici în calea de atac a recursului numai în legătură cu modificarea operată de instanța de prim control judiciar, în sensul înlăturării sporului de pedeapsă de 5 ani închisoare aplicat de instanța de fond, lucru care nu s-a întâmplat, această modificare fiind în favoarea inculpatului.

în ceea ce privește criticile formulate de recurenții inculpați A.A. și R.B., nici acestea nu sunt întemeiate, înalta Curte apreciind că în speță s-a făcut o corectă individualizare a pedepselor, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancțiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităților acesteia, în cauză negăsindu-și astfel aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 14 din C. proc. pen.

înalta Curte reține că în cauză, în procesul individualizării pedepselor, pornind de la criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) din C. pen., pedepsele aplicate inculpaților pentru infracțiunile comise au fost stabilite într-un cuantum corespunzător circumstanțelor reale ale săvârșirii infracțiunilor, prin cruzimi, inculpații acționând extrem de violent în executarea rezoluției infracționale, provocându-i victimei suferințe de o intensitate deosebită, precum și circumstanțelor personale ale recurenților inculpați.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră, el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Este neîndoielnic că faptele săvârșite prezintă un grad de pericol social sporit, dovadă fiind limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru aceste infracțiuni, precum și împrejurările în care au fost comise și modul de acționare. Este de remarcat în acest sens cruzimea de care au dat dovadă inculpații, care rezultă din numărul și intensitatea loviturilor aplicate victimei în diverse zone ale corpului, provocându-i-se numeroase plăgi tăiate și înțepate și suferințe cumplite.

Existența uneia sau unora din împrejurările enumerate exemplificativ în art. 74 din C. pen. sau a altora asemănătoare nu obligă instanța de judecată să le considere circumstanțe atenuante și să reducă sau să schimbe pedeapsa principală, deoarece, din redactarea dată textului art. 74 din C. pen., rezultă că recunoașterea unor asemenea împrejurări drept circumstanțe atenuante este lăsată la aprecierea instanței de judecată. în această apreciere, se va ține seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârșit infracțiunea, de urmările produse, ca și de orice elemente de apreciere privitoare la persoana infractorului.

Recunoașterea circumstanțelor atenuante este atributul instanței de judecată, fiind deci lăsată la aprecierea acesteia.

în prezenta cauză, înalta Curte apreciază că niciunul dintre elementele favorabile invocate de către recurenții inculpați nu poate primi valența unor circumstanțe atenuante, de natură a conduce la atenuarea răspunderii penale, având în vedere gravitatea deosebită a faptelor comise, dar și modul concret în care a fost derulată activitatea infracțională. Pe de altă parte, se constată că datele care caracterizează favorabil persoana inculpaților, atitudinea de recunoaștere și regret, vârsta tânără a inculpaților A.A. și A.S., datele ce rezultă din rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică efectuate în cauză, au fost avute în vedere de către instanța de apel atunci când a procedat la înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat de prima instanță.

Așa fiind, înalta Curte constată că pedepsele rezultante de câte 25 ani închisoare, stabilite în sarcina inculpaților, sunt corespunzătoare criteriilor prevăzute de art. 72 din C. pen., atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, ținând cont și de textul incriminator, fiind apte să răspundă scopului preventiv și de reeducare consfințit prin dispozițiile art. 52 din C. pen.

Neexistând nici motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursurile inculpaților vor fi respinse, ca nefondate, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) din C. proc. pen.

în temeiul art. 385¹⁷ alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 din C. proc. pen., se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și a arestării preventive de la 22 iunie 2012 la 18 martie 2013.

în temeiul art. 192 alin. (2) din C. proc. pen., recurenții inculpați au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care s-au inclus și onorariile cuvenite pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.

← ICCJ. Decizia nr. 946/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 941/2013. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 933/2013. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 933/2013. Penal