ICCJ. Decizia nr. 1119/2013. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheierea nr. 1119/2013
Dosar nr. 7329/212/2013
Şedinţa publică din 11 decembrie 2013
Asupra conflictului negative de competenţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin decizia penală nr. 622/ P din 16 septembrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Constanţa.
În baza art. 42 C. proc. pen. rap. la art. 401 C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de condamnatul C.V., în favoarea Judecătoriei Constanţa.
S-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Constanţa şi Curtea de Apel Constanţa.
În baza art. 43 alin. (1), (3) C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat, au rămas în sarcina statului.
Conform ărt.189 cod procedură penală, onorariul avocatului desemnat din oficiu D.M. în cuantum de 100 lei s-a plătit din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 852 din 04 iulie 2013, pronunţată de Judecătoria Constanţa, în Dosarul penal nr. 7329/212/2013, s-a hotărât, în baza art. 3851 C. proc. pen. şi a art. 42 C. proc. pen., declinarea competenţei de soluţionare a recursului formulat de condamnatul C.V, împotriva Sentinţei penale nr. 473/2011 a Judecătoriei Constanţa, în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
Pentru a se pronunţa în sensul celor menţionate, judecătoria a reţinut, în esenţă, că, cererea de revizuire formulată de condamnatul C.V., împotriva Sentinţei penale nr. 473/2011 a Judecătoriei Constanţa, este motivată pe nelegala citare a sa şi existenţa unor înscrisuri, aflate la dosarul de fond, care îi probează nevinovăţia şi care nu au fost avute în vedere la soluţionarea de către instanţa care l-a condamnat, aspecte care se subsumează unor motive de recurs (devoluţia fiind integrală în acest caz, conform prevederilor art. 385 alin. (3) C. proc. pen.).
Drept urmare,calificând cererea condamnatului C.V. drept una de recurs şi având în vedere că potrivit art. 281 pct. 3 C. proc. pen., Curtea de Apel soluţionează recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă, judecătoria a declinat competenţa de soluţionare a recursului formulat de C.V. Împotriva Sentinţei penale nr. 473/2011 a Judecătoriei Constanţa, în favoarea Curţii de Apel Constanţa. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, la data de 18 iulie 2013, având drept obiect recurs. La termenul de judecată din 05 septembrie 2013, prezent în faţa instanţei de recurs, condamnatul C.V., asistat de apărător desemnat din oficiu, a precizat, că, cererea prin care a investit instanţa de fond, respectiv Judecătoria Constanţa, este una de revizuire a Sentinţei penale nr. 473/2011 a Judecătoriei Constanţa şi, nu a înţeles să formuleze recurs nici împotriva Sentinţei penale nr. 473 din 06 mai 2011 a Judecătoriei Constanţa, nici împotriva Sentinţei penale nr. 822 din 04 iulie 2013 a Judecătoriei Constanţa.
Având în vedere precizările făcute de condamnatul C.V., în legătură cu obiectul cererii sale, dar şi împrejurarea că acesta a formulat, la data de 20 iulie 2012, cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 473 din 06 mai 2011. a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin nerecurare, adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, care împreună cu concluziile sale a înaintat-o Judecătoriei Constanţa, Curtea a constatat că obiectul cauzei de faţă îl constituie cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 473 din 06 mai 2011 a Judecătoriei Constanţa, iar nu o cerere de recurs.
Potrivit prevederilor art. 401 C. proc. pen., competentă să judece cererea de revizuire, este instanţa care a soluţionat cauza în fond.
Cererea de revizuire formulată de condamnatul C.V., vizând Sentinţa penală nr.473 din 06 mai 2011 a Judecătoriei Constanţa, competentă să o soluţioneze, în baza art. 401 C. proc. pen., este Judecătoria Constanţa.
Raportat la cele ce preced, Curtea constatând, că nu este competentă să soluţioneze cererea de revizuire formulată de condamnatul C.V., împotriva Sentinţei penale nr. 473 din 06 mai 2011 a Judecătoriei Constanţa, a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi, în temeiul prevederilor art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 401 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a respectivei cereri de revizuire, în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Având în vedere că prin sentinţa penală nr. 852 din 04 iulie 2013 Judecătoria Constanţa, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei prezente în favoarea Curţii de Apel Constanţa, s-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe menţionate.
În consecinţă, conform prevederilor art. 43 alin. (1), (3) C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
II. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 43 alin.(1) C. proc. pen.,va soluţiona conflictul negativ ivit între cele două instanţe,stabilind competenţa de judecată în primă instanţă a cererilor de natura aceleia în speţă în favoarea judecătoriei, pentru următoarele considerente:
Cererea pendinte, are ca obiect cererea de revizuire, formulată de condamnatul C.V., vizând Sentinţa penală nr. 473 din 06 mai 2011, pronunţată de Judecătoria Constanţa, având în vedere pe de-o parte, precizările făcute de condamnatul C.V., în legătură cu obiectul cererii sale, iar pe de altă parte, împrejurarea că acesta a formulat,la data de 20 iulie 2012, cerere de revizuire a sentinţei penale nr.473 din 06 mai 2011 ă Judecătoriei Constanţa, sentinţă rămasă definitivă prin nerecurare, adresată Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, care împreună cu „concluziile sale”, a înaintat-o Judecătoriei Constanţa.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 401 C. proc. pen., competentă să judece cererea de revizuire, este instanţa care a soluţionat cauza în fond,în speţa de faţă, Sentinţa penală nr. 473 din 06 mai 2011, fiind pronunţată de Judecătoria Constanţa.
Ca atare, cauza va fi trimisă pentru judecare în primă instanţă, potrivit competenţei după materie, Judecătoriei Constanţa,ce este instanţa, care a soluţionat cauza în fond.
În consecinţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit competenţa de soluţionarea a cauzei privind pe C.V. în favoarea Judecătoriei Constanţa, instanţă căreia i s-a trimis dosarul.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea prezentei cauze, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe revizuentul condamnat C.V., în favoarea Judecătoriei Constanţa, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru revizuentul condamnat, în sumă de 100 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea prezentei cauze, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1068/2013. Penal. Conflict de competenţă... | ICCJ. Decizia nr. 1681/2013. Penal. Propunere de arestare... → |
|---|
