ICCJ. Decizia nr. 3343/2013. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Încheierea nr. 3343/2013

Dosar nr. 932/57/2013

Şedinţa publică din 30 octombrie 2013

Asupra recursurilor de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin încheierea nr. 30/MP din 24 octombrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Alba lulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 932/57/2013, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor B.T.G., B.A.R. şi B.T., pe o durată de 29 zile, începând cu 24 octombrie 2013 până la data de 21 noiembrie 2013.

Pentru a dispune, astfel, instanţa de fond, a reţinut următoarele:

Instanţa a constatat că, la data de 24 octombrie 2013 s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Alba lulia, Dosarul nr. 932/57/2013, având ca obiect propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., S.T. Alba lulia, prin care s-a solicitat în baza art. 149¹ C. proc. pen., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, faţă de inculpaţii:

B.T.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional nestructurat, prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC R.P. SRL, 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit + 72.241 RON impozit pe profit);

- folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prevăzută de art. 272, alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 (cu referire la transferurile de active, complex H. în valoare de 800.000 euro, de pe SC R.P. SRL pe SC H.P. SRL);

- participaţie improprie la fals în declaraţii prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a compexului H., de către M.G. şi D.A., în 13 septembrie 2010, prin s-a trecut că preţul de 800.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- complicitate la delapidare, prevăzută de art. 26 raportat la art. 215¹ alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (sumele ridicate în numerar şi fără o justificare legală de pe SC R.C. SRL - 371.870 RON + 320.273 RON + 397.933 RON);

- delapidare, prevăzută de art. 215¹ alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., (privind sumele de - 797.000 RON + 471.525 RON delapidate de pe SC R.P. SRL şi SC H.P. SRL prin utilizarea SC O. SRL, sume ce au fost ridicate în numerar de pe această societate cu documente justificative false);

- participaţie improprie la fals în declraţii prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a staţiei de carburanţi S.V., de către M.G. şi D.A., în 9 septembrie 2010, prin s-a trecut că preţul de 1.400.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- delapidare, prevăzută de art. 215¹ alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind suma de - 1.411.704 RON delapidate de pe SC R.P. SRL prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculelor deţinute);

- înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. (cu prilejul executării contractului privind suma de 78.874 euro prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculului deţinut şi luat în leasing de la SC E.H. SRL, care apare scriptic ca predat cesionarilor SC R.P. SRL, aspect neadevărat);

- refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă T.A.M., administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, prevăzut de art. 147 raportat la art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006;

- evaziune fiscală prin refuzul de a pune la dispoziţia D.G.F.P. Hunedoara ca organe de control, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005;

- participaţie improprie la evaziune fiscală prin determinarea din culpă a învinuitului D.L. la refuzul de a pune la dispoziţia D.G.F.P. Hunedoara, Gărzii Financiare Hunedoara şi D.J.A.O.V. Hunedoara ca organe de control, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale SC R.T. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) C. pen.;

- participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. (semnarea în fals, pentru D.L. a celei de a doua solicitări de amânare a controlului D.G.F.P., efectuată pentru SC R.T. SRL);

- participaţie improprie la evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC B.O.G. SRL, 358.473 RON TVA + 301.872 RON impozit pe profit);

- participaţie improprie la evaziune fiscală prin determinarea fără vinovăţie a învinuitului B.O. la refuzul de a pune la dispoziţia D.G.F.P. Hunedoara şi Gărzii Financiare Hunedoara ca organe de control, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale SC B.O.G. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) şi art. 41 alin. (2) C. pen.;

- totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- B.A.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional nestructurat, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- participaţie improprie la fals în declaraţii prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a complexului H., de către M.G. şi D.A., în 13 septembrie 2010, prin s-a trecut că preţul de 800.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- delapidare, prevăzută de art. 215¹ alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (sumele ridicate în numerar şi fără o justificare legală de pe SC R.C. SRL, 371.870 RON + 320.273 RON + 397.933 RON);

- delapidare, prevăzută de art. 215¹ alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind sumele de, 797.000 RON + 471.525 RON delapidate de pe SC R.P. SRL şi SC H.P. SRL prin utilizarea SC O. SRL, sume ce au fost ridicate în numerar de pe această societate cu documente justificative false);

- participaţie improprie la fals în declaraţii prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a staţiei de carburanţi S.V., de către M.G. şi D.A., în 9 septembrie 2010, prin s-a trecut că preţul de 1.400.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- delapidare, prevăzută de art. 215¹ alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind suma de, 1.411.704 RON delapidate de pe SC R.P. SRL prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculelor deţinute);

- complicitate la refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă T.A.M. - administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, prevăzută de art. 26 raportat la art. 147 raportat la art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006;

- totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- B.T., pentru săvârşirea infracţiunilor de;

- sprijinirea unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă începută în 2003 până în prezent, gruparea B.);

- favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă începută în 2011 până în prezent, privind pe B);

- favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod pen. (privind pe C.D., 2 acte materiale, percheziţiile din 10 mai şi 8 octombrie 2012);

- sprijinirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă înepută în 2004 până în 2013, gruparea L.S.);

- favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă privind cauza L.S., începută în 2004 şi epuizată în 2013);

- omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1) şi (2) C. pen. (faptă continuă începută în 2004 până în 2013, privind cauza L.S.);

- mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen. (declaraţia de martor din 6 decembrie 2012, Dosar nr. 71D/P/2011);

- fals în declaraţii prevăzut de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)

- totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.

În expunerea argumentelor propunerii de faţă, D.I.I.C.O.T., S.T. Alba lulia a reţinut următoarele aspecte de fapt şi de drept:

Prin rezoluţia/ordonanţele din 30 iulie 2012, 21 octombrie 2013, 23 octombrie 2013 s-a început şi extins/schimbat încadrarea juridică, respectiv s-a pus în mişcare acţiunea penală, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor precizate anterior, constând în aceea că:

Inculpaţii/învinuiţii B.T.G., B.A.R., D.M.R., T.C., M.G. L.D. şi D.A., începând cu anul 2003 până în prezent, au constituit un grup infracţional nestructurat, în scopul ca, în calitate de asociaţi şi administratori la SC H.P. SRL Haţeg, SC R.P. SRL Simeria, SC R.T. SRL, SC R.O.I. SRL, SC B.G.I. SRL, ş.a. societăţi comerciale afiliate ori controlate de aceştia, folosindu-se de mai multe firme fantomă special create şi/sau folosite în scopuri infracţionale, ex. SC B.O.G. SRL, ş.a., au derulat operaţiuni comerciale şi financiare fictive, fraudă tip carusel, privind comerţul cu carburanţi şi alte produse petroliere (solvenţi, bitumuri, combustibili pentru focare), modalitate prin care a fost prejudiciat bugetul statului cu sume importante de bani, obţinute prin sustragerea de la plata accizelor, impozitului pe profit şi TVA-ului.

I. CONSTITUIREA GRUPULUI

În judeţul Hunedoara, începând cu anul 2003 până în prezent, s-a constituit şi a funcţionat un grup infracţional nestructurat, specializat în comerţul ilegal cu produse petroliere, având ca scop sustragerea societăţilor folosite de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului statului, accize, impozit pe profit şi TVA, ca urmare a comercializării ilegale de produse petroliere, respectiv: uleiuri minerale, carburanţi, solvenţi, bitumuri, combustibili pentru focare, etc.

Liderii acestui grup infracţional, B.T.G. şi B.A.R., foloseau un număr foarte mare de societăţi comerciale, pe care le controlau direct sau prin intermediari, în special prin rude sau cunoştinţe apropiate, care erau de încredere: D.M.R. cumnată, D.L. fin de căsătorie, B.M. vecină în copilărie şi rudă mai îndepărtată, ş.a. Printre societăţile afiliate şi/sau controlate de soţii B, angrenate în această fraudă carusel, s-au enumerat: SC H.P. SRL Haţeg, SC R.P. SRL Simeria, SC R.T. SRL Haţeg, SC R.O.I.E. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P.A. SRL, SC V.T. SRL, SC D.U.T. SRL, SC A.T. SRL, SC R.C. SRL, SC B.O.G. SRL, SC D.U.T. SRL, SC D.C. SRL, SC D.O. SRL, ş.a.

Această grupare infracţională era formată cert din numiţii B.T.G., B.A.R., D.M.R. şi T.C. contabil, fiind deja constituită la intrarea în vigoare a Legii nr. 39 din 29 ianuarie 2003, ca urmare a derulării unor relaţii comerciale anterioare şi de acelaşi gen. Astfel, numiţii D.M.R. şi T.C., au acceptat, în cunoştinţă de cauză, ca împreună cu soţii B să comită activităţi infracţionale de evaziune fiscală şi delapidare, fapte săvârşite, în special, în favoarea şi pentru folosul soţilor B şi al societăţilor acestora.

Rolul numitului T.C. era acela de a conduce şi regla evidenţele contabile, precum şi de a formula declaraţiile fiscale cu date nereale către autorităţile statului cu atribuţii în domeniu financiar, contabil şi fiscal, dar a avut implicare şi în administrarea SC R.T. SRL. Tot astfel susnumitul întocmea facturi şi documente de cesiune fictivă şi fără justificare economico-financiară, cu scopul ca soţii B să scoată importante sume de bani din firmele controlate şi/sau să transfere activele societăţilor falimentate pe alte societăţi controlate în timp, decapitalizând astfel societăţile folosite anterior, care erau cesionate la persoane fără ocupaţie, pregătire şi posibilităţi materiale, cu care se încheiau procese-verbale fictive de predare a evidenţelor contabile şi activelor societăţilor decapitalizate. D.M.R., era însă persoana de încredere prin care erau înfiinţate şi cesionate societăţile comerciale controlate de soţii B, întocmind facturi, contracte de cesiune şi declaraţii false în faţa notarilor, sprijinindu-i întru totul pe aceştia în activităţile comise, fiind aproape tot timpul cu B.A.R.

Liderii şi principalii beneficiari ai produsului infracţiunilor săvârşite, erau însă B.T.G. şi B.A.R., aceştia fiind şi cei care avea legăturile infracţionale stabilite cu partenerii comerciali şi care coordonau practic întreaga activitate.

De reţinut, este însă împrejurarea, că fiecare membru al grupării cunoştea activitatea întregului grup, chiar dacă se foloseau mai multe societăţi intermediare în care aparent, doar unii dintre aceştia deţineau calităţile scriptice de asociat şi/sau administrator, susnumiţii colaborând între ei, împărţindu-şi sarcinile, putând conta oricând pe ajutorul oricăruia dintre membrii, aspect ce reiese expres şi din interceptările convorbirilor telefonice autorizate şi restul materialului probator administrat - declaraţiile învinuiţilor şi martorilor. Specificul grupării, era acela, că inc. B.T.G. şi B.A.R., făceau parte dintr-un cerc de prieteni şi interese economice, constituit în judeţul Hunedoara, din care au fost identificaţi ca făcând parte şi: M.O. viceprimar şi om de afaceri, V.C. administrator şi asociat la mai multe societăţi comerciale, T.V. directorul Băncii S.P.I. Deva, L.G. asociat şi administrator a unor staţii de carburanţi şi motel-restaurant, D.G. asociat şi administrator la SC D. SRL, B.T. şeful B.C.C.O. AIba, ş.a.

Toţi membrii grupării aveau, aşa cum am precizat deja, sarcini prestabilite în cadrul acesteia, astfel că: soţii B erau cei care aveau contactul cu furnizorii şi clienţii, comandau mărfurile, stabileau cu aceştia preţurile, condiţiile contractului şi plăţile ce se efectuau, respectiv compensările şi tot aceştia erau cei care beneficiau în principal de produsul infracţiunilor comise, fiind liderii grupării; D.M.R. era cea care deţinea aparent, calitatea de administrator şi asociat al unor firme folosite de soţii B, întocmea facturi, efectua plăţi, sustrăgea evidenţele contabile de la controlul organizat de organele de specialitate ale statului, precum şi orice alte activităţi dispuse de soţii B; T.C. era cel care avea cunoştinţe aplicate în domeniu economico-financiar şi care îi consilia pe soţii B pentru aplicarea metodelor ilegale folosite, disimulând în documentele justificative şi declaraţiile fiscale întocmite ilegalitatea operaţiunilor, prin întocmirea unor documente justificative doar aparent în concordanţă cu legea şi care prezentau fiscului situaţii nereale, întocmite astfel încât să rezulte că societăţile verificate nu datorau sume de bani importante cu titlu de impozite şi taxe. Tot astfel, pentru scoaterea unor sume importante de bani din societăţile folosite şi devalizarea acestora, T.C. întocmea documentele necesare eliberării numerarului, cu motivaţii false, aşa cum s-a petrecut şi în cazul transferului de active de pe societăţile falimentate, pentru păstrarea acestora sau scoaterii de sume de bani nejustificate prin SC R.C. SRL.

Cu privire la această grupare, există probe că a fost sprijinită în activitatea infracţională derulată, mai ales prin protecţie, de angajaţi ai autorităţilor statului cu atribuţii judiciare, din judeţul Hunedoara, respectiv de şeful B.C.C.O. Alba comisar şef B.T. şi probabil şi de alte persoane, deocamdată neidentificate cert.

Având în vedere aceste împrejurări, respectiv capacitatea învinuiţilor de a penetra autorităţile statului din judeţul Hunedoara, aspect ce reiese din materialul probator administrat, întăreşte susţinerea că o caracteristică a acestei grupări infracţionale, a fost şi siguranţa, respectiv încrederea soţilor B, că anumiţi reprezentanţi ai autorităţilor abilitate cu atribuţii de control ale statului sunt de partea lor, împrejurare datorită căreia au ajuns să se creadă de neatins, fapt care şi rezultă din anumite convorbiri telefonice şi pe care îl şi afirmau, lăudându-se cu protecţia lor realizată de B.T. Acest fapt, respectiv protecţia asigurată, prin trecerea timpului şi derularea activităţilor infracţionale în mod continuu de către învinuiţi, a şi determinat producere către bugetul statului a unor prejudicii foarte mari, stopate doar de intervenţia organelor de urmărire penală de la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba lulia. Astfel de activităţi ilegale, erau desfăşurate de soţii B de foarte mult timp, iar tupeul acestora de a cesiona societăţile comerciale folosite, chiar şi în timpul controlului, a cărui amânare o solicitau în prealabil, este sugestivă pentru dovedirea încrederii acestora în protecţia autorităţilor.

Toate aceste aspecte, s-a apreciat că, constituie date concrete cu privire la modul de gândire şi acţiune al învinuiţilor, pentru atingerea scopului infracţional prestabilit şi precizat anterior, dar demonstrează şi coordonarea grupării.

Semnificative, în vederea prezentării modului de constituire şi acţiune a grupării, dar şi a modului de a gândii al inculpaţilor, respectiv în prezentarea aurei de intangibilitate faţă de autorităţile statului creată în jurul acestora, s-au apreciat a fi şi declaraţiile persoanelor audiate care confirmă legătura deosebită stabilită între soţii B şi comisar şef B.T., anumite persoane din anturajul lor, apelând chiar la ei pentru a-i pune în legătură cu B.T. (ex. V.C., ş.a.).

Aceste activităţi infracţionale se derulau constant şi reprezentau o ocupaţie pentru învinuiţi, care foloseau mai multe firme pentru astfel de activităţi, dezvoltând o întreagă reţea şi un mod de acţiune perfecţionat continuu. Mai mult, evidenţele contabile ale tuturor societăţilor folosite de soţii B şi cesionate către persoane fără pregătire şi posibilităţi materiale, nu au mai fost găsite şi nu au fost nici predate către aceştia.

Toate aceste aspecte,s-a apreciat că nu sunt simple coincidenţe şi demonstrează implicarea tuturor membrilor grupării în comiterea faptelor, fiind constatate şi de organele de control de specialitate, D.G.F.P., Vamă, Garda Financiară, care au formulat nenumărate plângeri penale în acest sens. Este adevărat că din cauza sprijinirii grupului şi deconspirărilor realizate cu privire la cauză de către B.T., nu s-a reuşit probarea cauzei la întreaga ei dimensiune, respectiv nu s-a putut ajunge la persoanele care se ocupau în rafinării sau care erau în linie, imediat după acestea, persoane care vindeau produsele obţinute sau contrafăcute către soţii B. Aceştia erau foarte apreciaţi de cei care le furnizau marfa ilegal, deoarece foloseau o multitudine de societăţi şi prin relaţiile din cadrul grupului de interese economice de care a vorbit, aceştia aveau desfacere către firme care putea înregistra carburanţi auto (motorină) ca şi combustibili pentru focare, ex.: SC D. SRL, SC D.P. SA, SC S. SRL, SC C. SRL, ş.a.

Toate aceste aspecte, s-au putut produce însă, la nivelul şi anvergura reţinută în cauză şi datorită împrejurării că soţii B, au folosit firme şi persoane intermediare, care urmau să-şi asume răspunderea directă şi aparentă pentru faptele comise, aspecte şi metode infracţionale care îngreunează mult efectuarea urmăririi penale şi tragerea la răspundere a acestora, dar care relevă aspecte importante privind pericolul social al faptelor comise şi al învinuiţilor.

II. ASPECTE INFRACŢIONALE PRIVIND SC R.P. SRL.

Istoric/date ale SC R.P. SRL, societatea a fost înfiinţată în 1997, cu sediul în H., judeţul Hunedoara şi puncte de lucru, staţia de carburanţi situată în Deva; staţia de carburanţi şi motel/restaurant situate în sat S.V., oraş Simeria; precum şi apartamentul situat în Haţeg:

- asociat unic şi administrator B.T.G. (iniţial);

- ulterior asociaţi şi administratori au devenit B.T.G. şi B.A.R., începând cu 19 august 2005;

- părţile sociale au fost cedate la 22 decembrie 2005, de către învinuitul B.T.G. şi B.A.R. numiţilor M.G. L.D. (mama înv. B.T.G.) şi D.A. (tatăl înv. B.A.R.), dar soţii B au rămas în continuare administratori, ei fiind cei care se ocupau în fapt de societate;

- la 25 februarie 2009 societatea este introdusă în insolvenţă ca urmare a cererii formulate de SC E.H. SRL (sentinţa Tribunalului Hunedoara nr. 1200/f din 18 decembrie 2008), menţiune radiată ca urmare a admiterii recursului declarat de SC R.P. SRL (decizia Curţii de Apel Alba lulia nr. 531 din 17 iunie 2009), efectuându-se şi menţiunile necesare la O.R.C. privind radierea insolvenţei, 7 august 2009;

- la 28 septembrie 2010, M.G. şi D.A. au cesionat părţile sociale către C.M. şi G.M.I., rămânând administratori împuterniciţi B.T.G. şi C.M.;

Astfel, prin folosirea SC R.P. SRL, aşa cum reiese din procesul-verbal de inspecţie fiscală din 16 mai 2011 întocmit de D.G.F.P. Hunedoara, în temeiul căruia această instituţie a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara (sesizarea penală nr. 19543 din 6 iunie 2011) şi s-a înregistrat Dosarul penal nr. 649/P/2011 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Hunedoara, s-a stabilit că, procedându-se conform metodei infracţionale aplicate şi precizate anterior, respectiv prin folosirea în cascadă a mai multor societăţi comerciale controlate de ei, inculpaţii B.T.G. şi B.A.R., în calitate de administratori la SC R.P. SRL, sprijiniţi de numiţii D.M.R. şi T.C. contabil, au cauzat bugetului statului, prin neînregistrarea în evidenţele contabile ale societăţii precizate anterior a tuturor activităţilor comerciale cu carburanţi realizate, un prejudiciu de 1.079.469 RON (473.389 RON impozit pe profit şi 606.080 RON TVA).

Prin acest proces-verbal, s-a stabilit, luând în considerare declaraţiile privind livrările şi achiziţiile de bunuri precum şi celelalte declaraţii fiscale privind TVA-ul şi impozitul pe profit, atât ale SC R.P. SRL , cât şi ale SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL şi SC H.P. SRL, societăţi din Haţeg, afiliate şi controlate tot de soţii B, precum şi ale SC D. SRL Călan, că există neconcordanţe între acestea, neconcordanţe care interpretate au dus la sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului statului cu suma de 1.079.469 RON. În acest sens, s-au efectuat controale încrucişate la SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P. SRL şi SC D. SRL, controale materializate în:

Procesul-verbal nr. X1 din 01 octombrie 2010, încheiat la SC H.P. SRL;

Procesul-verbal nr. X2 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC D. SRL;

Procesul-verbal nr. X3 din 10 iunie 2010, încheiat la SC R.T. SRL, din care reiese că societatea a fost cesionată către A.D., persoană care nu poate fi găsită;

Procesul-verbal nr. X4 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC B.G.I. SRL, din care reiese că societatea a fost cesionată la V.C., persoană care nu a derulat niciodată activităţi comerciale prin societate;

Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, cu nr. 649/P/2011 şi a fost declinat, respectiv conexat la Dosarul 13D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

Ulterior, D.G.F.P. Hunedoara a demarat o inspecţie fiscală generală, verificându-se perioada de activitate a SC R.P. SRL din 1 ianuarie 2007 până în 30 septembrie 2009, ocazie cu care s-a întocmit raportul de inspecţie fiscală generală din 11 mai 2011.

În cadrul acestui control, s-a stabilit, o relaţie de afiliere cu următoarele societăţi comerciale care aveau sau au avut, aproximativ, aceiaşi asociaţi: SC R.T. SRL, SC H.P. SRL şi SC B.G.I. SRL. De asemenea, s-a stabilit, pentru perioada verificată, că principalii furnizori ai SC R.P. SRL, au fost SC D. SRL, SC B.G.I. SRL şi SC R.T. SRL, practic tot societăţile afiliate şi controlate de soţii B, respectiv societatea prietenului familiei B., D.G., administrator la SC D. SRL. Tot astfel, s-a stabilit că, pentru aceeaşi perioadă, principalii clienţi ai SC R.P. SRL, au fost tot societăţile precizate anterior, precum şi SC H.P. SRL, controlată de B. Aceste aspecte confirmă existenţa unor fraude tip carusel şi derularea unor activităţi comerciale scriptice, doar formale şi în cascadă, efectuate fără un scop comercial licit, ci pentru a se pierde urma activităţilor comerciale legale şi a se îngreuna sau chiar face imposibilă stabilirea acestora la adevărata lor dimensiune, prin controale de specialitate, care de cele mai multe ori sunt punctuale, privind doar o societate. Evident nu există nici o logică comercială legală, pentru a introduce în circuitul comercial mai mulţi intermediari, societăţi comerciale controlate de aceleaşi persoane şi care nu conduc evidenţe contabile, întrucât cu cât se introduc mai mulţi intermediari în activitatea comercială, creşte preţul mărfii şi se reduce profitul, dar numai dacă se proceda legal.

Observându-se acest fenomen,care este cunoscut ca o metodă infracţională frecvent aplicată pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală, au fost demarate de organele de specialitate, controale încrucişate, constatându-se, aşa cum era de aşteptat, că SC B.G.I. SRL şi SC R.T. SRL nu deţineau evidentele contabile, documente justificative fiind identificate doar la SC D. SRL şi SC H.P. SRL, care funcţionau la acea dată. Mai mult, s-a constatat că numitul T.C. a fost contabilul tuturor societăţilor comerciale afiliate şi precizate anterior.

Având în vedere aceste aspecte, conform C. proc. fisc., s-a procedat la estimarea bazei de impunere a SC R.P. SRL, luându-se în considerare, rezultatele controalelor încrucişate efectuate privind firmele unde s-au identificat documente financiar-contabile (SC D. SRL şi SC H.P. SRL), precum şi declaraţiile fiscale şi informale formulate pe perioada de funcţionare de societăţile verificate şi pe baza cărora s-au calculat şi declarate impozitele şi taxele datorate bugetului statului. Din interpretarea acestor declaraţii şi înscrisuri, s-a identificat un minim de neconcordanţe, care a generat bugetului statului, prin omisiunea evidenţierii în documentele financiar-contabile a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate, prejudicii în valoare de 1.079.469 RON (606.080 RON TVA şi 473.389 RON impozit pe profit).

Pentru lămurirea anumitor aspecte reţinute în R.I.F.-ul precizat anterior, respectiv cel din 11 mai 2011, D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, a cerut D.G.F.P. Hunedoara, în completarea, lămuriri suplimentare, astfel că s-au întocmit:

- adresa din 3 aprilie 2012, din care reies explicit datele din declaraţiile 394 privind achiziţiile şi livrările, depuse de SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P. SRL, SC R.P. SRL şi SC D. SRL, celelalte date şi valori avute în vedere de organele de control din cadrul D.G.F.P. Hunedoara la estimarea sumelor stabilite suplimentar (declaraţiile 394, 300, bilanţuri, balanţe, istoricul societăţilor), precum şi aspectele care au dus la concluzia de afiliere a celor patru societăţi comerciale precizate anterior;

- adresa din 27 aprilie 2012, din care reies explicit datele din declaraţiile fiscale 300 privind TVA, depuse de SC H.P. SRL şi SC D. SRL, precum şi aspecte privind regimul juridic al declaraţiilor informale 394, care sunt declaraţii obligatorii pentru agenţii economici, reglementate normativ;

- procesul-verbal din 5 iunie 2012, privind controlul inopinat realizat la SC D. SRL, cu referire la tranzacţiile derulate cu SC R.P. SRL, în perioada de referinţă, ianuarie 2007-septembrie 2009. Din acest proces-verbal, reies aspecte de nelegalitate, privind contractele de prestări servicii realizate de furnizorul SC D. SRL către beneficiarul SC R.P. SRL (contractele din 1 iunie 2007 şi din 31 decembrie 2008), aspecte care vor fi analizate mai jos, precum şi înregistrarea în evidenţele contabile ale SC D. SRL a operaţiunilor comerciale derulate între cele două societăţi comerciale şi modalitatea de decontare a acestora.

Ulterior, tot ca urmare a solicitării D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, Garda Financiară Hunedoara a întocmit procesul-verbal din 16 august 2013 şi completarea acestuia din 20 septembrie 2013, prin care s-au stabilit următoarele:

- SC R.P. SRL, a înregistrat un profit mic în perioada anilor 2007 şi 2008, iar pentru 2009 societatea a intrat pe pierdere, fiind şi cesionată către C.M. şi G.M.I. în 2010. Aceste ultime două persoane, sunt neinstruite şi fără posibilităţi materiale, fiind folosite doar pentru preluarea unor societăţi cu datorii, aşa cum reiese chiar din declaraţiile acestora, aspect care reprezintă de asemenea o metodă infracţională frecvent aplicată, menită să ascundă devalizarea societăţilor comerciale folosite şi lipsa documentelor justificative financiar-contabile, dar şi să îngreuneze foarte mult verificările efectuate de organele de control, de specialitate şi chiar de urmărire penală.

- s-au reconfirmat reiaţiiie de afiliere ale SC R.P. SRL, cu societăţile precizate anterior şi s-au stabilit relaţii de aceeaşi natură (afiliere) şi cu SC V.T. SRL, SC D.U.T. SRL, SC H.P.A. SRL, SC A.T. SRL şi SC R.C. SRL.

- s-a efectuat analiza comparată a declaraţiilor 394 privind achiziţiile şi livrările de mărfuri către şi de la SC R.P. SRL, declaraţiile fiscale 300 privind TVA, bilanţuri şi balanţe, declaraţii depuse de această societate cât şi de partenerii comerciali, fie ei şi societăţi afiliate sau controlate, întrucât pe baza lor s-au stabilit impozitele şi taxele datorate bugetului statului, ocazie cu care s-au identificat necorelări, chiar între diferitele declaraţii ale SC R.P. SRL, necorelări care au determinat sustragerea societăţii de la plata TVA-ului datorat bugetului statului în valoare de 2.332.943 RON. Astfel, prin depunerea declaraţiilor fiscale ale SC R.P. SRL, declaraţii nereale şi întocmite cu sume arbitrare pentru a nu se datora aproape nimic către bugetul statului, s-a dat dreptul de deducere de TVA, fără o justificare reală, respectiv ca diferenţă declarată de societate organelor statului între TVA-ul deductibil înscris pe declaraţii, 2.458.615 RON şi TVA deductibil ce se poate justifica şi rezultă din verificările încrucişate realizate, în valoare de 125.672 RON.

Practic SC R.P. SRL a declarat organelor fiscale ale statului, prin declaraţiile depuse la autorităţile abilitate, în mod controlat de contabilul T.C., respectiv prin omisiunea evidenţierii tuturor operaţiunilor comerciale, date nereale cu scopul de a nu înregistra TVA de plată către bugetul statului, deşii evident, orice operaţiune comercială legală generează TVA de plată către bugetul statului, cu atât mai mult cu cât este vorba de valori foarte mari, aşa cum reiese din declaraţiile efectuate de SC R.P. SRL. Astfel, scriptic, SC R.P. SRL a declarat că are TVA deductibil în valoare de 2.458.615 RON, deşi din verificările încrucişate realizate la partenerii comerciali, pe bază de documente (unde s-au găsit, iar societăţile au funcţionat în mod real), dar şi prin declaraţiile 394 privind achiziţiile şi livrările de mărfuri, se poate justifica numai un TVA deductibil de numai 125.672 RON.

În aceste condiţii, ca urmare a verificărilor efectuate şi a tranzacţiilor ce s-au putut identifica, prin estimare, ca urmare a verificărilor încrucişate efectuate, s-a stabilit că SC R.P. SRL trebuia să plătească bugetului statului un TVA suplimentar în valoare de 2.332.943 RON, ca urmare a declaraţiilor false efectuate, operaţiunile comerciale dintre societăţile afiliate fiind evident fictive, doar scriptice. Astfel ascunderea ori distrugerea evidenţelor contabile ale SC R.P. SRL şi a celorlalte societăţi comerciale controlate ori afiliate, avea ca scop, tocmai imposibilitatea stabilirii acestor aspecte.

Ulterior, D.I.I.C.O.T., S.T. Alba a cerut Gărzii Financiare Hunedoara mai multe explicaţii privind necorelările constatate între declaraţiile efectuate de SC R.P. SRL, întocmindu-se astfel procesul-verbal din 20 septembrie 2013, în care s-au precizat următoarele:

SC R.P. SRL şi-a încetat practic activitatea comercială la 7 octombrie 2010 când a fost cesionată către C.M. şi G.M.I., iar înainte de cesiune a avut practic loc devalizarea şi decapitalizarea acesteia.

- necorelările dintre declaraţiile SC R.P. SRL şi cele ale partenerilor comerciali sunt de: 3.351.642 RON pe declaraţiile 394 privind achiziţiile efectuate de societate; 1.253.527 RON pe declaraţiile 394 privind livrările efectuate de societate către clienţi; 450.769 RON între declaraţiile 300 (TVA) şi balanţele de verificare depuse la organele statului, respectiv bilanţuri, privind achiziţiile realizate de SC R.P. SRL; 1.488.967 RON între declaraţiile 300 (TVA) şi balanţele de verificare depuse la organele statului, respectiv bilanţuri, privind livrările realizate de SC R.P. SRL către clienţi; toate în defavoarea statului.

- în perioada verificată (2007-2009) SC R.P. SRL a realizat achiziţii de la un singur furnizor consacrat pe piaţa de profil a carburanţilor, respectiv SC R.D. SRL, restul achiziţiilor de carburanţi declarate ca fiind efectuate sunt de la societăţi care: - fie sunt afiliate (SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, ş.a.); - fie sunt cu suspiciuni de firme bidon, ori fantomă şi controlate de B (SC D.O. SRL - cu punct de lucru declarat în incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H. aparţinând societăţilor soţilor B., SC S.C. SRL - societate aparţinând lui P.D., persoană cercetată pentru astfel de fapte de organele judiciare şi care a preluat prin cesiune SC R.T. SRL); - fie alţi agenţi economici din zona gri a acestui domeniu (SC M. SRL, SC M.O.A. SRL, SC E.E.I. SRL, SC C.M.A. SRL), societăţi care nu mai funcţionează, au funcţionat o perioadă restrânsă de timp şi se circumscriu zonei de operaţiuni comerciale nefiscalizate.

- în toată perioada verificată, SC R.P. SRL a derulat activităţi, în marea majoritate a volumului de operaţiuni comerciale, numai cu societăţi afiliate (SC R.T. SRL, SC H.P. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P.A. SRL, SC R.O.I.E. SRL) sau cu societăţi controlate de soţii B (SC V.T. SRL, SC B.O.G. SRL, SC D.U.T. SRL, SC R.C. SRL, SC D.C. SRL).

S-a menţionat că, aceste societăţi au fost folosite pentru perioade relativ scurte de timp, de către soţii B, după care au fost cesionate, introduse în insolvenţă ori desfiinţate, astfel:

- SC R.P. SRL (controlată de soţii B în perioada 26 martie 1997-28 septembrie 2010, a fost cesionată şi ulterior, la data de 16 noiembrie 2011, a intrat în procedura generală a insolvenţei);

- SC H.P.A. SRL (controlată de soţii B în perioada 12 martie 2002-13 decembrie 2006, a fost cesionată şi ulterior, la data de 18 septembrie 2009, a intrat în procedura generală a insolvenţei, fiind radiată de la O.N.R.C. la data de 11 aprilie 2013);

- SC R.T. SRL (controlată de soţii B în perioada 28 noiembrie 2002-18 februarie 2010, a fost cesionată şi ulterior, la data de 2 martie 2011, a intrat în procedura generală a insolvenţei);

- SC H.P. SRL (controlată de soţii B începând cu data de 16 noiembrie 2005 până la zi);

- SC R.O.I.E. SRL (controlată de soţii B în perioada 3 aprilie 2005-21 iulie 2006, cesionată şi ulterior, la data de 9 martie 2007, intrată în procedura generală a insolvenţei, fiind radiată de la O.N.R.C. la data de 30 iulie 2010);

- SC B.O.G. SRL (controlată de soţii B în perioada 12 martie 2006-5 octombrie 2009, data la care este dizolvată din oficiu);

- SC R.C. SRL (controlată de soţii B în perioada 21 septembrie 2006-28 mai 2012);

- SC V.T. SRL (controlată de soţii B începând cu data de 6 decembrie 2007 până la zi, prin prietena şi angajata soţilor B, B.M.);

- SC B.G.I. SRL (controlată de soţii B începând cu data de 19 februarie 2008 până la zi, fiind cesionată succesiv între membrii grupului controlat de B.T.G. şi B.A.R., respectiv D.L. şi V.C.);

- SC D.C. SRL (controlată de soţii B în perioada 26 martie 2008-29 septembrie 2010, cesionată ulterior aceloraşi persoane ca şi SC R.P. SRL, C.M. şi G.M.I.);

- SC D.U.T. SRL (controlată de soţii B începând cu data de 28 mai 2010 până la zi)

Aceste societăţi, au avut ca asociaţi şi/sau administratori, următoarele persoane:

- SC H.P.A. SRL: Asociaţi: B.A.R., D.A.A. şi D.A., R.N.; Administratori: B.A.R., R.N.;

- SC R.T. SRL: Asociaţi: B.A.R. şi B.T.G., M.G. şi D.L., P.D. şi P.M., A.D.; Administratori: B.A.R. şi B.T.G., D.L., P.D., A.D.;

- SC M.S. SRL: Asociaţi: V.C.M., S.B., A.D.; Administratori: V.C.M., G.A., A.D.;

- SC H.P. SRL: Asociaţi: B.A.R. şi D.M.R.; Administratori: B.A.R., D.M.R.;

- SC R.O.I.E. SRL: Asociaţi: B.T.G. şi D.L., M.G., B.N.; Administratori: B.T.G., B.N.;

- SC B.O.G. SRL: Asociat unic şi administrator: B.O.: Împuternicit: D.L.;

- SC R.C. SRL: Asociat Unic şi Administrator: L.R.R.R.; împuternicit: B.A.R.;

- SC V.T. SRL: Asociat unic şi administrator: B.M.;

- SC B.G.I. SRL: Asociaţi: T.C., B.T.G., D.L., V.C.; Administratori: T.C., B.T.G., D.L., V.C.;

- SC D.C. SRL: Asociaţi: D.A.E., D.A.B., C.M. şi G.M.I.; Administratori: D.A.E. şi D.A.B., C.M.;

- SC D.U.T. SRL: Asociat unic şi administrator: B.A.R.

Evidenţa contabilă a tuturor societăţilor folosite de B, a fost condusă de T.C.

Astfel, întrucât verificările au putut fi efectuate numai prin estimare, din lipsa documentelor justificative, s-a cerut comisarilor Gărzii Financiare Hunedoara, verificarea eventualelor neconcordanţe ale SC R.P. SRL cu societăţile la care s-au identificat documente contabile, respectiv SC D. SRL. Astfel, din analiza declaraţiilor 394 depuse de SC R.P. SRL, în corelaţie cu declaraţiile 394 depuse de partenerii comerciali ai acesteia, scoate în evidenţă existenţa unei neconcordanţe cu SC D. SRL în sumă de 1.142.457 RON, neconcordanţă identificată în legătură cu livrările declarate de SC R.P. SRL, respectiv achiziţiile declarate de SC D. SRL.

Pentru interpretarea acestei neconcordanţe s-au avut în vedere actele de control întocmite de D.G.F.P. Hunedoara Deva, precum şi documente financiar contabile puse la dispoziţie de SC D. SRL.

Verificările efectuate au condus la concluzia că aceste diferenţe provin din tranzacţiile comerciale înregistrate între cele două societăţi comerciale în perioada 2007-2010, aşa cum au fost ele reflectate în evidenţa contabilă şi fiscală a SC D. SRL, evidenţă care este condusă organizat şi continuu.

Tranzacţiile comerciale între cele două societăţi s-au efectuat cu următoarele bunuri şi au fost:

1. SC R.P. SRL (furnizor) –> SC D. SRL (client):

- Motorină euro 3, 1 factură, 57.855,63 RON, inclusiv TVA, 2,34 RON/litru;

- Motorină euro 4, 9 facturi, 272.968,27 RON, inclusiv TVA, 2,79-3,40 RON/litru;

- Combustibil greu, 1 factură, 52.337,68 RON, inclusiv TVA,1,55 RON/litru;

- Combustibil focare, 1 factură, 48.326,87 RON, inclusiv TVA, 1,55 RON/litru;

- Bitum, 1 factură, 594.405,00 RON, inclusiv TVA, 1,85 RON/kg;

- Staţie distribuţie carburanţi, 689.642,75 RON, inclusiv TVA.

Astfel, achiziţiile contabilizate de SC D. SRL, în baza unor documente, având ca furnizor pe SC R.P. SRL, sunt în valoare totală de 1.715.536,10 RON, totul fiind înregistrat cronologic şi complet.

În circuitul de decontare al acestor achiziţii s-au utilizat însă disponibilităţi băneşti din conturile SC D. SRL, numai până la concurenta sumei de 450.000 RON, diferenţa în valoare de 1.265.536,10 RON, fiind decontată prin operaţiuni de compensare sau/şi operaţiuni contabile de transfer sold din conturile de terţi. Prin urmare, SC D. SRL a plătit efectiv, din mărfurile achiziţionate, numai aproximativ un sfert, din valoarea de facturare şi nici nu există restanţe între cele două societăţi. Acest aspect ridică semne de întrebare serioase cu privire la destinaţia efectivă a sumelor de bani datorate, conform facturilor înregistrate, cu implicaţii asupra analizei relaţiilor comerciale dintre cele două societăţi cu calităţi inverse, de furnizor a SC D. SRL şi client SC R.P. SRL, aspect descris mai jos.

S-a observat că în afara operaţiunilor comerciale cu bunuri de origine petrolieră, care fac parte din obiectul de activitate al furnizorului SC R.P. SRL, se distinge tranzacţia cu activul, staţie de distribuţie a carburanţilor şi motelul din S.V., precum şi cea referitoare facturarea de bitum, care este de valoare foarte mare. Potrivit acestei tranzacţii privind bitum, factura din 21 iulie 2008, SC D. SRL a înregistrat achiziţia unei cantităţi de 270 tone bitum, într-o singură etapă (la data facturii) şi a justificat utilizarea acesteia în lucrări de asfaltare, inclusiv pentru SC R.P. SRL. Interesant este că bitumul se transportă lichid şi SC D. SRL nu are capacităţi de depozitare pentru o astfel de cantitate.

2. SC D. SRL (furnizor) –> SC R.P. SRL (client):

- Lucrări de reparaţii platformă în incinta complexului H., unde se aflau birourile soţilor B, factura din 6 iunie 2007 în valoare totală de 234.709,71 RON, pentru care s-au aplicat măsurile de simplificare (taxare inversă);

- Lucrări de reparaţii platformă în incinta complexului H., factura din 30 iunie 2007 în valoare totală de 435.244,27 RON, pentru care s-au aplicat măsurile de simplificare (taxare inversă);

- Lucrări de reparaţii platformă în incinta complexului H., factura din 5 mai 2009 în valoare totală de 785.852,20 RON, din care TVA în valoare de 125.472 RON. Totalul lucrărilor de reparaţii facturate de SC D. SRL către SC R.P. SRL este în sumă de 1.455.806,18 RON.

- Staţia de distribuţie carburanţi şi motelul, factura din 5 mai 2010 în valoare totală de 689.642,75 RON (acelaşi preţ cu achiziţia acesteia din 2009).

Astfel, valoarea livrărilor totale înregistrate în contabilitatea SC D. SRL către SC R.P. SRL sunt în valoare totală de 2.145.448,93 RON.

În circuitul de decontare al acestor servicii şi vânzări prestate către SC R.P. SRL, s-au utilizat disponibilităţi băneşti efective până la concurenţa sumei de numai 94.079,83 RON, diferenţa până la valoare de 2.051.369,10 RON, fiind decontată prin operaţiuni de compensare. Acest aspect constituie indicii temeinice că valoarea lucrărilor efectiv executate către SC R.P. SRL de SC D. SRL, a fost mult mai mică şi că s-au realizat doar asfaltări şi reparaţii parţiale ale unor alei şi nu a suprafeţe de aproximativ 12.000 mp cât se prevedea în contract. Mai mult, numiţii D.L. şi B.M., audiaţi până în prezent în cauză, nu au văzut o suprafaţă aşa de mare asfaltată, ci platforma era cunoscută ca fiind cu gropi. Nici expertiza tehnică în construcţii nu este concludentă, întrucât s-au identificat doar petice de asfalt, iar materialele prezentate ca fiind folosite şi descărcate de SC D. SRL pentru aceste lucrări, piatră şi ciment, nu se folosesc la asfaltări. Acest aspect trebuie coroborat şi cu valoarea foarte mare a facturii de bitum, vândută de SC R.P. SRL către SC D. SRL.

S-a observat că în afara operaţiunilor comerciale cu bunuri care fac parte din obiectul de activitate al furnizorului SC D. SRL, se distinge tranzacţia (returul) cu staţia de distribuţie a carburanţilor şi motelul din S.V., activ care a fost refacturat, la data de 5 mai 2010, de SC D. SRL, înapoi către SC R.P. SRL, societatea de la care s-a înregistrat achiziţia cu un an înainte, la data de 20 septembrie 2009.

Astfel, în contextul verificărilor efectuate la SC D. SRL, prin prisma relaţiei comerciale cu furnizorul/clientul SC R.P. SRL, s-a constatat că societăţile implicate au aplicat pentru plata operaţiunilor comerciale derulate sume relativ mici de bani, folosind atât la metoda compensării directe a drepturilor cu obligaţiile reciproce, cât şi la metoda compensării indirecte a drepturilor cu obligaţiile reciproce prin intermediul unor terţe societăţi, după cum urmează:

- proces-verbal de compensare din 20 mai 2009, pentru suma de 689.642,75 RON, cu SC R.P. SRL;

- proces-verbal de compensare R.-M.-D. în 14 noiembrie 2008, pentru suma de 151.062,96 RON;

- compensare în 30 decembrie 2008, pentru suma de 347.003 RON cu SC R.P. SRL, prin notă contabilă, fără a se indica vreun document;

- convenţie de novatie, schimb debitor pentru suma de 287.208 RON cu SC B.G.I. SRL pentru SC R.P. SRL;

- contract de cesiune de creanţă pentru suma de 50.000 RON.

Prin aceste compensări, la finele perioadei analizate, anul 2010, în evidenţa contabilă a SC D. SRL, soldurile tuturor conturilor privind relaţia cu SC R.P. SRL, prezintă sold zero, rezultând că raporturile de drepturi şi obligaţii între cele două societăţi s-au închis, prin operaţiuni parţiale de plată efectivă şi compensări (în marea majoritate) de natura celor prezentate mai sus.

În concluzie valoarea totală a neconcordanţelor în sumă de 1.142.457 RON, dintre declaraţiile fiscale ale SC D. SRL şi SC R.P. SRL, se explică prin controlul efectuat la SC D. SRL de Garda Financiară Hunedoara, astfel:

- până la concurenţa sumei de 579.531,72 RON, sumele provin din tranzacţia cu staţia de distribuţie a carburanţilor efectuată în anul 2009, fără implicaţii fiscale susţine Garda Financiară, întrucât aceasta este facturată înapoi de SC D. SRL către SC R.P. SRL în anul 2010. Cu acest aspect nu suntem de acord întru totul şi trebuie verificat, întrucât consecinţa fiscală din anul 2009 a fost neplata impozitului pe profit şi TVA-ului de către SC R.P. SRL, aferent anului 2009, iar în 2010, soţii B au cesionat SC R.P. SRL şi nu s-au mai plătit deloc impozitele şi taxele datorate bugetului statului, respectiv nu s-au mai efectuat declaraţii fiscale. Mai mult şi dacă SC R.P. SRL ar fi funcţionat legal şi în 2010, consecinţa era că prin înregistrarea efectuată în 2010 a returului cu staţia de carburanţi, aceasta s-ar fi înregistrat din nou cu o cheltuială şi nu plătea către bugetul statului sumele datorate aferente impozit pe profit şi TVA, diminuându-şi ilegal. Mai mult, pentru vânzarea staţiei din 2009, SC R.P. SRL şi-a închis tranzacţia cu SC D. SRL, apărând că s-a făcut plata prin compensare cu alte tranzacţii, iar SC D. SRL nu a rămas cu datorii care se închideau în 2010. Acest aspect nu necesită însă o verificare suplimentară, întrucât prejudiciile cauzate sunt incluse în prejudiciile stabilite prin estimare şi aşa cum am arătat, verificările necorelaţiilor cu SC D. SRL, s-au efectuat doar pentru confirmarea prejudiciilor stabilite prin estimare.

- până la concurenţa sumei de 562.925,3 RON, din tranzacţia cu bitum, potrivit facturii din 21 iulie 2008 în valoare de 594.405 RON, tranzacţie neînregistrată de SC R.P. SRL în decontul de TVA şi nedeclarată în D.394. Astfel din această operaţiune rezultă că SC R.P. SRL nu a înregistrat venituri, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor către bugetul de stat cu sumele de: TVA în valoare de 106.955,8 RON şi impozit pe profit în valoare de 90.068,05 RON.

Concluzionând, deoarece la SC D. SRL, au fost identificate evidenţe contabile, iar societatea funcţionează, având angajate mai multe persoane la compartimentul de contabilitate şi există corespondenţă între declaraţiile 394 privind achiziţiile şi livrările declarate, declaraţia 300 TVA, balanţe şi bilanţuri şi documentele justificative înregistrate de această societate, creând prezumţia de corectitudine şi seriozitate pe acest segment, al înregistrărilor contabile, s-au efectuat comparaţii cu aceleaşi declaraţii efectuate de SC R.P. SRL, în aceeaşi perioadă şi s-a constat că există necorelări, în valoare de 1.142.457 RON (aşa cum am mai arătat). Astfel, SC R.P. SRL, nu a înregistrat şi declarat fiscal livrări de mărfuri (vânzări) către SC D. SRL.

Sumele astfel datorate cu titlu de TVA, sunt incluse însă, în prejudiciul constatat la acest capitol de 2.332.943 RON, stabilit prin proces-verbal al Gărzii Financiare Hunedoara. De asemenea, în acest prejudiciu reprezentând TVA, este inclusă şi suma de 606.080 RON, reprezentând TVA, constată prin procesul-verbal de inspecţie fiscală din 16 mai 2011 şi raportul de inspecţie fiscală din 11 mai 2011, întocmite de D.G.F.P. Hunedoara.

Tot astfel, impozitul pe profit stabilit suplimentar prin relaţia cu SC D. SRL, este inclus în impozitul pe profit estimat ca fiind datorat de SC R.P. SRL către bugetul statului prin raportul de inspecţie fiscală din 11 mai 2011 întocmit de D.G.F.P. Hunedoara, în valoare de 473.389 RON.

Aceste sume vor fi reţinute ca prejudicii cauzate bugetului statului prin evaziune de SC R.P. SRL, respectiv: 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit.

Tot pentru verificarea neconcordantelor constatate, s-a verificat încrucişat şi relaţia SC R.P. SRL cu SC A.T. SRL şi s-a constat că societatea este în insolvenţă, fiind numit administrator judiciar SC Q. SPRL, aşa cum rezultă din baza de date informatică a A.N.A.F. I.N.F.O.P.C.

Întrucât administratorul judiciar al SC A.T. SRL nu a preluat documentele acestei societăţi din perioada în care a derulat relaţiile comerciale declarate prin D.394 cu SC R.P. SRL, adică anul 2007 şi anul 2008, comisarii Gărzii Financiare Hunedoara au luat legătura cu contabila societăţii d-na M.M.S. În acest context s-am constat că administratorul SC A.T. SRL din perioada 2007 -2008, a fost O.V.D., care este decedat.

La data de 10 iunie 2013 comisarii Gărzii Financiare au solicitat contabilei M.M.S. să prezinte documentele SC A.T. SRL pentru perioada 2007-2008. Aceasta a explicat că nu mai este în posesia documentelor societăţii, dar deţine baza de date informatică a evidenţei contabile conduse în acea perioadă, drept pentru care a prezentat fişa analitică, condusă informatizat la SC A.T. SRL cu furnizorul SC R.P. SRL.

Din acest document a rezultat că între furnizorul SC R.P. SRL şi clientul SC A.T. SRL s-au derulat următoarele operaţiuni:

În anul 2007, perioada februane-aprilie, SC A.T. SRL a achiziţionat mărfuri (benzină, motorină, aşa cum a declarat contabila societăţii în nota explicativă din data de 10 iunie 2013) în valoare de 76.520,17 RON. Documentele justificative ale acestor operaţiuni comerciale, aşa cum au fost menţionate în fişa analitică, sunt patru facturi de vânzare cumpărare. Decontarea acestor facturi s-a efectuat prin operaţiuni bancare şi prin operaţiuni cu numerar.

În anul 2008, perioada ianuarie-iulie, SC A.T. SRL a achiziţionat mărfuri (benzină, motorină, aşa cum a declarat contabila societăţii în nota explicativă din data de 10 iunie 2013) în valoare de 589.713,15 RON. Documentele justificative ale acestor operaţiuni comerciale, aşa cum au fost menţionate în fişa analitică, sunt opt facturi de vânzare cumpărare. Decontarea acestor facturi s-a efectuat prin operaţiuni bancare şi prin operaţiuni cu numerar.

În perioada 2007-2008 SC A.T. SRL a înregistrat în fişa furnizorului SC R.P. SRL, cu menţiunea de facturi de vânzare-cumpărare, achiziţii totale în sumă de 666.233,32 RON.

Prin operaţiuni de plată în numerar, respectiv bancare, SC A.T. SRL a achitat către SC R.P. SRL facturi de vânzare-cumpărare de marfă, în perioada 2007-2008, până la concurenţa sumei de 632.594,44 RON, rezultând un sold neachitat ai facturilor de vânzare-cumpărare înregistrate de SC A.T. SRL în sumă de 33.638,88 RON.

De asemenea contabila M.M.S. a declarat că SC A.T. SRL nu a fost niciodată în ipostaza de furnizor al SC R.P. SRL, toate operaţiunile între cele două societăţi comerciale fiind ceie contabilizate conform fişei prezentate de ea.

Compararea rezultatelor verificării încrucişate cu cele rezultate din analiza neconcordanţelor din declaraţiile 394 conduce la concluzia că datele declarate de SC R.P. SRL în declaraţiile 394 sunt corecte pentru livrările către SC A.T. SRL, dar nu sunt corecte pentru achiziţiile declarate ca fiind de la SC A.T. SRL.

Astfel SC R.P. SRL a declarat în declaraţia 394 depusă, achiziţii de la SC A.T. SRL în valoare totală de 338.889 RON, fără ca această societate să le fi efectuat.

Pentru această relaţie comercială SC R.P. SRL datorează bugetului de stat un impozit pe profit în sumă de 89.578 RON, respectiv TVA în sumă de 64.389 RON, faptă ce constituie evaziune şi este cuprinsă în prejudiciile precizate anterior respectiv: 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit.

De asemenea, pentru a scoate în mod ilegal diferite sume bani din patrimoniul SC R.P. SRL, societate devalizată (insolvenţă din 25 februarie 2009) şi cesionată ulterior (în 28 septembrie 2010) unor persoane fizice fără pregătire şi disponibilităţi financiare (C.M. şi G.M.I.), numiţii B.T.G., B.A.R. şi D.G., au încheiat contracte comerciale nereale şi nelegale, cu scopul de a scoate sume importante de bani din societatea precizată anterior, sume care au fost transferate astfel formal şi nejustificat între SC D. SRL şi SC R.P. SRL, fără ca obiectul acestor contracte să fie unul real şi prestat de către reprezentanţii SC D. SRL în calitate de prestatori de servicii.

Astfel, prin contractul din 1 iunie 2007 încheiat între SC R.P. SRL şi SC D. SRL, având ca obiect efectuarea unor lucrări de „reparaţii platformă incintă H.”, contract în valoare de 669.953,98 RON fără TVA, SC D. SRL s-a obligat să presteze servicii de construcţii neindividualizate şi neindividualizabile, denumite doar generic în modul precizat anterior şi la un preţ stabilit global, contract a cărei contravaloare s-a şi achitat în iunie 2007, prin plată efectivă şi compensare.

Tot în acest sens, prin contractul din 31 decembrie 2008, încheiat între SC R.P. SRL şi SC D. SRL, având ca obiect efectuarea unor lucrări de „asfaltare platformă incintă H. şi anexe în suprafaţă de 12.460 mp”, contract cu o valoare prestabilită de 53 RON/mp fără TVA, SC D. SRL s-a obligat să presteze servicii de construcţii de genul celor precizate anterior, denumite doar generic, valoare pe care a şi facturat-o şi încasat-o în vara lui 2009 prin plată efectivă şi compensare. Acest preţ este foarte mare faţă de preţul practicat la acea dată chiar de SC D. SRL în relaţii cu alţi clienţi, aspect recunoscut şi de D.G. în declaraţia formulată. Valoarea facturată în 2009, pentru lucrările aparent efectuate în 2008 de SC D. SRL este de 785.852,20 RON.

Din verificările efectuate de D.G.F.P. Hunedoara, prin procesul-verbal din 5 iunie 2012, s-a stabilit însă că aceste contracte nu sunt însoţite decât de comandă, facturi şi dovada efectuării plăţilor, neexistând: situaţii de lucrări, pontaje ale muncitorilor, devize de calcul şi postcalcul, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, autorizaţii de construire, situaţia consumului de materiale din gestiune, sau orice alte documente justificative din care să reiese că aceste lucrări au fost efectuate în mod real.

Mai mult, în circuitul de decontare al acestor livrări, pentru achiziţii de mărfuri şi materii prime, s-au utilizat disponibilităţi băneşti foarte mici, restul fiind decontat prin operaţiuni de compensare. Acest aspect constituie un indiciu temeinic că valoarea lucrărilor efectiv executate către SC R.P. SRL de SC D. SRL, a fost mult mai mică şi că s-au realizat doar asfaltări şi reparaţii parţiale ale unor alei şi nu a întregii suprafeţe de aproximativ 12.000 mp cât se prevedea în contract. Mai mult, numiţii D.L. şi B.M., audiaţi până în prezent în cauză, au relatat că nu au văzut niciodată o suprafaţă aşa de mare asfaltată, ci platforma era cunoscută ca fiind cu gropi. Nici expertiza tehnică în construcţii nu este concludentă, întrucât s-au identificat doar petice de asfalt, iar materialele prezentate expertului ca fiind folosite şi descărcate de SC D. SRL pentru aceste lucrări, piatră şi ciment, nu se folosesc la asfaltări. Acest aspect trebuie coroborat şi cu valoarea foarte mare a facturii de bitum, vândută de SC R.P. SRL către SC D. SRL în 2008, cantitate folosită tocmai la asfaltare.

În legătură cu lucrarea de asfaltare a platformei din incinta complexului H., la solicitarea D.I.I.C.O.T., S.T. Alba-lulia, s-a întocmit un raport de expertiză tehnică judiciară, încheiat de către expert inginer I.N., acest raport concluzionând că:

- lucrările de prestări servicii (asfaltare 2007-2009) sunt reale, iar cantităţile de materiale (bitum) se regăsesc a fi aprovizionate, făcându-se referire la factura provenind tot de la SC R.P. SRL. Materialele gen: piatră spartă, ciment, nu se regăsesc în lucrările de asfaltare a platformei, deşii au fost justificate ca fiind folosite de SC D. SRL. Din conţinutul raportului reiese însă că această concluzie a fost emisă pe baza facturii de bitum emise tot de SC R.P. SRL şi prezentată anterior precum şi pe baza unor urme de asfalt identificate în incinta H., luându-se astfel în considerare documentele puse la dispoziţie de SC D. SRL, astfel că această concluzie nu este concludentă;

- preţul celor două contracte la care au fost achiziţionate lucrările sunt exagerate, comparativ cu preţul pieţei. Nu se pot preciza motivele acestor preţuri majorate.

Astfel, SC D. SRL a contabilizat documente justificative prin care a alocat acestor lucrări de asfaltare costuri care nu aparţin contractului, aşa cum explică expert inginer I.N. în raportul de expertiză, indicăm documentele prin care SC D. SRL a justificat costuri care nu aparţin lucrărilor de asfaltare:

- Factura din 4 iunie 2007 în valoare totală de 8.000,87 RON, din care TVA 1.277,45 RON, reprezentând ciment;

- Factura din 25 iunie 2007 în valoare totală de 8.044,16 RON, din care TVA 1.284,36 RON, reprezentând ciment;

- Factura din 7 iunie 2007 în valoare totală de 4.883,76 RON, din care TVA 779,76 RON, reprezentând piatră spartă;

- Factura din 22 iunie 2007 în valoare totală de 2.570,40 RON, din care TVA 410,40 RON, reprezentând piatră spartă;

- factura din 22 iunie 2007 în valoare totală de 1.028,16 RON, din care TVA 164,16 RON, reprezentând piatră spartă.

Având în vedere aceste aspecte, privind săvârşirea unor infracţiuni de delapidare, mai ales în situaţia în care s-au folosit ca modalităţi de plată şi compensările, în cauză s-a apreciat că există indicii temeinice că lucrările precizate anterior nu au fost efectuate la valoarea facturată, întocmindu-se doar convenţiile indicate pentru justificarea efectuării plăţilor, iar sumele precizate au fost delapidate, prin circuite de compensare cu terţii care din lipsa documentelor nu au putu fi identificate până în prezent.

Astfel, sumele aferente celor două contracte precizate anterior, vor constitui prejudicii reţinute în sarcina învinuiţilor ca delapidare, respectiv 669.953,98 RON pentru contractul din 2007 şi 785.852,20 RON pentru contractul din 2008.

În contextul verificărilor întreprinse la SC D. SRL, s-a constatat însă, că un specific aparte îl au tranzacţiile cu cele două obiective imobiliare deţinute în proprietate de SC R.P. SRL (staţia de carburanţi din S.V. cu motelul şi complexul H.), imobile înstrăinate către alte societăţi afiliate soţilor B (SC H.P. SRL şi SC D.U.T. SRL), înainte de cooptarea unor noi asociaţi, C.M. şi G.M.I.

Astfel tranzacţiile cu imobilele precizate, respectiv:

- staţia de distribuţie carburanţi şi motelul din S.V., imobilul situat în S.V., judeţul Hunedoara, înscris în Cartea Funciară S., compus din construcţii şi platformă betonată, gospodărie de carburanţi, instalaţii de distribuţie carburanţi, construcţii industriale şi edilitare şi:

- complex H., înscris în Cartea Funciară compus din construcţii incinta SC H. SA, construcţii industriale şi edilitare; se întrepătrund cu operaţiunile comerciale desfăşurate între SC R.P. SRL şi SC D. SRL şi au făcut obiectul următoarelor tranzacţii:

1. Obiectivul imobiliar staţie de distribuţie carburanţi din S.V. a făcut obiectul unor tranzacţii formale (nereale) între cele două societăţi comerciale SC R.P. SRL şi SC D. SRL, întrucât nici factura emisă de SC R.P. SRL din 20 mai 2009 în valoare totală de 689.642,75 RON către SC D. SRL şi nici factura de vânzare înapoi din 5 mai 2010 în valoare totală de 689.642,75 RON, emisă de SC D. SRL către SC R.P. SRL, nu au fost reale, ci au fost întocmite cu scopul de a produce efecte juridice doar în privinţa schimbului aparent de proprietari şi pentru evaziune fiscală realizată de soţii B. Acest aspect este evident din faptul că tranzacţia nu s-a autentificat la vreun notar public şi rezultă şi din actul adiţional din 27 noiembrie 2009 la contractul de credit din 2 iunie 2006, de unde reiese că, în perioada dintre cele două facturări, imobilul în cauză a fost tot în proprietatea SC R.P. SRL, mai mult SC R.P. SRL acceptând ca imobilul să fie ipotecat în favoarea Băncii S.P.I. SA, Sucursala Deva, pentru o finanţare, în sumă de 3.500.000 RON, obţinută chiar de către SC D. SRL, prin înscrisurile indicate anterior.

Mai mult, pentru decontarea celor două facturi nu au fost angajate disponibilităţi băneşti, procedându-se astfel:

- Pentru factura din 20 mai 2009 în valoare totală de 689.642,75 RON, emisă de SC R.P. SRL către SC D. SRL, s-a întocmit un proces-verbal de compensare şi ordinele de compensare din 20 mai 2009, astfel încât contravaloarea facturii a fost compensată cu cea a facturii din 5 mai 2009 în valoare totală de 785.852,20 RON, din care TVA în valoare de 125.472,20 RON, emisă de SC D. SRL către SC R.P. SRL, reprezentând lucrări de asfaltare incintă complex H.

În urma acestei compensării a rezultat o diferenţă în valoare de 96.209,46 RON pe care SC R.P. SRL o datorează către SC D. SRL, dar pe care SC D. SRL o radiază prin înregistrarea a două note contabile, fără a indica documente justificative.

- Pentru factura din 5 mai 2010 în valoare totală de 689.642,75 RON, din care TVA în valoare de 110.111,03 RON emisă de SC D. SRL către SC R.P. SRL, ca retur al staţiei de carburanţi către SC R.P. SRL, decontarea s-a realizat tot prin compensare, sens în care s-a întocmit convenţia de delegaţie perfectă din 6 mai 2010 în care intervine şi SC H.P. SRL, societate controlată de soţii B dar administrată de D.M.R. care este şi asociat.

Anterior facturii din 5 mai 2010, s-a întocmit convenţia de novaţie prin schimbare de debitor/delegaţie perfectă din 26 august 2009 cu incidenţă în privinţa convenţiei de delegaţie perfectă din 6 mai 2010. Astfel, în contextul operaţiunilor de decontare, intervine şi terţul SC B.G.I. SRL, iar cu această ocazie părţile hotărăsc ca, în sarcina SC R.P. SRL, să fie preluată şi o obligaţie a SC B.G.I. SRL către SC D. SRL, în valoare totală de 287.208 RON, rezultată din facturarea a patru capete tractor, în luna mai 2008, de către SC D. SRL către SC B.G.I. SRL.

În urma acestei înţelegeri datoria SC R.P. SRL faţă de SC D. SRL se majorează, cu valoarea de 976.850,75 RON (689.642,75 RON, contravaloarea staţiei de distribuţie a carburanţilor după refacturare de către SC D. SRL înapoi către SC R.P. SRL în 2010 + 287.208 RON contravaloarea a patru capuri tractor).

În contextul acestei datorii a SC R.P. SRL faţă de SC D. SRL s-a verificat realitatea tranzacţiilor dintre SC D. SRL şi SC B.G.I. SRL cu privire la cele patru capuri tractor, rezultând următoarele:- SC D. SRL a achiziţionat, în luna aprilie 2008, cu 75.600 euro, de la T.R. GMBH, reprezentând contravaloarea a 278.603 RON, cele patru capete tractor. Mijloacele de transport nu s-au înmatriculat pe societate, iar în luna mai 2008 au fost facturate către SC B.G.I. SRL pentru valoarea de 279.948 RON, respectiv cu un adaos foarte mic.

În legătură cu deţinerea şi utilizarea acestor mijloace de transport de către SC B.G.I. SRL, Garda Financiară a solicitat explicaţii scrise numitului T.C., contabil, la data de 17 septembrie 2013, acesta declarând că mijloacele de transport nu au fost utilizate, nu-şi aminteşte câte au fost înmatriculate, fiind vândute către SC B.T.A. SRL, iar contravaloarea acestora a intrat într-un circuit de compensare cu SC R.P. SRL, ca parte a unei datorii pe care SC R.P. SRL o avea faţă de SC B.T.A. SRL şi implicit a unei datorii pe care SC B.G.I. SRL o avea fată de SC R.P. SRL. Circuitul de compensare nu a putut fi probat, întrucât nu mai există documente justificative.

Cert este că în urma acestor operaţiuni de compensare s-a stabilit că SC D. SRL are datorii la SC H.P. SRL care se sting, iar datoria SC R.P. SRL către SC D. SRL se mută către SC H.P. SRL.

2. În contextul acestei înţelegeri are loc însă tranzacţia de înstrăinare a celui de-al doilea obiectiv imobiliar complexul H., vândut de SC R.P. SRL către SC H.P. SRL conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 13 septembrie 2010 pentru valoare de 800.000 RON.

Pentru această tranzacţie SC R.P. SRL emite factura din 14 septembrie 2010, în valoare de 800.000 RON, defalcată după cum urmează:

- clădiri conform anexă în valoare de 241.361 RON

- teren 52.307 mp, la un preţ unitar de 10,68 RON/mp, în valoare de 558.639 RON.

Deşi tranzacţia s-a finalizat la Biroul Notarial Public V.M.C. în data de 13 septembrie 2010, în contractul de vânzare cumpărare stipulându-se „Preţul de vânzare cumpărare, stabilit de comun acord, este de 800.000 RON, sumă pe care subsemnaţii reprezentanţi legali ai societăţii vânzătoare declarăm că am primit-o integral de la reprezentanta societăţii cumpărătoare, azi data semnării şi autentificării prezentului înscris, nemaiavând pe viitor nici un fel de pretenţii băneşti sau de altă natură de la SC H.P. SRL cu privire la acest imobil.”, ulterior, la data de 14 septembrie 2010, părţile înţeleg să stingă obligaţiile prin compensare, pentru datoria SC R.P. SRL, precizată ia punctul anterior.

Coroborând constatările privind tranzacţiile cu cele două obiective imobiliare pe filiera cărora s-a interpus şi SC D. SRL, s-a constatat că tranzacţia cu staţia de distribuţie a carburanţilor din S.V. a fost formală, dar a dat naştere unui circuit de compensări, care la final a permis înstrăinarea de către SC R.P. SRL a complexului H. către SC H.P. SRL, societate afiliată, în condiţiile în care SC R.P. SRL nu a mai beneficiat de suma reprezentând preţul de vânzare-cumpărare de 800.000 RON, cu toate că potrivit înţelegerii la notar acest lucru trebuia să aibă loc la data de 13 septembrie 2010.

Astfel, a reieşit că s-a comis infracţiunea de folosire a creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, prin devalizarea SC R.P. SRL şi transferul compexului H. către SC H.P. SRL, fără plata celor 800.000 RON cât reprezenta preţul tranzacţiei.

Tot astfel, a rezultat că tranzacţia formală de vânzare-cumpărare a staţiei de distribuţie a carburanţilor de la S.V. de către SC R.P. SRL către SC D. SRL şi retur nu reprezintă decât etape premergătoare spre atingerea scopului final, cel al înstrăinării obiectivului imobiliar către o altă societate afiliată, SC D.U.T. SRL, scop care se atinge în contextul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 9 septembrie 2010.

Tranzacţia de înstrăinare a obiectivului imobiliar staţie de distribuţie a carburanţilor din S.V., de către SC R.P. SRL către SC D.U.T. SRL face obiectul procesului-verbal din 16 august 2013 întocmit de Garda Financiară Hunedoara.

Pentru stabilirea implicaţiilor fiscale rezultate din achiziţia, deţinerea şi înstrăinarea de către SC R.P. SRL a celor două obiective imobiliare: staţie de distribuţie a carburanţilor din S.V. şi complex H., Garda Financiară Hunedoara a solicitat şi obţinut informaţii, date şi documente de la: Biroul Notarial Public O.M. pentru Biroul Notarial Public O.A., Biroul Notarial Public V.M.C., Primăria Simeria şi Primăria Haţeg, rezultând următoarele:

- Obiectivul imobiliar staţie de distribuţie a carburanţilor S.V.:

A fost achiziţionat de către SC R.P. SRL de la RRT C.C.I. SRL Haţeg (societate afiliată) în anul 2000, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public O.A. din 19 ianuarie 2000, pentru o valoare de 9.900 RON.

În toată perioada de deţinere obiectivul imobiliar nu a fost reevaluat.

A fost identificată autorizaţia de construcţie din 17 septembrie 2004, privind extindere clădire staţie distribuţie carburanţi, cu termen de valabilitate de 12 luni de la data emiterii, durata de execuţie a lucrărilor fiind de 24 de luni, calculată de la data începerii efective a lucrărilor. Valoarea de atribuită lucrărilor de construcţie autorizate prin autorizaţia de construcţie din 17 septembrie 2004 este de 134.975 RON. Suprafaţa clădirilor şi a extinderilor autorizate este de 207,95 mp-existent + 269,95 mp-propus, rezultând o suprafaţă totală construită de 477,90 mp.

Imobilul a fost vândut în anul 2010, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 9 septembrie 2010, pentru o valoare de 1.140.000 RON.

În baza contractului de vânzare-cumpărare s-a emis, de către SC R.P. SRL către SC D.U.T. SRL (societate afiliată), factura din 8 septembrie 2010, în valoare de 1.140.000 RON, defalcată după cum urmează:

- motel-restaurant în valoare de 269.000 RON

-teren 10.591 mp, în valoare de 871.000 RON.

Analizând datele existente în aplicaţia informatică dosar fiscal a SC R.P. SRL, s-a constatat că societatea nu a declarat venitul realizat în sumă de 1.140.000 RON, întrucât în perioada iulie-decembrie 2010 nu a depus astfel de declaraţii (D. 100), iar ulterior, în anul 2011, când depune declaraţii, nu declară aceste sume. De asemenea pentru anul 2010 societatea nu a depus declaraţia fiscală D101, privind impozitul pe profit şi nu a depus, începând cu semestrul 2 al anului 2009, nici situaţiile financiare periodice (bilanţ).

În consecinţă SC R.P. SRL s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de 180.816 RON, calculat după cum urmează:

- impozit pe profit rezultat în urma obţinerii de venituri din vânzarea construcţiilor: (269.000 RON - 9.900 RON) X 16% = 259.100 RON X 16% = 41.456 RON;

- impozit pe profit rezultat în urma obţinerii de venituri din vânzarea terenului în suprafaţă de 10.591 mp: 871.000 X 16% = 139.360 RON.

Aceste sume nu pot fi reţinute ca prejudiciu prin evaziune fiscală, deoarece, aşa cum vom preciza ulterior, întreaga valoare ce trebuia plătită de SC D.U.T. SRL, a fost delapidată de soţii B, aceasta urmând să reintre în patrimoniul societăţii, ca urmare a constatărilor efectuate de organele de anchetă.

- Obiectivul imobiliar complex H.

A fost achiziţionat în anul 2001 de către SC R.P. SRL de la SC H. SA, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public O.A. din 6 aprilie 2001, pentru o valoare de 348.494,84 RON.

În anul 2007 clădirile au fost reevaluate la valoarea de 600.633 RON, creşterea din reevaluare fiind în valoare de 351.804 RON, reevaluare identificată şi în situaţia financiară a SC R.P. SRL depusă pentru anul 2007.

Din informaţiile obţinute de la Primăria Haţeg, rezultă că suprafaţa de teren ocupată de construcţii este de 16.769 mp.

Imobilul a fost vândut în anul 2010, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 14 septembrie 2010, pentru o valoare de 800.000 RON.

În baza contractului de vânzare-cumpărare s-a emis, de către SC R.P. SRL către SC H.P. SRL (societate afiliată), factura din 14 septembrie 2010, în valoare de 800.000 RON, defalcată după cum urmează:

- clădiri conform anexă în valoare de 241.361 RON

- teren 52.307 mp, la un preţ unitar de 10,68 RON/mp, în valoare de 558.639 RON.

Analizând datele existente în aplicaţia informatică dosar fiscal a SC R.P. SRL, s-a constatat că societatea nu a declarat venitul realizat, în sumă de 800.000 RON, întrucât în perioada iulie-decembrie 2010 nu a depus astfel de declaraţii (D 100), iar ulterior, în anul 2011, când depune declaraţii, nu declară aceste sume. De asemenea pentru anul 2010 societatea nu a depus declaraţia fiscală D 101, privind impozitul pe profit şi nu a mai depus, începând cu semestrul 2 al anului 2009, nici situaţiile financiare periodice (bilanţ).

În consecinţă SC R.P. SRL s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de 72.241 RON, calculat astfel:

- (800.000 RON - 348.494,84 RON) X 16 % = 451.505 RON X 16% = 72.241 RON.

În urma vânzării complexului H. de către SC R.P. SRL către SC H.P. SRL s-a constatat că platforma betonată din incinta acestui complex a intrat din nou în lucrări de reparaţii, executate, şi de această dată, tot de către SC D. SRL.

Lucrările de reparaţii au constat în drenaj apă şi asanare suprafeţe la obiectivul „reparaţii platformă”, fiind facturate, conform contractului de execuţie de lucrări din 25 iulie 2010 în valoare de 127.622,87 RON (încheiat înainte de intrarea obiectivului imobiliar în proprietatea SC H.P. SRL, adică data de 14 septembrie 2010), după cum urmează:

- Factura din 24 septembrie 2010 în valoare de 66.476,59 RON, din care TVA 12.866,44 RON, reprezentând 277,10 tone mixtură asfaltică;

- Factura din 30 septembrie 2010 în valoare de 1.994,29 RON, din care TVA 385,99 RON, reprezentând discount 3% la factura din 24 septembrie 2010;

- Factura din 30 septembrie 2010 în valoare de 127.622,87 RON, din care TVA 24.701,20 RON, reprezentând lucrări conform contract;

Pentru aceste lucrări s-au întocmit situaţii de lucrări. Probabil de la aceste lucrări s-au găsit urme de asfaltare de către expertul în construcţii care a verificat cele două contracte de asfaltare încheiate de SC R.P. SRL cu SC D. SRL în 2007 şi 2008

III. DELAPIDĂRI PRIN SC R.C. SRL

Tot prin pocesul-verbal al Gărzii Financiare Hunedoara, din 16 august 2013, completat prin procesul-verbal din 20 septembrie 2013, al aceleiaşi instituţii, s-a stabilit că SC R.C. SRL, societate care a avut relaţii comerciale cu SC R.P. SRL şi are sediul social declarat, tot în Haţeg, str. T.V.B., unde are sediul şi SC R.P. SRL, imobil aparţinând soţilor B şi unde aceştia au locuit efectiv. La această societatea asociat unic este cetăţeanul francez L.R.R.R., iar împuternicită pentru administrarea conturilor bancare ale societăţii este numita B.A.R. (procura notarială din 18 septembrie 2006), contabilul societăţii fiind tot numitul T.C., care este contabil şi la SC R.P. SRL, SC H.P.A. SRL, SC D.U.T. SRL, SC V.T. SRL, SC H.P. SRL, SC D.C. SRL, SC R.T. SRL şi SC B.G.I. SRL, toate fiind societăţi afiliate şi/sau controlate de soţii B.

Din analiza datelor privind situaţia conturilor SC R.C. SRL,deschise prin solicitarea din 27 septembrie 2006, la Banca S.P.I. SA Arad, Sucursala Deva şi celelalte probe administrate, reiese că, în baza contractului din 19 septembrie 2006, numitul L.R.R.R. a creditat SC R.C. SRL, cu suma de 150.000 euro, bani care sunt schimbaţi în RON de B.A.R., rezultând suma de 522.145 RON. În doar două luni, respectiv în perioada septembrie-octombrie 2006, B.A.R. dispune de întreaga sumă, prin ordine de plată şi dispoziţii de ridicare de numerar semnate personal, înregistrându-se astfel plăţi către:

- SC H.P.A. SRL Haţeg pentru suma de 371.870 RON (cu ordine de plată);

- SC I.F. SRL Timişoara pentru suma de 117.716,17 RON (cu ordin de plată în care este înscrisă menţiunea contravaloare factură din 19 octombrie 2006);

- B.A.R. pentru suma de 32.400 RON, operaţiune pentru care Banca S.P.I. SA Arad, Sucursala Deva, cu menţiunea „iniţiere plată numerar la ghişeu-restituire aport patron L.R.R.R.”;

Astfel, la data de 31 octombrie 2006, SC R.C. SRL are în contul precizat, soldul zero.

După operaţiunile prezentate mai sus, în anul 2007, în contul bancar al SC R.C. SRL s-au încasat sume de bani, plătite de următoarele societăţi comerciale:

- SC H.P. SRL Haţeg, de la care se încasează în perioada 8 mai 2007-14 septembrie 2011 suma totală de 273.910 RON;

- SC D.C. SRL Timişoara, de la care se încasează suma totală de 10.000 RON;

- SC V.T. SRL Haţeg , de la care se încasează suma totală de 10.065 RON;

Cea mai mare parte a acestei sume de bani a fost ridicată în numerar de d-na B.A.R. din contul societăţii, până la concurenţa sumei de 287.873 RON. Cu diferenţa de bani s-au achitat datorii la bugetul de stat, în sumă de 1.386 RON, s-a făcut o plată către Biroul Notarial Public O.M., în sumă de 2.502,81 RON (contravaloare factură din 14 noiembrie 2008) şi s-au achitat comisioane bancare.

S-a precizat că sumele ridicate în numerar de d-na B.A.R. din contul societăţii cu menţiunea „salarii unităţi comerciale private” sunt în cuantum de 50,900 RON, cu toate că până la ultima retragere de numerar, adică cea din data de 24 decembrie 2007, societatea nu a avut salariaţi, astfel încât pentru SC R.C. SRL nu se justifică acest scop al retragerii de numerar.

Totalizând, s-a constatat că în perioada 18 octombrie 2006-14 septembrie 2011, d-na B.A.R. a ridicat în numerar din contul bancar al SC R.C. SRL suma totală de 320.273 RON.

Pentru verificarea legalităţii tranzacţiilor, rezultate din analiza operaţiunilor bancare derulate prin contul SC R.C. SRL, Garda Financiară Hunedoara, s-a deplasat la data de 12 august 2013 în Haţeg, str. P., , judeţul Hunedoara, adresă la care se conduce şi păstrează evidenţa contabilă a SC H.P. SRL, societate implicată în operaţiuni bancare cu SC R.C. SRL, întrucât, din activităţi anterioare de control, s-a constatat că aici desfăşoară activitate salarială atât d-na B.A.R. cât şi d-nul T.C.

În scopul efectuării verificărilor propuse la SC H.P. SRL şi la SC R.C. SRL, echipa de comisari a interfaţat cu reprezentanţii acestora, respectiv:

- d-na B.A.R., director general al SC H.P. SRL şi împuternicit al SC R.C. SRL, respective,

- d-nul T.C., având calitatea de contabil al ambelor societăţi comerciale.

Comisarii Gărzii Finanaciare Hunedoara au fost informaţi că la această locaţie nu se păstrează nici arhiva şi nici documente justificative financiar contabile ale SC R.C. SRL.

Solicitând explicaţii scrise susnumiţilor cu privire la aceste aspecte, B.A.R. şi T.C.,au arătat că documentele justificative financiar contabile ale SC R.C. SRL au fost gestionate de către aceste două persoane doar în perioada derulării operaţiunilor bancare şi comerciale, fiind predate ulterior, etapizat administratorului societăţii L.R.R.R., cu toate că nu au putut prezenta dovezi (documente justificative de predare primire) în acest sens.

În contextul descris mai sus s-a solicitat documentele existente în arhiva SC H.P. SRL pentru relaţia comercială cu SC R.C. SRL. Astfel, comisarilor le-au fost prezentate facturi emise de SC R.C. SRL către SC H.P. SRL şi note de recepţie şi constatare de diferente întocmite de către SC H.P. SRL, după cum urmează:

- Factura din 20 mai 2008 în valoare de 150.773 RON, document în care este înregistrată tranzacţia de vânzare-cumpărare între cele două societăţi a cantităţii de 36.200 litri motorină euro 5 şi nota de recepţie şi constatare de diferenţe din 20 mai 2008. În aceste documente nu s-au indicat datele privind expediţia mărfii (delegat, mijloc de transport), fiind făcută menţiunea „prin poştă”. În nota de recepţie şi constatare de diferenţe nu au fost indicate persoanele responsabile cu efectuarea recepţiei şi nici cele responsabile cu evidenţa gestionară;

- Factura din 4 decembrie 2008 în valoare de 294.062 RON, document în care este înregistrată tranzacţia de vânzare-cumpărare între cele două societăţi a cantităţii de 84.020 litri motorină euro 5 şi nota de recepţie şi constatare de diferenţe din 4 decembrie 2008. În factură nu s-au indicat datele privind expediţia mărfii (delegat, mijloc de transport), fiind făcută menţiunea „prin poştă”. În nota de recepţie şi constatare de diferenţe s-a indicat la rubrica comisie de recepţie U.C. şi la rubrica gestionar I.D. De asemenea în documentul de recepţie s-a specificat menţiunea „fără aviz” şi s-a indicat numărul de înmatriculare Y1;

- Factura din 30 aprilie 2009 în valoare de 112.223 RON, document în care este înregistrată tranzacţia de vânzare-cumpărare între cele două societăţi a cantităţii de 33.441 litri motorină euro 5 şi nota de recepţie şi constatare de diferenţe din data de 30 aprilie 2009. În factură şi în nota de recepţie şi constatare de diferenţe s-a indicat numărul de înmatriculare Y1, iar în factură a fost nominalizat d-nul T.C. ca persoană care a întocmit documentul, fiind înscris şi numele T. la rubrica date privind expediţia mărfii. În nota de recepţie şi constatare de diferenţe nu au fost indicate persoanele responsabile cu efectuarea recepţiei şi nici cele responsabile cu evidenţa gestionară.

Valoare totală a celor trei facturi este de 557.058 RON, din care TVA 88.942 RON.

În legătură cu decontările intervenite între clientul SC H.P. SRL şi furnizorul SC R.C. SRL, inclusiv pentru decontarea celor trei facturi, d-nul T.C. a prezentat fişa de cont analitică a furnizorului SC R.C. SRL (cont contabil 401), întocmită manual la SC H.P. SRL, din care rezultă următoarele:

- în cursul anului 2007 (perioada mai-decembrie) SC H.P. SRL a efectuat plăţi succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 139.860 RON, fără a exista vreun document justificativ din care să rezulte obligaţia de plată a acestei sume. La finele anului 2007 d-nul T.C. a întocmit şi contabilizat nota contabilă prin care a compensat plata efectuată către SC R.C. SRL, în sumă de 139.860 RON, cu o obligaţie de plată a SC H.P. SRL către SC H.P.A. SRL,cu toate că acesta recunoaşte că nu a avut la bază documente justificative, mai mult, admite că e posibil să fi înregistrat greşit (nota explicativă a dlui T.C. din data de 12 august 2013). În acest mod plata nedatorată efectuată de SC H.P. SRL către SC R.C. SRL, în sumă de 139.860 RON, a permis retragerea în numerar a acestei sume (după plata unor comisioane bancare) de către d-na B.A.R. din contul SC R.C. SRL. S-a arătat faptul că pe ordinele de plată întocmite de către SC H.P. SRL,semnate de d-na D.M.R., s-a făcut menţiunea plată contravaloare facturi (prima de compensare, a doua de marfă) cu toate că la data efectuării acelor operaţiuni nu existau astfel de facturi.

- în anul 2008 perioada (ianuarie-martie) SC H.P. SRL efectuează două plăţi succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 19.100 RON, fără a exista vreun document justificativ din care să rezulte obligaţia de plată a acestei sume. În luna mai 2008, în baza facturii din 20 mai 2008, în valoare de 150.773 RON, se stinge plata făcută pentru suma de 19.100 RON. Cu toate acestea d-na B.A.R. a retras în numerar din contul SC R.C. SRL suma de 19.100 RON (după plata unor comisioane bancare), fără să achite vreun furnizor în legătură cu provenienţa cantităţii de 36.200 litri motorină euro 5, înscrisă în factura din 20 mai 2008. S-a arătat faptul că pe ordinele de plată întocmite de către SC H.P. SRL, semnate de d-na D.M.R., s-a făcut menţiunea plată contravaloare facturi marfă cu toate că la data efectuării acelor operaţiuni nu existau astfel de facturi.

- în anul 2008 perioada (octombrie-noiembrie) SC H.P. SRL efectuează trei plăţi succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 3.800 RON, înregistrate în fişa de cont analitică a furnizorului SC R.C. SRL ca plată contravaloare facturi. D-na B.A.R. a plătit din contul SC R.C. SRL cu aceste sume impozite şi taxe datorate bugetului de stat, respectiv a efectuat o plată către Biroul Notarial Public O.M.

- în anul 2009 SC H.P. SRL a efectuat două plăţi succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 10.300 RON, înregistrate în fişa de cont analitică a furnizorului SC R.C. SRL ca plată contravaloare facturi. D-na B.A.R. a plătit din contul SC R.C. SRL suma de 200 RON cu titlul de impozite şi taxe datorate bugetului de stat, iar suma de 10.100 RON a retras-o în numerar din cont (după plata unor comisioane bancare), fără să achite vreun furnizor în legătură cu provenienţa cantităţilor de motorină facturate către SC H.P SRL.

- în anul 2010, luna decembrie, în fisa analitică a furnizorului SC R.C. SRL, respectiv a clientului SC C.C.F.C.C. SA, condusă la SC H.P. SRL, d-nul T.C. a înregistrat manual o operaţiune de compensare, prin care stinge o datorie a SC H.P. SRL către SC R.C. SRL în sumă de 179.860 RON pe seama adresei din 29 decembrie 2010. Potrivit adresei din 29 decembrie 2010 SC H.P. SRL a formulat către SC C.C.F.C.C. SA Sinaia următoarea solicitare: „vă solicităm ca suma de 179.860 RON, pe care o datoraţi societăţii noastre s-o viraţi în contul SC R.C. SRL, deschis la Banca S.P.I. Deva”. Acest document a fost semnat de d-nul T.C. S-a constatat că SC R.C. SRL nu a încasat până în prezent această sumă în conturile deschise de societate la Banca S.P.I. Deva, iar din explicaţiile d-nei B.A.R. a rezultat că această sumă nu a fost încasată nici în numerar. În acest fel organele de conducere şi administrare ale SC H.P. SRL şi SC R.C. SRL (în acest caz d-nul T.C. şi d-na B.A.R.) au renunţat la orice demers de recuperare a sumei de 179.860 RON, pe care SC C.C.F.C.C. SA o datora. În fişa analitică, condusă de SC H.P. SRL, a clientului SC C.C.F.C.C. SA, respectiv în cea a furnizorului SC R.C. SRL, d-nul T.C. a înregistrat operaţiunea de compensare, ca şi cum aceasta s-ar fi efectuat,cu toate că nu a avut nici un document justificativ privind efectuarea operaţiunii solicitate către SC C.C.F.C.C. SA.

- în anul 2011, perioada martie-septembrie, SC H.P. SRL a efectuat zece plăţi succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 100.850 RON, operaţiuni înregistrate în fişa de cont analitică a furnizorului SC R.C. SRL ca plată contravaloare facturi. D-na B.A.R. a retras în numerar din cont întreaga sumă de 100.850 RON (după plata unor comisioane bancare),fără să achite vreun furnizor în legătură cu provenienţa cantităţilor de motorină facturate către SC H.P. SRL.

- în data de 10 ianuarie 2012 din contul de trezorerie al SC H.P. SRL s-au făcut plăţi pentru SC R.C. SRL,reprezentând taxe şi impozite datorate de această societate bugetului de stat şi bugetelor asigurărilor sociale de stat în sumă de 22.849 RON. Această sumă a fost compensată în fisa de cont analitică, condusă de SC H.P. SRL, a furnizorului SC R.C. SRL cu contravaloarea facturilor emise de aceasta. Anexăm în fotocopie extras cont trezorerie al SC H.P. SRL din data de 10 ianuarie 2012, dosarul anexă.

- în decembrie 2012 în fişa analitică a furnizorului SC R.C. SRL, respectiv în cea a clientului SC D.C. SRL, condusă la SC H.P. SRL, d-nul T.C. a înregistrat manual două operaţiuni de compensare prin care stinge o datorie a SC H.P. SRL către SC R.C. SRL în sumă totală de 218.073,21 RON pe seama adresei din 17 martie 2011, dosarul anexă. Potrivit adresei din 17 martie 2011 SC H.P. SRL formulează către SC D.C. SRL următoarea solicitare: „vă solicităm ca suma de 110.423,21 RON, reprezentând contravaloare facturi şi suma de 107.650 RON, achitată în plus societăţii dumneavoastră să le viraţi în contul SC R.C. SRL, deschis la Banca S.P.I. Deva”. Acest document a fost semnat de d-nul T.C. S-a constatat că SC R.C. SRL nu a încasat până în prezent această sumă în conturile deschise de societate la Banca S.P.I. Deva, iar din explicaţiile d-nei B.A.R. a rezultat că această sumă nu a fost încasată nici în numerar. În acest fel organele de conducere şi administrare ale SC H.P. SRL şi SC R.C. SRL (în acest caz d-nul T.C. şi d-na B.A.R.) au renunţat la orice demers de recuperare a sumei de 218.073,21 RON, pe care SC D.C. SRL o datora. În fişa analitică, condusă de SC H.P. SRL, a clientului SC D.C. SRL, respectiv a furnizorului SC R.C. SRL d-nul T.C. a înregistrat operaţiunea de compensare, ca şi cum aceasta s-ar fi efectuat, cu toate că nu a avut niciun document justificativ privind efectuarea operaţiuni solicitate către SC D.C. SRL. Mai mult, s-a arătat că adresa către SC D.C. SRL a fost întocmită de d-nul T.C. în 17 martie 2011, iar acesta a operat compensarea, în fişa analitică a SC D.C. SRL şi implicit în cea a SC R.C. SRL, abia la finele anului 2012, în condiţiile în care nu-i fusese remis până atunci niciun document justificativ, chiar dacă, de la iniţierea compensării şi până la operarea propriu-zisă a acesteia în fişe, a trecut o perioadă lungă de timp.

S-a precizat că acesta este întregul circuit de decontare înregistrat în evidenţa contabilă a SC H.P. SRL în legătură cu furnizorul SC R.C. SRL.

Cu ocazia controlului a fost pus la dispoziţie de către SC H.P. SRL contractul de vânzare-cumpărare autentificat la notar din data de 20 noiembrie 2008, privind comercializarea de către SC H.P. SRL către clientul SC R.C. SRL a unei parcele de teren în suprafaţă totală de 4477 mp, teren situat în Haţeg, str. P., nr. 29, judeţul Hunedoara, pentru suma de 6.000 RON.

Reprezentanţii SC H.P. SRL au informat că această tranzacţie nu a fost înregistrată în evidenţele contabile şi fiscale ale societăţii, sens în care s-au denaturat elementele de activ şi cele de pasiv ale societăţii, respectiv cheltuielile şi veniturile acesteia.

De asemenea atât d-na B.A.R. cât şi d-nul T.C. au confirmat în explicaţiile scrise oferite relaţia comercială dintre SC R.C. SRL şi SC I.F. SRL Timişoara, pentru suma de 117.716,17 RON (cu ordin de plată în care este înscrisă menţiunea contravaloare factură din 19 octombrie 2006), precizând că aceasta a fost în legătură cu achiziţionarea de către SC R.C. SRL a unor terenuri în Timişoara-elungirea Dumbrăviţa, terenuri care sunt în prezent în patrimoniul societăţii.

În continuarea verificărilor operaţiunilor derulate prin conturile bancare ale SC R.C. SRL, echipa de comisari a solicitat, atât d-lui T.C. cât şi d-nei B.A.R., explicaţii cu privire la încasările în contul acestei societăţi a unor sume în RON, virate de către:

a) SC D.C. SRL (10.000 RON) şi

B) SC V.T. SRL (10.060 RON).

a) Din explicaţiile acestora au fost informaţi că SC D.C. SRL este o societate comercială controlată de aceste persoane, T.C. fiind persoana care a organizat, întocmit şi condus evidenţa contabilă şi fiscală a societăţii tot la adresa situată în Haţeg, str. P., judeţul Hunedoara, iar B.A.R. este persoana care i-a introdus în afacerile grupului (SC H.P. SRL, SC R.C. SRL, SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC V.T. SRL) pe asociaţii şi administratorii SC D.C. SRL, soţii D.A.B. şi D.A.E.

În legătură cu documentele justificative financiar contabile ale SC D.C. SRL s-a constatat că situaţia este similară cu cea de la SC R.C. SRL.

Astfel, documentele justificative financiar contabile ale SC D.C. SRL au fost în posesia inc. B.A.R. (întrucât aceasta i-a ajutat pe soţii D. să efectueze activităţi specifice domeniului în care inc. B.A.R. activa, comerţul cu motorină şi bitum, aşa cum aceasta declară în nota explicativă din data de 12 august 2013) şi a lui T.C. (persoană care a organizat, condus şi întocmit evidenţa contabilă şi fiscală) dar la momentul controlului aceştia nu le mai deţin.

Informaţiile de istoric ale SC D.C. SRL, obţinute de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Timiş, indică faptul că, în perioada operaţiunilor bancare dintre SC R.C. SRL şi SC D.C. SRL, societatea a fost administrată de soţii D. SC D.C. SRL figurează cu sediul social localitatea S., oraş B., judeţ Timiş.

Totodată, aceleaşi informaţii de istoric ale SC D.C. SRL, indică faptul că în prezent societatea aparţine coasociatilor C.M. şi G.M.I., fiind administrată de către C.M.

Din informaţiile R.E.C.O.M. s-a observat că SC D.C. SRL şi SC R.P. SRL, au în prezent aceiaşi coasociaţi, respectiv G.M.I. şi C.M. Mai mult, după efectuarea unor operaţiuni comerciale în cadrul grupului (SC H.P. SRL, SC R.C. SRL, SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC V.T. SRL ş.a) părţile sociale ale celor două societăţi au fost înstrăinate către aceleaşi persoane C.M. şi G.M.I., ocazie cu care au dispărut şi evidenţele contabile şi fiscale ale societăţilor.

În acest context echipa de comisari a fost în imposibilitatea să coreleze operaţiunea de plată a sumei de 10.000 RON, din contul bancar al SC D.C. SRL în contul bancar al SC R.C. SRL, cu documente care să justifice eventuale tranzacţii comerciale între cele două societăţi.

S-a constatat că această plată din contul SC D.C. SRL nu are legătură cu operaţiunile de compensare înregistrate de d-nul T.C. în fişa de cont analitică, condusă la SC H.P. SRL, în legătură cu furnizorul SC R.C. SRL, respectiv clientul SC D.C. SRL.

Astfel, ridicarea de către d-na B.A.R. în numerar din contul bancar al SC R.C. SRL a sumei de 10.000 RON, provenită de la SC D.C. SRL, nu se justifică sub aspectul unui scop comercial, constituind delapidare.

b) în legătură cu plata bancară în sumă de 10.065 RON efectuată de SC V.T. SRL în contul SC R.C. SRL, d-nul T.C., persoană care a organizat, condus şi întocmit evidenţa contabilă şi fiscală a ambelor societăţi nu a putut pune în data de 12 august 2013 la dispoziţia echipei de comisari documentele financiar contabile care să justifice această decontare.

Din informaţiile R.E.C.O.M. s-a observat că SC V.T. SRL cu sediul social în oraş Haţeg, Str. T.V.B., judeţ Hunedoara, are ca asociat unic şi administrator pe d-na B.M.

S-a precizat că d-na B.M. are calitatea de salariat la SC H.P. SRL, asa cum au explicat T.C. şi B.A.R., rezultând că societatea la care aceasta este asociat unic şi administrator, SC V.T. SRL se află sub controlul indirect al persoanelor care reprezintă grupul de societăţi afiliate la care am făcut referire în prezentul act de control, aspect confirmat parţial şi de B.M. Coroborarea constatărilor rezultate din verificarea operaţiunilor bancare, înregistrate în contul bancar al SC R.C. SRL, cu cele rezultate din verificările încrucişate, efectuate în privinţa înregistrării la partenerii SC R.C. SRL a acestor operaţiuni bancare au condus la următoarele concluzii:

- suma de 149.000 euro (reprezentând echivalentul a 522.086,90 RON), pusă la dispoziţia societăţii de asociatul unic şi administratorul acesteia d-nul L.R.R.R., nu a fost utilizată în legătură cu interese economice sau comerciale ale SC R.C. SRL, decât până la concurenţa sumei de 117.716,17 RON, plătită către SC I.F. SRL pentru contravaloarea facturii din 19 octombrie 2006, reprezentând achiziţia unor terenuri în Timişoara-prelungirea Dumbrăviţa, despre care d-na B.A.R. a declarat că mai există în patrimoniul SC R.C. SRL. Astfel, s-a constatat că din aceşti bani (522.086 RON) s-a plătit către SC H.P.A. SRL, în perioada 28 septembrie 2006-31 octombrie 2006, suma de 371.870 RON sumă nedatorată.

Imediat după data acestor plăţi, respectiv în 30 noiembrie 2006, SC H.P.A. SRL a fost cesionată către R.N., cetăţean moldovean, în condiţiile în care la momentul cesiunii societatea era administrată de aceiaşi d-na B.A.R. După acest moment documentele justificative financiar contabile ale societăţii şi arhiva acesteia nu au mai putut fi accesate.

- ridicările de numerar în sumă totală de 320.273 RON, pe care d-na B.A.R. Ie-a efectuat din contul bancar al SC R.C. SRL, s-a reţinut că nu justifică scopuri comerciale ale SC R.C. SRL. De asemenea declaraţia numitei B.A.R. formulată în faţa comisarilor Gărzii Financiare Hunedoara, potrivit căreia toţi banii ridicaţi din contul bancar în numerar au fost predaţi ulterior d-nului L.R.R.R., s-a apreciat că nu este susţinută cu documente justificative. Banii s-au retras din conturile SC R.C. SRL prin completarea unor declaraţii care trebuiau să justifice scopul operaţiunilor, dar controlul echipei de comisari a arătat că declaraţiile depuse de B.A.R. la bancă nu sunt în corelaţie cu scopurile pentru care banii s-au ridicat. În acest sens s-au indicat exemplificativ: ridicările de numerar în scopul efectuării de plăţi salariale, scop care nu exista la data retragerilor, întrucât societatea nu avea încă angajaţi.

În contextul acestor ridicări de numerar s-a constatat că B.A.R. a efectuat două tranzacţii imobiliare, după cum urmează:

- Cumpără şi plăteşte suma de 62.631 RON, la data de 25 iulie 2007, vânzătorului M.C., pentru imobilul din localitatea T., judeţul Timiş;

- Cumpără şi plăteşte suma de 91.329 RON, la data de 23 ianuarie 2008, vânzătorului T.B., pentru imobilul din localitatea F., judeţul Timiş.

Informaţiile privind aceste tranzacţii imobiliare au fost obţinute din bazele de date informatice disponibile la nivelul A.N.A.F., împreună cu informaţiile referitoare la veniturile d-nei B.A.R., declarate în perioada 2002-2012.

- documentele operaţiunilor comerciale dintre SC R.C. SRL, furnizor şi SC H.P. SRL, client, identificate în arhiva SC H.P. SRL, nu sunt în măsură să justifice scopuri comerciale licite ale celor două societăţi. Astfel, în raport cu aceste documente, s-au identificat circuite de decontare artificiale, create doar pentru a închide circuite comerciale aparente. Prin crearea acestor circuite artificiale SC H.P. SRL renunţă la dreptul de a încasa de la partenerii comerciali SC D.C. SRL şi SC C.C.F.C.C. SA suma totală de 397.933,21 RON, respectiv SC R.C. SRL nu efectuează plăţi cu scopuri comerciale din suma de 273.910 RON, încasată de la SC H.P. SRL. Situaţia este similară şi în privinţa operaţiunilor bancare prin care SC R.C. SRL încasează suma de 10.000 RON de la SC D.C. SRL, respectiv suma de 10.065 RON de la SC V.T. SRL.

Prin operaţiunile bancare, respectiv cele comerciale desfăşurate în cadrul grupului de societăţi comerciale compus din: SC R.C. SRL, SC H.P.A. SRL, SC H.P. SRL, SC D.C. SRL, SC C.C.F.C.C. SA se constată infracţiunea de delapidare din conturile acestor societăţi pentru următoarele sume:

- 371.870 RON, plată nedatorată către SC H.P.A. SRL, efectuată prin ordine de plată bancare semnate de d-na B.A.R.;

- 320.273 RON, ridicări în numerar efectuate de d-na B.A.R. din contul SC R.C. SRL, fără documente justificative privind utilizarea lor în folosul SC R.C. SRL;

- 397.933,21 RON, sume pentru care d-nul T.C. întocmeşte documente de compensare şi le înregistrează în evidenţa contabilă fără dovada efectuării operaţiunilor de compensare. Pentru stabilirea realităţii operaţiunilor de compensare se impun verificări suplimentare la SC C.C.F.C.C. SA şi la SC D.C. SRL.

Verificarea încrucişată a neconcordanţelor rezultate din declaraţiile 394 depuse de către SC R.P. SRL şi SC R.C. SRL nu s-a putut realiza, întrucât în cazul ambelor societăţi d-na B.A.R. şi d-nul T.C. nu au prezentat documente la control, sub pretextul că acestea s-au predat, la finele operaţiunilor pe care le-au efectuat în cadrul societăţilor comerciale, către noii administratori sau către administratorii de drept, după caz.

IV. DELAPIDĂRI PRIVIND TRANZACŢIA CU STAŢIA DE CARBURANŢI DIN S.V.

În legătură cu verificarea aspectelor privind vânzarea de către SC R.P. SRL către SC D.U.T. SRL a imobilului situat în S.V., judeţul Hunedoara, compus din teren intravilan în suprafaţă de 10.591 mp, construcţii şi platformă betonată, gospodărie de carburanţi, instalaţie de distribuţie carburanţi, construcţii industriale şi edilitare (denumite generic staţie carburanţi şi motel). Tranzacţia de vânzare-cumpărare a avut loc la data de 9 septembrie 2010 şi s-a realizat pentru un preţ de tranzacţie de 1.140.000 RON.

În acest context comisarii Gărzii Financiare au analizat informaţiile disponibile în bazele de date informatice, referitoare la cele două societăţi partenere privind tranzacţia de vânzare cumpărare, constatând următoarele:

- cele două societăţi sunt afiliate, fiind administrate în perioada tranzacţiei de d-na B.A.R. şi B.T.G. (cazul SC R.P. SRL), respectiv de d-na B.A.R. (cazul SC D.U.T. SRL);

- SC R.P. SRL a fost administrată de soţii B până la data de 27 septembrie 2010, dată la care societatea este cesionată la C.M. şi G.M.I., în contextul descris anterior;

- SC D.U.T. SRL este înfiinţată la data de 28 mai 2010.

Tranzacţia de vânzare-cumpărare dintre cele două societăţi afiliate s-a efectuat la Biroul Notarial Public V.M.C., iar contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat din 9 septembrie 2010.

De asemenea în legătură cu această tranzacţie SC R.P. SRL a emis factura de vânzare din 8 septembrie 2010, întocmită de T.C.

Semnatarii contractului de vânzare-cumpărare din partea SC R.P. SRL sunt asociaţii M.G. şi D.A., iar din partea SC D.U.T. SRL este asociatul unic şi administratorul B.A.R.

Cu privire la plata preţului de 1.140.000 RON, în contractul de vânzare-cumpărare s-au specificat următoarele: „suma pe care subsemnaţii, reprezentanţi legali ai societăţii vânzătoare declarăm că am primit-o integral de la reprezentanta societăţii cumpărătoare, azi data semnării şi autentificării prezentului înscris, nemaiavând pe viitor niciun fel de pretenţii băneşti sau de altă natură de la SC D.U.T. SRL, cu privire la acest imobil”.

Cele specificate în contractul de vânzare-cumpărare în legătură cu plata preţului nu se justifică în contextul documentelor contabile deţinute. Din aceste documente rezultă că plata preţului tranzacţiei s-a făcut prin emiterea unui număr de 9 bilete la ordin, până la concurenţa sumei de 1.037.574 RON, iar diferenţa de 102.426 RON a fost achitată de SC D.U.T. SRL în numele SC R.P. SRL, la Primăria Haţeg, pentru taxe şi impozite locale datorate de această din urmă societate.

Din documentele care au intervenit în decontarea tranzacţiei a rezultat că beneficiara sumelor, pe care trebuia să le primească SC R.P. SRL de la SC D.U.T. SRL, a fost însă SC O.C.D. SRL, care a încasat în contul bancar suma de 1.037,574 RON.

Pentru verificarea aspectelor intervenite pe circuitul decontărilor tranzacţiei de vânzare-cumpărare a staţiei de carburanţi şi motelului din S.V., s-a verificat la:

- Banca S.P.I. SA Arad, Sucursala Deva, unde SC R.P. SRL şi SC D.U.T. SRL erau titulare de conturi bancare şi

- Banca S.P.I. SA Agenţia Bucureşti 4, unde SC O.C.D. SRL a avut deschis cont bancar.

De asemenea s-a solicitat şi obţinut de la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti informaţii privind istoricul SC O.C.D. SRL, constatându-se că:

- societatea are sediul social declarat în Bucureşti, sector 5, fără a se fi înregistrat modificări în privinţa acestor date de la înfiinţarea societăţii până în prezent.

- societatea are în prezent următorii asociaţi: J.R.F., asociat în societate de la data de 3 decembrie 2010, M.M., asociat în societate de la data de 3 decembrie 2010, P.R., asociată în societate de la data de 18 mai 2010 şi B.F., asociat în societate de la data de 18 mai 2010.

- societatea este administrată în prezent de M.M., acesta fiind numit în funcţie la data de 25 noiembrie 2010.

- la data tranzacţiilor bancare cu SC R.P. SRL societatea a fost administrată de P.C., numit la data de 9 septembrie 2010, avându-i ca asociaţi pe: P.R., asociată în societate de la data de 18 mai 2010 până în prezent, B.F., asociat în societate de la data de 18 mai 2010 până în prezent, P.C., asociat în societate de la data de 5 octombrie 2010 până la data de 5 septembrie 2011 şi V.F., asociat în societate de la data de 5 octombrie 2010-5 septembrie 2011.

Din analiza documentelor obţinute s-a constatat că sumele de bani pe care SC D.U.T. SRL Ie-a achitat pentru achiziţia staţiei de carburanţi şi motelului au ajuns, pe principiul girării lor de către SC R.P. SRL, în contul bancar al SC O.C.D. SRL, din acest cont ridicându-se în numerar suma de 797.000 RON şi plătindu-se interbancar suma de 235.830 RON, către o entitate ce nu poate fi identificată din extrasul de cont.

Ridicările în numerar din contul al SC O.C.D. SRL în sumă de 797.000 RON au fost efectuate de administratorul societăţii din acea perioadă, d-nul P.C., care a prezentat ca documente justificative pentru operaţiunile de ridicare de numerar borderouri de achiziţie de fier vechi nereale.

De asemenea s-a constatat că în contul bancar al SC O.C.D. SRL s-a încasat sume de bani şi de la SC H.P. SRL (societate afiliată cu SC D.U.T. SRL şi SC R.P. SRL), care au fost ridicate în numerar în ziua încasării pe bază de borderouri de achiziţie fier vechi, tot nereale.

Sumele provenite de la SC H.P. SRL, ridicate în numerar de P.C. din contul SC O.C.D. SRL, după plata comisioanelor bancare, sunt în cuantum de 471.524,39 RON.

S-a precizat că în declaraţiile 394, depuse de SC O.C.D. SRLL, SC H.P. SRL, SC D.U.T. SRL şi SC R.P. SRL, nu sunt înregistrate livrări/achiziţii între aceste societăţi.

Astfel, s-a constatat că suma de 797.000 RON, retrasă în numerar de P.C. din contul SC O.C.D. SRL nu este în legătură cu un scop comercial licit.

Analiza documentelor operaţiunilor bancare, efectuate în contul deschis de SC D.U.T. SRL la Banca S.P.I. SA Arad, sucursala Deva, a arătat că sumele plătite pentru preţul contractului de vânzare-cumpărare al staţiei de carburanţi şi motelului au ca surse de provenienţă încasările în acest cont de la:

- SC H.P. SRL 446.000 RON, cu explicaţia avans (sumă încasată în data 29 octombrie 2010), sumă care ajunge în contul bancar al SC O.C.D. SRL, fiind ridicată de d-nul P.C. în numerar ca parte a ridicărilor totale în sumă de 797.000 RON;

- M.P. 181.950 RON, cu explicaţia împrumut firmă (sume încasate în trei tranşe 42.000 RON în data de 29 octombrie 2010, 60.000 RON în 1 noiembrie 2010, 79.950 RON în 2 noiembrie 2010), sumă care ajunge în contul bancar al SC O.C.D. SRL, fiind ridicată de d-nul P.C. în numerar ca parte a ridicărilor totale în sumă de 797.000 RON;

- B.A.R. 398.000 RON, cu explicaţia împrumut firmă conform contract (sumă încasată în data de 2 noiembrie 2010), sumă care ajunge în contul bancar al SC O.C.D. SRL, fiind ridicată de d-nul P.C.

În numerar ca parte a ridicărilor totale în sumă de 797.000 RON.

- SC H.P. SRL 102.600 RON, cu explicaţia contravaloare marfă (sumă încasată în data de 7 septembrie 2010), sumă care ajunge la Primăria Haţeg pentru achitarea de impozite şi taxe locale datorate de SC R.P. SRL.

S-a observat că d-nul P.C. este numit ca administrator al SC O.C.D. SRL exact în data de 9 septembrie 2010, dată la care s-a realizat tranzacţia de vânzare-cumpărare a staţiei de carburanţi şi motelului între SC R.P. SRL şi SC D.U.T. SRL, acestuia fiindu-i revocat mandatul de administrator la data de 25 noiembrie 2010.

Înaintea numirii ca administrator al SC O.C.D. SRL, societatea a fost administrată de d-na P.R.

Verificându-se datele din borderourile de achiziţie de fier vechi, s-a constatat că acestea sunt fictive, aspect rezultat din procesul-verbal din data 15 aprilie 2012, întrucât persoanele fizice precizate în borderouri nu există, datele fiind nereale.

S-au efectuat verificări la adresa sediului social declarat a! SC O.C.D. SRL (Bucureşti, sector 5) constatându-se că proprietarii imobilului nu au cunoştinţă de existenţa SC O.C.D. SRL la această adresă, aspect rezultat din declaraţiile de martor ale numiţilor N.R. şi N.A.

De asemenea s-au efectuat verificări la adresa de domiciliu a asociaţilor M.M. şi P.R., rezultând că aceste două persoane au locuit cu ani în urmă la adresele înregistrare în cărţile de identitate, iar la data verificării acestea nu au putut fi găsite, aspecte rezultate din procesele-verbale din data 18 aprilie 2012.

În cadrul procedurii de control încrucişat s-a solicitat Gărzii Financiare secţia municipiului Bucureşti efectuarea de verificări la SC O.C.D SRL, iar prin răspunsul primit a fost că societatea are sediul expirat şi nu desfăşoară activitate la adresa sediului social declarat.

Concluziile evidente ale tranzacţiei de vânzare-cumpărare a staţiei de carburanţi şi motelului din S.V., încheiate între SC R.P. SRL şi SC D.U.T. SRL, sunt următoarele:

- tranzacţia s-a realizat la data de 9 septembrie 2010, în contextul în care reprezentanţii societăţii vânzătoare SC R.P. SRL s-au sustras de la efectuarea inspecţiei fiscale, efectuându-se înainte de revocarea mandatului administratorilor B.T.G. şi B.A.R., adică la data de 27 septembrie 2010, respectiv după cesionarea părţilor sociale deţinute de M.G. şi D.A. către noii asociaţi G.M.I. şi C.M., adică data de 7 octombrie 2010;

- preţul contractului de vânzare-cumpărare a staţiei de carburanţi şi motelului, datorat de cumpărătorul SC D.U.T. SRL, nu este plătit în data de 9 septembrie 2010, conform obligaţiilor asumate prin contract, fiind plătit ulterior, în perioada 28 octombrie 2010-2 noiembrie 2010, în contul unei alte societăţi, SC O.C.D SRL şi în baza unor operaţiuni de girare a biletelor la ordin realizată de SC R.P. SRL în data de 29 octombrie 2010.

Astfel, deşi preţul contractului trebuia încasat în perioada în care SC R.P. SRL era administrată de soţii B şi avea ca asociaţi pe M.G. şi D.A., urmând ca la transferul părţilor sociale către noii asociaţi G.M.I. şi C.M. aceştia să preia şi drepturile obţinute din cedarea activelor, preţul contractului este încasat ulterior, când G.M.I. şi C.M. erau asociaţi şi administratori, dar aceştia nu mai ajung să beneficieze de drepturile obţinute din cedarea activelor, pentru că în privinţa acestor drepturi s-a dispus girarea (la data de 29 octombrie 2010) către SC O.C.D. SRL. Aceasta este şi raţiunea pentru care B.T.G. a mai rămas administrator împreună cu C.M.

- girarea de către SC R.P. SRL către SC O.C.D SRL a drepturilor obţinute din cedarea activelor (staţie de carburanţi şi motel) se efectuează într-un context în care, din toate verificările efectuate, nu rezultă relaţii comerciale sau de altă natură între societăţile implicate.

- SC O.C.D. SRL nu a funcţionat niciodată la sediul social declarat, astfel documentele justificative financiar contabile nu au fost identificate, iar persoanele care reprezintă în prezent societatea nu au fost găsite la adresa de domiciliu.

- SC R.P. SRL s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiar-fiscale, prin distrugerea sau ascunderea documentelor justificative financiar contabile.

- din bazele informatice de date fiscale, declaraţia 394, între societăţi nu s-au declarat tranzacţii (achiziţii/livrări), cu toate că SC O.C.D. SRL a depus declaraţii pentru tot anul 2010.

- retragerea în numerar, din contul bancar al SC O.C.D. SRL, a sumei de 797.000 RON, reprezentând drepturile cuvenite SC R.P. SRL pentru cedarea activelor (staţie de carburanţi şi motel) către SC D.U.T. SRL, este o operaţiune realizată în baza unor documente fictive, efectuată pentru disimularea scopului real.

- circuitul banilor pe fluxul decontărilor a arătat că tranzacţiile au implicat în principal operaţiuni cu numerar, aşa cum a rezultat din schema, expusă în referatul procurorului.

- tranzacţia de vânzare-cumpărare a staţiei de carburanţi şi a motelului din S. a fost realizată în condiţiile în care imobilele erau, la data tranzacţiei, ipotecate în favoarea Băncii S.P.I. Deva.

Concluzionând, prin acţiunile precizate anterior, soţii B, cu ajutorul celorlaţi membrii ai grupării, au delapidat în folos personal sau al altor persoane rămase neidentificate, cel puţin suma de 797.000 RON retrasă în numerar din conturile SC O. SRL, precum şi suma de 471.524,39 RON plătită fără justificare şi în aceeaşi perioadă de SC H.P. SRL şi scoasă în numerar din conturile SC O. SRL.

V. DELAPIDAREA PRIVIND AUTOVEHICULELE SC R.P. SRL.

Din balanţa de verificare contabilă a lunii iunie 2009, s-au enumerat următoarele active deţinute de SC R.P. SRL potrivit acestui document:

- terenuri în valoare de 233.247,79 RON;

- construcţii în valoare de 612.429,35 RON;

- echipament tehnologic în valoare de 1.140.850 RON;

- aparate şi instalaţii 6.518,35 RON;

- mijloace de transport 1.411.704,17 RON;

- mobilier, aparatură birotică 272.724,17 RON;

- imobilizări corporale în curs 991.274,17 RON.

De asemenea a fost verificată, baza de date a S.P.C.R.P.C.Î.V. în vederea identificării, în această evidenţă a mijloacelor de transport care figurează în prezent în proprietatea SC R.P. SRL, identificându-se 9 astfel de mijloace de transport, indicate în referatul procurorului.

Aceste mijloace de transport nu au fost identificate faptic până în prezent şi nu se ştie unde se află.

Mai mult asociaţii din prezent ai SC R.P. SRL, C.M. şi G.M.I., au declarat, că la preluarea societăţii nu au fost informaţi şi nu au primit bunuri sau documente din care să rezulte situaţia activelor deţinute de societate.

Astfel în contextul majorării capitalului social şi atragerii de noi asociaţi către care s-au cesionat ulterior părţile sociale ale SC R.P. SRL,foştii asociaţi şi/sau administratori au decapitalizat societatea de activele în valoare de 2.831.796,69 RON.

S-a reţinut că este cert însă că autovehiculele în valoare de 1.411.704,17 RON nu se mai găsesc, fiind delapidate de soţii B.

Tot astfel, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Haţeg, a fost înregistrată (dosar conexat la această cauză), plângerea SC E.H. SRL Cluj, din care a reieşit că, societatea în calitate de locator a încheiat cu SC R.P. SRL, în calitate de utilizator, contractul de leasing din 8 iunie 2005, având ca obiect autocamionul marca D1, pentru suma totală de 60.597 euro, cu un rest de plată de 36.937 euro, diferenţă pentru care SC R.P. SRL nu a mai plătit ratele de leasing începând cu 25 martie 2006. Ca urmare a acestui aspect, proprietarul a reziliat contractul de leasing şi a notificat utilizatorului acest lucru la 3 iulie 2009, promovându-se dosarul de executare silită din 20 iulie 2009 la Biroul Executorului Judecătoresc O.O.M. din Haţeg. La 3 mai 2010, când s-au încheiat formalităţile de executare silită, s-a constatat că autocamionul nu este de găsit, iar societatea este în stare de insolventă, fiind ulterior cesionată, astfel că numiţii B.T.G. şi B.A.R., i-au indus în eroare cu privire la executarea contractului, cauzându-le prejudicii de 78.874 euro, la data formulării plângerii septembrie 2010. Acest autovehicul figurează şi în prezent în proprietatea SC R.P. SRL.

O astfel de plângere a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Haţeg şi în decembrie 2007, cauza fiind înregistrată.

Ambele dosare precizate anterior au fost conexate la Dosarul Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara nr. 719/P/2011, dosar care avea ca obiect,plângerile formulate de Cabinetul Individual de Insolventă T.A.M., la 6 iulie 2011 şi 9 noiembrie 2011, prin care, în calitate de administrator judiciar, în cadrul procedurii de insolvenţă deschise cu privire la SC R.P. SRL prin sentinţa din 7 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 4731/97/2010, conform prevederilor Legii nr. 85/2006, a solicitat numiţilor B.T.G. şi B.A.R. să depună în cadrul procedurii de insolventă toate documentele contabile şi înscrisurile societăţii, precum şi date de identificare şi localizare a bunurilor imobile şi mobile ale societăţii, întrucât la Primăria Haţeg, SC R.P. SRL figura înregistrată cu mai multe autovehicule.Deşii s-au efectuat comunicările necesare şi ştiau despre derularea procedurii, susnumiţii nu s-au prezentat pentru clarificare situaţiei, fapte ce constituie infracţiune conform art. 147 şi 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

VI. EVAZIUNE PRIN NEPREZENTAREA DOCUMENTELOR CONTABILE ALE SC R.P. SRL

Mai mult, fiind citaţi în mod repetat, de către organele de control economico-financiar şi fiscal din cadrul D.G.F.P. Hunedoara, pentru prezentarea documentelor SC R.P. SRL, în vederea efectuării controlului, administratorii B.T.G. şi B.A.R., nu s-au prezentat şi nu au pus la dispoziţia organelor de control evidentele contabile ale SC R.P. SRL.

Astfel, prin avizul din 30 noiembrie 2009, SC R.P. SRL a fost înştiinţată despre începerea inspecţiei fiscale. În urma primirii avizului de inspecţie fiscală, societatea a depus o cerere de amânare a controlului, înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 15 decembrie 2009. Ulterior, data de începere a inspecţiei fiscale a fost amânată până după data de 26 ianuarie 2010, aspect comunicat societăţii prin adresa din 21 ianuarie 2010. În aceste condiţii echipa de control s-a deplasat la sediul SC R.P. SRL, situat pe str. T.V.B., judeţul Hunedoara, pentru a intra în posesia documentelor contabile ale societăţii. La acest sediu nu a fost identificată însă nici o persoană şi nici activităţi economice, motiv pentru care s-a demarat procedura emiterii invitaţiilor către administratorii şi asociaţii societăţii, respectiv:

- B.T.G. (administrator), invitaţiile: din 8 februarie 2010 expediată la sediul societăţii din Haţeg, str. T.V.B., primită cu confirmarea din 9 februarie 2010; din 23 februarie 2010 expediată la adresa de domiciliu din Timişoara, str. D.K., restituită cu menţiunea mutat; şi din 9 martie 2010 expediată la sediul societăţii din Haţeg, str. T.V.B., restituită cu menţiunea mutat;

- B.A.R. (administrator), invitaţiile: din 8 februarie 2010 expediată la sediul societăţii din Haţeg, str. T.V.B., primită cu confirmarea din 9 februarie 2010; din 23 februarie 2010 expediată la adresa de domiciliu din Timişoara, str. D.K., restituită cu menţiunea mutat; şi din 9 martie 2010 expediată la sediul societăţii din Haţeg, str. T.V.B., restituită cu menţiunea mutat;

- D.A. (asociat), invitaţiile: din 8 februarie 2010 expediată la sediul societăţii din Haţeg, str. T.V.B., primită cu confirmarea din 9 februarie 2010; din 23 februarie 2010 expediată la adresa de domiciliu din comuna P., sat D., judeţul Hunedoara; şi din 9 martie 2010 expediată la adresa de domiciliu din cornuna P., sat D., judeţul Hunedoara;

- M.G. (asociat), invitaţiile: din 8 februarie 2010 expediată la domiciliu din Timişoara, str. D.K., care s-a înapoiat; din 23 februarie 2010 expediată la adresa de domiciliu din Timişoara, str. D.K., restituită cu menţiunea mutat; şi din 9 martie 2010 expediată la domiciliu din Timişoara, str. D.K., care s-a înapoiat restituită cu menţiunea mutat.

Tot astfel, a fost trimisă invitaţie şi numitului T.C., contabilul societăţii, care a dat echipei de control o notă explicativă, în care a precizat că a condus contabilitatea societăţii în perioada august 2006-septembrie 2010, iar toate documentele se află la administratorul B.T.G.

În aceste condiţii, potrivit procedurilor fiscale în vigoare, au fost emise pe internet anunţurile individuale din 24 martie 2010, 15 aprilie 2010 şi 3 mai 2010, anunţuri care au fost afişate şi la sediul D.G.F.P. Hunedoara.

Tot astfel, în Dosarul 710/P/2010 al Parchetului de pe îângă Tribunalul Hunedoara, s-au efectuat verificări faţă de aceleaşi persoane, B.T.G., D.M.R. şi B.A.R., în calitate de asociaţi, administratori ori persoane care controlează SC H.P. SRL, SC R.P. SRL, SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, ş.a., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 lit. a) şi b) din Legea nr. 241/2005, înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prevăzută de art 297 C. pen., gestiune frauduloasă prevăzută de art. 214 C. pen. şi fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)

În cauză s-a reţinut că susnumiţii aditivează empiric produse petrochimice preluate din cadrul unor procese de ecologizare (curăţarea) a rezervoarelor de carburanţi din cadrul unor rafinării, aditivare care se realiza în bazinele de ţinute la S.V., pe DN 7, în apropierea staţiei de carburanţi, operaţiune realizată de SC H.P. SRL. Produsul obţinut era vândut ca motorină către SC D. SRL, SC C.T. SRL, SC A.T.H. SRL, SC T.D. SRL, SC G.T. SRL, SC G.C.I. SRL, SC G.T.A. SRL, SC G.F. SRL şi SC G.S.L. SRL. Acestor societăţi, produsul obţinut le era facturat la un preţ mai redus decât preţul pieţii, respectiv la 3,5-3,8 RON/litru, faţă de preţul pieţii de atunci de 4,3 RON/litru. De asemenea, susnumiţii, acopereau provenienţa carburanţilor, prin schimbarea destinaţiei acestora, folosind firme fantomă, controlate de ei, pentru a se sustrage de la plata accizei.

Acest Dosar nr. 710/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, a fost declinat şi conexat la Dosarul nr. 13D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

Vll. EVAZIUNE FISCALĂ PRIN FOLOSIREA SC B.O.G. SRL.

În acelaşi mod infracţional şi în exercitarea aceluiaşi scop, respectiv de săvârşire a infracţiunilor de evaziune fiscală şi delapidare, aşa cum s-a arătat deja, învinuiţii B.T.G., B.A.R. şi D.M.R., ajutaţi de T.C., au folosit, pentru fraudarea bugetului statului şi schimbarea destinaţiei carburanţilor vânduţi pentru sustragerea de la plata accizelor şi celorlalte impozite şi taxe datorate statului şi SC B.O.G. SRL Hunedoara, societate înfiinţată aparent de cetăţeanul B.O. din Republica Moldova, dar folosită de soţii B.

Tot astfel, D.L., finul soţilor B a devenit aparent asociat şi administrator la SC R.T. SRL Haţeg, societate ce a aparţinut soţilor B şi care era condusă faptic tot de aceştia.

Cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prin folosirea SC B.O.G. SRL şi SC R.T. SRL, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara, Dosarul nr. 389/P/2009 şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara Dosarul nr. 185/P/2011. Ambele dosare au fost declinate şi conexate la Dosarul nr. 13D/P/2011, al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

În fapt, D.G.F.P. Hunedoara, s-a adresat cu plângere penală către Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, prin care a arătat că la SC R.T. SRL s-a întocmit un raport de inspecţie fiscală, din 26 februarie 2009, din care au reieşit următoarele aspecte:

În data de 26 septembrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara, a trimis către SC R.T. SRL, avizul de inspecţie fiscală, aviz care a fost comunicat la adresa din Haţeg, str. P., respectiv la sediul birourilor firmelor soţilor B din incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H. Acest aviz a fost primit de către reprezentanţii societăţii, care prin adresa din 21 octombrie 2008, înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 22 octombrie 2008, SC R.T. SRL prin reprezentant legal, respectiv administrator D.L., a solicitat amânarea controlului programat să înceapă la 16 octombrie 2008, cu motivarea că, persoana care răspundea de contabilitatea societăţii, este plecată din localitate.

Prin adresa din 24 octombrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara, a comunicat SC R.T. SRL că a fost amânată inspecţia fiscală pentru 10 noiembrie 2008, adresă care a fost primită de către reprezentanţii societăţii.

Ulterior, prin adresa din 10 noiembrie 2008, înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara în data de 12 noiembrie 2008, SC R.T. SRL, prin reprezentanţi legali, a solicitat din nou amânarea controlului cu motivarea că persoana care răspunde de contabilitate este în concediu medical. Această nouă adresă nu a mai fost semnată de D.L., ci în fals de o persoană ce urmează a fi identificată.

Prin adresa din 13 noiembrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara a comunicat SC R.T. SRL că începerea inspecţiei fiscale poate fi amânată o singură dată şi că nu se poate obţine o nouă amânare.

Astfel, întrucât D.J.A.O.V., a demarat nişte verificări şi a solicitat D.G.F.P. Hunedoara verificări pentru tranzacţiile comerciale realizate în perioada septembrie 2007-februarie 2008 pe relaţia SC S.C. SRL Ploieşti, SC R.T. SRL Haţeg, SC B.O.G. SRL Hunedoara.

Cu ocazia verificărilor s-a constatat că SC B.O.G. SRL Hunedoara s-a înfiinţat în 2006, conform actelor obţinute de la registrul comerţului Deva, de către numitul B.O., însoţit de avocatul S.D.S., în 20 martie 2006. Ulterior, din verificările efectuate, a reieşit că B.O. nu a mai intrat în România, iar din declaraţia avocatului S.D.S., reiese că toate actele pentru înfiinţarea SC B.O.G. SRL Hunedoara, au fost întocmite la solicitarea învinuitului B.T.G., care în 20 martie 2006, s-a prezentat însoţit de B.O. Mai mult, din declaraţiile numiţilor N.M. şi D.L., reiese că pentru întocmirea contractului de închiriere necesar şi stabilit ca sediu al societăţii, respectiv imobilul situat în Hunedoara, str. E., s-a ocupat învinuitul D.L., la solicitarea lui B.T.G. Ulterior, tot D.L., la solicitarea lui B.T.G., a plătit către N.M., chiria lunară pentru spaţiul respectiv, pe toată durata de funcţionare a societăţii. În acest sens s-au încheiat contractele de comodat din 22 februarie 2006 pentru o perioadă de 3 luni şi din 8 noiembrie 2006, pentru o perioadă de un an.

SC R.T. SRL Haţeg, a fost înfiinţată în 20 noiembrie 2002 şi a fost administrată de B.T.G. şi B.A.R., până în 4 mai 2006. Ulterior, administrator al societăţii şi asociat împreună cu M.G. a devenit D.L., până în 20 octombrie 2008, când societatea a fost cesionată către P.D. şi P.M., cu administrator P.D. Ulterior, P.D., la scurt timp, a cesionat societatea către A.D., persoană fără posibilităţi materiale şi pregătire, folosită pentru a prelua prin cesiune astfel de societăţi.

În perioada ianuarie 2007-iunie 2008, SC R.T. SRL a declarat prin declaraţia 394, privind achiziţiile şi livrările, că a achiziţionat de la SC S.C. SRL Ploieşti, mărfuri în valoare de 4.282.178 RON. Tot SC R.T. SRL, a declarat că în aceeaşi perioadă, a vândut către SC B.O.G. SRL, marfă în valoare de 2.286.331 RON. De asemenea, s-a constatat că în octombrie 2008, după emiterea avizelor de inspecţie fiscală, D.L., a cesionat către P.D., părţile sociale ale SC R.T. SRL, în condiţiile în care P.D. era şi asociat unic şi administrator la SC S.C. SRL şi este cercetat penal pentru activităţile ilegale derulate prin această societate.

Ulterior, aşa cum a reieşit din procesul-verbal încheiat de D.G.F.P. Hunedoara din 20 noiembrie 2008, s-a constatat că la sediul SC R.T. SRL din incinta fostei Fabrici de conserve, respectiv, Haţeg, str. P., nu a mai fost nici o persoană care să reprezinte societatea. În acest sens, D.G.F.P. Hunedoara, a trimis din nou către SC R.T. SRL, invitaţiile înregistrate din 20 noiembrie 2008, din 3 decembrie 2008 şi din 22 decembrie 2008. Aceste invitaţii au fost primite de reprezentanţii societăţii aşa cum a reieşit din confirmările de primire depuse la dosar. Ulterior, din 20 noiembrie 2008, din 2 decembrie 2008 şi din 22 decembrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara, a transmis către D.L. invitaţiile de a se prezenta la sediul D.G.F.P. cu înscrisuri pentru stabilirea stării de fapt fiscale. Şi aceste invitaţii au fost primite la domiciliul învinuitului D.L., aşa cum a reieşit din confirmările de primire.

S-a observat că după ce a solicitat amânarea controlului la SC R.T. SRL, în 21 octombrie 2008, D.L. a cesionat societatea către P.D., astfel că cea de-a doua solicitare de amânare a controlului din 10 noiembrie 2008, nu a mai fost făcută de D.L., în calitate de asociat şi administrator la SC R.T. SRL, întrucât administrator era deja P.D.

Constatându-se acest lucru, respectiv cesiunea SC R.T. SRL, D.G.F.P. Hunedoara, a transmis din 20 ianuarie 2009, din 2 februarie 2009 şi din 12 februarie 2009, numitului P.D., invitaţii pentru a se prezenta în vederea stabilirii stării de fapt fiscale, cu evidenţele şi înscrisurile SC R.T. SRL. Două din aceste invitaţii au fost returnate cu menţiunea „destinatar necunoscut”, iar una a fost primită cu confirmare de primire. Ca urmare, prin adresa înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 23 februarie 2009, P.D. a notificat D.G.F.P. Hunedoara, că prin delegaţia 398 din 21 octombrie 2008, a fost delegat D.L. să reprezinte SC R.T. SRL, în faţa tuturor organelor de control. De asemenea, conform actului notarial din 21 octombrie 2008, se prevede că, ca urmare a cesiunii toate documentele financiar contabile ale societăţii se vor preda cesionarilor P.D. şi P.M., până la 31 octombrie 2008, lucru care din susţinerile scrise ale lui P.D., în delegaţia înaintată, reiese că nu s-au întâmplat până la acea dată. Prin urmare, P.D. arată că nici până la data întocmirii adresei către D.G.F.P., respectiv 23 februarie 2009, administratorul societăţii D.L. sau asociaţii D.L. şi M.G., nu au predat documentele societăţii, cesionarilor.

Astfel, întrucât nici P.D. şi nici D.L., nu s-au prezentat pentru efectuarea controlului şi nu s-au identificat documentele contabile, s-a trecut la verificarea activităţilor societăţii, pe baza declaraţiilor depuse de aceştia şi parteneri, constatându-se că în perioada ianuarie 2007-iunie 2008, SC R.T. SRL s-a sustras de la plata TVA-ului ca urmare a neînregistrării în evidenţele contabile, cu suma de 852.217 RON.

Împotriva reprezentaţilor SC R.T. SRL Haţeg, a făcut plângere penală şi Garda Financiară Hunedoara, din 2 decembrie 2009, din 7 decembrie 2009 şi din 14 decembrie 2009 a trimis invitaţii către P.D. şi către SC R.T. SRL, la domiciliul acestuia şi respectiv sediul societăţii din Haţeg, incinta fostei Fabrici de conserve, invitaţii care au fost primite dar cărora nu Ie-a dat curs nimeni.

Tot astfel, împotriva reprezentanţilor SC R.T. SRL Haţeg, a depus plângere penală Autoritatea Naţională a Vămilor, D.J.A.O.V. Hunedoara, care a trimis invitaţiile din 2 februarie 2010, din 10 februarie 2010 şi din 17 februarie 2010 pe numele lui P.D., administrator, dar pe adresa din incinta fostei Fabrici de conserve respectiv, Haţeg, str. P., invitaţii care au fost primite, existând confirmările, dar cărora nu li s-a dat curs.

Deşi calităţile formale, scriptice ale SC R.T. SRL, în perioada verificată au fost ale lui D.L., care a cesionat societatea lui P.D., în realitate, aşa cum a reieşit din probeie administrate, toate activităţile au fost coordonate de către învinuiţii B.T.G. şi B.A.R., ajutaţi de D.M.R. şi T.C.

Ca urmare a verificărilor financiar contabile efectuate şi asupra activităţilor comerciale derulate de SC B.O.G. SRL Hunedoara, activităţi care nu au putut fi stabilite pe bază de evidenţe contabile, ci pe baza declaraţiilor furnizorilor şi clienţilor, a reieşit că în perioada 2007-2008, SC B.O.G. SRL a achiziţionat de la singurul furnizor SC R.T. SRL, 761.045 kg uleiuri minerale, solvenţi şi diluanţi în valoare de 2.245.175 RON, sustrăgându-se prin neînregistrarea vânzărilor efectuate de la plata impozitelor şi taxelor datorate statului cu suma de 660.345 RON, compusă din 358.473 RON TVA şi 301.872 RON, impozit pe profit.

De asemenea, D.G.F.P. Hunedoara, a formulat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara (Dosarul nr. 389/P/2009) plângere penală împotriva reprezentanţilor SC B.O.G. SRL Hunedoara, întrucât au fost emise invitaţiile din 21 mai 2009, din 12 iunie 2009 şi din 24 iunie 2009, care au fost trimise la sediul SC B.O.G. SRL din localitatea Hunedoara, str. E., respectiv la apartamentul închiriat de la N.M. de D.L. la solicitarea lui B.T.G. Evident aceste invitaţii s-au întors cu menţiunea „societate necunoscută la adresa indicată”, întrucât SC B.O.G. SRL nu a funcţionat niciodată legal.

Aceeaşi constatare o face Garda Financiară Hunedoara prin nota din 29 ianuarie 2009, din care a reieşite că SC B.O.G. SRL nu a funcţionat niciodată la adresa precizată anterior precum şi că societatea nu a depus niciodată declaraţii sau bilanţuri financiar-contabile. Astfel, în baza facturilor puse la dispoziţie de D.A.O.V. Hunedoara, care a şi solicitat controlul şi a declaraţiilor partenerilor, s-a reconstituit o parte din activitatea societăţii, respectiv a unui număr de 26 de facturi emise de SC R.T. SRL către SC B.O.G. SRL pentru cantitatea 76.1045 kg uleiuri minerale, solvenţi şi diluanţi în valoare de 2.245.175 RON. Întrucât nu s-au putut identifica beneficiarii acestor produse şi nici un astfel de client nu a declarat că a achiziţionat aceste produse, iar SC B.O.G. SRL nu a declarat nici el cui Ie-a vândut şi nu au putut fi identificate evidenţe contabile, s-a stabilit că SC B.O.G. SRL a vândut la negru aceste produse, cauzând statului prejudiciile precizate anterior în sesizarea penală a Gărzii Financiare Hunedoara, în valoare 660.345 RON.

Tot în acest sens, soţii B ajutaţi de D.M.R. şi T.C., au făcut obiectul unor cercetări penale în mai multe dosare penale de natură economică, tot pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală, soluţionate cu soluţii de netrimitere în judecată, spre exemplu:

Dosarul penal nr. 732/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, din care a reieşit că soţii B prin SC R.B. SRL, au achiziţionat în 2003 de la SC A. SRL Bolintin Vale, motorină neaccizată în cantitate de aproximativ 1000 tone şi care a fost vândută fără plata accizei, motivările fiind puerile, de genul „că la staţia de carburanţi din S.V. s-a prezentat o persoană pe nume C.V., cu un bidon de 5 litri de motorină ca mostră, şi care a vândut ulterior motorină la staţia de carburanţi a soţilor B şi aparţinând SC R.B. SRL. din S., deşi aceasta era transportată cu cisternele soţilor B. Mai mult, această marfă a fost plătită în parte prin bancă, iar restul prin compensare cu uleiuri minerale, aparent furnizate de SC R.B. SRL., uleiuri transportate tot cu cisternele soţilor B. Administratorul SC A. SRL, numitul V.C.A. a arătat în declaraţiile formulate că imediat după înfiinţarea societăţii şi ridicarea blocurilor de facturi şi cecurilor în număr foarte mare acestea i-au fost furate şi nu ştie cine Ie-a utilizat, întrucât el nu a derulat nici o activitate prin societate.

Cauza a fost soluţionată cu scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art. 10 C. proc. pen., în data de 13 noiembrie 2006, de către procuror C.I. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Dosar nr. 605/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, din care a reieşit că SC V.E. SRL Haţeg, societate administrată de V.C., care susţine că nu a desfăşurat niciodată activităţi comerciale cu produse petroliere şi că el se ocupa de comerţul cu marmură, aspect dovedit, ar fi achiziţionat în cursul anului 2005 de la SC R.S.R. SA Câmpina 1076 tone uleiuri minerale neaccizate, folosind autorizaţia de utilizator final pentru scutire de la plata accizelor din 27 iulie 2005, în fals întrucât această autorizaţie era emisă de D.G.F.P. Hunedoara pentru altă societate, respectiv pentru SC C.P. SRL Brad şi era emisă pentru achiziţionarea de GPL şi propan, de SC S.G.R. SA şi nicidecum de la SC R.S.R. SA. Cauza a fost declinată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara către D.I.I.CO.T., Biroul Teritorial Hunedoara, unde a fost înregistrată cu nr. 38D/P/2006 şi declinată din nou de Parchetul de pe lângă Judecătoria Haţeg, cu motivare că prejudiciul constatat este sub 500.000 euro. Cauza a fost ulterior înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, ca urmare a declinării de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Haţeg şi întrucât a fost cesionată pe F.A., persoană bolnavă şi decedată la 3 februarie 2006, s-a dat o soluţie de neînceperea urmăririi penale în baza art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi cauza a fost trimisă la Inspectoratul de Poliţie Hunedoara, fiind înregistrată, unde se află din 9 octombrie 2008, aşteptând împlinirea prescripţiei în decembrie 2015.

Aşa cum a reieşit din afirmaţiile lui V.C., el nu a folosit niciodată societatea pentru activităţi cu carburanţi şi a cesionat-o în 15 iunie 2005 către F.A., bolnavă o lungă perioadă de timp şi decedată la 3 februarie 2006, aşa cum a reieşit din declaraţiile aparţinătorilor acesteia. F.A. nu s-a ocupat niciodată de activităţi comerciale iar V.C. este o persoană din anturajul soţilor B şi prieten cu aceştia. Tot din actele administrate în cauză a reieşit că produsele petroliere aprovizionate au fost duse la rezervoarele din incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H., unde era principalul sediu al societăţilor lui B. şi cu cisternele acestuia. S-a arătat că urmează a se solicita Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara infirmarea soluţiei, prejudiciul fiind stabilit 422.150.000 ROL, impozit pe profit şi 1.897.340.000 ROL TVA, existând indicii temeinice că în cauză faptele au fost comise de soţii B prin utilizarea disimulată a înscrisurilor SC V.E. SRL.

S-a arătat că este de reţinut că L.C.C., arată într-una din declaraţiile formulate că V.C. se lăuda că şi-a rezolvat împreună cu soţii B, tocmai această cauză, lăsând să se înţeleagă că rezolvarea favorabilă lor s-a realizat prin B.T., cu care soţii B erau prieteni foarte apropiaţi.

Tot astfel, soţii B au avut formulate numeroase plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Haţeg cu privire la sustragerea societăţilor folosite de la control şi neprezentarea lor şi a documentelor societăţilor către organe de control pentru stabilirea fiscală a activităţilor. Toate aceste plângeri penale au fost soluţionate cu soluţii de netrimitere în judecată, fiind identificate şi enumerate exemplificativ următoarele cauze:

- Dosarul nr. 763/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Haţeg, privind folosirea SC R.B. SRL., soluţionată cu neînceperea urmăririi penale;

- Dosarul nr. 760/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Haţeg, privind folosirea SC R.B. SRL., soluţionată cu scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi administrative;

- Dosarul nr. 373/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, privind SC R.B. SRL., soluţionată cu scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative;

- Dosarul nr. 196/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Haţeg, privind SC R.T. SRL, soluţionat cu neînceperea urmăririi penale.

S-a menţionat că există multe alte plângeri formulate împotriva reprezentanţilor grupului de firme afiliate şi controlate de soţii B, depuse la dosar de organele fiscale (D.G.F.P. Hunedoara, D.J.A.O.F. Hunedoara şi Garda Financiară Hunedoara) plângeri cărora nu li s-a dat niciodată curs, astfel încât soţii B şi alte persoane din anturajul acestora nu au fost trimise în judecată niciodată, pentru nici o faptă de natură economică deşi au avut la adresa lor foarte multe plângeri penale formulate, fiind însă de notorietate prietenia lor cu mai multe persoane din cadrul autorităţilor cu atribuţii judiciare din zonă, respectiv; B.T., şeful B.C.C.O. Alba şi alte persoane încă neidentificate.

VIII. ASPECTE INFRACŢIONALE PRIVIND FAPTE COMISE DE COMISARUL ŞEF B.T.

- în Dosarul nr. 13D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba Iulia, privind pe numiţii B.T.G., B.A.R., ş.a., cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală cu produse petroliere, susnumiţii au fost informaţi în mod constant de către şeful B.C.C.O., comisar şef B.T., cu privire la înregistrarea dosarului şi existenţa acestuia, obiectul cauzei şi activităţile desfăşurate în cadrul acestuia, aspect confirmat de: martorii L.C., V.C., C.L., I.P., D.I. şi indirect, de alţi martori care cunosc relaţiile foarte apropiate dintre B.T., M.O., D.G. şi soţii B, respectiv G.I.P., T.V., D.D. şi G.M.

Soţii B, au fost de asemenea atenţionaţi cu privire la folosirea telefoanelor mobile, care erau interceptate, astfel că nu s-a reuşit probarea în cauză a tuturor activităţilor infracţionale comise, în special a operaţiunilor de anvergură, cu prejudicii foarte mari, privind sustragerea susnumiţilor de la plata accizelor datorate statului, ca urmare a activităţilor ilegale cu carburanţi, a căror destinaţie era schimbată prin multitudinea de firme fantomă interpuse în aval şi amonte de societăţile aparente ale soţilor B, evident cu justificarea fraudării accizei, care era foarte mare, de peste 250 euro/t, întrucât nu există justificare economică legală pentru folosirea unor intermediari, mai ales în număr aşa mare. Este de notorietate că, orice intermediar introdus legal în lanţul comercial, creşte preţul mărfii ajunse la beneficiarul final, ceea ce nu este în interesul vânzătorilor. Mai mult, în toate dosarele întocmite şi sesizările penale efectuate de autorităţile de specialitate din judeţul Hunedoara şi nu numai (finanţe, garda financiară, vamă), există aceleaşi indicii, privind fraudare accizei, pe lângă impozitul pe profit şi TVA, dar documentele justificative ale societăţilor folosite nu au putut fi identificate niciodată, aşa cum am arătat deja.

Soţii B, aşa cum s-a arătat că există probe (declaraţii de martori) în cauză, au sponsorizat indirect, prin comisarul B.T., cu calculatoare şi alte bunuri sau servicii B.C.C.O. Alba şi Inspectoratul Şcolar Hunedoara, au asigurat cazarea gratis la motelul din S.V. ce le aparţinea prin societăţile controlate, a poliţiştilor care veneau din ţară la acţiuni sau a celor de la B.C.C.O. Alba, precum şi multe petreceri, toate prin relaţia cu B.T., aşa cum reiese chiar şi din declaraţia înv. B.T.G.

Legătura dintre soţii B şi B.T., a fost confirmată şi de către dl. comisar şef M.V. (decedat în prezent) în discuţiile purtate cu dl. scms. M.A., primul povestind că l-a auzit de nenumărate ori pe B.T. discutând cu B.T.G. precum şi faptul că cei doi se întâlneau constant şi discutau chiar despre afaceri cu produse petroliere, B.T. spunându-i cum să procedeze. Această legătură a fost confirmată şi de listingurile telefonice solicitate, care atestă şi ele legătura dintre B.T. şi B.T.G.

În acelaşi sens, de protecţie, B.T. a afirmat către soţii B că „M. nu are ce să le facă întrucât nu sunt probe” (cu referire la probele organelor de urmărire penală din Dosarul nr. 13D/P/2011).

În acelaşi mod, specific cms.-lui B.T., care a manifestat un interes deosebit faţă de acest dosar, dar nu în sens legal, a reieşit şi din discuţiile purtate de B.T. cu scms. M.A., ocazie cu care, în momentul când acesta din urmă i-a spus că cercetările în dosar merg destul de greu, B.T. a făcut afirmaţia specifică, dar sinceră parţial, că dacă el ar fi fost cooptat în dosar, ar fi fost obţinute mai multe probe întrucât el este prieten cu D.G. S-a arătat că până în prezent cms. B.T. nu a scris însă nici un raport informativ şi nici nu a comunicat informaţii D.I.I.C.O.T. în legătură cu acest dosar, ori către poliţiştii care desfăşurau activitatea de cercetare penală, ci numai în sensul nedorit şi nici nu a recunoscut că este prieten cu soţii B, abţinându-se să se intereseze de cauză, aşa cum era firesc şi legal.

S-a mai arătat că, astfel, s-a dovedit în cauză că, într-adevăr, comisarul B.T. avea informaţii despre infracţiunile comise de soţii B, dar nu Ie-a utilizat aşa cum avea obligaţia profesională, ci numai în sens invers, prin divulgarea de către soţii B, informaţiile din dosar, aşa cum avea tot obligaţia profesională să nu o facă. S-a precizat că există probe certe că soţii B au ştiut încă din 2011, probabil imediat după data înregistrării cauzei despre existenţa acesteia, obiectul şi procedurile derulate în acesta, aspect confirmat şi de raportul de constatare poligraf pe care B.T.G. nu l-a trecut, reieşind că minte, negând, ca răspuns la întrebările cu privire la aceste aspecte.

Tot astfel, s-a arătat că există probe că B.T.G. şi B.A.R. sunt în relaţii foarte bune, de prietenie şi chiar comerciale cu M.O., vice primar al Municipiului Deva, şi D.G. administrator şi asociat la SC D. SRL, aspecte confirmate de declaraţiile martorilor şi interpretarea listingurilor convorbirilor telefonice obţinute autorizat. De asemenea, M.O. este şi el prieten foarte bun cu D.G., aspecte care au confirmat încă o dată existenţa grupului de interese economico-financiare şi protecţia deţinută de aceştia printre organele judiciare.

Mai mult, aşa cum s-a arătat, B.T.G. a fost testat cu aparatul poligraf, iar la întrebarea „este adevărat că ţi-a comunicat B.T. că eşti cercetat de D.I.l.C.O.T. Alba” şi respectiv că „această informaţie ţi-a fost comunicată înainte de a fi chemat la audieri?”, înv. B.T.G. a răspuns că „nu”, în ambele cazuri, reieşind că minte. Tot astfel, există mai mulţi martori audiaţi care confirmă împrejurarea precizată anterior.

Faptul că B.T. a comunicat soţilor B date despre existenţa dosarului de pe rolul D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, interceptările convorbirilor telefonice şi alte aspecte procedurale, s-a arătat că, este confirmat de L.C.C., C.L. senior, precum şi martorii cu identitate protejată I.P. şi D.I.

De asemenea, faptul că B.T., ştia despre existenţa dosarului la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, a reieşit din procesele-verbale, în care se arată faptul că, conform atribuţiilor de serviciu, comisarii M.V. şi M.A. l-au informat pe B.T., în 2011, despre cauză şi chiar au fost certaţi, reproşându-li-se de către acesta faptul că nu l-au informat de la început, înainte de efectuarea sesizărilor sau de la înregistrare. Atitudinea legală şi corectă, la care era obligat B.T. prin lege, în condiţiile în care o cunoştinţă de a sa era cercetată penal, ar fi fost aceea de a-l informa pe procurorul de caz, pe şefii săi şi poliţiştii delegaţi în cauză că el se abţine şi nu vrea să fie implicat şi informat despre cauză, aspecte care nu s-au realizat, ci din contră, B.T. i-a informat despre cauză pe soţii B, aspect ilegal şi care constituie infracţiune de favorizarea infractorului şi sprijinirea unui grup infracţional nestructurat, în condiţiile în care activităţile ilegale erau în curs şi nu au mai putut fi probate.

B.T. s-a exprimat de asemenea, către poliţiştii delegaţi în cauză, comisarii M.V. şi M.A., lăsând de înţeles că dacă ar fi fost implicat el în cauză ar fi putut obţine informaţii importante, lucru care însă nu s-a întâmplat nici până în prezent, decât în sensul nedorit, prin scurgerea de informaţii către B.T.G. per a contrario, s-a dedus logic, că B.T. nici măcar nu a luat în considerare poziţia legală, pe care trebuia să o aibă, de a se a se abţine şi de a nu se implica într-o cauză în care sunt cercetate cunoştinţe de ale lui, de altfel, acesta nerecunoscând până în prezent că soţii B sunt prietenii lui.

B.T.G., s-a lăudat şi a relatat însă, către diverse persoane din grupul de prieteni despre care s-a făcut vorbire anterior, că ştie despre dosar încă din 2011, relatări făcute de acesta chiar din 2011 când dosarul se afla în faza conspirată, învinuiţii B.T.G. şi B.A.R., precum şi ceilalţi învinuiţi din cauză, aflând procedural şi legal, pe bază de proces-verbal cu ocazia audierii, numai în 21 septembrie 2012, despre existenţa cauzei, precum şi despre obiectul acesteia, în principal neplata accizelor aferente pentru comerţul cu carburanţi, aspect relatat de ei.

Tot soţii B, au afirmat anterior acestei date, 21 septembrie 2012, dar şi ulterior, că B.T. i-a asigurat că nu sunt probe şi nu are nimeni ce să le facă, ci din contră o să-l aranjeze el pe procurorul M. O informare a persoanelor cercetate şi a procedurilor derulate în cauză (interceptări, obiectul dosarului pentru verificări de specialitate), în condiţiile în care cauza era în faza conspirată, face diferenţa, în mod evident, între reuşita sau nu a dosarului, ori constatarea faptelor la adevărata lor dimensiune, mai ales în condiţiile în care existau informaţii că faptele erau în curs.

S-a arătat că atribuţiile şi rolul comisarului B.T., era să sprijine organele de urmărire penală, să sesizeze astfel de fapte, să păstreze confidenţialitatea existenţei cauzei, ori măcar să se abţină în cauză şi nu să sprijine, favorizeze şi chiar încurajeze prin atitudinea sa membrii unei astfel de grupări în comiterea faptelor, cu atât mai mult cu cât soţii B au avut foarte multe dosare penale de natură economică pe rolul parchetelor din judeţul Hunedoara şi în nici unele dintre acestea nu au fost trimişi în judecată, multe din ele învechindu-se, sau fiind, în parte, conexate la prezenta cauză.

B.T.G. şi B.A.R. se lăudau cu o astfel de atitudine din partea lui B.T., respectiv cu protecţia acestuia şi având în vedere importanţa şi puterea conferită de funcţia şi logistica deţinută, pe care o are o structură de dimensiunea B.C.C.O. în cadrul autorităţilor judiciare, s-a arătat că, este probabilă şi chiar dovedită în cauză, ca o relaţie de prietenie, de notorietate între soţii B şi B.T., completată de activităţile ilegale de sprijinire şi favorizare derulate de acesta, să fie de natură a stopa activităţile punctuale de cercetare a organelor judiciare din judeţul Hunedoara şi de a îngreuna mult şi afecta în mod negativ grav dimensiunea constatărilor în prezenta cauză, înregistrată la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

S-a precizat şi faptul că imposibilitatea utilizării logisticii de personal şi dotările B.C.C.O. de către structura D.I.I.C.O.T., cauzează grave prejudicii urmăririi penale, D.C.C.O. cu B.C.C.O. şi S.C.C.O. fiind înfiinţate tocmai pentru a derula activităţi de cercetare şi urmărire penală, în principal, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., astfel că se afectează grav posibilitatea de instrumentare a cauzelor D.I.I.C.O.T., mai ales când aceste activităţi sunt suplinite de deconspirări şi sprijinirea grupării infracţionale.

- în Dosar nr. 38D/P/2013 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, s-au efectuat cercetări penale şi a fost începută urmărirea penală faţă de învinuitul R.G., existând indicii că acesta a desfăşurat activităţi de sprijinire a grupului infracţional constituit şi precizat anterior, respectiv l-a favorizat pe inculpatul C.D., în sensul că, l-a avertizat cu privire la desfăşurarea unor proceduri penale cu ocazia percheziţiilor domiciliare derulate şi i-a şi comunicat inc. C.D. ce, cum şi cu cine să vorbească sau nu la telefon, să nu pomenească numele altor persoane neprecizate, a stabilit întâlniri cu acesta şi chiar a derulat relaţii comerciale.

În activităţile infracţionale precizate anterior, cât şi pentru ascunderea acestora şi implicit, asigurarea folosului infracţiunilor comise, s-a arătat că există indicii că numitul R.G., a desfăşurat activităţi de favorizare şi sprijinire a grupului infracţional constituit în jurul inc. C.D., cauză ce a făcut obiectul Dosarului nr. 71D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba lulia şi a fost disjunsă sub aspectul favorizării infractorului şi sprijinirii unui grup infracţional nestructurat de către înv. R.G. Cauza disjunsă, a fost înregistrată la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba sub nr. 38D/P/2013 şi a fost conexată al prezentul dosar în 30 septembrie 2013, după ce s-au stabilit, prin probe indirecte dar aflate într-o înlănţuire logică şi neîntreruptă, că deconspirările realizate în ceea ce priveşte datele şi efectuarea percheziţiilor domiciliare efectuate în 10 mai şi 8 octombrie 2012, au fost efectuate de B.T., prin M.O. şi/sau R.G., ambii prieteni foarte buni şi în relaţii deosebit de apropiate cu ambele persoane implicate, B.T. şi C.D.

Tot astfel, aşa cum a reieşit din declaraţiile numitului L.C., astfel de deconspirări realizate de B.T. prin M.O. au mai fost realizate, fiind cunoscute astfel: L.C. i-a spus lui B.T. că V.C. i-a propus să aducă droguri din Libia, prin autocare, aspect care a fost comunicat imediat ulterior de M.O. lui V.C., în cadrul relaţiilor care existau în cadrul grupului de interese despre care s-a arătat anterior (M.O., V.C., B., D.G., B.T., T.V., L.G., ş.a.) acesta din urmă spunându-i lui L. că deja s-a aflat ce intenţiona să facă. Singura concluzie logică şi evidentă s-a reţinut că este cea, că B.T. i-a comuncat acest aspect lui M.O., care i-a spus lui V.C.

S-a menţionat că, trebuie reţinut că şeful B.C.C.O. Alba, lucrează de mai mult timp sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., precum şi cu serviciile de informaţii, astfel că ştie procedeele şi tacticile de urmărire penală, supraveghere (filaj) şi chiar persoanele şi autovehiculele folosite la filaj, precum şi date ale operaţiunilor conspirate din cele trei judeţe aflate în raza de competenţă, Alba, Hunedoara şi Sibiu. Mai mult,acesta ştie chiar şi condiţiile legate de necesitatea nedeconspirării agenţilor către persoanele cercetate, unor lipsuri şi limite privind dotările tehnice existente, perioadele de filaj dinainte de percheziţie şi greutatea asigurării lor o perioadă lungă de timp, mai ales când nu poate fi implicată şi logistica din cadrul B.C.C.O., pe care el o coordona.

Astfel, s-a probat cert, în Dosarul nr. 71D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, soluţionat cu rechizitoriu la 1 aprilie 2013, că inc. C.D. a ştiut despre efectuarea percheziţiilor domiciliare, aspect ce au reieşit din:

- declaraţiile inculpaţilor, B.D., C.U., S.D., precum şi ale martorilor: B.L., N.V.I., P.A. şi P.C.A., din care reiese cert că inc. B.D. a fost anunţat de inc. C.D. despre prima percheziţie, anterior acesteia, iar C.D. a ştiut dinainte şi despre efectuarea celei de a doua percheziţii;

- interceptările convorbirilor telefonice ale inc. C.D. şi ale înv. R.G., prieten foarte bun cu B.T., respectiv ale numiţilor R.A. şi U.I.V., finul lui B.T.;

- listingurile convorbirilor telefonice obţinute pentru C.D., R.G., M.O. şi B.T.;

- din filmările efectuate la domiciliul inc. C.D., cu ocazia celei de a doua percheziţii, din 8 octombrie 2012, când în cadrul uşii se observă inc. C.D., care la ora 06:00 îi aştepta pe poliţişti în casă, la parterul locuinţei venind dinspre bucătărie şi nu de pe scările de la etaj, fiind cu luminile aprinse, dar cu privire la care inc. C.D. a minţit, susţinând iniţial, în primele declaraţii că nu a ştiut despre percheziţii şi dormea când a venit poliţia, coborând din dormitorul său de la etaj doar după accesul în casă al poliţiştilor. Acesta a afirmat însă ulterior, în consens cu martorul, la acea dată, L.C.A. prezentat de B.T. (în Dosarul nr. 71D/P/2011, declaraţia din 6 decembrie 2012) că a coborât de la etaj „încheindu-se la cămaşă” după intrarea poliţiştilor în casă (amănunt care reiese din filmările realizate de poliţie, la care C.D. nu a avut acces, dar B.T. şi poliţiştii dar şi pe care C.D. nu l-a reţinut şi relatat în prima declaraţie, ci numai ulterior audierii ca martor a comisarului B.T., relevând o înţelegere între cei doi). Este evident nefiresc, ca cineva să reţină când s-a încheiat la cămaşă, în cameră, la etaj, pe scări sau la parterul clădirii, dar faptul se observă evident pe filmările realizate cu ocazia percheziţiilor de către poliţişti.

Ulterior, fiind audiat în cadrul Dosarului nr. 38D/P/2013 conexat la 13D/P/2011, C.D. şi-a modificat declaraţia, aşa cum s-a arătat, susţinând chiar că era treaz şi a coborât pe scări când s-a sunat la poartă şi întrucât „în acea noapte a visat urât”. Această schimbare de poziţie presupune studiul filmării de la percheziţie, când C.D. se vede în cadrul uşii după ce s-a sunat la sonerie de către poliţie şi C.M.B. a plecat să deschidă poarta din curte. Acces la aceste filmări, realizate de poliţie, avea evident B.T. şi presupune studiul înregistrării şi comunicarea datelor către C.D., nimeni neputând reţine astfel de amănunte după aproximativ un an. Cu ocazia audierii cms. B.T., procurorul l-a întrebat însă pe acesta dacă l-a văzut pe C.D. în cadrul uşii, atrăgându-i astfel atenţia asupra acestui amănunt. Mai mult, C.D. a refuzat constant testarea poligraf. De asemenea B.T. a fost întrebat de procuror dacă l-a văzut pe C.D. în cadrul uşii, când aceasta a fost deschisă de C.M.B., atrăgându-i-se astfel atenţia, indirect, comisarului B.T. asupra acestui aspect, care curios a fost însuşit în ultima declaraţie de C.D., personal care după un an a avut astfel brusc, o revelaţie amintindu-şi acest amănunt.

Revenind la ordinea cronologică a producerii evenimentelor s-au arătat următoarele:

- Prima percheziţie din 10 mai 2012.

În data de 7 mai 2011, comisarii M.V. şi M.A. au comunicat şefului de brigadă, B.T., faptul că în data de 9 mai 2012, urmează a se efectua un număr de 7 percheziţii domiciliare privind pe numiţii C.D., S.D. şi C.U., în calitate de administratori la mai multe societăţi comerciale SC C.A. SRL, SC R.U. SRL şi SC R.M. SRL. Această, informaţie nu a fost comunicată către alte persoane.

Ulterior în data de 8 mai 2012, din motive obiective, acţiunea a fost amânată cu o zi, fiind reprogramată din 9 mai 2012 pentru data de 10 mai 2012, lucru adus la cunoştinţă de către comisarul şef M.V. şi scms. M.A., în aceeaşi zi doar şefului de brigadă B.T. S-a comunicat, de asemenea, şefului de brigadă că persoanele care urmează să fie percheziţionate vor fi supravegheate calificat, fiind interceptate posturile telefonice deţinute de aceştia, începând cu data de 9 mai 2012, lucru necesar pentru localizarea susnumiţilor în momentul efectuării percheziţiilor.

Deşi poliţiştii brigăzii aveau cunoştinţă începând cu data de 7 mai 2012 despre faptul că urmează să fie efectuate mai multe percheziţii domiciliare, numărul acestora, locaţiile şi persoanele implicate au fost comunicate doar şefului de brigadă, B.T.

Astfel, în data de 10 mai 2012 au fost efectuate un număr de 7 percheziţii domiciliare, conform autorizaţiilor emise de către Tribunalul Alba, percheziţiile privindu-i şi pe numiţii C.D., C.U., S.D., dar şi B.D. Cu acea ocazie au fost arestaţi preventiv C.U., S.D. şi B.D., dar nu şi C.D. care şi-a pregătit o apărare ce trebuia verificată suplimentar (evident dacă a fost informat anterior despre percheziţii şi obiectul cauzei).

Urmare a audierilor ulterioare a inculpaţilor B.D., C.U. şi S.D., a rezultat faptul că în data de 9 mai 2012 la locuinţa numitului B.D., situată în sat T.S., comuna T.I., judeţul Hunedoara, s-a prezentat C.D. care i-a comunicat soţiei acestuia, B.L., întrucât B.D. nu se afla acasă, că în momentul în care B.D. revine la domiciliu să lase telefoanele acasă şi să se deplaseze la cabana propietate personală a inc. C.D. situată în comuna G., sat G., judeţul Hunedoara, deoarece au de discutat. Este de menţionat faptul că drumul de acces spre cabana situată în comuna G., sat G., judeţul Hunedoara, aparţinând inc. C.D., trece pe lângă casa inc. B.D., practic acesta fiind singurul drum folosit.

În aceeaşi zi, după ce a revenit la domiciliu, inc. B.D. s-a conformat cererii inc. C.D. şi s-a deplasat fără telefoanele mobile deţinute, la cabana acestuia. Cu această ocazie inc. C.D. i-a comunicat inc. B.D., faptul că în ziua următoare, dimineaţa urmează să fie efectuate mai multe percheziţii domiciliare de către brigada de crimă organizată, între locaţii fiind adresele de domiciliu ale celor doi inculpaţi C.U. şi S.D., precum şi ale lui C.D., în calitate de administratori ai unor societăţi comerciale, precum şi ca ar face bine să îi pregătească pe cei doi băieţi, S.D. şi C.U., pentru ca aceştia să nu se sperie şi să nu declare nimic în faţa organelor de poliţie, totul urmând să se rezolve, fiind vizaţi doar C.U., S.D. şi C.D. în calitate de asociaţi şi administratori la societăţile implicate, aspect comunicat lui B.T. pe informarea întocmită de poliţiştii delegaţi în cauză, M.V. şi M.A.

Inc. C.D., a transmis de asemenea, inc. B.D., că cei doi copii, C.U. şi S.D., vor fi cu siguranţă ridicaţi şi duşi la poliţie, însă că ţinta este el C.D., fără a ştii despre faptul că era vizat şi B.D., deoarece acesta nu era administrator vreunei societăţi comerciale.

La întrebarea inc. B.D. în legătură cu sursa celor aflate, inc. C.D. a spus că informaţiile le are „de la o persoană care se află tot timpul cu cei care urmează să efectueze percheziţiile (B.C.C.O. Alba) şi cu care a ţinut legătură până în urmă cu o zi când, de la amiază, a încetat să îi mai răspundă la telefon”.

Ulterior B.D., a revenit la domiciliul său şi a făcut o şedinţă în beciul casei sale cu cei doi copii, C.U. şi S.D., cărora Ie-a comunicat cele aflate de la C.D. şi Ie-a spuns să se pregătească pentru a doua zi, S.D. rămânând la domiciliul din sat T.S., în timp ce C.U. s-a dus la apartamentul deţinut în Municipiul Hunedoara.

Dovada cunoaşterii de către cei trei a momentului percheziţiilor îl reprezintă făptui că atât C.U. cât şi S.D. au trecut proba cu detectorul poligraf, precum şi faptul că la momentul percheziţiei organele de poliţie i-au găsit atât pe B.D. cât şi pe S.D. şi C.U., treji. B.D. nu a putut fi testat cu aparatul poligraf întrucât se afla sub tratament medical pentru boli de inimă, tratament care nu permitea testarea, dar declaraţiile acestuia s-au verificat, coroborându-se cu celelalte probe administrate în Dosarul nr. 71D/P/2011.

Tot astfel, în data de 9 mai 2012 începând cu ora 16:00, momentul punerii în executare a autorizaţiei emisă pentru postul telefonic cu numărul A1, deţinut de către C.D., traficul telefonic al acestuia este redus la o singură discuţie purtată cu soţia susnumitului C.M.B., la ora 20:43, discuţie în care inc. C.D. şi interlocutorii (soţia şi fata) fac referire cu privire la locaţiile în care se află (şi insistă). Se poate observa de asemenea că atât inc. cât şi soţia sa se află la alte locaţii decât cea care urmează să fie percheziţionată şi care în fapt este domiciliul familiei C., ba mai mult din discuţie a rezultat faptul că pentru C.D. este important ca dimineaţă cineva să fie acasă „să stingă luminile” la casa din str. B. (domiciliul care urmează să fie percheziţionat,) fiind surprins de reacţia soţiei care spune că va merge personal.

Mai mult, în data de 8 mai 2012, în jurul orelor 10:30, C.D. de la postul telefonic cu numărul A1, a fost sunat de către R.G. fapt rezultat din listingurile telefonice, fapt ce se coroborează cu declaraţiile inc. B.D., întrucât R.G., nu-i mai răspunde lui C.D., la telefon până în 10 mai 2013.

În data de 10 mai 2012 ora 06:25, C.D. a comunicat „oarecum surprins” soţiei că va pleca la serviciu (inc. nu a fost găsit până la ora respectivă întrucât nu s-a reuşit identificarea cabanei, fiind oprit ulterior în trafic).

În data de 10 mai 2012 după efectuarea percheziţiilor în timp ce se afla la sediul D.I.I.C.O.T. Alba lulia, inc. C.D. a fost contactat telefonic de către R.G. de la posturile telefonice cu numerele A2 şi A3, cu care a purtat următoarele discuţii, astfel:

- la ora 22:03:46, R.G. îl sună pe C.D. de la postul telefonic cu nr. A2 la postul telefonic cu numărul A1, însă acesta din urmă nu răspunde;

- la ora 22:06:11, R.G. îl sună pe C.D. de la postul telefonic cu nr. A3 la postul telefonic cu numărul A1, însă acesta din urmă nu răspunde;

- la ora 22:39:14, C.D. îl sună pe R.G. de la postul telefonic cu nr. A1 la postul telefonic cu numărul A3 şi între cei doi se poartă o discuţie din care C.D. îi spune lui R.G., că se află la Alba, că nu ştie ce se va întâmpla şi că va da telefonul său unei alte persoane pentru a discuta a doua zi. Din această discuţie se înţelege faptul că R.G. cunoaşte exact situaţia în care se află C.D., acesta nepunând nici măcar o întrebare cu privire la motivul pentru care se află la Alba, de ce nu poate ajunge în Deva în ziua următoare, sau de ce este necesar să îşi predea telefonul către o altă persoană.

În data de 11 mai 2012, a doua zi după audieri şi percheziţie, nefiind reţinut, inc. C.D., are pe telefonul personal un număr de două apeluri dintre care la unul răspunde fiind al soţiei sale, iar la celălalt nu răspunde. Este de observat faptul că atât în ziua anterioară percheziţiei cât şi în ziua ulterioară percheziţiei inculpatul nu utilizează telefonul mobil.

În data de 12 mai 2012 inc. C.D., reia discuţiile telefonice pe postul telefonic cu numărul A1, iar la ora 21:16:30, este sunat de către R.G. Din discuţia celor doi rezultă faptul că aceştia s-au întâlnit, ulterior conducerii lui C.D. la parchet în 10 mai 2012 şi au discutat despre situaţia în care se află C.D. iar, în continuare R.G. îi spune lui C.D. „vezi ce, cum, cât, cu cine şi ce nume vorbeşti, (...) înţelegi, (...) oriunde şi oricând (...) şi pe stradă, (...) şi în maşină (...) şi lângă casă (...) şi în vizită la cineva.bine”, lucru pe care C.D. îl confirmă prin „am înţeles”.

Tot în perioada 2 mai 2012-13 mai 2012, B.T. a avut convorbiri cu M.O., liderul Masoneriei din judeţul Hunedoara, cu care era prieten din copilărie. C.D. era şi el mason.

Astfel în data de 3 mai 2012, la ora 14:34:36, M.O. de la postul cu numărul A4 îl contactează telefonic pe C.D. la postul telefonic cu numărul A5.

În data de 4 mai 2012, la orele 12:33:21 şi 18:17:22 M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe C.D. la postul telefonic cu numărul A5.

În data de 5 mai 2012, la orele 13:43:30 şi 13:52:21. M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe C.D. la postul telefonic cu numărul A5, iar la ora 20:51 M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe B.T. la postul telefonic cu numărul A6.

În data de 7 mai 2012, la ora 09:58:46,13:43:30 şi 13:52:21 C.D. de la postul telefonic cu numărul A5 îl contactează telefonic pe M.O. la postul telefonic cu nr. A4, iar la orele 13:36:21 şi M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe C.D. la postul telefonic cu numărul A5.

În data de 9 mai 2012, la ora 10:57:57 M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe B.T. la postul telefonic cu numărul A6.

- A doua percheziţie din 8 octombrie 2012.

B.T., a fost înştiinţat de procuror, în 5 octombrie 2012, cu privire la faptul că în 8 octombrie 2012 urmează să se efectueze percheziţii în cauza C.D., numărul locaţiilor şi faptul că toate sunt din judeţul Hunedoara, pentru ca acesta să se poată organiza din punct de vedere logistic, precum şi că locaţiile exacte şi persoanele îi vor fi comunicate în dimineaţa zilei de 8 octombrie 2012, în timp util pentru a ajunge la locaţii pentru ora 06:00.

Mai mult, în data de 5 octombrie 2012, în cursul dimineţii, în jurul orei 9:00, comisarul M.A., a fost contactat telefonic de către comisarul şef B.T., fiind întrebat de către acesta cu privire la locaţiile la care urmează să fie efectuate percheziţii în data de 8 octombrie 2012.

Cu această ocazie comisarul M.A. a informat şeful de brigadă cu privire la faptul că urmează să fie efectuate mai multe percheziţii pe raza Municipiului Hunedoara, trei dintre acestea fiind în legătură cu inc. C.D., iar în ceea ce priveşte restul locaţiilor acestea sunt cunoscute doar de către procurorul şef D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

În jurul orelor 12:00, cms. M.A. a fost contactat din nou de către şeful de brigadă pentru a pune la dispoziţia acestuia din urmă o sinteză a acţiunii care urmează a fi întreprinsă, lucru care a fost de altfel şi realizat, fără a se comunica în cadrul sintezei şi implicarea altor persoane decât cele aduse deja la cunoştinţa şefului de brigadă, respectiv, C.D. Începând cu ora 08:00, data de 5 octombrie 2012 inc. C.D. a fost luat în filaj.

Întrucât C.D. se afla la sediul societăţii sale SC C.A. SRL, s-a dispus instalarea dispozitivului de filaj la intrarea pe strada A., strada în capătul căreia se află situat sediul SC C.A. SRL.

S-a arătat că este de precizat faptul că strada A. este împărţită în două de o linie ferată, linie care poate fi traversată doar pe jos, cu piciorul.

La ora 10:23, după informarea comisarului B.T. despre acţiunea ce va urma, pe strada A. (pe partea dreaptă raportat la linia de cale ferată) a intrat dinspre strada D., singura cale de acces auto, maşină condusă de către comisarul şef B.T., conform raportului de filaj.

Maşina a întors în capătul străzii, în faţa porţii de acces a SC C.A. SRL şi a revenit pe strada D., după care, a virat din nou pe strada A. (de data aceasta pe partea stângă raportat la linia de cale ferată) şi a staţionat în capătul străzii A., vis-a-vis de intrarea în sediul SC C.A. SRL timp de aproximativ o jumătate de oră (după ora 10:23). Nu s-a putut observa activitatea desfăşurată la respectivul obiectiv de B.T., deoarece filajul îl privea pe C.D. şi era situat pe strada D., la intrarea pe strada A., care este o stradă închisă.

S-a precizat faptul că, deşi strada A. este despărţită pe două sensuri de către calea ferată, ambele sensuri se termină cu o diferenţă de 10 m în dreptul SC C.A. SRL, strada fiind închisă mai departe, existând doar terenuri fără construcţii.

În jurul orelor 10:54 autoturismul condus de către B.T., a revenit de pe strada A., pe strada D., virând dreapta în direcţia staţiei de benzină (10:55), moment surprins de camera existentă în benzinărie şi îndreptată spre strada D., după care a intrat pe şoseaua de centură a municipiului Deva, fiind anexate în continuare hărţile indicate anterior.

S-a mai arătat că, în data de 7 octombrie 2012, la orele 19:10:33 şi 19:12:57, B.T. de la postul telefonic cu numărul A6 îl contactează pe M.O. la postul telefonic cu numărul A7, iar la ora 19:21:47, M.O. de la postul telefonic cu numărul A7 îl contactează pe B.T. la postul telefonic cu numărul A6.

S-a mai arătat că este de precizat că şeful B.C.C.O. Alba nu a fost interesat în ultimii ani, cel puţin din 2009 până în prezent, de cauzele aflate pe rolul D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, numai în cazul în care avea vreun interes personal, în rest D.I.I.C.O.T., S.T. Alba şi B.T. Sibiu, nu existau pentru acesta, ci numai B.T. Hunedoara. Astfel, nu se justifică interesul brusc al cms. B.T. pentru locaţiile percheziţionate în cauza C.D., cu atât mai mult cu cât avea toate datele necesare organizării acestora, numărul, raza de deplasare, natura faptelor, precum şi că va primi locaţiile în dimineaţa zilei de 8 octombrie 2012, în timp util. Această practică nu este neobişnuită în cadrul D.I.I.C.O.T., în cauzele importante, iar cms. B.T. nu avea de ce să fie deranjat dacă nu era interesat în alt mod, nelegal. S-a dovedit cert în cauză, B.T. ştiind doar de percheziţiile efectuate în cauza C.D., că numai acesta din urmă „a visat urât” şi era treaz dimineaţa la 06:00, celelalte persoane percheziţionate, fiind trezite de organele de poliţie.

Tot în 7 octombrie 2012, duminica la ora 12:01:31, un autoturism de culoare neagră, cu geamuri fumurii şi acelaşi format cu a celui condus de către comisarul şef B.T., a părăsit parcarea M. şi s-a îndreaptat spre şoseaua de centură aşa cum reiese din filmările realizate de camerele de la magazinul R.

Ulterior, la ora 12:06:24, un autoturism de culoare neagră, cu geamuri fumurii şi acelaşi format cu a celui condus de către comisarul şef B.T., a intrat în parcarea P., a făcut sensul giratoriu şi s-a îndreptat pe partea dreaptă a sensului de acces la magazin, fiind mascat de un tir (înregistrări R.).

Aspectele privind împrejurarea că la ora şi locaţiile precizate anterior se afla maşina condusă de către cms. şef B.T., s-a menţionat că sunt susţinute şi corelate cu rapoartele de filaj autorizate pentru C.D., care era luat în filaj autorizat, iar ofiţerii de la filaj au văzut din nou maşina condusă de B.T. în zonă. Aceştia nu au efectuat fotografii judiciare, deoarece B.T. nu făcea obiectul dosarului şi al filajului, dar au consemnat în rapoarte aspectele constatate.

Astfel, în aceeaşi zi, la ora 12:07:50, inc. C.D. a intrat în parcarea de la R., a făcut şi el sensul giratoriu din interiorul parcării şi a oprit în parcarea magazinului M., conducând autoturismul proprietate personală marca M.B., autoturism în care se mai aflau soţia sa şi un alt individ (raport filaj).

Conform raportului de filaj în momentul în care C.D. a oprit autoturismul în parcarea M., în parcarea magazinului P. se afla parcat cu faţa înspre magazin, autoturismul condus de B.T., acesta fiind mascat de un tir care se afla în spatele său, maşina comisarului B.T. fiind parcată la limita parcărilor dintre P. şi M.

După, acest ultim moment, o perioadă de aproximativ 20 de minute, în care autoturismul, la volanul căruia se afla cms. şef B.T. (conform raportului de filaj), a staţionat fără ca cineva să intre sau să iese din acesta, perioadă care s-a suprapus cu venirea inc. C.D. la M., după acre autoturismul s-a pus în mişcare prin parcarea magazinului P. şi a intrat în sensul giratoriu aflat la intersecţia cu calea Z. Conform raportului de filaj autoturismul la volanul căruia se afla cms. şef B.T., a părăsit parcarea magazinului P., pe direcţia calea Z. (şoseaua de centură), spre o destinaţie necunoscută.

S-a menţionat că echipa de filaj care a executat autorizarea ambientală, a mai fost folosită şi în cadrul altor dosare instrumentate de către B.C.C.O. Alba lulia, existând probabilitatea evidentă ca aceasta să fi fost văzută de către cms. şef B.T., conducătorul autoturismului, iar din autoturismul precizat anterior, nu a coborât sau urcat nimeni pe toată perioada staţionării (conform raportului de filaj).

C.D. nu s-a întâlnit cu nicio persoană care să prezinte interes pentru prezenta cauză în incinta complexului R.-M.-P.

La ora 18:26, din aceeaşi zi, C.D. a fost sunat de către R.G. către care i s-a plâns că are probleme cu „telefonul”.

În data de 8 octombrie 2012, comisarul B.T., împreună cu echipa desemnată pentru efectuarea percheziţiei, s-a deplasat la domiciliul numitului C.D., situat în municipiul Hunedoara, str. B., unde majoritatea mebrilor echipei au observat faptul că la ora 05:50, luminile de la parterul casei inc. C.D. erau aprinse, existând replici de genul „suntem aşteptaţi” (înregistrare video).

De asemenea, s-a observat că la parter în spatele uşii se poziţionează o persoană deşi echipa nu s-a ajuns în dreptul uşii de acces în curtea imobilului şi nu s-a sunat la interfon (captura înregistrare video). Ulterior, cms. şef B.T. a apăsat butonul interfonului şi au durat aproximativ 11 secunde până în momentul în care doamna C.M.B. a deschis uşa de la casă şi a venit spre poarta permiţând accesul organelor de poliţie în curte şi în interiorul imobilului.

Pe fundalul înregistrării se observă clar faptul că după ce doamna C.M.B. iese din casă, în pragul uşii apare C.D., venind dinspre bucătărie şi nu de pe scările de acces la etaj, aruncă o privire afară, după care apropie uşa şi urcă scările de la etaj. În acest timp doamna C.M.B. se afla la poartă.

Ulterior după pătrunderea în incinta locuinţei a organelor de poliţie judiciară, inc. C.D. a coborât scările de la etaj mimând că atunci s-a trezit şi încheindu-se la cămaşă, afişând o faţă veselă, deloc surprinsă, aşa cum reiese din filmările efectuate de echipa de percheziţie. Atât doamna C.M.B. cât şi inc. C.D. erau îmbrăcaţi (nu în pijamale) şi se putea observa faptul că cei doi îsi beau cafeaua şi se uitau pe laptop. La o verificare a programelor accesate pe laptop s-a constatat că aceştia ascultau muzică, deşi d-na C.M.B. a zis că-şi plătea facturile.

Coroborat cu cele precizate anterior, s-a observat că în declaraţia din 26 octombrie 2012, formulată în Dosarul nr. 71D/P/2011, inc. C.D. fiind întrebat despre faptul dacă ştia sau nu despre percheziţiile domiciliare efectuate în cauză a arătat că nu. Ulterior, inc. C.D., prin declaraţia din 4 decembrie 2012, formulată în Dosarul nr. 71D/P2011 a declarat că dormea când au venit organele de poliţie, iar B.T., a declarat în acelaşi dosar, în 6 decembrie 2012, că nu l-a văzut pe C.D. în cadrul uşii şi acesta a coborât ulterior pe scări, încheindu-se la cămaşă, cum a declarat martorul L.C.A. Nu aceiaşi lucru a fost declarat de martorul, G.M.A., poliţist în cadrul S.C.C.O. Hunedoara şi delegat pentru efectuarea percheziţiilor, care a afirmat că C.D. a coborât la parterul clădirii după intrarea în casă a organelor de poliţie, fără să ştie când şi dacă acesta se încheia la cămaşă. Este evident că B.T. şi L.C.A., s-au uitat pe filmările realizate de poliţie înainte de a venii pentru audieri, cu atât mai mult cu cât martorul L.C.A. nu a fost citat de procuror, ci adus din proprie iniţiativă de cms. B.T.

Fiind audiat din nou, în calitate de martor, după efectuarea disjungerii din Dosarul nr. 71D/P2011 şi conexarea cauzei 38D/P/2013 la Dosarul nr. 13D/P/2011, martorul C.D. şi-a modificat declaraţia, pentru a se corobora mai bine cu înregistrarea percheziţiei realizată de poliţie, susţinând că „a visat urât noaptea”, că era treaz când au sunat organele de poliţie şi a coborât pe scări când soţia sa a deschis uşa, după care a urcat din nou sus pe scări şi a coborât încheindu-se la cămaşă. Aceste modificări ale declaraţiei numitului C.D., s-au făcut prin corespondenţă cu ceea ce s-a filmat de către poliţiştii care au efectuat percheziţia şi se coroborează şi cu declaraţia comisarului L.C.A. şi a cms. B.T., referitor la coborârea scărilor încheindu-se la cămaşă şi prezenţa în cadrul uşii, aspecte de care aceştia au fost întrebaţi de procuror, atrâgându-li-se practic atenţia.

S-a arătat că, este evident, aşa cum nu a reţinut nici poliţistul G.M.A., că nimeni nu reţine amănuntul când s-a încheiat la cămaşă pe scări, la etaj sau la parter, dacă nu i s-ar fi comunicat ce reiese din filmări. Tot astfel, în ultima declaraţie, C.D. revine asupra afirmaţiilor anterioare şi arată că a fost totuşi în cadrul uşii când s-a sunat la poartă, aspect nerecunoscut anterior şi pe care susnumitul doreşte în prezent să-l coroboreze cu filmarea deşii acesta nu a văzut înregistrarea. Comisarul B.T. avea însă acces la această filmare, fiind realizată de poliţiştii pe care-i conduce şi cu aparate de filmat din dotarea brigăzii.

Având în vedere că, la data respectivă, din actele existente la Dosarul nr. 71 D/P/2011 al D.I.I.C.O.T.,S.T. Alba, existau indicii că inc. C.D. ar fi fost informat despre percheziţiile domiciliare de R.G., care era în anturajul mai multor poliţişti de la S.C.C.O. Hunedoara, structură subordonată B.C.C.O. Alba, s-a început urmărirea penală împotriva acestuia şi în 15 noiembrie 2012, în baza autorizaţiei de percheziţie din 15 noiembrie 2012 emisă de Tribunalul Alba s-au efectuat mai multe percheziţii la sediul societăţilor şi locuinţele folosite de R.G. şi soţia acestuia R.A.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate s-a identificat un înscris intitulat „contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 22 iulie 2011 în Deva”, prin care se realiza practic un schimb între două autoturisme V.P., unul mai vechi deţinut de B.T. şi unul relativ nou, achiziţionat de aproximativ un an, aparţinând numitei R.A., administrator la SC U.J. SRL, schimb în urma căruia autoturismul mai nou era luat de B.T. care ar fi plătit o diferenţă de 10.000 euro.

S-a reţinut că acest, înscris este însă infirmat de documentele financiar contabile justificative întocmite de SC U.J. SRL, societate administrată şi la care sunt asociaţi soţii R.G. şi R.A., din care reiese că:

La data de 20 iulie 2010, SC U.J. SRL a plătit avansul pentru achiziţionearea în leasing a autoturismului marca V.P. la valoarea de 62.366,28 RON din care 12.070,89 RON reprezintă TVA. Autoturismul a fost înregistrat la data de 20 iulie 2010 în registrul de evidenţă a mijloacelor fixe ale SC U.J. SRL, la valoarea rămasă de amortizat de 95.830 RON, urmând ca întreaga sumă să fie amortizat pe o perioadă de 60 de luni.

La data de 30 iunie 2011, autoturismul marca V.P., figura în contabilitatea SC U.J. SRL, cu valoarea rămasă în sold de 78.261,13 RON. În data de 31 iulie 2011 s-a modificat însă valoarea de inventar al autoturismul marca V.P., fiind scăzută de la valoarea de 78.261,13 RON la valoarea de 47.915,07 RON (cu 30.346,06 RON).

Ulterior, la data de 17 august 2011 autoturismul marca V.P. figura în fişa de evidenţă a mijloacelor fixe a SC U.J. SRL, ca vândut la valoarea de 41.935 RON (probabil fără TVA). Astfel la data de 17 august 2011, autoturismul marca V.P. este vândut către B.T., cu suma de 52.000 RON (sumă care include T.V.A.), fiind emisă în acest scop factura fiscală din 17 august 2011 la valoarea de 52.000 RON. Chitanţa prin care se atestă primirea sumei de 52.000 RON de la B.T., de către SC U.J. SRL, este înregistrată şi este datată 12 septembrie 2011 (după o lună).

În data de 17 august 2011, SC U.J. SRL a plătit însă către P.L. restul sumei datorată pentru achitarea integrală a autoturismul marca V.P., respectiv 49.994,80 RON. Anterior s-a plătit de către societate un avans de 62.366 RON şi s-au achitat ratele lunare de leasing.

Astfel, concluzionând SC U.J. SRL, a achiziţionat în 20 iulie 2010 autoturismul, a plătit pentru acesta firmei de leasing peste 110.000 RON, fără ratetele de leasing plătite aproximativ un an şi a vândut autoturismul în cauză, la 17 august 2011 lui B.T. cu valoarea de 52.000 RON, mai puţin de jumătate, sumă pe care a încasat-o scriptic numai în 12 septembrie 2013. Ulterioar aşa cum a reieşit din înscrisurile ridicate la percheziţie, B.T. a vândut autoturismul în 2012 cu o sumă mai mare, în condiţiile în care l-a folosit aproximativ 2 ani.

Cu ocazia percheziţiilor efectuate în data de 15 noiembrie 2012 la sediul SC U.J. SRL, s-a ridicat însă contractul de vânzare-cumpărare precizat anterior, redactat olograf, încheiat între B.T. şi R.A., contract datat 22 iulie 2011.

Prin acest contract B.T. vindea către SC U.J. SRL societate reprezentată de către R.A. în calitatea acesteia de administrator, autoturismul vechi deţinut de el, tot marca V.P., în schimbul sumei de 7.000 de euro. Prin acelaşi contract SC U.J. SRL societate reprezentată de către R.A. în calitate de administrator vindea către B.T. autoturismul marca V.P.1 pentru suma de 17.000 de euro. Cele două părţi au mai făcut precizarea că în fapt au convenit să facă schimb de autoturisme, B.T. urmând să plătească către SC U.J. SRL, doar diferenţa de preţ dintre cele două autoturisme, respectiv suma de 10.000 de euro. Se mai face menţiunea în contract că suma de 10.000 de euro s-a plătit integral cu ocazia încheierii respectivului contract. Contractul este semnat atât de către R.A. în calitate de administrator al SC U.J. SRL cât şi de către B.T.

În realitate, autoturismul marca V.P.1 figura înmatriculat în data de 2 septembrie 2010 pe P.L. România. În data de 16 septembrie 2011, autoturismul a fost radiat şi în aceeaşi dată a fost înmatriculat pe numele lui B.T., numere pe care le deţinuse anterior pe maşina aparent dată la schimb.

Ulterior, la data de 19 februarie 2013, autoturismul achiziţionat de la SC U.J. SRL, respectiv V.P.1, este radiat, fiind vândut de B.T. şi tot în data de 19 februarie 2013, este reînmatriculat pe numele de P.T.A.

În realitate autoturismul marca V.P., a fost înmatriculat prima data la data de 26 august 2002, radiat la data de 7 august 2005, înmatriculat pe SC S.E. SRL la data de 19 septembrie 2005, radiat la data de 28 octombrie 2005, înmatriculat pe V.D.A. la data de 4 noiembrie 2005, radiat la data de 5 octombrie 2006, înmatriculat pe M.M.A. la data de 5 octombrie 2006, radiat la data de 2 noiembrie 2010, înmatriculat pe B.T. la data de 2 noiembrie 2010, radiat la data de 16 septembrie 2011.

Din data 16 septembrie 2011 autoturismul marca V.P., figura înmatriculat pe U.I.V., finul lui B.T.

SC U.J. SRL nu deţine şi nu a deţinut niciodată în propietate ca mijloc fix autoturismul marca V.P., aşa cum ar trebui să reiasă din contractul de schimb. Astfel, s-a arătat că există suspiciuni cu privire la realitatea înscrisurilor precizate anterior, precum şi cu privire la preţurile menţionate pe aceste înscrisuri, în condiţiile în care preţurile practicate pe piaţa de autovehicule din România, sunt spre exemplu: pentru un autoturism V.P. cu anul de fabricaţie 2010 vândut în 2011, cum este cel achiziţionat de la SC U.J. SRL de către B.T., de aproximativ 20.000 euro (peste 85.000 RON) şi nu 52.000 RON cum apare că ar fi fost cumpărat de la SC U.J. SRL. Aceste aspecte urmează a fi verificate.

În declaraţiile de avere formulate de comisarul B.T., din 25 mai 2012 pentru anul 2011, s-a menţionat că apare autorurismul V.P. din 2010 achiziţionat de la SC U.J. SRL, dar nu apare înregistrată vânzarea autoturismului V.P. vechi, din 2002, către cine s-a efectuat, cu ce valoare şi data înstrăinării, intitulat „bunuri mobile a căror valoare depăşeşte 3.000 euro fiecare şi bunuri imobile înstrăinate, în ultimele 12 luni”.

Acest aspect, s-a menţionat că, constituie fals în declaraţii, B.T. omitând să treacă vânzarea autoturismului V.P. vechi, din 2002, în declaraţia de avere deoarece acesta figura dat la schimb către SC U.J. SRL prin R.A. şi nu vroia să se afle despre tranzacţia cu privire la care avea ceva de ascuns, iar în fapt autoturismul V.P. vechi, din 2002, care i-a aparţinut anterior a ajuns în mod real la finul său U.I.V., aspect pe care-l cunoştea în mod evident, întrucât se întâlneau frecvent.

Prima reacţie, a numitei R.A., a fost aceea de a-l suna pe comisarul B.T. şi nu pe soţul acesteia, purtând următoarea discuţie, astfel în data de 15 noiembrie 2012:

La ora 13:54:34 R.A. (de la numărul de telefon A8) l-a sunat pe B.T. (la nr. A6) şi îi comunică acestuia că B.C.C.O. face percheziţie (...) După un moment de ezitare B.T., spune că el nu ştie nimic (lucru adevărat întrucât nu i s-a comunicat), că este plecat şi întreabă cine anume face percheziţia. Domna R.A. îi spune că deocamdată au fost foarte („politicoşi”), iar în continuare comunică numele ofiţerului de poliţie, M.A., moment în care (se poate auzi tonul de iritare din vocea lui B.T.) şi acesta îi spune să stea liniştită că va vorbi el cu ofiţerul”.

După câteva secunde scms. M.A. a fost contactat de către B.T., care l-a asigurat de tot sprijinul său şi i-a spus că nu este „nici o problemă dacă le sparge uşile”, remarcă la care ofiţerul a replicat, că acest lucru nu se mai impune deoarece percheziţia a şi început şi oamenii sunt foarte cooperanţi. Curios, în exces de zel B.T. cerea ofiţerului delegat cu efectuarea percheziţiei să spargă uşile prietenilor săi, după ce se intrase la percheziţie, în mod evident.

Ulterior, la ora 13:57:20, R.A. (A3) îl sună pe soţul ei R.G. (A15) şi îi comunică acestuia că se face o percheziţie.

La ora 14:51:25, R.A. (A8) este sunată de către R.G. de la numărul A9 şi este întreabată dacă s-a terminat acolo (...) (percheziţia) şi îi cere acesteia să numeroteze toate actele care vor fi ridicate.

La ora 15:00:06, R.A. (A8) este sunată de către R.G. de la numărul A9 şi îi spune să să comunie către domnul M.A. că l-a rugat să îi lase un număr de telefon.

La ora 18:44 R.G. (A2) sună pe soţia sa R.A. (A8) şi discută despre percheziţie. R.G. şi spune numitei R.A., că ei au cumpărat marfă de la C.D. şi că nu au nicio legătură cu „jegosul ăla”, înjură masoneria, îl descrie pe C.D. ca fiind un om care iubeşte banii mai mult decât pe D-zeu şi pe oameni. Tot R.G. afirmă că C.D. a primit ordin de la masoni care „de atâta timp caută să facă japca cu noi” şi probabil o primit ordin să vorbească ceva aiurea.

La ora 19:17, U.I.V. (A10) este sunat de B.T. (A6). B.T. îi cere să se vadă, stabilind ca loc de întâlnire restaurantul D., loc propus de către U.I.V. B.T. îl întreabă cu cine se vede, iar după ce îi răspunde, U.I.V. îl asigură că persoana respectivă va pleca.

La ora 19:24 R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 19:26 R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6) dar nu răspunde.

La ora 19:28 R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6). R.G. îi cere o întâlnire, însă B.T. îl refuză spunându-i că cel mai bine este să se întâlnească doar mâine după audieri. (R.G. fiind citat la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba în 16 noiembrie 2012 pentru audieri ca învinuit, aspect ajuns la cunoştinţa comisarului B.T. deja, din câte se constată, dar care corespunde realităţii).

La ora 19:50 U.I.V. (A10) este sunat de B.T. (A6). B.T. refuză iniţial întâlnirea la restaurantul D. sub pretextul că sunt prea multe maşini acolo, însă în cele din urmă acceptă.

Conform raportului de filaj instituit pe U.I.V., în 15 noiembrie 2012, la ora 19:35, U.I.V. zis U.I.V. a parcat în faţa restaurantului D. şi a intrat în restaurant.

La ora 19:50, în zona restaurantului D. a venit şi cms. şef B.T., cu auto proprietate personală şi a intrat în restaurant. B.T. a ieşit după scurt timp în faţa restaurantului împreună cu U.I.V. şi au discutat în surdină, iar după câteva minute cei doi s-au despărţit, U.I.V. revenind în restaurant iar B.T. a plecat cu maşina.

La ora 19:59, U.I.V. (A10) îl sună pe R.G. (A11) şi îi spune acestuia că în momentul în care ajunge (în Deva) să vină la el acasă direct, pentru că acuma a vorbit (cu referire la discuţia purtată cu B.T. în faţa restaurantului D.).

La ora 20:27, U.I.V. (A12) este sunat de R.G. (A11) care îi spune că acuma a ajuns (la U.I.V. acasă) şi că parchează în spatele blocului.

La ora 20:27, U.I.V. (A12) este sunat de R.G. (A11) căruia îi spune că este în faţa blocului şi îl aşteaptă.

La ora 20:27, U.I.V. (A10) îl sună pe B.T. (A6) şi îl întreabă dacă nu vine pe la el pe acasă, iar B.T. îi spune că îl va suna cu răspunsul în câteva minute. Conform raportului de filaj, în 15 noiembrie 2012, la ora 20:30, U.I.V. a revenit la dresa sa de domiciliu şi a intrat în scara blocului.

La ora 20:33, U.I.V. (A10) este sunat de B.T. (A6). U.I.V. îi spune că acuma urcă cu R.G. sus, iar B.T. îi confirmcă că va veni şi el până acolo. Conform raportului de filaj, B.T. a intrat în scara blocului, locul de domiciliu a lui U.I.V., având asupra sa o geantă pe umăr, iar la ora 21:19 a ieşit din scara blocului având asupra sa geanta şi a plecat cu autoturismul care se afla parcat pe aleea S., în apropierea sediului Poliţiei Municipiului Deva şi nu în faţa blocului.

La ora 21:30, din scara blocului, a ieşit şi R.G. care a plecat la autoturismul său marca M.B. de culoare albă.

În acest sens, fiind audiat ulterior în calitate de martor, B.T., prin declaraţia sa din 6 decembrie 2012 formulată în Dosarul nr. 71D/P/2011 privind pe C.D., ş.a., a arătat că nu a discutat niciodată cu C.D. şi nu a cunoscut sau verificat locaţiile unde urmau să se facă percheziţiile cu privire la acesta. Tot astfel, B.T., a arătat că este exclus ca R.G. să fi aflat de la poliţiştii cu care acesta se întâlnea, inclusiv el, despre efectuarea percheziţiilor în cauza C.D., precum şi că a vorbit cu R.G. cu câteva zile înainte de percheziţia de la locuinţele şi firmele acestuia din 15 noiembrie 2012, când R.G. i-a spus că pleacă în Serbia, după care, aflând de percheziţie, l-a sunat pe R.G., în aceeaşi zi şi i-a spus că nu este bine să se mai întâlnească până lucrurile se rezolvă. Tot B.T. a arătat că s-a mai întâlnit ocazional cu R.G., „probabil la mai mult de o săptămână” de la percheziţie, ocazional, dar l-a evitat şi nu a mai discutat cu acesta, doar l-a salutat. Aceste afirmaţii nu sunt adevărate, întrucât este probat că B.T. s-a dus la sediul SC C.A. SRL înainte de percheziţia din 8 octombrie 2012 şi s-a întâlnit la U.I.V. acasă, cu R.G., în seara zilei de 15 noiembrie 2012, după percheziţia de la firmele şi locuinţa acestuia şi înainte de audierea ca învinuit a lui R.G., din 16 noiembrie 2012 de la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, unde acesta a fost citat din 15 noiembrie 2012, citare de care B.T. şi R.G. ştiau. Aceste fapte constituie evident mărturie mincinoasă.

Faptul că R.G., U.I.V., M.O. şi B.T. se cunoşteau şi aveau relaţii apropiate, a reieşit şi din interceptările convorbirilor telefonice efectuate autorizat pentru R.G., R.A. şi U.I.V., astfel:

În data de 18 octombrie 2012:

La ora 09:41, R.G. (A2) l-a sunat pe B.T. (A6) şi îl întreabă despre actele sale pierdute la L. (cafenea unde anumiţi poliţişti de la brigadă cu R.G., U.I.V., ş.a. se întâlneau aproape zilnic). Din discuţie rezultă că cei doi au urmărit meciul cu o seară înainte în locaţia respectivă.

În data de 19 octombrie 2012

La ora 20:42, R.G. (A2) este sunat de către L.A., cumnatul lui B.T. (A13) care insista să vină. În gluma R.G. spune că nu ştie ce i-a făcut B.T. la telefon de nu poate răspunde la primele apeluri.

La ora 21:06, R.G. (A2) este sunat din nou de către L.A. (A13) care insista că R.G. este aşteptat la L. şi să se grăbească.

În data de 20 octombrie 2012:

La ora 21:08, R.G. (A2) este sunat de către B.T. (A6) care îi spune „ce faci bosu” şi îi comunică totodată că este aşteptat.

La ora 23:25, B.T. (A6) îl sună pe R.G. (A2) dar acesta din urmă nu răspunde.

La ora 23:29, R.G. (A2) primeşte un mesaj de la B.T. (A6) cu următorul conţinut „Mai ajungi? Daca nu eu şi U.I.V. plecăm acasă”.

La ora 23:32, B.T. (A6) îl sună pe R.G. (A2) dar acesta din urmă nu răspunde.

În data de 21 octombrie 2012

La ora 00:01, R.G. (A2) îi trimite un mesaj lui B.T. (A6) cu următorul conţinut „în juma de oră ajung”.

La ora 00:29, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) care îi spune că a plecat şi că se va întâlni doar cu U.I.V., urmând ca cei doi să se întâlnească la o cafea dimineaţa.

La ora 13:03, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu îi răspunde.

La ora 13:03, R.G. (A2) îl sună pe L.A. (A13) fiind invitat de către acesta din urmă la o petrecere după masă.

La ora 13:25, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) stabilind să se întâlnească după masă la petrecerea lui L.A.

La ora 15:45, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) şi îl întreabă pe acesta din urmă dacă l-a sunat, lucru confirmat de care B.T. Ulterior B.T. îl întreabă când vine, la care R.G. îi spune că va ajunge în jurul orei 16:30.

La ora 15:58, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) şi îl întreabă pe acesta dacă a fost invitat şi „Tati”, B.T. spunându-i să-l ia şi pe acesta. De obicei „tati” i se spunea la M.O., viceprimarul din Deva. Întâlnirea are loc în localitatea S.

La ora 16:51, R.G. (A2) îl sună pe interlocutorul cu numărul A14 şi îi cere să vină la ziua lui L.A. în localitatea S. Întrucât interlocutorul refuză iniţial pe telefon intervine B.T. care îi cere să vină reuşind să îl convingă.

La ora 17:48, R.G. (A2) o sună pe soţia sa R.A. (A15) şi îi explică cum să ajungă în localitatea S. la tata lui B.T. acasă, unde are loc petrecerea.

În data de 22 octombrie 2012:

La ora 11:03, R.G. (A2) îl sună pe L.A. (A13), acesta din urmă spunându-i că l-au aşteptat dar că nu a mai venit (cu referire la cafeneaua L.), locul în care îşi beau cafeaua zilnică, R.G. motivând că i-a văzut, dar că a fost grăbit.

În data de 28 octombrie 2012:

La ora 11:44, R.G. (A2) îl sună pe V. (A16) patronul restaurantului din incinta D.S. Deva (alt loc unde se întâlneau cei precizaţi anterior) şi îi spune că vor veni la meci. Pe fundal se aude vocea lui B.T. făcând remarci privitoare la meci.

În data de 31 octombrie 2012:

La ora 17:53, R.G. (A2) îl sună pe V. (A16) patronul restaurantului din incinta D.S. Deva şi discută despre B.T., în speţă unde vor vedea meciul diseară.

În data de 8 noiembrie 2012:

La ora 19:02, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) şi îl întreabă dacă vine şi el la meci, lucru pe care B.T. îl confirmă. întâlnirea are loc la V. la restaurantul din cadrul D.S.

În data de 9 noimebrie 2012:

La ora 18:56, R.G. (A11) îi sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 20:41, R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6) cei doi stabilind o întâlnire pentru a doua zi.

În data de 10 noiembrie 2012

La ora 13:41, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) şi îi spune că se află la U.I.V. la garaj şi că ulterior se vor întâlni unde vrea el.

La ora 14:22, R.G. (A11) este sunat de către B.T. (A6) care îl invită în 5 minute la o cafea la R.

La ora 14:36, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 16:31, R.G. (A11) îl sună pe U.I.V. (A12) căruia îi confirmă că s-a întâlnit cu B.T., acesta plecând la botezul lui S.L.

În data de 11 noiembrie 2012

La ora 10:17, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 10:17, R.G. (A11) este sunat de către B.T. (A6) acesta din urmă invitându-l la o cafea la R.

La ora 20:30, R.G. (A2) îl sună pe (A7) căruia îi spune că îl aşteaptă pe B.T. şi pe U.I.V. să vadă un meci la L.

La ora 20:40, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) să îi confirme dacă mai vine la meci, lucru care este confirmat de B.T., stabilind întâlnirea la L.

În data de 12 noiembrie 2012

La ora 13:19, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) şi îl întreabă dacă a reuşit să dea vreun telefon, B.T. spunându-i că nu a făcut acest lucru încă dar că nu l-a uitat.

La ora 20:17, R.G. (A11) este sunat de către B.T. (A6) urmând să se întâlnească la L.

În data de 13 noiembrie 2012

La ora 08:43, R.G. (A11) îl sună pe interlocutorul de la numărul A17 şi discută despre o vânzare de cărămidă (pe fundal se aude vocea iui B.T.).

La ora 09:53, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) stabilind o întâlnire la V. la restaurant.

La ora 11:13, ulterior întâlnirii de la V., R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) şi îi spune ca „dacă e ceva, să nu fie probleme îi spui lui U.I.V. şi el ştie ce are de făcut mai departe, bine?, da (...) ă,da, da, eşti fraele meu stai liniştit”.

La ora 11:28, R.G. (A11) îl sună pe U.I.V. (A12), căruia îi spune cu referire la discuţia purtată anterior cu B.T.: „că dacă sună a nostru, ştii tu care (B.T.), că dacă e ceva, (...) i-am zis să vorbească cu tine, tu îmi spui mie, că îţi dau eu un apel pe numărul de Serbia şi numai îmi dai un bip pe el, bine şi pe urmă îţi spun eu unde să te duci şi ce să faci, bine U.I.V.?(...) uite acum îţi dau un apel pe el”.

La ora 17:53, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) şi îi spune că mai are o oră până ajunge, stabilind să se întâlnească ulterior.

În data de 14 noiembrie 2012

La ora 09:15, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) şi îi spune că nu a ma ajuns de dimineaţă întrucât nu mai găseşte cheia de la maşină şi îşi cere scuze că nu mai poate ajunge la cafea.

La ora 09:15, R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6) pentru a-l invita să urmărească meciul de diseară împreună.

La ora 12:58, R.G. (A18) sună pe (A19) pentru a discuta despre fabrica de var. Cu această ocazie R.G. povesteşte despre „războiul” dus cu anumite „persoane de elită, care fac parte din Clubul R1, dar am pe unul dintre ei care e om echilibrat şi care mi-a spus bă vezi că ăştia vor să te f(...),că le este ciudă că ai cumpărat fabrica”.

Concluzionând, s-a arătat că se remarcă că relaţia dintre înv. R.G. şi B.T. este una apropiată, B.T. minţind în declaraţia de martor din 6 decembrie 2012, formulată în Dosarul nr. 71D/P/2011, când a afirmat că „relaţiile dintr mine şi acesta nu sunt apropiate”, precum şi că „de mai multe ori” s-a întâlnit cu acesta „în locuri publice şi niciodată nu a fost singur cu acesta” referindu-se la R.G., aspecte evident neadevărate, aşa cum reiese concret din probele administrate şi interceptările convorbirilor telefonice efectuate autorizat.

La fel, în cadrul declaraţiei de martor formulată în 10 decembrie 2012, în acelaşi dosar, U.I.V. a minţit şi el cu privire la aceste aspecte, respectiv că s-a întâlnit cu B.T. şi R.G. în 15 noiembrie 2012, în seara zilei cu percheziţia, înainte de audierea lui R.G. de la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, din 16 noiembrie 2012.

Astfel de poziţii şi afirmaţii mincinoase formulate în scris, în cadrul unei declaraţii de martor a cărei valoare este cunoscută de comisarul B.T., mai ales ca şef al B.C.C.O., sunt de neacceptat.

Declaraţiile de martor formulate de L.C.A., sunt şi ele la unison cu cele ale comisarului B.T., L.C.A. reţinând amănuntul că C.D. „a coborât pe scări încheindu-se la cămaşă”, aspect prezentat anterior cu ocazia descrierii percheziţiei din 8 octombrie 2012 de la domiciliul inc. C.D. Se remarcă pe L.C.A. nu la chemat nimeni la audieri, fiind chemaţi numai B.T. şi G.M.A., L.C.A. fiind adus la iniţiativa lui B.T. L.C.A. face parte din poliţiştii apropiaţi comisarului B.T.

În antiteză cu declaraţia martorilor B.T. şi L.C.A.,s-a arătat că este declaraţia martorului G.M.A., care arată că reţine doar că C.D. a coborât pe scări în haine de casă, după intrarea la percheziţie, nu a reţinut evident, dacă acesta se încheia sau nu la cămaşă, dar ştie că R.G. este după părerea lui un „ţepar” care a făcut închisoare, precum şi că el nu mergea în incinta D.S. pentru a servii masa.

- În Dosarul nr. 109D/P/2013 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, dosar format ca urmare a disjungerii din Dosarul nr. 100D/P/2012, al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, privind pe L.C.C., S.A., ş.a., s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat şi favorizarea infractorului de către comisarul şef B.T., şeful B.C.C.O. Alba lulia. Cauza penală 109D/P/2013, a fost conexată la 30 septembrie 2013 la Dosarul nr. 13D/P/2011, dosar având ca obiect tot săvârşirea infracţiunilor de favorizarea infractorului şi sprijinirea unui grup infracţional nestructurat, fapte comise tot de B.T., cu privire la B.T.G. şi B.A.R., cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi delapidare, aşa cum am precizat anterior. Astfel, în cadrul Dosarului nr. 100D/P/2012, L.C.C. şi S.A. au fost cercetaţi şi trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, lipsire de libertate, şantaj, înşelăciune, cămătărie, vătămare corporală gravă şi alte infracţiuni.

Faptele susnumiţilor erau de notorietate în judeţul Hunedoara, aşa cum reiese din materialul probator administrat în Dosarul nr. 100D/P/2012, dar şi din mai multe articole din presă, articole în care, în unele dintre ele, spre exemplu cele din ziarul Z., se face referire la sprijinirea acestui grup de către anumiţi poliţişti printre care: B.T., şeful B.C.C.O. Alba şi poliţiştii M.M.B., L.A. de la B.C.C.O. Alba şi alţi poliţişti de la I.P.J. Hunedoara. Articolele au fost intitulate „Deva, cetatea primei”, „Cazuri muşamalizate de poliţia hunedoreană” şi alte astfel de articole, fiind prezentate inclusiv scheme ale membrilor grupării şi protecţiilor acordate.

Mai mult, declaraţiile persoanelor audiate, au confirmat notorietatea acestor fapte comise şi coordonate de L.C.C. şi S.A., aspect ce a reieşit expres din rechizitoriul 100D/P/2012.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu nr. 220/P/2004 şi soluţionată cu rechizitoriu în 17 martie 2004. Prin acest rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-l priveşte pe L.C.C., ş.a., cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic şi consum ilegal de droguri de risc, prevăzute de art. 2 şi 4 din Legea nr. 143/2000.

Acest Dosar, disjuns din cauza 220/P/2004, a fost înregistrat cu nr. 268/P/2004 şi s-a finalizat cu rechizitoriu, dar privind pe numiţii D.F., H.C., ş.a., fără nici o referire şi fără nici o legătură cu L.C.C. Prin rechizitoriul nr. 268/P/2004, s-a dispus „disjungerea cauzei cu privire la celelalte persoane implicate în traficul şi consumul ilicit de droguri în vederea efectuării urmăririi penale sub acest aspect”, cauză care însă, nu a mai fost înregistrată şi nu s-a mai făcut nici o verificare, respectiv nu s-a pronunţat nici o soluţie în ceea ce-l priveşte pe L.C.C., care a făcut expres obiectul disjungerii din Dosarul nr. 220/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Deşi nu s-au mai efectuat cercetări în ce-l priveşte pe L.C.C., B.T. a ţinut constant să-i amintească acestuia despre existenţa dosarului şi despre faptul că ştie că el vindea droguri, arătându-i că îl are la mână, modalitate prin care l-a determinat pe L.C.C. să devină informatorul său şi mai mult de atât, să-i comunice lui B.T., toate activităţile sale infracţionale şi a membrilor grupului său, precum şi să transmită diferite mesaje la solicitarea lui B.T., menite să creeze tensiuni între grupările interlope, violente din Judeţul Hunedoara.

Astfel, aşa cum a reieşit din probele administrate în cauză, inclusiv din declaraţiile martorilor L.C. şi L.S., persoane care au fost testate cu aparatul poligraf pentru a se vedea dacă afirmaţiile lor corespund adevărului şi au trecut acest test, precum şi din declaraţia martorului cu identitate protejată C.E., reiese că B.T. era informat de L.C.C. cu privire la tot ceea ce acesta comitea împreună cu membrii grupării sale ca fapte penale, ocazie cu care, spre exemplu, L.C. i-a spus lui B.T. despre implicarea lui S.A. care comanda agresiunile, precum şi despre bătăile şi şantajele organizate asupra părţilor vătămate G.P., fotbaliştilor de la J.P. şi chiar a unei persoane bătute la Bucureşti, la solicitarea soţilor B. Răspunsul lui B.T. la relatarea acestor aspecte infracţionale a fost fie de genul „lasă că nu ţi se întâmplă nimic, că nu sunt probe”, sau a râs, întrebându-l pe L.C. cu referire la soţii B, dacă B.A.R. i-a cerut expres, să bată victima din Bucureşti, pe nume D.R.A., aşa de tare. L.C. i-a răspuns afirmativ.

Legal şi conform atribuţiilor de serviciu ale comisarului şef B.T., şeful B.C.C.O. Alba, acesta ar fi trebuit să ia măsuri pentru cercetarea grupului infracţional şi stoparea infracţiunilor comise de care a luat cunoştinţă şi cu privire la care avea competenţă şi nu să acorde protecţie şi sfaturi liniştitoare liderilor grupării, sau măcar să sesizeze ori să transmită informaţiile deţinute altor organe judiciare ale statului, deşi scopul înfiinţării B.C.C.O. era tocmai acela al combaterii fenomenului de criminalitate organizată şi al unor astfel de grupări.

Mai mult, după ce L.C.C. a început să aibă o relaţie cu L.S., acesta a vrut să renunţe la gruparea sa violentă, aspect comunicat lui B.T., care l-a determinat la contrariul, respectiv la menţinerea calităţii sale de lider al grupării şi apartenenţei la aceasta, spunându-i că nu este bine să renunţe, întrucât după ce se vor elibera din închisoare, membrii grupării rivale, I.O.P. şi M.M.M., el L.C. nu va avea nici o protecţie.

Tot astfel, B.T. i-a cerut lui L.C.C., să lanseze mesaje de natură a învrăjbii grupările infracţionale din judeţul Hunedoara, astfel că, spre exemplu, cu ocazia unei gale de box, B.T. l-a pus pe L.C. să spună membrilor grupării sale că I.O.P. şi gruparea acestuia i-au jignit, făcându-i slabi şi trădători către organele judiciare, precum şi că Ii vor bate, provocându-i. Ca urmare a acestui mesaj, membrii grupării L.L. s-au adunat cu bâte şi alte obiecte contondente, în număr de vreo 12 persoane şi i-au aşteptat pe membrii grupării I.O.P., pentru a-i bate, dar aceştia nu au venit.

Tot în acelaşi mod, B.T. i-a comunicat lui B.G., în 2012, că L.C. l-ar fi vândut pe el lui M.M.M. pentru ca acesta să-l poată bate (pe B.G.), iar M.M.M. trebuia, în schimb, să-l lase pe L.L. să îl bată pe I.O.P. Din acest motiv B.G. s-a organizat şi a vrut chiar să-l bată pe L.L. Aceste fapte s-au petrecut după ce B.G. a fost bătut de M.M.M. şi sunt confirmate parţial de martorul M1 şi chiar de B.G. care a refuzat însă să dea declaraţii, formulând doar unei afirmaţii către cms. M.A.

B.T. i-a cerut la un moment dat lui L.C.C., care a fost audiat ca martor într-o cauză penală, la propunerea sa, să facă şi afirmaţii mincinoase, respectiv să susţină că a văzut o întâlnire dintre mai multe persoane trimise în judecată, deşi acest lucru nu era adevărat. L.C., a arătat că nu a făcut însă astfel de afirmaţii şi nu a dat curs solicitării de acest gen a lui B.T., deşi îi era foarte frică de acesta, întrucât B.T. îi spunea expres că ştie că L.L. s-a ocupat cu droguri, că îl are la mână cu „dosarul Mo.”, precum şi cu alte vânzări de droguri de la o persoană din V.J., de la care L.L. cumpăra droguri şi pe care acesta le obţinea de la Spitalul Municipal. L.L. i-a arătat chiar, la solicitarea lui B.T., unde domiciliază acea persoană, precum şi de unde cumpăra drogurile în cauza Mo.. Mai mult, B.T. era cunoscut ca o persoană cu foarte multă putere şi care, dacă vroia „să-l facă” pe cineva, susţine L.C., se ţinea de acesta şi se răzbuna.

Chiar dacă L.C.C. este arestat preventiv şi a comis fapte penale, acesta a colaborat cu organele de urmărire penală în Dosarul nr. 100D/P/2012, motiv pentru care i s-a făcut prin rechizitoriu, reţinerea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 585/2004, privind reducerea limitelor prevăzute de lege, astfel că nu mai este interesat ca în prezenta cauză să obţină aplicarea acestor prevederi ale legii. Mai mult, toate afirmaţiile făcute de L.C.C., până în prezent, atât în Dosarul nr. 100D/P/2012 cât şi în prezenta cauză, s-au verificat, iar acesta s-a supus testării cu aparatul poligraf, dovedindu-se că nu a minţit. În acelaşi mod se retine că afirmaţiile formulate de L.C.C. sunt repetate în acelaşi mod şi cu amănunte, fiind verificate şi verificabile, ceea ce creează prezumţia de adevăr.

În sensul protecţiei acordate inculpatului L.C., este şi faptul că, faptele sale de înşelăciune, şantaj şi cămătărie comise în dauna lui V.C. şi A.S., au fost aduse la cunoştinţa lui B.T., de către aceştia din urmă în cazul unor plângeri penale verbale formulate de către aceştia, aspecte confirmate de părţile vătămate şi martori, dar B.T. nu a luat nici o măsură faţă de L.C. deşi avea această competenţă şi obligaţie profesională şi nici nu a sesizat alte organe judiciare, pentru a se lua măsuri şi a se stopa fenomenul infracţional.

În acest sens, sugestive s-au apreciat a fi afirmaţiile numitului V.C., atât scrise în cadrul declaraţiei formulate în Dosarul nr.100D/P/2012 cât şi interceptate autorizat, în cadrul discuţiei purtate cu procurorul de caz. Din aceste declaraţii, reiese că fiind supus unor presiuni şi ameninţări extraordinare de către L.C.C., acesta s-a dus personal la B.T.G., pe care-l ştia prieten cu B.T. şi i-a cerut acestuia cu titlu de sesizare penală să-i relateze ce i s-a întâmplat, precum şi alte fapte de care avea cunoştinţă, comise de aceeaşi persoană, însă B.T. nu i-a ascultat, nu s-a întâlnit cu el personal, deşi ştia chiar de la L.L. ceea ce făcea acesta, precum şi din alte surse, faptele susnumitului fiind chiar de notorietate. Din acest motiv, V.C. şi-a dus imediat ulterior şi urgent familia în Grecia, pentru a fi în siguranţă iar el s-a întors şi a fost exploatat prin muncă în Libia de către L.C.

De asemenea, martorul I.O.P., a arătat că imediat, a doua zi, după arestarea preventivă a lui L.C., I-a contacta pe B.T. pentru a-i comunica că şi el este victima unor infracţiuni comise de L.L. şi doreşte să sesizeze faptele, dar B.T. i-a spus că nu are timp şi să revină altă dată. Ulterior, în zilele imediat următoare, martorul I-a contacta din nou pe B.T. pentru a-i face sesizările, dar B.T. i-a tăiat scurt solicitarea, susţinând că este ocupat şi-l va contacta el, lucru care nu s-a mai întâmplat. B.T. nu a informat nici procurorul de caz despre această solicitare, iar I.O.P. s-a prezentat singur la D.I.I.C.O.T., pentru a formula declaraţii.

Tot astfel, relaţiile dintre L.L. şi B.T. s-au dovedit mai puţin importante ca relaţiile dintre B.T. şi S.A., întrucât, în momentul în care L.C.C. i-a cerut lui B.T. să-l sprijine cu cercetarea sau sesizarea unui fals comis de S.A. în dauna soţiei sale L.S., acesta a refuzat. În această sesizare verbală făcută de L.L., s-a arătat că S.A. a semnat în fals, direct sau prin interpuşi o cesiune a unei societăţi comerciale pe care fosta soţie a lui S.A. şi actuala soţie a lui L.C., respectiv L.S., era asociat unic şi pe care se deţineau mai multe active. Cu ocazia divorţului de S.A. şi căsătoriei cu L.C.C., a martorei L.S., relaţiile dintre S.A. şi L.C. s-au stricat, C.L. acţionând ulterior pe cont propriu după acest eveniment, sprijinit fiind de membrii grupării saie violente. Din cauza existenţei acestei grupări, S.A. a şi avut nevoie de L.C., respectiv pentru comiterea mai multor infracţiuni cu violenţă reţinute în Dosarul nr. 100D/P/2012, unde şi L.L. şi S.A. au fost şi sunt arestaţi preventiv.

B.T. nu a dat însă curs cererii lui L.C., ceea ce I-a determinat pe acesta să deducă în mod logic, că S.A. era mai sus în topul preferinţelor lui B.T. decât el, aspect confirmat şi de faptul că B.T. şi S.A. au fost colegi de facultate în V.J., se cunoşteau, discutau şi cu toate că L.L. i-a spus anterior lui B.T. că majoritatea faptelor comise înainte, au fost la comanda lui S.A., B.T. nu a luat nici o măsură şi nici nu a sesizat alte organe judiciare. Aspectele privind relaţiile bune dintre B.T. şi S.A., au fost confirmate şi de acesta din urmă.

În schimb, aşa cum arezultat din declaraţia martorului cu identitate protejată, C.E., după efectuarea percheziţiilor la L.C. şi S.A. din Dosarul D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, nr. 100D/P/2012, B.T. s-a exprimat că „dacă se lucra cu el cauza, ieşea mult mai bine, în sensul că erau mai multe arestări şi mai multe infracţiuni”, exprimând evident faptul că ar avea date şi informaţii despre faptele comise, dar nu a sesizat şi nu a luat măsuri şi nici nu a făcut informări nici până în prezent cu privire la aceste date şi informaţii deţinute. Acest aspect se coroborează cu declaraţiile martorilor L.C.C., L.S. şi G.M.

Tot din declaraţia martorului cu identitate protejată, C.E., a reieşit că B.T. s-ar fi exprimat că „trebuia să vină din străinătate nişte persoane din lumea interlopă şi urma să fie un mare măcel între grupările infracţionale din Judeţul Hunedoara”, aspect care se coroborează cu afirmaţiile lui L.C., privind învrăjbirea relaţiilor dintre B.G., M.M.M., I.O.P. şi el, după bătaia aplicată de M.M.M. lui B.G., în 2012.

Faptele precizate anterior, s-a precizat că nu sunt simple coincidenţe şi se coroborează între ele şi cu probele administrate, sunt concrete şi constituie infracţiuni de favorizare a infractorului, sprijinirea unui grup infracţional organizat şi omisiunea sesizării organelor judiciare (fapte continue, aflate în concurs ideal, constând în ajutorul şi încurajarea membrilor grupării L.S. la comiterea faptelor, nedenunţarea şi nesesizarea ori neinformarea altor organe cu atribuţii de control judiciar cu privire la acestea), fapte comise tocmai de una dintre persoanele care conducea B.C.C.O. şi avea evident atribuţii de cercetare penală legală a acestor fapte, prin D.I.I.C.O.T., aşa cum s-a şi întâmplat în cauză, dar fără nici o implicare a comisarului B.T. şi mai mult fără ştiinţa acestuia, de care D.I.I.C.O.T., S.T. Alba a trebuit să se ferească şi să îşi desfăşoare activitatea în mod mult îngreunat, cu ajutorul unor poliţişti cu aviz de D.I.I.C.O.T. de la I.P.J. Alba şi Hunedoara şi doar a câtorva poliţişti de la B.C.C.O. Alba, care au acceptat să lucreze conspirat în cauză, dar legal, în baza delegărilor date de procurorii D.I.I.C.O.T.

Având în vedere şi celelalte activităţi infracţionale şi de protecţie,asigurate unor persoane cercetate penal şi cu multiple dosare penale,existente în timp pe rolul parchetelor, dosare conexate la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, cum este cazul dosarului C.D. (Dosar nr. 71D/P/2011, soluţionat prin rechizitoriu) şi dosarului B., precum şi alte activităţi de favorizare şi divulgare a cercetărilor realizate de D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, în care există suspiciuni că ar fi fost realizate tot de B.T., s-a considerat că faptele acestuia corespund mai mult comportamentului unui lider al grupărilor interlope şi nu unui şef de B.C.C.O.

S-a arătat că, faptul că L.C.C. a fost folosit de B.T. şi ca informator, nu îi dă dreptul legal comisarului B.T. să treacă cu vederea infracţiunile comise de gruparea acestuia, cu atât mai mult cu cât nu s-a constatat până în prezent nici o cauză penală soluţionată ca urmare a informărilor făcute de L.C.C., ci s-au realizat doar învrăjbiri ale grupărilor infracţionale, realizate la solicitarea lui B.T., aşa cum s-a probat în cauză şi cum se exprimă chiar B.T. cu cuvântul „măcel”, aspect relatat de martorul C.E.

Din listingurile convorbirilor telefonice obţinute în cauză autorizat, a reieşit că între L.C., B.T., B.T.G., V.C. şi M.O., au existat numeroase convorbiri telefonice, fapt ce a confirmat în mod tehnic starea de fapt reţinută.

Starea de fapt reţinută, s-a arătat că este confirmată şi de interceptările ambientale autorizate, respectiv declaraţiile numiţilor M.L.I., V.C., A.S. şi chiar S.A.

Este de reţinut, că aceste fapte nu sunt izolate, comisarul B.T. divulgând date (existenţa dosarului în faza conspirată, percheziţii, interceptări şi alte aspecte procedurale şi procesuale) din mai multe dosare aflate în lucru la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba şi nu numai, printre care, în această fază procesuală, pot fi enumerate cauzele precizate anterior privindu-i pe numiţii B.T.G. ş.a., C.D. ş.a. şi L.S. Astfel, aşa cum s-a arătat şi cum s-a probat în cauză, faptele numitului B.T. nu sunt izolate, săvârşite eventual cu circumstanţa atenuantă a unei relaţii vechi de prietenie şi scăparea către persoana cercetată a unei informaţii sau avertizări izolate,aspect care este oricum ilegal şi contrar atribuţiilor lui de serviciu, ci reprezintă un mod de a gândii şi un comportament infracţional ce reprezintă o obişnuinţă, acesta făcând parte dintr-un grup de interese economico-financiare în cadrul căruia şi nu numai susnumitul asigurând protecţia juridică, prin mijloacele oferite de funcţia deţinută. Mai mult, s-a arătat că susnumitul este cunoscut în zonă ca un „jupan”, titulatură cu care se adresează persoanele din anturajul lui şi care reiese chiar din înregistrările convorbirilor telefonice autorizate, dar mai ales din declaraţiile persoanelor audiate şi restul materialului probator administrat.

Mai mult, s-a arătat că, B.T. este obişnuit cu procedurile penale şi cu modul de anchetă, cunoscând toate procedeele investigative, logistica şi posibilităţile organelor de urmărire penală şi a serviciilor cu care se lucrează, în condiţiile în care principala logistică a D.I.I.C.O.T., inclusiv de personal, era pe mâna lui, având acces la toate informaţiile.

Acest aspect, s-a arătat că, este întărit şi de împrejurarea că în judeţul Hunedoara, unde B.T. îşi desfăşura activitatea în mod principal, nu s-au soluţionat şi anchetat cauze economico-financiare de impact în cercurile infracţionale din această sferă, tocmai pentru că el făcea parte din acest cerc de interese, avea avantaje profesionale (fiind susţinut) cu toate că activitatea de management în cadrul brigăzii era apropiată de zero şi chiar avantaje materiale [ex. maşina achiziţionată în mod suspect de la R.G., petreceri şi servicii hoteliere gratuite asigurate de soţii B şi alte persoane (ex. L.G.), sponsorizări necontrolate legal de la Banca S.P.I. Deva şi alte avantaje inclusiv psihologice de recunoaştere ca „jupan”. Sugestive în acest sens, s-au reţinut a fi convorbirile înregistrate autorizat ale numitului B.T. care arată că dacă este schimbat din funcţie nu mai poate face ce a făcut până acum, aspect adevărat, susnumitul nemaiputând acorda sprijin grupărilor de interese economico financiare. Din aceste motive, singurele dosare mari pe acest domeniu, C.D., U.G., S.A. şi L.C.] au fost şi altele sunt lucrate la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, fără implicarea B.C.C.O. Alba, ci doar a anumitor ofiţeri de încredere, care şi-au asumat responsabilitatea de a lucra legal, în baza delegării procurorilor caz, fără a deconspira întregii brigăzi toată cauza aşa cum face cms. B.T. pentru a îngreuna posibilitatea identificării autorilor deconspirărilor, precum şi cu alte autorităţi judiciare, cum este cazul I.P.J.-urilor din zonă şi Jandarmeriei, aspect nefiresc. Principala resursă logistică a D.I.I.C.O.T., gândită şi reglementată normativ este şi ar trebui să fie D.C.C.O. cu structurile din teritoriu, astfel că, situaţii infracţionale de acest gen trebuie înlăturate şi sancţionate promt.

Faptele precizate anterior, s-a menţionat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de favorizarea infractorului, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, sprijinirea unui grup infracţional organizat şi omisiunea sesizării organelor judiciare.

Examinând propunerea de arestare preventivă Curtea de Apel Alba lulia a apreciat că aceasta este întemeiată, din următoarele considerente:

Prealabil examinării pe fond a propunerii de arestare preventive Curtea de Apel Alba lulia a analizat legalitatea sesizării instanţei, inculpaţii, prin apărătorii aleşi invocând faptul că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la nulitatea absolută a actului de sesizare.

S-a invocat, în esenţă faptul că propunerea de arestare a inculpaţilor este nulă deoarece prealabil întocmirii acesteia inculpaţii nu ar fi fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 150 C. proc. pen.

Curtea de Apel Alba lulia, analizând actele existente la dosarul cauzei, în raport de dispoziţiile legale invocate, a constatat că motivele de nelegalitate invocate sunt nefondate din următoarele considerente:

Astfel, prin ordonanţa din 23 octombrie 2013, ora 16:50 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de învinuitul B.T.G., prin ordonanaţa din 23 octombrie 2013, ora 22:30 faţă de înv. B.A.R. şi prin ordonanaţa din 23 octombrie 2013, ora 23:58 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de înv. B.T.

După punerea în mişcare a acţiunii penale, fiecare dintre inculpaţi a fost înştiinţat despre acest fapt şi în prezenţa apărătorilor aleşi au declarat că au luat la cunoştinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale şi au făcut declaraţii sau şi-au menţinut poziţia procesuală de a uza de dreptul de a nu face declaraţii, având cunoştinţă de temeiurile de fapt şi de drept ale acuzaţiilor reţinute în sarcina lor.

Inculpatul B.T.G. a fost ascultat în prezenţa apărătorului ales la ora 17:00 din 23 octombrie 2013, inculpata B.A.R. a fost ascultată la ora 22:35 din 23 octombrie 2013 în prezenţa apărătorului ales şi inculpatul B.T. a fost asculat în prezenţa apărătorilor aleşi la ora 00:02 din 24 octombrie 2013.

S-a reţinut că este cert că inculpaţii au fost ascultaţi de către procuror în calitate de inculpaţi, după punerea în mişcare a acţiunii penale.

Practic apărarea a susţinut că deşi inculpaţii au fost ascultaţi în această calitate, procurorul, înainte de a formula propunerea de arestare preventivă trebuia să îi asculte din nou pe inculpaţi pentru ca aceştia să-şi expună puncul de vedere asupra propunerii formulate.

Curtea de Apel Alba lulia a apreciat că o asemenea interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale este excesivă şi adaugă la lege atâta timp cât inculpaţilor Ie-a fost adus la cunoştinţă că faţă de ei s-a pus în mişcare acţiunea penală, li s-au prezentat acuzaţiile şi încadrarea juridică a faptelor de care sunt acuzaţi şi au fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, în calitate de inculpaţi.

Din economia textelor legale invocate nu rezultă că procurorul, înainte de a formula propunerea, are obligaţia să asculte din nou inculpaţii şi chiar şi aşa, înainte de întocmirea acestei propuneri, inculpaţii au fost ascultaţi în calitate de inculpaţi.

În concluzie, Curtea de Apel Alba lulia a apreciat că instanţa a fost legal sesizată, inculpaţii au beneficiat de toate drepturile conferite de dispoziţiile legale referitoare la ascultarea lor în calitate de inculpaţi, aspectele de nulitate absolută invocate de apărare fiind apreciate ca nefondate.

Pe fondul cauzei, s-a reţinut că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 alin. (1) C. proc. pen., existând probe şi indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele de care sunt acuzaţi, fapte prevăzute de legea penală şi există cazurile în care se dispune arestarea inculpatului, prevăzut de art. 148 alin. (1) lit. b) şi f) C. proc. pen., respectiv există date că aceştia încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unor martori, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Din coroborarea actelor existente la dosarul cauzei, a declaraţiilor martorilor, învinuiţilor, inculpaţilor, a documentelor economice, contabile şi a expertizelor efectuate, a proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi ambientale, a rezultat existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoanele din cauză să fi săvârşit infracţiunile, bănuiala legitimă fiind evidenţiată de următoarele date factuale:

În ce priveşte acuzaţiile aduse inculpaţilor B.T.G. şi B.A.R., din documentele aflate la dosarul cauzei s-a stabilit că începând cu anul 2003 până în prezent, s-a constituit şi a funcţionat un grup infracţional nestructurat, specializat în comerţul ilegal cu produse petroliere, având ca scop sustragerea societăţilor folosite de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului statului, accize, impozit pe profit şi TVA, ca urmare a comercializării ilegale de produse petroliere, respectiv: uleiuri minerale, carburanţi, solvenţi, bitumuri, combustibili pentru focare, etc.

S-a apreciat că există indicii temeinice că liderii acestui grup infracţional au fost inculpaţii B.T.G. şi B.A.R. care s-au folosit de un număr foarte mare de societăţi comerciale, pe care le controlau direct sau prin intermediari, în special prin rude sau cunoştinţe apropiate, care erau de încredere, respectiv: D.M.R. cumnată, D.L. fin de căsătorie, B.M. vecină în copilărie şi rudă mai îndepărtată, ş.a.

Printre societăţile afiliate şi/sau controlate de soţii B, angrenate în această fraudă carusel, s-au enumerat: SC H.P. SRL Haţeg, SC R.P. SRL Simeria, SC R.T. SRL Haţeg, SC R.O.I.E. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P.A. SRL, SC V.T. SRL, SC D.U.T. SRL, SC A.T. SRL, SC R.C. SRL, SC B.O.G. SRL, SC D.U.T. SRL, SC D.C. SRL, SC D.O. SRL, ş.a.

Această grupare infracţională era formată cert din numiţii B.T.G., B.A.R., D.M.R. şi T.C. contabil, fiind deja constituită la intrarea în vigoare a Legii nr. 39/2003, ca urmare a derulării unor relaţii comerciale anterioare şi de acelaşi gen. Astfel, numiţii D.M.R. şi T.C., au acceptat, în cunoştinţă de cauză, ca împreună cu soţii B să comită activităţi infracţionale de evaziune fiscală şi delapidare, fapte săvârşite, în special, în favoarea şi pentru folosul soţilor B şi al societăţilor acestora.

Rolul numitului T.C. era acela de a conduce şi regla evidenţele contabile, precum şi de a formula declaraţiile fiscale cu date nereale către autorităţile statului cu atribuţii în domeniu financiar-contabil şi fiscal, dar a avut implicare şi în administrarea SC R.T. SRL. Tot astfel susnumitul întocmea facturi şi documente de cesiune fictivă şi fără justificare economico-financiară, cu scopul ca soţii B să scoată importante sume de bani din firmele controlate şi/sau să transfere activele societăţilor falimentate pe alte societăţi controlate în timp, decapitalizând astfel societăţile folosite anterior, care erau cesionate la persoane fără ocupaţie, pregătire şi posibilităţi materiale, cu care se încheiau procese-verbale fictive de predare a evidenţelor contabile şi activelor societăţilor decapitalizate.

D.M.R., era însă persoana de încredere pe care erau înfiinţate şi cesionate societăţile comerciale controlate de soţii B, întocmind facturi, contracte de cesiune şi declaraţii false în faţa notarilor, sprijinindu-i întru totul pe aceştia în activităţile comise, fiind aproape tot timpul cu B.A.R.

Din actele existente la dosarul cauzei a rezultat că fiecare membru al grupării cunoştea activitatea întregului grup, chiar dacă se foloseau mai multe societăţi intermediare în care aparent, doar unii dintre aceştia deţineau calităţile scriptice de asociat şi/sau administrator, susnumiţii colaborând între ei, împărţindu-şi sarcinile, putând conta oricând pe ajutorul oricăruia dintre membrii, aspect ce reiese expres şi din interceptările convorbirilor telefonice autorizate şi restul materialului probator administrat, declaraţiile învinuiţilor şi martorilor.

Membrii grupării aveau, aşa cum s-a precizat deja, sarcini prestabilite în cadrul acesteia, astfel că: inculpaţii B. erau cei care aveau contactul cu furnizorii şi clienţii, comandau mărfurile, stabileau cu aceştia preţurile, condiţiile contractului şi plăţile ce se efectuau, respectiv compensările şi tot aceştia erau cei care beneficiau în principal de produsul infracţiunilor comise, fiind liderii grupării; D.M.R. era cea care deţinea aparent, calitatea de administrator şi asociat al unor firme folosite de soţii B, întocmea facturi, efectua plăţi, sustrăgea evidenţele contabile de la controlul organizat de organele de specialitate ale statului, precum şi orice alte activităţi dispuse de soţii B; T.C. era cel care avea cunoştinţe aplicate în domeniu economico-financiar şi care îi consilia pe soţii B pentru aplicarea metodelor ilegale folosite, disimulând în documentele justificative şi declaraţiile fiscale întocmite ilegalitatea operaţiunilor, prin întocmirea unor documente justificative doar aparent în concordanţă cu legea şi care prezentau fiscului situaţii nereale, întocmite astfel încât să rezulte că societăţile verificate nu datorau sume de bani importante cu titlu de impozite şi taxe. Tot astfel, pentru scoaterea unor sume importante de bani din societăţile folosite şi devalizarea acestora, T.C. întocmea documentele necesare eliberării numerarului, cu motivaţii false, aşa cum s-a petrecut şi în cazul transferului de active de pe societăţile falimentate, pentru păstrarea acestora sau scoaterii de sume de bani nejustificate prin SC R.C. SRL.

O caracteristică a acestei grupări infracţionale, a fost şi siguranţa şi încrederea inculpaţilor B., că anumiţi reprezentanţi ai autorităţilor abilitate cu atribuţii de control ale statului sunt de partea lor, împrejurare datorită şi-au desfăşurat activitatea nestingheriţi fapt care a rezultat din anumite convorbiri telefonice şi pe care îl şi afirmau, lăudându-se cu protecţia lor realizată de B.T.

Semnificative în vederea prezentării modului de constituire şi acţiune a grupării, dar şi a modului de a gândii al inculpaţilor, respectiv în siguranţa lor faţă de autorităţile statului, sunt şi declaraţiile persoanelor audiate care confirmă legătura deosebită stabilită între soţii B şi cms. şef B.T., anumite persoane din anturajul lor, apelând chiar la ei pentru a-i pune în legătură cu B.T. (ex. V.C.) sau care cunosc această legătură (d. mart. B.C.M., d. mart. L.C., d. mart. L.C.C., procesele-verbal de ascultare a unor martori cu identitate protejată, deci mart. G.I.P., d. mart. D.D.

Din cercetări a rezultat că evidenţele contabile ale tuturor societăţilor folosite de inculpaţii B. şi cesionate către persoane fără pregătire şi posibilităţi materiale, nu au mai fost găsite şi nu au fost nici predate către aceştia.

Toate aceste aspecte, s-au putut produce însă, la nivelul şi anvergura reţinută în cauză şi datorită împrejurării că inculpaţii B., au folosit firme şi persoane intermediare, care urmau să-şi asume răspunderea directă şi aparentă pentru faptele comise, aspecte şi metode infracţionale care îngreunează mult efectuarea urmăririi penale şi tragerea la răspundere a acestora, dar care relevă aspecte importante privind pericolul social al faptelor comise şi a inculpaţilor.

S-a apreciat că există indicii temeinice că prin folosirea SC R.P. SRL, aşa cum reiese din procesul-verbal de inspecţie fiscală din 16 mai 2011 întocmit de D.G.F.P. Hunedoara, în temeiul căruia această instituţie a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara (sesizarea penală din 6 iunie 2011) şi s-a înregistrat Dosarul penal nr. 649/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara că, procedându-se conform metodei infracţionale aplicate şi precizate anterior, respectiv prin folosirea în cascadă a mai multor societăţi comerciale controlate de ei, inc. B.T.G. şi B.A.R., în calitate de administratori la SC R.P. SRL, sprijiniţi de numiţii D.M.R. şi T.C. contabil, au cauzat bugetului statului, prin neînregistrarea în evidenţele contabile ale societăţii precizate anterior a tuturor activităţilor comerciale cu carburanţi realizate, un prejudiciu de 1.079.469 RON (473.389 RON impozit pe profit şi 606.080 RON TVA).

Prin acest proces-verbal, s-a stabilit, luând în considerare declaraţiile (394) privind livrările şi achiziţiile de bunuri precum şi celelalte declaraţii fiscale privind TVA-ul şi impozitul pe profit, atât ale SC R.P. SRL , cât şi ale SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL şi SC H.P. SRL, societăţi din Haţeg, afiliate şi controlate tot de inculpaţii B., precum şi ale SC D. SRL Călan, că există neconcordanţe între acestea, neconcordanţe care interpretate au dus la sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului statului cu suma de 1.079.469 RON. Pentru stabilirea acestor valori s-au efectuat controale încrucişate la SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P. SRL şi SC D. SRL, controale materializate în: procesul-verbal nr. X1 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC H.P. SRL; procesul verbal nr. X2 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC D. SRL; procesul-verbal nr. X3 din 10 iunie 2010, încheiat la SC R.T. SRL, din care a reieşi că societatea a fost cesionată către A.D., persoană care nu poate fi găsită; procesul-verbal nr. X4 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC B.G.I. SRL, din care a reieşit că societatea a fost cesionată lui V.C., persoană care nu a derulat niciodată activităţi comerciale prin societate;

În cadrul acestui control, s-a stabilit, o relaţie de afiliere cu următoarele societăţi comerciale care aveau sau au avut, aproximativ, aceiaşi asociaţi: SC R.T. SRL, SC H.P. SRL şi SC B.G.I. SRL. De asemenea, s-a stabilit, pentru perioada verificată, că principalii furnizori ai SC R.P. SRL, au fost SC D. SRL, SC B.G.I. SRL şi SC R.T. SRL, practic tot societăţile afiliate şi controlate de inculpaţii B, respectiv societatea prietenului lor, D.G. administrator la SC D. SRL. Tot astfel, s-a stabilit că, pentru aceeaşi perioadă, principalii clienţi ai SC R.P. SRL, au fost tot societăţile precizate anterior, precum şi SC H.P. SRL, controlată de inculpaţii B. Aceste aspecte confirmă existenţa unor indicii temeinice de comitere a unei fraude tip carusel şi derularea unor activităţi comerciale scriptice, doar formale şi în cascadă, efectuate fără un scop comercial licit, ci pentru a se pierde urma activităţilor comerciale legale şi a se îngreuna sau chiar face imposibilă stabilirea acestora la adevărata lor dimensiune, prin controale de specialitate, care de cele mai multe ori sunt punctuale, privind doar o societate.

Urmare a unor controale încrucişate s-a constatat că SC B.G.I. SRL şi SC R.T. SRL nu deţineau evidenţele contabile, documente justificative fiind identificate doar la SC D. SRL şi SC H.P. SRL, care funcţionau la acea dată. Mai mult, s-a constatat că numitul T.C. a fost contabilul tuturor societăţilor comerciale afiliate şi precizate anterior.

Pe baza documentelor găsite a contralelor încrucişate efectuate şi a aplicării dispoziţiilor fiscale s-au calculat impozitele şi taxele datorate bugetului statului rezultând un minim de neconcordanţe, care a generat bugetului statului, prin omisiunea evidenţierii în documentele financiar-contabile a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate, prejudicii în valoare de 1.079.469 RON (606.080 RON TVA şi 473.389 RON impozit pe profit).

D.G.F.P. Hunedoara a oferit lămuriri suplimentare în acest sens prin adresa din 3 aprilie 2012, din care a reieşit explicit datele din declaraţiile 394 privind achiziţiile şi livrările, depuse de SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P. SRL, SC R.P. SRL şi SC D. SRL, celelalte date şi valori avute în vedere de organele de control din cadrul D.G.F.P. Hunedoara la estimarea sumelor stabilite suplimentar (declaraţiile 394, 300, bilanţuri, balanţe, istoricul societăţilor), precum şi aspectele care au dus la concluzia de afiliere a celor patru societăţi comerciale precizate anterior; adresa din 27 aprilie 2012, din care a reieşit explicit datele din declaraţiile fiscale 300 privind TVA, depuse de SC H.P. SRL şi SC D. SRL, precum şi aspecte privind regimul juridic al declaraţiilor informale 394, care sunt declaraţii obligatorii pentru agenţii economici, reglementate normativ; procesul-verbal din 5 iunie 2012, privind controlul inopinat realizat la SC D. SRL, cu referire la tranzacţiile derulate cu SC R.P. SRL, în perioada de referinţă, ianuarie 2007-septembrie 2009. Din acest proces-verbal, au reieşi aspecte de nelegalitate, privind contractele de prestări servicii realizate de furnizorul SC D. SRL către beneficiarul SC R.P. SRL (contractele din 1 iunie 2007 şi din 31 decembrie 2008).

Din procesul-verbal din 16 august 2013 întocmit de Garda Financiară Hunedoara şi completarea acestuia din 20 septembrie 2013 s-au stabilit următoarele:

- SC R.P. SRL, a înregistrat un profit mic în perioada anilor 2007 şi 2008, iar pentru 2009 societatea a intrat pe pierdere, fiind şi cesionată către C.M. şi G.M.I. în 2010, persoane, neinstruite şi fără posibilităţi materiale care au fost doar folosite pentru preluarea unor societăţi cu datorii.

- s-au reconfirmat relaţiile de afiliere ale SC R.P. SRL, cu societăţile precizate anterior şi s-au stabilit relaţii de aceeaşi natură (afiliere) şi cu SC V.T. SRL, SC D.U.T. SRL, SC H.P.A. SRL, SC A.T. SRL şi SC R.C. SRL.

Practic SC R.P. SRL a declarat organelor fiscale ale statului, prin declaraţiile depuse la autorităţile abilitate, în mod controlat de contabilul T.C., respectiv prin omisiunea evidenţierii tuturor operaţiunilor comerciale, date nereale cu scopul de a nu înregistra TVA de plată către bugetul statului. Astfel, scriptic, SC R.P. SRL a declarat că are TVA deductibil în valoare de 2.458.615 RON, deşi din verificările încrucişate realizate la partenerii comerciali, pe bază de documente (unde s-au găsit, iar societăţile au funcţionat în mod real), dar şi prin declaraţiile 394 privind achiziţiile şi livrările de mărfuri, se poate justifica numai un TVA deductibil de numai 125.672 RON.

Garda Financiară Hunedoara prin procesul-verbal din 20 septembrie 2013 a precizat mai multe explicaţii privind necorelările constatate între declaraţiile efectuate de SC R.P. SRL astfel:

- SC R.P. SRL şi-a încetat practic activitatea comercială la 7 octombrie 2010 când a fost cesionată către C.M. şi G.M.I., iar înainte de cesiune a avut practic loc devalizarea şi decapitalizarea acesteia.

În perioada verificată (2007-2009) SC R.P. SRL a realizat achiziţii de la un singur furnizor consacrat pe piaţa de profil a carburanţilor, respectiv SC R.D. SRL, restul achiziţiilor de carburanţi declarate ca fiind efectuate sunt de la societăţi care: - fie sunt afiliate (SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, ş.a.); - fie sunt cu suspiciuni de firme bidon, ori fantomă şi controlate de soţii B (SC D.O. SRL, cu punct de lucru declarat în incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H. aparţinând societăţilor soţilor B, SC S.C. SRL societate aparţinând lui P.D., persoană cercetată pentru astfel de fapte de organele judiciare şi care a preluat prin cesiune SC R.T. SRL); - fie alţi agenţi economici din zona gri a acestui domeniu (SC M. SRL, SC M.O.A. SRL, SC E.E.I. SRL, SC C.M.A. SRL), societăţi care nu mai funcţionează, au funcţionat o perioadă restrânsă de timp şi se circumscriu zonei de operaţiuni comerciale nefiscalizate.

Aceste societăţi au fost folosite pentru perioade relativ scurte de timp, de către soţii B, după care au fost cesionate, introduse în insoivenţă ori desfiinţate, astfel: