ICCJ. Decizia nr. 3643/2013. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Încheierea nr. 3643/2013

Dosar nr. 799/39/2013

Şedinţa publică din 20 noiembrie 2013

Deliberând asupra ceuzei de faţă;

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin încheierea nr. 12 din 14 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosar nr. 799/39/2013, a fost respinsă ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpatul H.L.F.

În baza art. 149¹ alin. (12), raportat la art. 146 alin. (11¹) C. proc. pen. s-a dispus luarea faţă de inculpatul H.L.F. cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, pe o durată de 30 de zile, de la 14 noiembrie 2013 la 13 decembrie 2013 inclusiv.

În baza art. 145¹ alin. (2) raportat la art. 145 alin. (1¹) C. proc. pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la Poliţia comunei Păltiniş, unitate de poliţie desemnată de către instanţă cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliţie menţionate sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei:

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;

e) să nu se apropie şi să nu comunice direct sau indirect cu ceilalţi inculpaţi sau învinuiţi din prezenta cauză, respectiv B.E., S.A.T., M.I.A., M.S.D., A.D.G., R.C., R.D.A., A.C.D., S.A.I., A.V., H.I., H.I., L.N., P.F., A.E.A., A.C., A.D., V.G.M., A.L.A., H.N.M., H.M.I., G.R., F.A.C., G.I.F., D.R.V., G.O., L.V.D., C.A., C.C., T.C., D.S., M.M., G.D., C.R., V.A., L.C., P.G., D.R.N., D.M.C., M.I., B.R.M., N.L.C., S.I.V., A.I., D.V., A.V.A., C.C.A., H.F., A.C.A., I.M. şi N.C.R.

În temeiul art. 145¹ alin. (2), raportat la art. 145 alin. (2²) şi alin. (3) C. proc. pen., inculpatului i s-a pus în vedere că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor menţionate expres se va lua faţă de el măsura arestării preventive în condiţiile prevăzute de lege, după ce, în prealabil, instanţa va fi informată de către organele de poliţie mai sus menţionate, ce au sarcina de a verifica periodic respectarea obligaţiilor ce revin inculpatului.

S-a dispus ca măsura preventivă să fie comunicată, conform art. 145 alin. (2¹) C. proc. pen., poliţiei în a cărei rază locuiesc inculpaţii, jandarmeriei, poliţiei locale, organelor competente să elibereze paşaportul şi organelor de frontieră, pentru a proceda în consecinţă potrivit competenţelor ce le revin.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămânas în sarcina statului, din care suma de 100 RON reprezentând onorariu avocat oficiu, s-a dispus a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a se dispune astfel s-au reţinut următoarele:

Prin referatul din 12 noiembrie 2013, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Botoşani a fost înaintată Curţii de Apel Suceava propunerea de luare a măsurii arestării preventive, pe o durată de 29 zile, faţă de inculpaţii:

- B.E., S.A.T., M.I.A., M.S.D., R.C., A.C.D., A.V., H.I. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen.;

- H.I. şi H.L.F. pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

- C.A., pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. şi abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 248 ¹ C. pen., raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- T.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

- R.D.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- S.A.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin încheierea nr. 9 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Suceava a fost soluţionată propunerea de arestare preventivă cu privire la inculpaţii respectiv B.E., S.A.T., M.S.D., R.C., R.D.A., A.C.D., A.V., H.I., H.I., T.C., C.A. şi M.I.A.

Cu privire la inculpatul H.L.F., prin aceeaşi încheiere, s-a dispus disjungerea propunerii de arestare preventivă, în vederea îndeplinirii procedurii de citare.

În fapt, s-a reţinut că pe perioada monitorizării în această cauză penală, respectiv, februarie-octombrie 2013, au fost identificate pe raza judeţului Botoşani şapte grupări infracţionale organizate constituite în scopul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, grupări care deşi aparent funcţionează independent una faţă de alta, au derulat temporar şi activităţi „comune” pe linia introducerii, transportării şi distribuţiei de ţigări de contrabandă, constatându-se existenţa unor conexiuni infracţionale între o parte din membrii acestora, fiind traficată în total cantitatea de 363.489 pachete ţigări de contrabandă pentru care prejudicial estimat este de 4.150.207 RON, din care cantitatea de 78.000 pachete ţigări de contrabandă au făcut obiectul confiscărilor efectute în cauză, ca urmare a activităţilor desfăşurate de colectivul de anchetă, pentru obţinerea de probe materiale.

Grupările infracţionale au folosit diferite trasee de introducere prin zona de frontieră şi au introdus ilegal în ţară, preluat, transportat, depozitat şi vândut însemnate cantităţi de ţigări, după cum urmează:

- Grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul A.C., ce a acţionat pe zona Horodiştea-Darabani şi din care fac parte inculpaţii A.D., C.C. şi D.S., cetăţean moldovean, acesta din urmă activând şi în alte grupări în decursul activităţii de monitorizare.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada mai-iunie 2013, grupul infracţional organizat a introdus ilegal în ţară, preluat, transportat, depozitat şi vândut peste 23.500 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova.

- Grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul B.E., ce a acţionat pe zona Păltiniş-Darabani şi din care fac parte inculpaţii M.I.A., S.A.T. şi cetăţenii moldoveni cunoscuţi sub apelativele de A., V1 şi V2, grupare la care, pe toată durata monitorizării, au aderat şi inculpaţii C.R., S.A.I., M.S.D., fiind sprijiniţi de inculpaţii C.A., H.I., A.V., D.V.C., A.D.G. şi învinuitul A.V.A.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că grupul infracţional organizat, în perioada mai 2013-octombrie 2013, a introdus ilegal în ţară, preluat, transportat, depozitat şi vândut peste 185.500 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova.

- Grupul infracţional organizat coordonat de inculpaţii G.I.F. şi D.R.V., ce a acţionat pe zona Rădăuţi Prut-Păltiniş-Darabani şi din care fac parte inculpaţii G.O. şi învinuitul G.D. şi G.V. cetăţeni moldoveni, grupare la care, pe toată durata monitorizării, au aderat şi inculpaţii L.V.D. şi învinuiţii P.G., I.M. şi A.C.A., fiind sprijiniţi şi de inculpatul C.A. şi înv. D.R.N.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că grupul infracţional organizat, în perioada martie 2013-august 2013, a introdus ilegal în ţară, preluat, transportat, depozitat şi vândut peste 29.939 pachete de ţigări de provenienţă Republica Moldova.

- Grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul L.N., ce a acţionat în zona Miorcani şi din care fac parte inculpaţii L.C., P.F. şi cetăţeanul moldovean D.S., acesta din urmă activând şi în alte grupări în decursul activităţii de monitorizare, grupare la care, pe toată durata monitorizării, au aderat şi inculpaţii A.D.G. şi A.E.A., aceştia anterior desfăşurând astfel de activităţi şl în grupul coordonat de inculpatul V.G.M.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că grupul infracţional organizat, în perioada iunie 2013-august 2013, a introdus ilegal în ţară, preluat, transportat, depozitat şi vândut peste 13.500 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova.

- Grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul H.N.M., ce a acţionat în zona Rediu-Păltiniş-Darabani şi din care fac parte inculpaţii H.M.I., G.R. şi cetăţeanul moldovean D.S., acesta din urmă activând şi în alte grupări în decursul activităţii de monitorizare, cu precizarea că la grupul infracţional a aderat şi inculpatul H.L.F., acesta desfăşurând astfel de activităţi şi în grupul coordonat de S.A.T., fiind sprijiniţi şi de învinuitul N.L.C.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că grupul infracţional organizat, în perioada martie 2013-august 2013, a preluat, transportat, depozitat şi vândut peste 49.700 pachete ţigări de provenienţă ucraineană ori moldovenească.

- Grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul S.A.T., ce a acţionat în zona Rediu-Păltiniş-Darabani şi din care fac parte inculpaţii R.C., H.I., R.D.A. şi cetăţenii moldoveni A. şi M.M.(zis M.), cu precizarea că la grupul infracţional au aderat şi inculpaţii A.V., H.I., A.C.D., H.L.F., S.A.I. şi învinuitul S.I.V., fiind sprijiniţi şi de inculpaţii B.E., A.D.G. şi A.E.A.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, grupul infracţional organizat, în perioada mai 2013-octombrie 2013, a preluat, transportat, depozitat şi vândut peste 34.900 pachete ţigări de provenienţă ucraineană ori moldovenească.

- Grupul infracţional organizat coordonat de inculpaţii V.G.M. şi A.D.G., ce a acţionat în zona Miorcani-Rediu-Păltiniş-Darabani şi din care fac parte inculpaţii F.A.C., V.A. şi cetăţeanul moldovean D.S., acesta din urmă activând şi în alte grupări în decursul activităţii de monitorizare, grupare la care, pe toată durata monitorizării, au aderat şi inculpaţii A.E.A., A.L.A., A.C., fiind sprijiniţi şi de inculpaţii A.D., M.S.D. şi învinuitul B.R.M., M.I.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că grupul infracţional organizat, în perioada mai 2013-august 2013, a preluat, transportat, depozitat şi vândut peste 26.450 pachete ţigări de provenienţă ucraineană ori moldovenească.

Astfel structurate, grupurile infracţionale organizate au comis, în mod repetat, acte de contrabandă cu ţigări, constând în introducerea şi preluarea unor cantităţi însemnate de ţigări de provenienţă non-UE; aceste grupări deşi, aparent, au funcţionat independent una faţă de alta, au derulat temporar şi activităţi „comune” pe linia introducerii/preluării/distribuţiei de ţigări de contrabandă peste râul Prut.

Grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul S.A.T. (la care s-a reţinut de către organul de urmărire penală că ar fi aderat şi inculpatul H.L.F.):

Inculpatul S.A.T., acţiona în cadrul unei reţele infracţionale care s-a dezvoltat pe două segmente; primul segment fiind gruparea în care acţiona împreună cu inculpaţii B.E. şi M.I.A. şi al doilea segment fiind gruparea coordonată de către acesta personal, în care acţiona împreună cu inculpaţii R.C., R.D.A. şi cetăţenii moldoveni cunoscuţi sub apelativele de A. şi M.M. (zis M.).

Segmentul (gruparea) coordonat de inculpatul S.A.T. are ca preocupări contrabanda cu produse din tutun, ce au constat în introducerea peste albia râului Prut, preluarea, transportul şi depozitarea a importante cantităţi de ţigări de provenienţă Republica Moldova, în vederea valorificării acestor mărfuri pe piaţa neagră, cu scopul de a obţine venituri ilicite, în detrimentul bugetului consolidat al statului.

Astfel, liderul grupării, inculpatul S.A.T., avea rolul de a negocia cu cetăţenii moldoveni, cunoscuţi sub apelativele de A. şi M., cantităţile şi preţul de achiziţie al ţigărilor de contrabandă, precum şi pe acela de a identifica noi potenţiali clienţi pentru mărfurile în cauză, şi valorificarea la un preţ cât mai avantajos pentru membrii grupării.

Inculpatul R.C. se ocupa în cadrul grupării cu asigurarea traseelor pe care erau transportate cantităţile de ţigări, atât din zona de frontieră către locul de depozitare, precum şi către cumpărători, precum şi acela de a livra personal astfel de mărfuri către potenţialii clienţi identificaţi de către el, totodată având şi rolul de a se interesa cu privire la modul de patrulare al organelor de poliţie şi al poliţiştilor de frontieră.

Pentru a avea posibilitatea de a introduce prin contrabandă, importante cantităţi de ţigări peste albia râului Prut, inculpatul S.A.T., în momentul punerii bazei grupării infracţionale, a apelat la ajutorul direct a două persoane din localităţi diferite, cu scopul ca, în situaţia în care, din diverse motive (verificări ale poliţiei pe căile de comunicaţie, apariţii neprevăzute ale patrulelor Poliţiei de Frontieră, etc.), într-o anumită zonă nu exista posibilitatea preluării mărfurilor de contrabandă, pentru a evita orice risc de a fi descoperite activităţile infracţionale desfăşurate, ţigările de provenienţă Republica Moldova să fie introduse în România printr-o zona sigură.

Astfel, în cadrul grupării a fost cooptat inculpatul H.I., din localitatea Rediu, comuna R.P., persoană care avea rolul de a prelua ţigările de contrabandă de la cărăuşii moldoveni şi de a le transporta până la prima cale de comunicaţie, unde urmau a fi predate liderului grupării.

Întrucât activitatea infracţională desfăşurată de aceştia a luat amploare, cererea de ţigări de contrabandă fiind în creştere, pentru săvârşirea de astfel de fapte în zona de frontieră cu Republica Moldova, adiacentă localităţilor Rediu-Rădăuţi Prut, încă din vara anului 2012, la grupare au aderat inculpaţii A.V. şi H.I., care, pentru sume cuprinse între 200-250 RON, procedau, împreună cu inculpatul H.I., la preluarea ţigărilor de contrabandă, introduse peste albia râului Prut de cărăuşii moldoveni, coordonaţi de persoana cunoscută sub apelativul A. şi de învinuitul M.M. (cunoscut până în vara anului 2013 sub numele de M.).

Pentru zona de frontieră cu Republica Moldova, adiacentă localităţilor Cuzlău-Horodiştea, inculpatul S.A.T. a cooptat pe R.D.A., persoană care, la rândul său, odată cu creşterea volumului de ţigări introduse în România, încă din vara anului 2012, a procedat la racolarea inculpatului A.C.D., rolul celor doi fiind acela de a prelua marfa de contrabandă de la cărăuşii moldoveni, şi de a o transporta până la prima cale de comunicaţie sau de a o depozita la domiciliile lor, până când putea fi predată în siguranţă celorlalţi membri ai grupării.

La începutul anului 2013, la grupul infracţional organizat a aderat şi inculpatul H.L.F., persoană care a săvârşit astfel de infracţiuni în perioada martie-mai anul curent, rolul său fiind acela de a supraveghea zona de frontieră şi de a comunica cordonatorului grupării care sunt momentele prielnice introducerii ţigărilor de contrabandă, precum şi preluarea mărfurilor în cauză de la cărăuşii moldoveni, şi transportul lor până la prima cale de comunicaţie.

Începând cu luna iunie 2013, inculpatul S.A.T. l-a cooptat şi pe inculpatul S.A.I., rolul acestei persoane în cadrul grupării fiind acela de a supraveghea drumurile principale din localităţile Darabani-Păltiniş-Horodiştea, cu preponderenţă în nopţile în care erau introduse peste albia râului Prut ţigările de contrabandă, şi de a anunţa în timp util pe ceilalţi membri ai grupării cu privire la eventualele apariţii în zonă a patrulelor de poliţie.

Motivat de faptul că, inculpaţii S.A.T. şi R.C. urmăreau să-şi extindă aria de acţiune, privind locurile de introducere a ţigărilor de contrabandă, şi pe zona de frontieră cu Republica Ucraina, la mijlocul lunii iunie 2013, au apelat la sprijinul învinuitului S.I.V., din localitatea Baranca, persoană care a participat în mod activ la săvârşirea unui act de contrabandă, ocazie cu care a preluat de la persoane neidentificate, o cantitate de pachete ţigări de contrabandă, din apropierea râului Prut şi pe care Ie-a transportat la domiciliul său.

Ca urmare a percheziţiei domiciliare, efectuate de organe de cercetare penală din cadrul Poliţiei de Frontieră la data de 21 iunie 2013, la locuinţa numitului S.I.V. a fost identificată cantitatea de 3.000 pachete ţigări marca M1, introduse prin contrabandă peste albia râului Prut, în zona localităţii Baranca, ţigări care au fost găsite îngropate în culturile de porumb, în acest sens fiind întocmit Dosarul penal cu nr. 309/P/2013, din data de 31 mai 2013, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Darabani.

În perioada mai-august 2013, gruparea infracţională organizată şi coordonată de inculpatul S.A.T., a beneficiat şi de sprijinul inculpaţilor B.E., A.D.G. şi A.E.A., persoane care au procedat la supravegherea drumurilor principale din localităţile Darabani-Păltiniş-Horodiştea, cu preponderenţă în nopţile în care erau introduse peste albia râului Prut ţigările de contrabandă, şi de a anunţa în timp util pe ceilalţi membri ai grupării cu privire la eventualele apariţii în zonă ale patrulelor de poliţie.

Inculpaţii H.I., A.V. şi H.I. au săvârşit infracţiuni de contrabandă în cadrul grupării infracţionale, până la data de 10 septembrie 2013, pentru asigurarea conspirativităţii celorlalţi membri ai grupării, când H.I. a fost prins în flagrant de către lucrători din cadrul S.T.P.F. Rădăuţi Prut, cu sprijinul organelor de poliţie, în timp ce transporta cu un atelaj hipo cantitatea de 2.400 pachete ţigări marca R. de provenienţă Republica Moldova, în acest sens, întocmindu-se un dosar penal distinct înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani, dosar ce urmează a fi conexat la prezenta cauză penală.

Inculpaţii R.D.A. şi A.C.D., au săvârşit infracţiuni de contrabandă în cadrul grupării infracţionale, până la data de 17 octombrie 2013, când trei cetăţeni moldoveni, utilizaţi pe post de cărăuşi, au fost prinşi în flagrant de către lucrători din cadrul S.T.P.F. Rădăuţi Prut, în timp ce transportau pe căile de exploatare agricolă cantitatea de 3000 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova, în acest sens, întocmindu-se un dosar penal distinct înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani, dosar ce urmează a fi conexat la prezenta cauză penală.

În perioada în care a fost monitorizată gruparea infracţioanlă coordonată de inculpatul S.A.T., membrii grupării au săvârşit un număr de cel puţin 9 acte materiale de contrabandă, ce au constat în preluarea de la cetăţeni moldoveni neidentificaţi, coordonaţi de persoana cunoscută sub apelativul A. şi de învinuitul M.M., a unei cantităţi de peste 34.900 pachete ţigări de provenienţă Repuplica Moldova.

Astfel, ţigările introduse prin contrabandă, peste albia râului Prut, erau valorificate de coordonatorul grupării S.A.T. pe piaţa neagră din judeţul Botoşani, în special cu sprijinul inculpatului M.S.D., persoană care păstra legătura cu clienţii ce achiziţionau astfel de mărfuri, în scopul de a se evita riscul ca, în situaţia în care aceştia din urmă ar fi fost descoperiţi de organele de poliţie, să poată da detalii cu privire la provenienţa ţigărilor de contrabandă ceea ce ar fi dus la desconspirarea întregii reţele infracţionale.

De precizat faptul că, în perioada în care a fost monitorizată gruparea infracţională, au fost valorificate astfel de mărfuri în repetate rânduri, către alţi membri ai grupării şi către alte persoane, ce au luat legătura în mod direct cu inculpatul S.A.T.:

- T.C., a achiziţionat în scop de valorificare o cantitate de peste 2.500 pachete ţigări de contrabandă;

- A.I., a achiziţionat în scop de valorificare o cantitate de peste 2.000 pachete ţigări de contrabandă;

- D.V., a achiziţionat în scop de valorificare o cantitate de peste 2.000 pachete ţigări de contrabandă.

Inculpatul S.A.T., prin intermediul inculpatului A.D.G., a sprijinit şi gruparea coordonată de inculpatul L.N. la comiterea de acte de contrabandă cu ţigări, prin introducerea peste albia râului Prut a unei cantităţi de pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că grupul infracţional organizat format din S.A.T., R.C., H.I., R.D.A. şi cetăţenii moldoveni A. şi M.M. (zis M.), A.V., H.I., A.C.D., H.L.F., S.A.I. şi S.I.V., B.E., A.D.G. şi A.E.A., în perioada mai 2013-octombrie 2013, au introdus ilegal în ţară, preluat, transportat, depozitat şi vândut peste 34.900 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova, prejudiciind bugetul statului cu suma de 464.855 RON conform calculului estimativ efectuat de către D.R.A.O.V. laşi.

Gruparea infracţională organizată coordonată de inculpatul H.N.M. (la care s-a reţinut de către organul de urmărire penală că ar fi aderat şi inculpatul H.L.F.):

Numitul H.N.M., împreună cu numiţii H.M.I., G.R. şi cetăţeanul moldovean D.S., încă de la începutul anului 2013, au constituit un grup infracţional organizat, având ca preocupări contrabanda cu produse din tutun, ce consta în introducerea peste albia râului Prut, transportul şi depozitarea a importante cantităţi de ţigări de provenienţă Republica Moldova, în vederea valorificării acestor mărfuri pe piaţa neagră, cu scopul de a obţine venituri ilicite, în detrimentul bugetului consolidat al statului.

Astfel, liderul grupării, numitul H.N.M., avea rolul de a negocia cu numitul D.S. cantităţile şi preţul de achiziţie al ţigărilor de contrabandă, precum şi pe acela de a identifica noi potenţiali clienţi pentru mărfurile în cauză, şi valorificarea acestora la un preţ cât mai avantajos pentru membrii grupării.

Numitul H.M.I. se ocupa în cadrul grupării cu asigurarea traseelor pe care erau transportate cantităţile de ţigări, atât din zona de frontieră către locul de depozitare, cât şi către cumpărători, precum şi cu identificarea de noi persoane ce doresc să achiziţioneze astfel de mărfuri.

Pentru a se sigura de faptul că nu exista riscul de a fi opriţi în trafic pe traseul Horodiştea-Păltiniş-Darabani, în luna martie 2013, numiţii H.N.M. şi H.M.I., la constituirea grupării infracţionale, au procedat şi la racolarea numitului G.R., persoană care avea rolul de a se interesa cu privire la modul de patrulare al organelor de poliţie şi al poliţiştilor de frontieră, mai mult de atât acesta fiind o persoană apropiată cetăţeanului moldovean D.S.

La începutul anului 2013, la grupul infracţional organizat a aderat şi numitul H.L.F., persoană care a săvârşit astfel de infracţiuni în perioada martie-aprilie anul curent, rolul său fiind acela de a supraveghea zona de frontieră şi de a comunica cordonatorului grupării care sunt momentele prielnice introducerii ţigărilor de contrabandă, precum şi acela de a prelua mărfuri în cauză de la cărăuşii moldoveni, şi de a asigura transportul lor până la prima cale de comunicaţie.

De asemenea, inculpatul H.L.F. a aderat ulterior la grupul infracţional coordonat de numitul S.A.T., rolul său fiind acela de a supraveghea zona de frontieră şi de a-l informa pe cordonatorul grupării care sunt momentele prielnice introducerii ţigărilor de contrabandă, precum şi acela de preluare a mărfurilor în cauză de la cărăuşii moldoveni, şi de a asigura transportul lor până la prima cale de comunicaţie.

În perioada în care a fost monitorizată gruparea infracţională coordonată de numitul H.N.M., membrii grupării au săvârşit un număr de peste 3 acte materiale de contrabandă, ce au constat în preluarea de la cetăţeni moldoveni neidentificaţi, prin filiera coordonată de învinuitul D.S., a unei cantităţi de peste 11.200 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova, totodată, reuşind să valorifice pe piaţa neagră o cantitate de peste 5.000 pachete.

În dimineaţa zilei de 23 mai 2013, ca urmare a activităţilor desfăşurate de colectivul de anchetă pentru obţinerea de probe materiale, poliţişti din cadrul S.P.F. Botoşani au descoperit în lanurile de culturi de soia din zona de frontieră cantitatea de 4.200 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova, abandonată de membri grupării infracţionale, în acest sens fiind întocmit Dosarul penal cu nr. 277/P/2013, din data de 23 mai 2013, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Darabani, cu precizarea că, după acesta confiscare, inculpaţii H.N.M. şi H.M.I. au hotărât să desfăşoare activităţile infracţionale mai sus descrise, într-un mod mai conspirat, „din umbră”, în prim plan rămânând inculpatul G.R.

Astfel, în vederea desfăşurării altor acte de contrabandă, inculpatul G.R. l-a racolat pe învinuitul N.L.C., rolul său fiind acela de a asigura transportul ţigărilor de contrabandă cu autovehiculele personale, din zona de frontieră către locurile de depozitare.

Ca urmare a monitorizării activităţilor infracţionale, s-a stabilit că, în seara zilei de 30 din 31 iulie 2013, inculpatul G.R., cu autoutilitara marca R1, de culoare roşie, pusă la dispoziţie de complicele său N.L.C., s-a deplasat în zona de frontieră cu Ucraina, adiacentă localităţii Baranca, de unde a preluat de la persoanele utilizate pe post de cărăuşi, cantitatea de 38.500 pachete ţigări de contrabandă, ce urmau a fi valorificate pe piaţa neagră.

Ca urmare a activităţilor desfăşurate de colectivul de anchetă pentru obţinerea de probe materiale, în dimineaţa zilei de 31 iulie 2013, lucrători din cadrul S.T.P.F. Darabani au reuşit să prindă în flagrant în zona de frontieră pe inculpatul G.R., care a abandonat autoutilitara marca R1, de culoare roşie, înmatriculată în Bulgaria, în habitaclul ei fiind identificată cantitatea de 38.500 pachete de ţigări (10.000 pachete marca T. şi 28.500 pachete marca M1), în acest sens fiind întocmit Dosarul penal cu nr. 455/P/2013 din data de 31 iulie 2013, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani, cu precizarea că, pe malul ucrainean al râului Prut, a fost identificată şi cantitatea de 5000 pachete marca M1, cu timbru fiscal de Ucraina.

De asemenea, s-a stabilit că inculpatul H.M.I. a achiziţionat în scop de valorificare o cantitate de peste 2.500 pachete ţigări de contrabandă de la gruparea în care acţionează inculpaţii S.A.T. şi M.S.D.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că grupul infracţional organizat format din H.N.M., H.M.I., G.R. şi cetăţeanul moldovean D.S., H.L.F., N.L.C. în perioada martie-august 2013, au introdus ilegal în ţară, preluat, transportat, depozitat şi vândut peste 49.700 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova sau Ucraina, prejudiciind bugetul statului cu suma de 520.773 RON conform calculului estimativ efectuat de către D.R.A.O.V. Iaşi.

S-a reţinut că Inculpatul H.L.F. a comis, în perioada 21 martie 2013-1 mai 2013, un număr de peste 3 acte materiale de contrabandă, ce au constat în introducerea peste albia râului Prut, precum şi în transportul din zona de frontieră până la prima cale de comunicaţie a unei cantităţi de peste 10.000 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova, în scopul valorificării pe piaţa neagră a mărfurilor în cauză.

- 2 introduceri de ţigări de contrabandă peste albia râului Prut, împreună cu ceilalţi membri ai grupării, traficând astfel peste 8.000 pachete de ţigări de provenienţă Republica Moldova, rolul său fiind acela de a supraveghea căile de comunicaţie şi de a anunţa în timp util pe ceilalţi membri ai grupării infracţionale, cu privire la eventualele deplasări ale patrulelor de poliţie;

- 1 de act material de deţinere, transport şi vânzare de astfel de produse accizabile, prin care a comercializat către diferite persoane, în scopul valorificării pe piaţa neagră, o cantitate de peste 2.000 pachete de ţigări de provenienţă Republica Moldova.

În data de 21 martie 2013, inculpatul H.L.F., împreună cu H.N.M. şi I.C., a procedat la preluarea, de la cetăţeni moldoveni neidentificaţi, a unei cantităţi de ţigări de contrabandă, estimată la un număr de 4.000 pachete, cu scopul de a fi valorificate pe piaţa neagră, marfa în cauză fiind introdusă în România peste albia râului Prut.

În cursul aceleiaşi zile, inculpatul H.L.F. şi numitul H.N.M., au stabilit, cu un cetăţean moldovean neidentificat, cantitatea, ziua şi ora unde vor fi introduse în ţară mărfurile accizabile în cauză.

Astfel, în seara zilei de 21 martie 2013, în intervalul orar 23:00-24:00, inculpatul H.L.F., împreună cu o altă persoană neidentificată, a procedat la preluarea coletelor cu ţigări de la cărăuşii moldoveni, pe care le-au transportat până la prima cale de comunicaţie, de unde marfa de contrabandă urma a fi încărcată în autovehiculul deţinut de numitul H.N.M., pentru a fi valorificată pe piaţa neagră, cu precizarea că a cesta din urmă, fiind plecat din localitate, a participat cu întârziere la desăşurarea activităţii infracţionale anterior descrise.

În Referatul cu propunere de arestare preventivă s-a arătat că:

La orele 2:36:11, H.N.M. îi solicită numitului I.C., care în calitate de cadru activ în I.J.J. Botoşani, Detaşamentul Darabani, desfăşura activităţi de patrulare în zonă, să verifice traseul în localitate, pentru a observa dacă nu sunt eventuale patrule ale Poliţiei de Frontieră în oraş.

Ţigările de contrabandă, au fost preluate de la inculpatul H.L.F., de numitul H.N.M., în dimineaţa zilei de 22 martie 2013, în jurul orelor 2:50, din zona de frontieră cu Republica Moldova, adiacentă localităţii Horodiştea, şi transportate la locul de depozitare.

La 16 aprilie 2013, inculpatul H.L.F. i-a vândut numitului R.S., o cantitate de 2000 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova, acesta din urmă achiziţionându-le în scop de valorificare, cu precizarea că transportul a fost efectuat de către persoana în cauză.

În data de 20 aprilie 2013, inculpatul H.L.F., împreună cu S.A.T. şi C.R.A., au procedat la preluarea de la cetăţeni moldoveni neidentificaţi, a unei cantităţi de pachete ţigări de contrabandă, estimată la un număr de 4.000 pachete, cu scopul de a fi valorificate pe piaţa neagră, marfa în cauză fiind introdusă în România peste albia râului Prut.

În cursul aceleiaşi zile, inculpatul H.L.F. şi numitul S.A.T. au stabilit, cu un cetăţean moldovean neidentificat, cantitatea, ziua şi ora unde vor fi introduse în ţară mărfurile accizabile în cauză.

În primă fază, rolul numitului C.R.A. a fost aceia de a verifica modul de patrulare al Poliţiei de Frontieră pe malul Prutului, iar pentru activităţile infracţionale ce urmau a se desfăşura în cursul serii, susnumitul trebuia să se pregătească în mod adecvat, în vederea preluării ţigărilor de contrabandă.

Astfel, în seara zilei de 20 aprilie 2013, în intervalul orar 23:00-24:00, inculpatul H.L.F., împreună cu C.R.A. şi o altă persoană neidentificată, au procedat la preluarea coletelor cu ţigări de la cărăuşii moldoveni, colete pe care le-au transportat până la prima cale de comunicaţie, de unde marfa de contrabandă, a fost încărcată în autovehiculul deţinut de numitul S.A.T., pentru a fi valorificată pe piaţa neagră.

Referitor la îndeplinirea cerinţei art. 148 lit. f) teza a II-a C. proc. pen., în referatul Parchetului s-a reţinut că inculpatul H.L.F. a săvârşit infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

S-a mai arătat că privarea de libertate a inculpatului este necesară avându-se în vedere impactul asupra opiniei publice al săvârşirii acestor infracţiuni, neurmată de luarea unor măsuri drastice împotriva acestuia, ţinându-se seama de consecinţele grave a infracţiunilor comise de către inculpat, gravitate dată de frecvenţa actelor infracţionale, de urmările însemnate asupra bugetului statului, de percepţia publică negativă că nu este posibilă stoparea traficului ilicit de ţigări, ceea ce ar determina un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice şi percepţia că justiţia nu acţionează în mod ferm împotriva unor manifestări infracţionale flagrante, precum şi posibilitatea continuării comiterii unor fapte asemănătoare de persoanele implicate ori de alte persoane, cu atât mai mult cu cât contrabanda cu ţigări a devenit un fenomen foarte greu de stopat în zona de nord a judeţului Botoşani, supravegherea, prin diverse mijloace, a activităţii organelor de ordine în momentul comiterii faptelor de către membrii grupării sau de persoane din anturajul lor făcând aproape imposibilă descoperirea acestora şi stoparea fenomenului infracţional.

S-a mai arătat că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal în vederea realizării scopului acestuia, respectiv, constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, identificarea tuturor persoanelor vinovate de săvârşirea acestora, stabilirea gradului de implicare şi de contribuţie al fiecăruia în vederea tragerii lor răspundere penală.

Verificând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, instanţa de fond, Curtea de Apel Suceava a reţinut următoarele:

Indiciile temeinice pe care trebuie să se fundamenteze o arestare preventivă constituie un element esenţial al protecţiei contra privării arbitrare de libertate, iar conţinutul acestei noţiuni este dat de presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează cercetarea a săvârşit fapta. Mai exact, indiciile trebuie să fie de aşa natură încât să fie apte a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut săvârşi infracţiunea (art. 68¹ C. proc. pen. şi hotărârea CE. în cauza Fox, Campbell şi Hartley contra Marii Britanii); însă faptele care ar putea să dea naştere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de acelaşi nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a formula o acuzaţie împotriva unei persoane, iar ceea ce poate trece drept plauzibil depinde de ansamblul circumstanţelor cauzei. în speţa de faţă există acel set minim de fapte şi informaţii care conving cu privire la existenţa „bănuielilor legitime” ,cum le denumeşte C.E.D.O. în cauza amintită.

Examinând învinuirile inculpatului sub aspectul infracţiunilor de aderare a unui grup infracţional organizat şi contrabandă calificată în formă continuată, instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat în cauză relevă existenta indiciilor temeinice în sensul art. 68¹ C. proc. pen.

S-a arătat că, deşi în dosarul de urmărire penală şi în referatul cu propunerea de arestare preventivă se face vorbire de existenţa a 7 grupuri infracţionale organizate, activitatea inculpatului cu privire la care s-a solicitat arestarea preventivă s-ar fi desfăşurat în cadrul a doar dăuă grupuri infracţionale organizate, respectiv, cele coordonate de inculpaţii S.A.T. şi H.N.M.

Astfel, în ceea ce priveşte existenţa unor grupuri infracţionale organizate în cadrul cărora s-ar fi desfăşurat activitatea infracţională de contrabandă a inculpaţilor, trebuie reţinut că textul de lege [art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea 39/2003] defineşte grupul infracţional organizat ca grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Caracterul „organizat” al grupului respectiv poate fi determinat fie prin înţelegerea explicită a membrilor cu privire la scopul, mijloacele de acţiune şi repartizarea sarcinilor, fie prin tipologia acţiunilor ilicite, continuată un anumit interval de timp. Deşi cercetările efectuate până în prezent nu au determinat momentul sau conţinutul explicit al prezumtivei înţelegeri, totuşi amploarea acţiunilor ilicite, tipologia acestora şi modul de repartizare al sarcinilor în cadrul actelor materiale de contrabandă sunt de natură a contura structura şi relaţiile existente între inculpaţi.

Liderul grupului stabilea data, ora şi locul de desfăşurare a actului material al infracţiunii scop, după care mobiliza membrii executanţi. Cei care aveau un rol mai mic în cadrul grupării, ori participau mai mult sau mai puţin ocazional, asigurau transportul ţigărilor (de multe ori cu căruţe, din cauza terenului accidentat) de la albia râului Prut (unde erau livrate de cărăuşii moldoveni care treceau fraudulos graniţa) şi până la mijloacele de transport auto. Alţi membri ai grupării asigurau în acest timp supravegherea zonei pentru a nu fi surprinşi de patrule ale poliţiei de frontieră, ţinând între ei legătura telefonic, aşa cum rezultă din interceptările depuse la dosarul cauzei. Autovehiculele cu ţigări erau conduse fie de către liderii grupurilor, fie de către persoane de încredere a acestora, către depozite bine stabilite, uneori puse la dispoziţii de alţi membri ai grupului (cazul inculpatului C.R., primarul comunei Păltiniş), iar de acolo valorificate prin grija unor alţi membrii al grupului.

Aceasta este tipologia acţiunilor ilicite de care sunt acuzaţi inculpaţii, aşa cum rezultă la nivel de presupunere rezonabilă din probatoriul administrat.

S-a reţinut că, din întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi din actele premergătoare, cu privire la inculpatul H.L.F. se desprinde presupunerea rezonabilă că a fost, în principal, cărăuş, participând la săvârşirea a câte unui singur astfel de act material, în fiecare dintre cele două grupări infracţionale, în ambele situaţii fiind vorba de o cantitate totală de 4.000 pachete de ţigări. De asemenea, cel de-al treilea act material reţinut în sarcina inculpatului se referă la valorificarea către R.S. a unei cantităţi de 2000 pachete de ţigări, în condiţiile în care această cantitate este stabilită în baza afirmaţiei inculpatului din cadrul unei convorbiri telefonice, în sensul că „mi-a dat patru”, 4 bacsuri la 500 pachete înseamnă, în total, 2.000 pachete de ţigări.

În ceea ce priveşte noţiunea de pericol concret pentru ordinea publică Curtea a reţinut un astfel de pericol atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de convieţuire socială, vizând toate valorile ocrotite prin art. 1 C. proc. pen., ca urmare a activităţii inculpaţilor posterioară săvârşirii infracţiunii sau o reacţie declanşată de fapta săvârşită de acesta. Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanţă a faptei penale, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică de insecuritate socială. Pericolul concret pentru ordinea publică este evident mai mare în cazul în care asupra inculpaţilor planează acuzaţia comiterii unei fapte penale cu un grad de pericol social ridicat, astfel cum este cazul în speţa de faţă.

Curtea a reţinut că probele din care rezultă pericolul concret pentru ordinea publică sunt cele administrate până în prezent, pe baza cărora s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva lor pentru săvârşirea infracţiunilor menţionate. Astfel, trebuie examinate în primul rând circumstanţele reale ale cauzei, respectiv natura, gravitatea presupusei activităţii infracţionale a inculpatului, numărul de acte materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii de contrabandă calificată, dar şi creşterea numărului de fapte similare în zona respectivă în ultima perioadă de timp, precum şi puternica rezonanţa socială negativă a acestor fapte determinată de importanţa relaţiilor şi valorilor sociale posibil periclitate. De asemenea, relevanţa circumstanţelor reale asupra individualizării măsurii preventive trebuie examinată din trei puncte de vedere: amploarea activităţii infracţionale în ansamblul său şi la care au participat toţi inculpaţii; contribuţia fiecărui inculpat la desfăşurarea acestei activităţi (relevată atât de poziţia şi atribuţiile în cadrul grupului, cât şi de frecvenţa participărilor la infracţiunea scop); necesitatea luării unor măsuri preventive eficiente pentru a asigura atât buna desfăşurare a procesului penal, cât şi, mai ales, obiectivul imediat, al destructurării grupării, într-o asemenea măsură încât reluarea activităţii ilicite să nu mai fie posibilă în acelaşi cadrul organizatoric.

De asemenea, în aplicarea art. 136 alin. (8) C. proc. pen., instanţa este obligată să aibă în vedere şi alte elemente ale cauzei: împrejurarea că unele dintre actele materiale au avut ca obiect cantităţi relativ reduse de ţigări, că unii dintre inculpaţi au în esenţă, roluri de executanţi încât este improbabil că ar putea continua pe cont propriu activitatea ilicită, şi că în favoarea inculpaţilor pledează circumstanţe personale.

În consecinţă, cumulând şi analizând toate aceste criterii, se reţine că inculpatul a avut un rol de însemnătate redusă în cadrul ambelor grupări, de executant, că nu există date în sensul că ulterior lunii aprilie ar mai fi fost implicat în vreo activitate ilicită (deşi la dosar s-a documentat la nivel de presupunere rezonabil săvârşirea de fapte şi ulterior acestei date) şi că, în condiţiile destructurării grupărilor infracţionale la care ar fi participat, nu ar avea posibilitatea de a desfăşura activităţi ilicite într-un alt cadru infracţional.

De asemenea, avându-se în vedere că şi circumstanţele personale ale acestuia îi sunt favorabile (nu este cunoscut cu antecedente penale sau cu un comportament perturbator în societate), se concluzionează că este suficientă luarea unei măsuri preventive mai puţin coercitive, restrictivă şi nu privativă de libertate, obligarea de a nu părăsi ţara. Arestarea sa preventivă nu este imperios necesară pentru destructurarea grupării şi nici nu rezultă suficiente indicii în sensul că ar avea posibilitatea continuării pe cont propriu a activităţii de contrabandă.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Botoşani, solicitând casarea încheierii şi, în rejudecare, admiterea propunerii formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Botoşani şi, în temeiul art. 149 alin. (1), raportat la art. 143 şi art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., să se dispună arestarea preventivă a inculpatului H.L.F.

Examinând recursul declarat, în raport cu conţinutul a actelor şi lucrărilor de la dosar dar şi din oficiu, sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie, Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru considerentele se se vor arăta în continuare:

Art. 23 din Constituţia României garantează libertatea individuală şi siguranţa persoanei.

Din prevederile acestui text constituţional, art. 23, rezultă interesul evident pe care l-a manifestat legiuitorul constituţional în legătură cu reglementarea clară şi precisă a măsurii arestării preventive. Acest lucru este rezultatul faptului că libertatea individuală se integrează în valorile supreme garantate prin art. 1 din Constituţie, că arestarea preventivă este o măsură care afectează grav această libertate, că prezumţia de nevinovăţie este unul dintre principiile constituţionale.

Prin urmare, art. 23 din Constituţie conferă arestării preventive o configuraţie juridică de sine stătătoare, separabilă de restul operaţiunilor fireşti, judiciare. Constituţia reglementează arestarea ca măsură ce se supune unor reguli generale, care protejează libertatea persoanei şi, totodată, permit justiţiei să se deruleze.

În conformitate cu stipulaţiile art. 5 parag. 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, ratificată de România, orice persoană are dreptul la libertate şi nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa. Proclamând dreptul la libertate, Convenţia consacră implicit principiul după care nici o persoană nu trebuie să fie lipsită de libertate în mod arbitrar. De la această regulă există excepţia privării licite de libertate, circumscrisă cazurilor prevăzute, în mod expres şi limitativ, de stipulaţiile art. 5 parag. 1 lit. c) din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Potrivit textului invocat, o persoană poate fi privată de libertate dacă a fost arestată sau reţinută în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune, sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârşească o infracţiune sau să fugă după săvârşirea acesteia.

În materia privării de libertate, Convenţia trimite, în esenţă, la legislaţia naţională şi la aplicabilitatea dreptului intern.

Legalitatea sau regularitatea detenţiei obligă ca arestarea preventivă a unei persoane şi menţinerea acestei măsuri să se facă în conformitate cu normele de fond şi de procedură prevăzute de legea naţională care, la rândul lor, trebuie să fie compatibile cu stipulaţiile Convenţiei şi să asigure protejarea individului împotriva arbitrariului.

Conform dreptului intern, respectiv, dispoziţiilor art. 149¹ C. proc. pen., procurorul poate solicita arestarea preventivă a incuipatuiui, în cursul urmăririi penaie, „dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 şi există vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 148 C. proc. pen.”, când consideră că este în interesul urmăririi penale luarea acestei măsuri şi „numai după ascultarea inculpatului, în prezenţa apărătorului”.

Art. 143 alin. (1) C. proc. pen. prevede că „măsura reţinerii poate fi luată (...) numai după ascultarea învinuitului sau inculpatului în prezenţa apărătorului, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”.

Art. 68¹ C. proc. pen., definind noţiunea de „indicii temeinice”, precizează că acestea există „atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta”.

Pornindu-se de la temeiurile în baza cărora se solicită luarea măsurii arestării preventive a inculpatului H.L.F., se reţine că, potrivit art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 din aceiaşi cod şi dacă inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, se poate dispune măsura arestării preventive a inculpatului.

Condiţiile art. 143 C. proc. pen. se referă la existenţa probelor sau a indiciilor temeinice că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.

În cauză, se constată că există indicii, obţinute prin intermediul mijloacelor de probă, cu respectarea dispoziţiilor legale pentru obţinerea acestora, care conduc la existenţa unei bănuieli legitime ferme că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care sunt cercetaţi.

Din analiza coroborată a mijloacelor de probă existente până în acest moment în dosar, respectiv, interceptările convorbirilor telefonice, care se coroborează, în primul rând, cu procesele-verbale de supraveghere operativă realizate în ceea ce priveşte unele dintre acte materiale, cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi cu mijloacele materiale de probă ridicate cu prilejul percheziţiilor domiciliare (inclusiv cele anterioare lunii noiembrie 2013), confiscările efectuate în cauză, în total 78.000 pachete de ţigări, rezultă existenta indiciilor temeinice din care un observator obiectiv poate trage în mod rezonabil concluzia comiterii de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi.

Faţă de inculpatul H.L.F. s-a început urmărirea penală prin rezoluţia din 5 august 2013 şi a fost pusă în mişcare acţiunea penală prin ordonanţa din 11 noiembrie 2013, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în perioada 21 martie 2013-1 mai 2013, a comis un număr de peste 3 acte materiale de contrabandă, ce au constat în introducerea peste albia râului Prut, precum şi transportul din zona de frontieră până la prima cale de comunicaţie a unei cantităţi de peste 10.000 pachete ţigări de provenienţă Republica Moldova, în scopul valorificării pe piaţa neagră a mărfurilor în cauză.

S-a reţinut că:

- a efectuat 2 introduceri de ţigări de contrabandă peste albia râului Prut, împreună cu ceilalţi membri ai grupării, traficând astfel peste 8.000 pachete de ţigări de provenienţă Republica Moldova, rolul său fiind acela de a supraveghea căile de comunicaţie, şi de a anunţa în timp util pe ceilalţi membri ai grupării infracţionale, cu privire la eventualele deplasări ale patrulelor de poliţie.

- un act material a constat în deţinere, transport şi vânzare de astfel de produse accizabile, prin care a comercializat către diferite persoane, în scopul valorificării pe piaţa neagră, o cantitate de peste 2.000 pachete de ţigări de provenienţă Republica Moldova.

În cauză, există, aşadar, motive plauzibile de a bănui că inculpatul a săvârşit faptele ce i se reţin în sarcină.

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, constată îndeplinirea cumulativă a celor două cerinţe prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Astfel, se constată că, în raport cu actele dosarului, prima condiţie prevăzută de textul de lege menţionat, referitoare la săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, este îndeplinită, avându-se în vedere infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Analiza actelor şi lucrărilor dosarului relevă îndeplinirea şi a celei de-a doua cerinţe prevăzute, cumulativ, în art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., în sensul că există probe din care rezultă că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Ordinea publică, la care se referă art. 148 lit. f) C. proc. pen., neavând o definiţie în legea penală, trebuie particularizată în speţă prin raportare la definiţia dată de art. 145 C. pen. noţiunii „public”, în sensul că prin ordine publică se înţelege tot ceea ce vizează autorităţile publice, instituţiile publice, autoritatea judiciară, iar pericolul concret la care se referă acelaşi art. 148 lit. f), este pericolul particularizat în cauză, în raport cu contextul şi împrejurările în care s-a comis infracţiunea, natura acesteia şi calitatea în care inculpatul a săvârşit-o.

Prin noţiunea de probă, la care face referire art. 148 lit. f) C. proc. pen., se înţelege orice element de fapt, în sensul arătat de art. 63 din acelaşi Cod.

Pe de altă parte, din perspectiva jurisprudenţei C.E.D.O., măsura arestării preventive nu se apreciază niciodată in abstracto, ci in concreto, ţinându-se seama de natura şi complexitatea cauzei, comportamentul autorităţilor şi al celui arestat, iar menţinerea detenţiei este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează cel puţin unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate, în concret, pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârşire a unei noi infracţiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariţie a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată ordinea publică.

Din această perspectivă, se recunoaşte de instanţa de contencios european că, prin gravitatea lor particulară şi prin reacţia publicului la săvârşirea unor infracţiuni, acestea pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenţie provizorie, cel puţin pentru un anumit timp. În circumstanţe excepţionale, această împrejurare poate fi luată în considerare, din punctul de vedere al Convenţiei, cu condiţia ca şi dreptul intern să accepte noţiunea de tulburare a ordinii publice. Însă, aceste elemente trebuie să se bazeze pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea deţinutului din starea de detenţie preventivă ar tulbura ordinea publică; rezultă că detenţie preventivă nu mai este legitimă dacă societatea nu este, în continuare, ameninţată efectiv, aceasta, detenţia, neputând fi menţinută în anticiparea unei pedepse privative de libertate (cauza Letellier vs. Franţa, din 1991 şi Tomasi vs. Franţa, din 27 august 1992).

Din probatoriul administrat până în acest moment procesual, inculpatul este acuzat că la începutul anului 2013 a aderat la gruparea infracţională organizată şi coordonată de inculpatul H.N.M., rolul său fiind acela de a supraveghea zona de frontieră şi de a-l informa pe cordonatorul grupării care sunt momentele prielnice introducerii ţigărilor de contrabandă, precum şi acela de preluare a mărfurilor în cauză de la cărăuşii moldoveni, şi de a asigura transportul lor până la prima cale de comunicaţie.

De asemenea, inculpatul H.L.F. a aderat ulterior şi la grupul infracţional coordonat de numitul S.A.T., rolul său fiind şi în acest caz, acela de a supraveghea zona de frontieră şi de a-l informa pe cordonatorul grupării care sunt momentele prielnice introducerii ţigărilor de contrabandă, precum şi acela de preluare a mărfurilor în cauză de la cărăuşii moldoveni şi de a asigura transportul lor până la prima cale de comunicaţie.

Pericolul concret pentru ordinea publică este dovedit de împrejurările şi modul concret de organizare şi de săvârşire a infracţiunilor, numărul mare de persoane implicate în realizarea activităţii infracţionale, natura relaţiilor de rudenie ori de strânsă prietenie dintre aceştia conducând la imposibilitatea depistării lor, gravitatea deosebită a faptelor comise de aceştia.

Evaluând pericolul concret pentru ordinea publică pe care i-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Înalta Curte apreciază că acesta rezultă din circumstanţele reale de comitere a faptelor, perioada lungă de timp în care se reţine că şi-ar fi desfăşurat activitatea, amploarea şi modalitatea de realizare a operaţiunilor, numărul mare de persoane implicate, recrudescenţa notorie a acestor operaţiuni fapt care sporeşte gradul de pericol social al faptelor reţinute în sarcina inculpatului, pericol social care se reflectă, neîndoielnic în pericolul concret pentru ordinea publică avut în vedere de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Trebuie avută în vedere cantitatea exagerat de mare de ţigări traficată de cele şapte grupări infracţionale şi prejudiciul, de asemenea, foarte mare cauzat bugetului de stat, specificul acestor infracţiuni în contextul actual, adâncirea crizei economice, conducând la amplificarea fenomenului contrabandei cu ţigări în zona de competenţă, fenomen ce tinde să degenereze, motivat, pe de o parte, de numărul redus al forţelor capabile să documenteze acest gen de activităţi infracţionale, iar pe de altă parte, de câştigurile însemnate realizate de persoanele implicate în comiterea acestui gen de fapte, de îndrăzneala deosebită manifestată de către inculpat care deşi ştia că mai mulţi dintre inculpaţi fuseseră prinşi în flagrant în perioada monitorizată, a continuat activitatea infracţională, dovedind astfel dispreţ faţă de prevederile legale şi de organele chemate să apere legea.

Or, în contextul recrudescenţei unor astfel de infracţiuni, lăsarea în libertate a unor inculpaţi care săvârşesc astfel de fapte prezintă pericol public concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate şi neîncredere în buna desfăşurare a activităţii specifice a justiţiei, iar pe de altă parte, lipsa unei riposte ferme a societăţii, faţă de asemenea fapte grave ce se contrurează tot mai pregnant ca fenomen infracţional, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Referitor la caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru atingerea scopului prevăzut de art. 136 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte constată că, din perspectiva faptelor de care este acuzat inculpatul şi a stadiului incipient al anchetei penale, măsura arestării este singura de natură a permite buna desfăşurare a procesului, o altă măsură preventivă, mai puţin restrictivă, neoferind garanţii adecvate în acest sens.

Raportându-se şi la criteriile prevăzute de art. 136 alin. final C. proc. pen., Înalta Curte constată că, participarea, contribuţia penală concretă a inculpatului la activitatea infracţională organizată ce se conturează din probatoriul administrat până în acest moment este una însemnată, iar situaţia lui personală, lipsa antecedentelor penale şi un comportament bun în societate, nu este suficientă pentru fi caracterizată de o manieră atât de pozitivă încât să justifice pertinent luarea doar a unei măsuri restrictive de libertate, cum este, în speţă cea a obligării de a nu părăsi ţara, măsură evident improprie a garanta adecvat că, lăsat în libertate, inculpatul îşi va adapta riguros conduita ordinii de drept ori că se va abţine de la orice acţiuni de natură a periclita buna desfăşurare a urmăririi penale.

Pe de aită parte Înalta Curte constată că deşi legal citat pentru termenul de judecată din recurs, inculpatul semnând personal pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare acesta nu s-a prezentat în instanţă, audierea sa nefiind posibilă deşi cauza a fost strigată la sfârşitul şedinţei de judecată.

Aspectele mai sus prezentat îndeplinesc concluzia că sunt incidente dispoziţiile art. 150 alin. (2) C. proc. pen. pentru arestare în lipsă a inculpatului precum şi a art. 148 lit. f) C. proc. pen., inculpatul fiind acuzat de săvârşirea unor fapte de o gravitate sporită, întrucât este vorba de implicarea în mai multe grupuri infracţionale a căror activitate a condus la fraudarea bugetului de stat al României.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte concluzionează că sentimentul de securitate colectivă ce derivă din promptitudinea reacţiei organelor judiciare în faţa unor acuzaţii penale grave şi, finalmente, prezervarea ordinii publice sunt posibile doar prin dispunerea arestării preventive în condiţiile prevăzute de art. 149¹ C. proc. pen.

În consecinţă, Înalta Curte va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.l.C.O.T., Biroul Teritorial Botoşani împotriva încheierii nr. 12 din 14 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 799/39/2013, privind pe intimatul inculpat H.L.F.

Va casa încheierea recurată şi, rejudecând:

Va admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.l.l.C.O.T., Biroul Teritorial Botoşani şi în temeiui art. 149¹ alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 143 şi art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va dispune arestarea preventivă a inculpatului H.L.F. pe o perioadă de 29 zile, de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

În baza art. 151 alin. (1) C. proc. pen., va dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului H.L.F.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.l.l.C.O.T., Biroul Teritorial Botoşani împotriva încheierii nr. 12 din 14 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 799/39/2013, privind pe intimatul inculpat H.L.F.

Casează încheierea recurată şi, rejudecând:

Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Botoşani şi în temeiul art. 149¹ alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 143 şi art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., dispune arestarea preventivă a inculpatului H.L.F. pe o perioadă de 29 zile, de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

În baza art. 151 alin. (1) C. proc. pen., dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului H.L.F.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru Intimatul inculpat, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 3625/2013. Penal. Propunere de arestare...		ICCJ. Decizia nr. 435/2013. Penal. Conflict de competenţă... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 2727/2013. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 2786/2013. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 353/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 3625/2013. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 435/2013. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond ICCJ. Decizia nr. 810/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 901/2013. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond