ICCJ. Decizia nr. 3625/2013. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheierea nr. 3625/2013
Dosar nr. 7494/2/2013
Şedinţa publică din 19 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea Camerei de Consiliu din 14 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a respins propunerea de arestare preventivă a inculpatului M.G.
În temeiul art. 145 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara pe o durată de 30 zile faţă de inculpat, de la data de 14 noiembrie 2013 la 13 decembrie 2013.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara, inculpatul M.G. a fost obligat să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, secţia de poliţie în circumscripţia căreia locuieşte, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie, sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen. referitoare la înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive, în situaţia în care nu va respecta măsurile şi obligaţiile impuse de instanţă.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului M.G., dacă nu este reţinut ori arestat în altă cauză.
În considerente, au fost expuse următoarele:
Prin cererea înregistrată la 14 noiembrie 2013 pe roiul Curţii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. a solicitat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul M.G., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen. şi art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a arătat în referatul cu propunere de arestare preventivă că prin rezoluţia nr. 464/P/2013 din 14 noiembrie 2013 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de M.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat Ia art. 246 C. pen. şi art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (10 acte materiale), reţinându-se că, reţinându-se că, în perioada 2012-2013, susnumitul, în calitate de procuror în cadrul D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Buzău, învestit cu soluţionarea Dosarelor nr. 206/D/P/2011 şi nr. 209/D/P/2012, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu referitoare la activitatea de urmărire penală în cele două dosare şi a cauzat o vătămare a intereselor legale ale mai multor persoane, învinuitul asigurându-şi implicit un avantaj patrimonial în cuantum total de 406.753 RON, 6.530 euro, 121 dolari SUA şi 30 lire sterline, reprezentând sume de bani şi contravaloarea unor bijuterii. Astfel, numitul M.G. nu a luat măsurile legale privind dispunerea măsurilor asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra unor sume de bani şi bijuterii ridicate cu ocazia percheziţiilor efectuate la domiciliile persoanelor cercetate în dosarele anterior menţionate şi nu a consemnat pe numele acestora sumele ridicate la percheziţii, sume pe care învinuitul le-a folosit creându-şi un avantaj patrimonial, după cum urmează: în cea ce priveşte pe numitul S.R.A. suma de 336.236 RON, 2.380 euro, 121 dolari SUA şi 30 lire sterline, pe numitul D.F. suma de 2.900 RON, pe SC R. SRL suma de 14.283 RON, pe numitul M.S. suma de 900 RON, pe numitul C.S. suma de 7.616 RON, pe numitul S.M. suma de 2.165 RON, pe numitul U.G. bijuterii în valoare de 36.000 RON, pe numitul G.G. suma de 4.150 euro şi 2.080 RON, pe numitul G.M. suma de 723 RON şi pe numitul O.C. suma de 3.850 RON.
În data de 21 octombrie 2013, procurorul P.N., şef al Biroului Teritorial Buzău, D.I.I.C.O.T. a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la activităţile infracţionale ale numitului M.G., procuror în cadrul D.I.LC.O.T., Biroul Teritorial Buzău care, în perioada 2012-2013, după efectuarea mai multor percheziţii la domiciliile unora din învinuiţii cercetaţi în Dosarele nr. 106/D/P/2011 şi nr. 109/D/P/2012, nu a dispus luarea măsurilor asigurătorii, constând în indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra sumelor de bani ridicate cu ocazia percheziţiilor, sume de bani care au fost însuşite de procurorul M.G.
Prin ordonanţa nr. 662/P/2013 din data de 5 noiembrie 2013, secţia de urmărire penală şi criminalistică, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus declinarea în favoarea D.N.A. a competenţei de soluţionare a cauzei constituite ca urmare a plângerii formulate de procurorul şef birou P.N., pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen.
Cercetările efectuate ca urmare a plângerii formulate de procurorul şef birou, P.N., au stabilit că inculpatul M.G., procuror în cadrul D.I.LC.O.T., Biroul Teritorial Buzău, a fost învestit în data de 9 martie 2012 cu soluţionarea Dosarului nr. 106/D/P/2011, iar în data de 12 octombrie 2012 cu soluţionarea Dosarului nr. 109/D/P/2012, în cadrul activităţilor de urmărire penală efectuate în cele două dosare, a solicitat instanţei competente, respectiv Tribunalul Buzău, emiterea mai multor autorizaţii privind efectuarea unor percheziţii la domiciliile învinuiţilor cercetaţi în aceste cauze. Percheziţiile domiciliare s-au realizat în baza ordonanţelor de delegare ale procurorului, de către ofiţeri de poliţie din cadrul S.C.C.O.A. Buzău, B.C.C.O.A. Ploieşti şi B.C.C.O.A. Cluj, ocazie cu care au fost ridicate mai multe înscrisuri, bunuri, precum şi sume de bani, după cum urmează:
1. Referitor la Dosarul nr. 106/D/P/2011, privind pe numitul S.R.A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi art. 16 din Legea nr. 94/2011 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., s-au constatat următoarele:
- în data de 7 iunie 2012, Tribunalul Buzău, secţia penală, a emis autorizaţia din 2012 privind efectuarea percheziţiei domiciliare la locuinţa numitului S.R.A. din Cluj-Napoca, în acest scop procurorul şef birou P.N. dispunând delegarea ofiţerilor de poliţie din cadrul B.C.C.O. Cluj.
- în consecinţă, în data de 6 august 2012, ofiţerii de poliţie au efectuat percheziţia la locuinţa numitului S.R.A., împrejurări în care, printre altele, din locuinţa susnumitului au fost ridicate mai multe sume de bani, respectiv 336.236 RON, 2.380 euro, 121 dolari SUA şi 30 lire sterline. Sumele de bani au fost introduse în cutii de carton sigilate şi semnate de numitul S.R.A. şi de către martorii asistenţi.
În urma cercetărilor efectuate, la Dosarul nr. 106/D/P/2011 nu au fost identificare acte procedurale prin care procurorul M.G. să fi dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestrului asupra sumelor de bani anterior menţionate şi nici documente de consemnare la C.E.C. a sumelor de bani ca urmare a luării, eventual, a măsurii asigurătorii.
2. Referitor la Dosarul nr. 109/D/P/2012, privind pe numiţii M.P., D.F., O.C., U.G. ş.a., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 23 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., s-au constatat următoarele:
- în data de 14 mai 2013, Tribunalul Buzău, secţia penală, a emis, urmare a solicitării D.I.I.CO.T, Biroul Teritorial Buzău, mai multe autorizaţii privind efectuarea de percheziţii la domiciliile învinuiţilor, precum şi la sediile societăţilor implicate în derularea activităţii infracţionale în această cauză. În urma percheziţiilor domiciliare au fost ridicate înscrisuri, bunuri, bijuterii în valoare de aproximativ 36.000 RON, precum şi suma totala de 34.517 RON şi 4.150 euro, după cum urmează:
- ca urmare a percheziţiei efectuate în data de 16 mai 2012 la domiciliul învinuitului D.F., în baza autorizaţiei din 2013 emisă de Tribunalul Buzău, organele de poliţie au ridicat suma de 2.900 RON, care a fost introdusă într-un plic.
- ca urmare a percheziţiei efectuate la punctul de lucru al SC R. SRL în baza autorizaţiei de percheziţie, emisă de Tribunalul Buzău, din biroul utilizat de numitul G.V.G. organele de poliţie au ridicat suma de 14.283 RON.
- ca urmare a percheziţiei efectuate în data de 16 mai 2013 la domiciliul numitului M.S., în baza autorizaţiei de percheziţie emisă de Tribunalul Buzău, organele de poliţie au ridicat suma de 900 RON.
- ca urmare a percheziţiei efectuate în data de 16 mai 2013 la domiciliul învinuitului C.S., în baza autorizaţiei de percheziţie emisă de Tribunalul Buzău, organele de poliţie au ridicat sumele de 1.916 RON, 3.050 RON şi 2.650 RON.
- ca urmare a percheziţiei efectuate la domiciliul învinuitului S.M., în baza autorizaţiei de percheziţie emisă de Tribunalul Buzău, s-a ridicat suma de 2.165 RON.
- ca urmare a percheziţiei efectuate în data de 16 mai 2013 la domiciliul învinuitului U.G. în baza autorizaţiei de percheziţie, emisă de Tribunalul Buzău, organele de poliţie au ridicat mai multe bijuterii din metal de culoare galbenă.
- ca urmare a percheziţiei efectuate în data de 16 mai 2013 la sediul SC M.I. SRL, (punct de lucru comuna Verneşti) în baza autorizaţiei de percheziţie, emisă de Tribunalul Buzău, organele de poliţie au ridicat suma totală de 4.150 euro şi 2.080 RON pusă la dispoziţie de către numitul G.G.
- ca urmare a percheziţiei efectuate în data de 16 mai 2013 la domiciliul învinuitului G.M. în baza autorizaţiei de percheziţie, emisă de Tribunalul Buzău, organele de poliţie au ridicat suma de 723 RON.
- ca urmare a percheziţiei efectuate în data de 16 mai 2013 Ia domiciliul învinuitului O.C., în baza autorizaţiei de percheziţie emisă de Tribunalul Buzău, organele de poliţie au ridicat suma de 3.850 RON.
La Dosarul nr. 109/D/P/2012 au fost identificate două ordonanţe privind luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile neindividualizate ce ar fi aparţinut unor societăţi comerciale şi învinuiţilor cercetaţi, în limita sumei de 10 milioane RON. În cele două ordonanţe nu se face nici o menţiune cu privire la luarea măsurilor asigurătorii în ceea ce priveşte sumele de bani şi bijuteriile ridicate cu ocazia percheziţiilor din data de 16 mai 2013. Nu au fost identificate la dosarul cauzei documente privind consemnarea la C.E.C. a sumelor ridicate la percheziţii.
Cu privire la ridicarea sumelor de bani, au fost audiate persoanele ale căror interese au fost vătămate ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor de către inculpatul M.G., respectiv numiţii S.R.A., U.G., C.S., C.L.L., D.F., S.M., G.G. şi M.P.
Pe de altă parte, conform declaraţiei comisarului şef N.P., şeful S.C.C.O.A Buzău, toate bunurile, înscrisurile, precum şi sumele de bani ridicate cu ocazia percheziţiilor efectuate în Dosarele nr. 106/D/P/2011 şi nr. 109/D/P/2012 au fost predate personal procurorului M.G., din dispoziţia celui ultim menţionat, fiind depozitate în biroul procurorului de la sediul D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Buzău. Ofiţerul de poliţie a precizat că remiterea sumelor de bani s-a realizat în plicurile în care banii au fost ridicaţi cu ocazia percheziţiilor, unele din plicuri fiind sigilate şi având menţionate sumele de bani ridicate.
De altfel, în data de 21 octombrie 2013, procurorul şef birou, P.N., a identificat în biroul procurorului M.G. o parte din plicurile la care ne-am referit anterior, acestea având sigiliile rupte, fiind goale, fără sumele de bani ridicate la percheziţii. Astfel, s-au identificat în biroul procurorului 10 plicuri goale cu sigiliile rupte pe care era menţionată ridicarea unor sume de bani de la locuinţele unor persoane percheziţionate, cercetate în Dosarele nr. 106/D/P/2011, nr. 109/D/P/2012, nr. 127/D/P/2012, nr. 156/D/P/2013, precum şi o pungă de culoare aibă cu un carton cu sigiliul rupt cu menţiunea „valută birou S. Dosar nr. 106/D/P/2011”.
Cu privire la împrejurările în care au fost predate învinuitului sumele de bani ridicate cu ocazia percheziţiilor, au fost audiaţi şi ofiţerii de poliţie din cadrul S.C.C.O.A. Buzău, numiţii P.D., B.T.F., P.I.A., I.G. şi S.F., care au confirmat predarea sumelor de bani.
Actele de cercetare au stabilit cu certitudine că, după efectuarea activităţilor de percheziţie în Dosarele nr. nr. 106/D/P/2011 şi nr. 109/D/P/2012, procurorul M.G. nu a luat măsurile legale în ceea ce priveşte dispunerea măsurilor asigurătorii constând în instituirea sechestrului asupra sumelor de bani şi a bijuteriilor ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare. De asemenea, învinuitul nu a procedat la depunerea banilor la C.E.C. pe numele învinuiţilor la dispoziţia organelor de cercetare, în contradicţie cu prevederile art. 165 alin. (2), (4), (6), (8) C. proc. pen. şi art. 142 din regulamentul de organizare şi funcţionare a D.I.I.C.O.T., dar nici nu a luat măsuri de conservarea a acestor valori, folosindu-le în interes propriu şi obţinând, în acest fel, un avantaj patrimonial.
Astfel, conform art. 165 alin. (2), (4), (6), (8) C. proc. pen., bunurile din metale preţioase ridicate la percheziţii, se predau în termen de 48 de ore la cea mai apropiată unitate bancară, iar sumele de bani se consemnează pe numele învinuitului Ia dispoziţia organului care a dispus instituirea sechestrului căruia i se predă recipisa de consemnare a sumei, în termen de 3 zile de la ridicarea banilor.
În acelaşi sens, conform prevederilor art. 142 din regulamentul anterior menţionat, obiectele confecţionate din metale preţioase trebuiau depuse în termen de 48 de ore de la ridicare la cea mai apropiată unitate bancară, iar sumele de bani ridicate de la deţinători se consemnează la Banca C. pe numele celui de la care s-au ridicat şi la dispoziţia organului judiciar.
Inculpatul M.G. a recunoscut săvârşirea faptelor, arătând că a folosit sumele de bani ridicate la percheziţii pentru a-i folosi la pariuri sportive online şi că de câţiva ani foloseşte salariul aproape în integralitate pentru a paria, având o dependenţă de care este conştient.
Prin hotărârile nr. 463 şi 464 din 14 noiembrie 2013 ale Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, a încuviinţat reţinerea şi arestarea preventivă a procurorului M.G.
Procurorul M.G. are grad de parchet de pe lângă judecătorie, aşa cum se menţionează în ordinele nr. 1716/2011 şi nr. 2187/2013 ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi şi-a desfăşurat activitatea în cadrul D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Buzău în perioada 1 ianuarie 2012-31 octombrie 2013, din data de 1 noiembrie 2013 desfaşurându-şi activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău,
Având în vedere circumstanţele faptelor descrise mai sus, prin ordonanţa din 14 noiembrie 2013 s-a dispus reţinerea învinuitului M.G. pe o perioadă de 24 ore, începând cu data de 14 noiembrie 2013, ora 13:25, până la data de 15 noiembrie 2013, ora 13:25, iar prin ordonanţa din 14 noiembrie 2013 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de acesta pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen. şi art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (10 acte materiale).
Analizând propunerea de arestare preventivă în conformitate cu prevederile art. 148 lit. f) C. proc. pen. şi art. 143 C. proc. pen., Curtea a constatat că există indicii temeinice de comitere a faptelor reţinute în sarcina sa, care rezultă din coroborarea tuturor probelor administrate.
Astfel, există indicii că inculpatul a comis faptele reţinute în sarcina sa într-un interval relativ mare de timp, folosind prerogativele funcţiei de procuror în cadrul D.I.I.CO.T., Biroul Teritorial Buzău în scopul obţinerii unor avantaje patrimoniale prin transformarea unui instrument legal, respectiv percheziţiile domiciliare, într-o sursă de însuşire a sumelor de bani aparţinând persoanelor cercetate.
În aceste sens, Curtea a constatat că inculpatul se află în situaţia prev. de art. 143 C. proc. pen. şi art. 148 lit. f) C. proc. pen., acesta săvârşind o infracţiune pentru care există indicii temeinice şi pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
În ceea ce priveşte existenţa probelor că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, s-a apreciat că nu există elemente concrete sub acest aspect care să justifice luarea unei măsuri severe restrictive de libertate, precum luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
În acest sens s-a arătat că, este adevărat că activitatea infracţională a inculpatului denotă nu doar perseverenţă infracţională, ci şi lipsă de responsabilitate şi respect faţă de instituţia parchetului, chemată să aplice legea şi să asigure încrederea cetăţenilor în integritatea şi posibilitatea morală a procurorilor investiţi cu asemenea atribuţii, însă starea de pericol concret pentru ordinea publică a fost anihilată prin aceea că inculpatul şi-a dat demisia din funcţie şi dacă încă nu s-a luat act de aceasta, este suspendat din funcţie.
De asemenea, instanţa de fond a apreciat că acţiunile inculpatului conturate în presupuse infracţiuni, din perspectiva funcţiei pe care a exercitat-o acesta, şochează opinia publică şi creează insecuritate şi neîncredere în instituţia parchetului, însă comiterea acestor fapte s-a produs pe un fond cu totul special, grefat pe o formă de dependenţă care l-a determinat pe inculpat să nu mai conştientizeze consecinţele actelor sale şi să îşi distrugă cariera.
Evoluţia profesională a inculpatului, a cărui activitate a fost apreciată pe parcursul timpului, vine în contradicţie cu pierderea coordonatelor reale, întrucât dependenţa de jocuri duce la pierderea logicii, comportamentul fiind mai curând afectiv, fiind evident că o persoană care perseverează timp de 5-6 ani în jocuri de noroc, trebuie mai degrabă ajutată.
În acest sens, Curtea a apreciat că scopul procesului penal şi al măsurii preventive prevăzute de art. 136 C. proc. pen., poate fi atins şi prin luarea unei alte măsuri preventive mai puţin restrictive, cu atât mai mult că inculpatul a manifestat o atitudine de recunoaştere şi regret şi nu există în niciun mod, riscul alterării probaţiunii.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. invocând necompetenţa materială a Curţii de Apel Bucureşti în soluţionarea propunerii parchetului, competenţă ce ar fi aparţinut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate Înalta Curte reţine următoarele:
Faţă de inculpatul de inculpatul M.G., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, s-a pus în mişcare acţiunea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen. şi art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în fapt reţinându-se că, în perioada 2012-2013, acesta, în calitate de procuror în cadrul D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Buzău, învestit cu soluţionarea Dosarelor nr. 206/D/P/2011 şi nr. 209/D/P/2012, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu referitoare la activitatea de urmărire penală în cele două dosare şi a cauzat o vătămare a intereselor legale ale mai multor persoane, asigurându-şi implicit un avantaj patrimonial în cuantum total de 406.753 RON, 6.530 euro, 121 dolari SUA şi 30 lire sterline, reprezentând sume de bani şi contravaloarea unor bijuterii. Astfel, inculpatul nu a luat măsurile legale privind dispunerea măsurilor asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra unor sume de bani şi bijuterii ridicate cu ocazia percheziţiilor efectuate la domiciliile persoanelor cercetate şi nu a consemnat pe numele acestora sumele ridicate la percheziţii, sume pe care le-a folosit creându-şi un avantaj patrimonial, după cum urmează: în cea ce priveşte pe numitul S.R.A. suma de 336.236 RON, 2.380 euro, 121 dolari SUA şi 30 lire sterline, pe numitul D.F. suma de 2.900 RON, pe SC R. SRL suma de 14.283 RON, pe numitul M.S. suma de 900 RON, pe numitul C.S. suma de 7.616 RON, pe numitul S.M. suma de 2.165 RON, pe numitul U.G. bijuterii în valoare de 36.000 RON, pe numitul G.G. suma de 4.150 euro şi 2.080 RON, pe numitul G.M. suma de 723 RON şi pe numitul O.C. suma de 3.850 RON.
Din analiza actelor dosarului Înalta Curte reţine că, prin ordinul 1716 din 31 octombrie 2011 al Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inculpatul a fost numit în cadrul D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Buzău, începând cu data de 1 ianuarie 2012 şi că a funcţionat în cadrul acestei direcţii până la data de 1 noiembrie 2013, când, prin ordinul 2187 din 1 noiembrie 2013 al Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus încetarea activităţii şi revenirea acestuia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău.
Conform art. 75 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 D.I.I.C.O.T. funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca structură specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului, iar potrivit alin. (111) al aceluiaşi articol, de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.I.I.C.O.T. îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţiei.
Ca atare, Înalta Curte constată că, în perioada 1 ianuarie 2012-1 noiembrie 2013, inculpatul a deţinut gradul profesional corespunzător Parchetului pe de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcţionând în cadrul D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Buzău. Potrivit art. 149 alin. (2) competenţa de a soluţiona propunerea de arestare preventivă aparţine instanţei căreia i-ar reveni competenţa, potrivit legii, să judece cauza în fond. Totodată, conform prevederilor art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., atunci când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă acesta, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului.
În prezenta cauză, faptele reţinute în sarcina inculpatului M.G. au legătură cu atribuţiile de serviciu în calitatea sa de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., astfel că, împrejurarea că în prezent acesta este procuror la Parchetul de pe lângă judecătoria Buzău, nu determină, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, schimbarea competenţei de soluţionare a cauzei, aceasta aparţinând, conform art. 29 pct. 1 lit. e) teza a II-a C. proc. pen., Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei.
Ca atare, Înalta Curte constată întemeiate criticile formulate de către parchet, Curtea de apel Bucureşti nefiind competentă, după calitatea pesoanei, să soluţioneze propunerea de arestare preventivă a inculpatului.
În raport de considerentele anterioare, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. va admite recursul formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., va casa încheierea recurată şi trimite cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, spre competenta soluţionare a propunerii de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpatul M.G.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. împotriva încheierii din 14 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează încheierea atacată şi trimite cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, spre competenta soluţionare a propunerii de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpatul M.G.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat M.G., în cuantum de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 19 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 353/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3643/2013. Penal. Propunere de arestare... → |
|---|
