ICCJ. Decizia nr. 1557/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1557/2014
Dosar nr. 10321/101/2012
Şedinţa publică din 07 mai 2014
Asupra recursurilor de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 56 din 12 aprilie 2013, Tribunalul Mehedinţi, în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.I.I., fiul lui I. şi M., născut în Drobeta-Turnu Severin, cu domiciliul în aceeaşi localitate, str. C., jud. Mehedinţi, cetăţenie română, fără ocupaţie, fără loc de muncă, căsătorit, 2 copii minori, fără antecedente penale, la 1 an şi 10 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 2 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal şi cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) - 34 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate şi s-a dispus ca inculpatul B.I.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 10 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 81 - 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani şi 10 luni.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.
S-a făcut aplicarea art. 359 C. proc. pen. şi s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi 84 C. pen. a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă reţinerea şi arestul preventiv din 01 martie 2012 până la 08 martie 2012.
În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M.C., fiul lui G. şi G., născut în Drobeta-Turnu Severin, cetăţean român, fără ocupaţie, fără loc de muncă, căsătorit, 2 copii minori, cu domiciliul în Drobeta-Turnu Severin, str. V., fără antecedente penale, la 1 an şi 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 4 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) - 34 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate şi s-a dispus ca inculpatul P.M.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.
În baza art. 81 - 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.
S-a făcut aplicarea art. 359 C. proc. pen. şi s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi 84 C. pen. a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă reţinerea şi arestul preventiv din 01 martie 2012 până la 08 martie 2012.
În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea, în favoarea statului, a unui număr de: 950 pachete cu ţigări marca P.M., 2200 pachete cu ţigări marca V. şi 6680 pachete cu ţigări marca F., depuse la STPF Mehedinţi, conform dovezii de primire din 01 martie 2012 - aflată la dosar.
S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F., Autoritatea Naţională a Vămilor, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara şi au fost obligaţi în solidar inculpaţii B.I.I., P.M.C. şi V.T. să achite părţii civile suma de 109.475 RON reprezentând taxe vamale, accize şi T.V.A., la care se adaugă majorări de întârziere, dobânzi şi penalităţi aferente până la data plăţii efective. Au fost obligaţi inculpaţii B.I.I. şi P.M.C. la câte 4.500 RON cheltuieli judiciare statului. A fost obligat inculpatul V.T. la 80 RON cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că la data de 16 martie 2012, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinţi, sub nr. 2693/101/2012, rechizitoriului D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi nr. 26/D/P/2012, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor B.I.I., P.M.C. şi V.T., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) şi i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracţiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, şi complicitate la infracţiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen.
S-a reţinut că la data de 29 februarie 2012, între orele 16:00 - 22:00, ofiţeri şi subofiţeri din cadrul Serviciului Teritorial de Frontieră Mehedinţi au supravegheat frontiera de stat a ţării noastre, cu ajutorul "autospecialei de termoviziune" aflată în dotarea instituţiei, circumstanţe în care în jurul orei 19.00 lucrătorii de poliţie, au observat o ambarcaţiune (barcă cu motor) care traversa fără drept Fluviul Dunărea - pe linia de demarcaţie între ţara noastră şi ţara vecină - Republica Serbia.
Pe malul românesc al fluviului Dunărea, ambarcaţiunea de provenienţă sârbească era aşteptată de cca. 6 persoane, că odată ajunsă pe malul românesc, din barcă, atât conducătorul acesteia "cetăţeanul sârb" cât şi cetăţenii români, au descărcat foarte rapid "colete voluminoase de culoare neagră" pe care le-au ascuns într-o grădină situată la aproximativ 40 de m de mal.
Operaţiunea de descărcare, fiind foarte rapidă a existat indiciul în privinţa unei înţelegeri prealabile cu roluri prestabilite între membrii grupului, întrucât barca a reuşit să revină pe malul sârbesc al fluviului Dunărea şi dintre cele 6 persoane care au aşteptat-o, organele de poliţie au reuşit să imobilizeze trei persoane, celelalte persoane nefiind identificate la acel moment.
În momentul intervenţiei organelor de poliţie, au fost identificaţi cei trei inculpaţi B.I.I., P.M.C. şi V.T., iar pe malul românesc, au fost depistate, ascunse într-o grădină, un număr de 950 pachete ţigări marca P.M., 2200 pachete ţigări V. şi 6680 pachete ţigări marca F., toate pachetele, purtând timbrul fiscal cu inscripţia "Republica Serbia".
Pachetele cu ţigări au fost indisponibilizate şi depuse la camera cu corpuri delicte în vederea confiscării de către instanţă.
Potrivit rechizitoriului întocmit, întreaga operaţiune de intrare fără drept în ţară prin trecerea frauduloasă a fluviului Dunărea, descărcarea coletelor cu ţigări şi revenirea pe malul sârbesc, a fost probată şi cu înregistrările de pe CD-ul din 29 februarie 2012.
Fiind audiaţi inculpaţii, de către organele de poliţie, imediat după prinderea în flagrant, dar înainte de a li se aduce la cunoştinţă învinuirea, potrivit art. 6 C. proc. pen., inculpaţii B.I.I. şi V.T. au recunoscut că o persoană necunoscută le-a cerut să se deplaseze pe malul Dunării pentru a o ajuta să transporte nişte colete. Inculpatul P.M.C. a recunoscut, de asemenea, că s-a deplasat pe malul Dunării la cererea inculpatului B.I.M. pentru a-l ajuta să transporte nişte colete.
Fiind audiaţi de procuror, cei trei şi-au exercitat dreptul la tăcere. În drept, s-a apreciat că fapta celor trei inculpaţi - B.I.I., P.M.C. şi V.T. - de a se constitui într-un grup organizat având drept scop introducerea de ţigări de contrabandă fără drept în România, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003.
S-a mai reţinut că modul cum s-au desfăşurat în spaţiu acţiunile denotă existenţa unui grup format din cel puţin 7 persoane, cu roluri prestabilite. Astfel, s-a arătat că cetăţeanul sârb procura în ţara sa ţigări mai ieftine decât în România, le transporta cu barca pe malul românesc, unde era aşteptat de cel puţin un cetăţean român, care la rândul său, identifica persoane în vederea descărcării rapide a ţigările din barcă pentru a nu putea fi descoperiţi.
S-a reţinut, totodată, că fapta inculpaţilor de a ajuta pe cetăţeanul sârb neidentificat încă, să intre fraudulos în ţară prin trecerea ilegală a frontierei şi să acosteze temporar barca pe malul românesc al fluviului Dunărea, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.
În acest sens, s-a reţinut faptul că, semnificativ pentru existenţa infracţiunii sub forma complicităţii este faptul că unul din inculpaţi avea asupra sa lanternă, cu care îl anunţa pe cetăţeanul sârb să vină pe malul românesc. Astfel, s-a arătat că, fără aceste semnale, cetăţeanul sârb nu putea traversa Dunărea cu barca.
S-a reţinut, de asemenea, că faptele inculpaţilor de a ajuta pe cetăţeanul sârb să introducă în ţară prin orice mijloace bunuri, ţigări, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, constituie infracţiunea de complicitate la contrabandă, fapte prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.
De asemenea, s-a arătat că, aşteptarea pe malul românesc a bărcii după ce în prealabil unul din membrii grupului, a dat semnalul cu lanterna potrivit căruia pe malul românesc "e linişte", descărcarea din barcă de ţigări şi ascunderea lor într-o grădină situată în apropierea malului fluviului Dunărea, denotă fără putinţă de tăgadă existenţa unei înţelegeri prealabile şi pe cale de consecinţe, reţinerea complicităţii la contrabandă şi nu tăinuirea.
Pe parcursul cercetării judecătoreşti, la termenul de judecată din 15 octombrie 2012, reprezentantul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi a solicitat, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice pentru faptele comise de către cei trei inculpaţi, după cum urmează:
Pentru inculpatul B.I.I., s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de grup infracţional organizat, prev. de art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) şi i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracţiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, şi complicitate la infracţiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen.; art. 26 C. pen., rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 şi art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal, toate cu aplic. art. 33 - 34 C. pen.
S-a motivat că aceasta este încadrarea juridică corectă, deoarece din probele administrate în cauză rezultă că a fost vorba despre o asociere instantanee între cei trei inculpaţi la săvârşirea faptelor. De asemenea, s-a mai precizat şi faptul că pentru inculpatul B.I.I., instanţa trebuie să reţină şi infracţiunea de complicitate la infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, întrucât acesta a recunoscut că l-a ajutat pe cetăţeanul sârb să treacă ţigările de contrabandă, de pe malul sârbesc pe malul românesc, luminând cu o lanternă.
Pentru inculpaţii P.M.C. şi V.T., s-a solicitat în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de către aceştia din infracţiunile de grup infracţional organizat, prev. de art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) şi i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracţiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, şi complicitate la infracţiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., într-o infracţiune prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., şi o infracţiune prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal, toate cu art. 33 - 34 C. pen.
Referitor la această cerere de schimbare a încadrării juridice inculpaţii prin apărători nu au avut de formulat obiecţiuni, declarând că sunt de acord cu această solicitare de schimbare a încadrării juridice .
Inculpatul V.T. în prezenţa apărătorului său ales, a solicitat judecarea cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., instanţa apreciind că cererea formulată este întemeiată.
Prin Sentinţa penală nr. 216 din 28 noiembrie 2012 a Tribunalului Mehedinţi, s-a dispus condamnarea inculpatului V.T. născut la data de 12 octombrie 1975 în Drobeta-Turnu Severin, fiul lui C. şi E., cu domiciliul în Drobeta-Turnu Severin, strada M., judeţul Mehedinţi, la pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, cu interzicerea drep. prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen., în baza art. 81 - 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepse pe o durată de trei ani, reprezentând termen de încercare, în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.
S-a disjuns judecarea cauzei în ce priveşte pe inculpaţii: B.I.I. şi P.M.C. şi latura civilă faţă de Ministerul Finanţelor Publice. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ANV, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara şi s-a fixat termen de judecată la data de 03 decembrie 2012, când au fost citate părţile respectiv cei doi inculpaţi B.I.I. şi P.M.C. şi partea civilă.
În urma disjungerii s-a creat astfel Dosarul penal cu nr. 10321/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi, iar la termenul din data de 16 ianuarie 2013, la cererea procurorului, instanţa a dispus conceptarea şi citarea în cauză a inculpatului V.T.
La termenul de judecată din 30 ianuarie 2013, au fost audiaţi inculpaţii B.I.I. şi P.M.C.
La acelaşi termen de judecată, din 30 ianuarie 2013, întrucât, înainte de disjungere, instanţa anterioară nu se pronunţase asupra cererii formulate, s-a repus în discuţia părţilor cererea formulată de procuror în Dosarul nr. 2693/101/2012, la termenul de judecată din 15 octombrie 2012, cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată a celor doi inculpaţi - B.I.I. şi P.M.C.
Prin încheierea de şedinţă din data de 30 ianuarie 2013, instanţa a admis cererea procurorului şi, în baza art. în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, prin rechizitoriu, a celor doi inculpaţi, după cum urmează:
- pentru inculpatul B.I.I., s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunile de grup infracţional organizat, prev. de art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) şi i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracţiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, şi complicitate la infracţiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., art. 26 C. pen., rap.la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, şi art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal, toate cu aplic. art. 33 - 34 C. pen.
- pentru inculpatul P.M.C., s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunile de grup infracţional organizat, prev. de art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) şi i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracţiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, şi complicitate la infracţiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., într-o infracţiune prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., şi o infracţiune prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind codul vamal, toate cu art. 33 - 34 C. pen.
Au fost audiaţi martorii: B.M. - propusă în apărare de inculpatul B. şi G.A. - martor trecut în rechizitoriu.
La dosar au fost depuse şi cazierele judiciare actualizate ale celor doi inculpaţi.
La termenul din 21 martie 2013, s-a dispus citarea părţii civile Autoritatea Naţională a Vămilor, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara.
Examinând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă a reţinut că starea de fapt reţinută în cuprinsul rechizitoriului corespunde probelor administrate pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.
În acest sens au fost invocate, procesul-verbal încheiat de Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara - Serviciul Teritorial Mehedinţi, la data de 29 februarie 2012, declaraţiile inculpaţilor B.I.I., P.M.C. şi V.T., precum şi înregistrarea pe CD-ul din 29 februarie 2012.
În raport de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 din Legea nr. 508/2004, art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 323 alin. (1) C. pen., art. 26 C. pen., . 270 alin. (1) şi 274 C. vam. - Legea nr. 86/2006 şi art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 şi de starea de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor de la dosar, s-a apreciat că fapta inculpaţilor B.I.I. şi P.M.C. de a accepta ca în schimbul unor sume de câte 100 RON să descarce ţigări de contrabandă, pe malul românesc, dintr-o barcă (condusă de un cetăţean sârb, neidentificat încă) ce venea din Republica Serbia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup pentru săvârşire de infracţiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen. şi nu ale infracţiunii de grup infracţional organizat, prev. de art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) şi i) din Legea nr. 508/2004, cum s-a dispus trimiterea lor în judecată prin rechizitoriu, motiv pentru care s-a şi schimbat în acest sens încadrarea juridică la termenul de judecată din 30 ianuarie 2013.
Instanţa nu a putut reţine încadrarea juridică efectuată de procuror, prin rechizitoriu, întrucât din probele dosarului nu a rezultat că cei trei inculpaţi şi celelalte 3 persoane care au reuşit să fugă şi încă nu au fost identificate şi reţinute de poliţie s-au constituit într-un grup infracţional organizat aşa cum este definit de dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 39/2003.
Ba mai mult, aşa cum a rezultat din depoziţiile celor trei inculpaţi, grupul lor a fost format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni, grup care nu avea continuitate sau o structură determinată, inculpaţii, prin activitatea lor, sprijinind astfel, în calitate de complici, pe celelalte trei persoane necunoscute, dintre care unul - probabil cetăţeanul sârb - era autorul, în comiterea infracţiunii de contrabandă cu ţigări.
De asemenea, fapta inculpatului B.I.I., de a ajuta pe cetăţeanul sârb, neidentificat încă (făcând semne luminoase cu o lanternă), să intre fraudulos în ţară prin trecerea ilegală a frontierei şi să acosteze temporar pe malul românesc al fluviului Dunărea, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat, faptă prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. 105/2001.
Faptele celor doi inculpaţi de a ajuta pe cetăţeanul sârb să introducă în ţară, prin orice mijloace, ţigări cu timbru fiscal de Serbia, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, constituie infracţiunea de complicitate la contrabandă, faptă prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal.
Deşi infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 a fost reţinută, prin rechizitoriu şi în sarcina inculpatului P.M.C., cum din probe nu a rezultat că şi acest inculpat ar fi dat vreun ajutor în vreun fel cetăţeanului sârb să treacă fraudulos frontiera, prin încheierea menţionată anterior, din 30 ianuarie 2013 s-a schimbat încadrarea juridică, reţinându-se faţă de inculpatul P.M.C. doar două infracţiuni - art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., şi art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal, toate cu art. 33 - 34 C. pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise, gradul de pericol social al acestor fapte dat de împrejurările în care s-au comis şi de contribuţia acestor inculpaţi, care au calitatea de complici, autorul nefiind încă identificat dar şi persoana inculpaţilor care nu mai au antecedente penale şi au avut o atitudine procesuală sinceră.
Tot la individualizare s-au mai avut în vedere şi concluziile cuprinse în referatele de evaluare întocmite de referenţii Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi. Astfel în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.I.I., din referatul de evaluare a rezultat că inculpatul a avut un comportament bun înainte de comiterea faptei, are calificare profesională, de electrician, iar în prezent obţine venituri din munca în construcţii, este căsătorit şi are în întreţinere doi minori, are o relaţie bună cu soţia şi cu tatăl său, referentul concluzionând că inculpatul B. are şanse de reabilitare comportamentală condiţionată de o mai eficientă gestionare a situaţiilor de viaţă cu care se confruntă.
Referitor la inculpatul P.M.C., referentul a concluzionat că are perspective de reabilitare comportamentală întrucât se află la prima abatere penală şi beneficiază de sprijin din partea familiei. Tot din referat a mai rezultat că inculpatul P.M.C., are 11 clase şi calificare de mecanic vulcanizator, după terminarea studiilor a lucrat ca motostivuitor la Fabrica de anvelope timp de 2 ani şi de aproximativ 3 ani îşi administrează propria afacere în sensul că comercializează anvelope second-hand direct de la locuinţa sa. Inculpatul este căsătorit şi are în întreţinere doi copii minori.
În raport de toate aceste stări, situaţii şi împrejurări s-a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate sub limita minimă prevăzută de lege, prin reţinerea circumstanţelor atenuate judiciare, prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., faţă de fiecare inculpat, pentru faptele comise sunt de natură a duce la reeducarea acestora.
Instanţa a reţinut faţă de fiecare dintre cei doi inculpaţi - B.I.I. şi P.M.C., circumstanţa atenuată judiciară, prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., constând în conduita bună a inculpaţilor înainte de săvârşirea infracţiunii demonstrată de lipsa antecedentelor penale şi de faptul că au o calificare profesională, având în întreţinere fiecare câte 2 copii minori.
Deşi pentru infracţiunea de contrabandă legea - Codul vamal - prevede obligatoriu şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, cum instanţa a aplicat fiecăruia dintre cei doi inculpaţi pedepse sub limita de 2 ani închisoare, faţă de dispoziţiile art. 65 alin. (3) C. pen. (care prevede obligatoriu cuantumul pedepsei principale de cel puţin 2 ani închisoare), nu s-a mai aplicat şi pedeapsă complementară pentru această infracţiune.
De asemenea, s-a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei prev. de art. 52 C. pen. poate fi atins şi prin aplicarea disp. art. 81 - 82 C. pen., în sensul suspendării condiţionate a executării pedepselor aplicate celor doi inculpaţi.
În ceea ce priveşte latura civilă, s-a reţinut că la termenul din 21 martie 2013, în Dosarul nr. 2693/101/2012, Autoritatea Naţională a Vămilor, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, a depus la dosar adresa din 28 septembrie 2012, prin care a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 109.475 RON (din care 16.991 RON taxe vamale, 65.585 RON accize şi 26.899 RON TVA) plus obligaţii de plată accesorii (dobânzi, majorări de întârziere, penalităţi, etc.) până la data achitării integrale a sumei datorate, stabilite conform prev. art. 119, 120 şi urm. din O.G. nr. 92/2003.
Deşi cei trei inculpaţi, prin apărătorii lor s-au apărat de maniera că odată ce ţigările de contrabandă au fost confiscate, datoria vamală s-ar fi stins, instanţa nu a împărtăşit această opinie.
Confiscarea bunurilor care au făcut obiectul infracţiunii s-a apreciat că nu echivalează cu stingerea datoriei vamale, născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul României şi implicit al Comunităţii Europene.
În acest sens au fost invocate dispoziţiile art. 4 pct. 13 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, dispoziţiile art. 224 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României,dispoziţiile art. 202 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar, Hotărârea Curţii Europene de Justiţie dată în cauza 24-58 din data de 01 iulie 1969 având ca părţi Comisia Comunităţii Europene împotriva Italiei, art. 1511,1512 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 131 lit. a) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, art. 2065 lit. b) din C. fisc. - Legea nr. 571/2003, art. 2066 şi 2067 lit. d) din C. fisc., art. 119 coroborat cu art. 120 şi art. 1201 C. proc. fisc.
S-a arătat, totodată, că prin hotărârea din 02 aprilie 2009, dată în cauza C-459 din 7 Curtea Europeană de Justiţie a statuat că: "pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu" şi că în prezenta cauză această cerinţă nu este îndeplinită de vreme ce ţigările de contrabandă au fost introduse în ţară prin trecerea ilegală a frontierei de către cetăţeanul sârb rămas neidentificat.
Având în vedere aceste dispoziţii legale şi practica Curţii Europene de Justiţie, precum şi calculul efectuat de partea civilă cf. adresei nr. 29411/2012, s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F., Autoritatea Naţională a Vămilor, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara şi au fost obligaţi în solidar, inculpaţii B.I.I., P.M.C. şi V.T. să achite părţii civile suma de 109.475 RON reprezentând taxe vamale, accize şi T.V.A., la care se adaugă majorări de întârziere, dobânzi şi penalităţi aferente până la data plăţii efective.
În baza art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. rap. la 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată fiecăruia dintre cei doi inculpaţi, reţinerea şi arestarea preventivă începând cu data de 01 martie 2012 până la 08 martie 2012.
În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea în favoarea statului, a unui număr de: 950 pachete cu ţigări marca P.M., 2200 pachete cu ţigări marca V. şi 6680 pachete cu ţigări marca F., depuse la STPF Mehedinţi, conform dovezii de primire din 01 martie 2012.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii P.M.C. şi V.T. solicitând admiterea apelurilor declarate, desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi pe fond, modificarea acesteia în sensul următoarelor critici:
- în mod greşit a fost condamnat inculpatul P.M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu există. În acest sens, s-a precizat că din probele administrate în cauză nu rezultă că între coinculpaţi a existat o înţelegere prealabilă săvârşirii faptei de contrabandă şi că deşi organele de urmărire penală au susţinut că la comiterea faptei au participat şase persoane, planşele foto efectuate în cauză contrazic această versiune.
- sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a arătat că în mod greşit prima instanţă i-a obligat la plata despăgubirilor civile în sumă de 109.475 RON, întrucât pachetele de ţigări nu erau destinate acestora, ei fiind simpli manipulanţi şi au fost ridicate de organele de poliţie. S-a precizat că partea civilă a solicitat o sumă mai mare decât valoarea bunurilor confiscate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, din oficiu în limitele conferite de lege şi în baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, Curtea a constatat că apelurile declarate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză, pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, a rezultat că în ziua de 29 februarie 2012 în jurul orei 19:00, inculpaţii P.M.C., V.T. şi B.I.I., împreună cu alte trei persoane care au rămas neidentificate, au descărcat dintr-o ambarcaţiune de provenienţă sârbească mai multe colete cu ţigări care purtau timbru fiscal cu inscripţia Republica Serbia.
Coletele au fost ascunse într-o grădină situată la aproximativ 40 de metri de malul fluviului Dunărea.
Deşi inculpatul P.M.C. a negat faptul că ar fi cunoscut conţinutul coletelor care au fost descărcate din ambarcaţiunea sârbească şi ascunse pe malul fluviului şi că între el şi ceilalţi participanţi la săvârşirea faptei ar fi existat o înţelegere prealabilă, din modul în care s-au comis faptele a rezultat că acesta a cunoscut conţinutul coletelor pe care le-a descărcat şi a intenţionat prin activitatea desfăşurată să se sustragă de la plata datoriei vamale prin introducerea în mod ilegal pe teritoriul României a unor ţigări purtând timbru fiscal cu inscripţia Republica Serbia.
În acest sens, instanţa a avut în vedere faptul că actele materiale desfăşurate de către cei trei inculpaţi au avut loc pe timp de noapte, într-o zonă în care nu există punct vamal şi dintr-o ambarcaţiune a cărei provenienţă a fost cunoscută de către aceştia.
În acest context, Curtea a apreciat că în cauză a fost săvârşită şi infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen. întrucât chiar dacă inculpaţii nu au executat acte materiale specifice asocierii, iniţierii sau aderării la o asociere constituită în vederea săvârşirii unei infracţiuni, prin ajutorul pe care l-au dat descărcând pachetele de ţigări din ambarcaţiunea sârbească au sprijinit o astfel de asociere.
Prin urmare, cum pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii menţionate este suficientă comiterea oricăreia dintre modalităţile enumerate mai sus, Curtea constată că este realizat conţinutul constitutiv al infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen. şi pe cale de consecinţă, în mod corect prima instanţă a dispus condamnarea inculpatului pentru această infracţiune.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, Curtea a apreciat, de asemenea, că în mod corect prima instanţă a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 109.475 RON, reprezentând taxe vamale, accize şi TVA, la care s-au adăugat majorări de întârziere, dobânzi şi penalităţi aferente până la data plăţii efective.
S-a reţinut că nu poate fi susţinută opinia conform căreia datoria vamală s-a stins prin confiscarea bunurilor introduse ilegal în ţară, opinie consacrată de interpretarea art. 233 parag. 1 lit. b) din Regulamentul nr. 2913/1992 al Consiliului de Instituire a Regimului Vamal care prevede că o datorie vamală se stinge "în cazul în care mărfurile pentru care a luat naştere o datorie vamală în conformitate cu art. 202 sunt puse sub sechestru la introducerea lor neregulată şi confiscate simultan sau ulterior". Cu privire la această prevedere comunitară, instanţa de apel a reţinut că prin hotărârea pronunţată la data de 2 aprilie 2009 în cauza C-459/2007 (Veli Elshan contra Hauptzollamt Linz), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că pentru a determina stingerea datoriei vamale punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al comunităţii trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu.
Prin urmare, câtă vreme ţigările au fost introduse în România prin trecerea ilegală a frontierei de stat, datoria vamală nu se stinge prin confiscarea acestora.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., apelurile declarate de inculpaţii P.M.C. şi V.T., au fost respinse ca nefondate, iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., fiecare dintre inculpaţi a fost obligat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 300 RON reprezentând onorariu apărător din oficiu şi a fost avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii, inculpaţii P.M.C. şi V.T. au declarat recursul în termen legal, criticând-o pentru nelegalitate atât în latura penală cât şi în cea civilă primul, iar inculpatul V.T., doar în latura civilă, faţă de împrejurarea că latura penală a cauzei cu privire la acest inculpat este definitivă.
- Inculpatul P.M.C. a criticat decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. şi a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru ambele fapte pentru care a fost condamnat. S-a apreciat că pentru ambele fapte lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunilor, şi anume intenţia.
În privinţa infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., s-a apreciat că din probele administrate nu a rezultat că între inculpaţi a existat o înţelegere prealabilă săvârşirii infracţiunii şi deşi organele de urmărire penală au susţinut că au fost şase persoane prezente, planşele foto infirmă această versiune.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, s-a arătat că în mod greşit au fost obligaţi recurenţii la plata sumei de 109.475 RON, deoarece pachetele de ţigări nu erau destinate lor, ei erau simpli manipulanţi şi au fost ridicate de organele de poliţie. S-a mai arătat că partea civilă a solicitat o sumă de bani mai mare decât valoarea bunurilor confiscate.
În privinţa infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) din Legea 86/2006 combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a menţionat că recurentul nu a făcut altceva decât să descarce ţigări dintr-o barcă, le-a manipulat în schimbul sumei de 100 RON, neexistând intenţia de a face contrabandă sau de ajuta la săvârşirea ei.
- Apărătorul inculpatului a opinat că art. 8 din Legea nr. 39/2003 a fost abrogat şi nu se regăseşte în prevederile art. 367 C. pen.
- Apărătorul inculpatului V.T., a solicitat admiterea recursului şi exonerarea inculpatului de la plată în solidar a sumei de 109.475 RON, apreciind că datoria vamală s-a stins prin confiscare fiind aplicabil Regulamentul nr. 2913/1992 al Consiliului de Instituire a Regimului Vamal, art. 233, parag. 1 lit. b), latura civilă fiind stinsă, chiar dacă este vorba de săvârşirea unei infracţiuni.
Examinând recursurile declarate de inculpaţi, Înalta Curte constată că recursul inculpatului P.M.C. este fondat, însă doar sub aspectul aplicării art. 5 C. pen., iar recursul inculpatului V.T., este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs. În consecinţă, instanţa urmează să analizeze cazurile de casare în conformitate cu normele Codului de procedură penală anterior, respectiv art. 3859 C. proc. pen. anterior.
Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.
Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12. C. proc. pen., când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni sau când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 334 - 337.
În ceea ce priveşte criticile comune vizând aspectul laturii civile a cauzei, Înalta Curte îşi însuşeşte în totalitate motivările instanţelor de fond şi apel, reţinând că instanţele au apreciat în mod corect atât cuantumul prejudiciului, cât şi împrejurarea că în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu cele stabilite conform RIL nr. 17/2013, taxele sunt datorate în considerarea bunurilor respective, iar nu în considerarea încadrării juridice, prin urmare erau toate datorate statului şi soluţionarea acţiunii civile s-a făcut în mod legal.
Astfel, cu privire la critica inculpatului vizând lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii pentru care a fost cercetat, se constată că nu este susţinută, întrucât în mod corect instanţa de fond şi instanţa de apel au reţinut că faptele săvârşite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită.
În acest sens Legea nr. 2/2013 a înlăturat, odată cu abrogarea art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. anterior, posibilitatea instanţei de recurs de a reaprecia faptele.
Orice reformare a hotărârii pronunţate în apel este în consecinţă strict legată de aplicarea legii.
Or, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi care au fost detaliat relatate anterior, se constată că fapta inculpaţilor B.I.I. şi P.M.C. de a accepta ca în schimbul unor sume de câte 100 RON să descarce ţigări de contrabandă, pe malul românesc, dintr-o barcă (condusă de un cetăţean sârb, neidentificat încă) ce venea din Republica Serbia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup pentru săvârşire de infracţiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen.
De asemenea se constată că faptele celor doi inculpaţi de a ajuta pe cetăţeanul sârb să introducă în ţară, prin orice mijloace, ţigări cu timbru fiscal de Serbia, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, constituie infracţiunea de complicitate la contrabandă, faptă prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal.
În ceea ce priveşte aplicarea legii mai favorabile, Înalta Curte constată că este în prezenţa situaţiei prevăzute de art. 5 C. pen. şi anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.
Analizând recursul declarat în cauză. Înalta Curte va retine că în examinarea legii incidente cu privire la acuzaţia formulată faţă de recurentul inculpat P.M.C., urmează să analizeze:
1. Influenţa modificărilor legislative cu privire la limitele maxime de pedeapsă din legile succesive şi consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi la data judecării recursului, cu precizarea că se va avea în vedere caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţele de individualizare în raport de încadrarea juridică dată faptei.
2. Influenţa modificărilor legislative cu privire la limitele maxime de pedeapsă din legile succesive şi consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi la data judecării recursului.
Pentru a compara cele două legi Înalta Curte va analiza consecinţele faptei în legea în vigoare la data săvârşirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu şi sancţiunile ce decurg din incriminare) şi consecinţele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi.
Aplicarea legii penale mai favorabile în raport de instituţiile care funcţionează autonom a fost discutată în doctrină şi practică încă din anul 1936.
Vintilă Dongoroz în Codul penal adnotat din 1936 arăta că "aplicarea legii mai blânde exclude implicit legea mai severă. Nu este deci îngăduit a se îmbina dispoziţiunile unei legi cu ale celeilalte pentru a se obţine un rezultat mai favorabil, fiindcă aceasta ar însemna crearea pe cale de aplicaţiune a unei a treia lege (lex tertia) ceea ce nu este admis. Odată însă fapta stabilită şi pedeapsa fixată conform uneia din legi se poate recurge la instituţiunile cari funcţionează independent din cealaltă lege, dacă ele sunt mai favorabile infractorului". Aceeaşi idee este regăsită şi în Codul penal comentat şi adnotat - 1969, T. Vasiliu, D. Pavel, etc. şi este dezvoltată de doctrină - George Antoniu, Costică Bulai în Practica judiciară penală, paginile 32 - 41, Constantin Mitrache în Explicaţii preliminare ale noului C. pen., pag. 76 parag. 1, pag. 77).
Aplicarea legii penale mai favorabile în cadrul fiecărei instituţii autonome nu contravine principiului legalităţii, nu este creată o lex tertia.
Lex tertia apare atunci când sunt preluate condiţiile de existenţă ale unei instituţii dintr-o lege, iar efectele aceleiaşi instituţii sunt preluate dintr-o altă lege.
Lex tertia presupune combinarea dispoziţiilor de favoare în cadrul aceleiaşi instituţii juridice din legi diferite.
Prin lex tertia se au în vedere acele situaţii prin care condiţiile unui fapt juridic sunt separate de efectele aceluiaşi fapt juridic, nu şi aplicarea unor legi diferite cu privire la instituţii juridice diferite (fapte juridice diferite), dar în mod unitar cu privire la condiţiile de existenţă ale unei instituţii (faptul juridic) şi efectele acelei instituţii (faptul juridic).
Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care sunt acuzaţi.
Examinarea încadrării juridice data faptei ca urmare a situaţiei tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât şi ca situaţie premisă pentru a face analiza în concret a consecinţelor cu privire la sancţiune.
Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare şi pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeaşi unitate împiedică şi combinarea dispoziţiilor de favoare privitoare la circumstanţe agravante şi atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabileşte incriminarea şi se individualizează sancţiunea penală. Pentru a compara cele două legi instanţa trebuie să analizeze consecinţele faptei în legea în vigoare la data săvârşirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu şi sancţiunile ce decurg din incriminare) şi consecinţele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancţionată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă şi cum anume este încadrată juridic acuzaţia în legea nouă.
În ceea ce priveşte efectele dezincriminării infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prevăzută art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, instanţa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior va achita pe inculpat pentru săvârşirea acestei fapte, întrucât fapta este dezincriminată, însă având în vedere circumstanţele comiterii acesteia, se va valorifica această infracţiunea, prin reţinerea circumstanţelor agravante prev. de dispoziţiile art. 77 lit. a) C. pen., potrivit cărora, "următoarele împrejurări constituie circumstanţe agravante: a) săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.
Astfel, se va menţine pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. anterior şi se va reţine şi aplicarea art 77 lit. a) C. pen.
Legea veche îi este mai favorabilă inculpatului cu privire la această infracţiune faţă de împrejurarea că s-au reţinut circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. anterior, iar în noua reglementare, respectiv în art. 75 alin. (2) din noul C. pen. se observă că acest text nu a menţionat ca circumstanţă atenuantă judiciară nici conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii şi nici atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii.
Totodată şi cu privire la suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpatului, analizând comparativ dispoziţiile corespondente din legile penale succesive, se poate conchide că, de asemenea, Codul penal din 1969 este legea mai blândă, deoarece nu prevede obligaţia prestării unei munci în folosul comunităţii cu referire la pedeapsa principală, iar cu privire suspendarea pedepsei accesorii, de asemenea legea veche este mai favorabilă întrucât, pe lângă suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale, prevede şi suspendarea pedepsei accesorii pe durata unui termen calculat potrivit art. 83 C. pen. anterior, dispoziţie care în noul C. pen. nu se mai regăseşte, termen care va fi redus în raport de cuantumul pedeapsei aplicată prin prezenta.
Schimbarea încadrării juridice se va dispune conform art. 334 C. proc. pen. anterior având în vedere prevederile art. 12 alin. (1) teza finală Legea nr. 255/2013 potrivit cărora se aplică dispoziţiile legii vechi.
Ca urmare a stabilirii legii vechi ca lege mai favorabilă cu privire la infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. anterior şi se va reţine şi aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.
Faţă de aceste considerente se va admite recursul declarat de inculpatul P.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 325 din 29 octombrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Se va casa în parte, atât decizia recurată cât şi Sentinţa penală nr. 56 din 12 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.M.C. şi numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile şi rejudecând în aceste limite:
Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare, în pedepsele componente de câte 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen. anterior, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior în cond. art. 71 C. pen. anterior şi cea de 1 an şi 4 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. anterior, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior în cond. art. 71 C. pen. anterior, care vor fi repuse în individualitatea lor.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior, va achita pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prevăzută art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, întrucât fapta este dezincriminată.
Se va menţine pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. anterior şi se va reţine şi aplicarea art 77 lit. a) C. pen.
Se va menţine pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior în condiţiile art. 71 C. pen.
Se va reduce termenul de încercare de la 3 ani şi 6 luni la 3 ani şi 4 luni.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor care nu contravin prezentei decizii.
II. Se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V.T. împotriva aceleiaşi decizii.
Va obliga recurentul inculpat V.T. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de inculpatul P.M.C., vor rămâne în sarcina statului, iar suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
I. Admite recursul declarat de inculpatul P.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 325 din 29 octombrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează în parte, atât decizia recurată cât şi Sentinţa penală nr. 56 din 12 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.M.C. şi numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile şi rejudecând în aceste limite:
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare, în pedepsele componente de câte 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen. anterior, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior în cond. art. 71 C. pen. anterior şi cea de 1 an şi 4 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. anterior, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior în cond. art. 71 C. pen. anterior, pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior, achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prevăzută art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, întrucât fapta este dezincriminată.
Menţine pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. anterior şi reţine şi aplicarea art 77 lit. a) C. pen.
Menţine pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior în condiţiile art. 71 C. pen.
Reduce termenul de încercare de la 3 ani şi 6 luni la 3 ani şi 4 luni.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor care nu contravin prezentei decizii.
II. Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V.T. împotriva aceleiaşi decizii.
Obligă recurentul inculpat V.T. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de inculpatul P.M.C., rămân în sarcina statului, iar suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 07 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1556/2014. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1559/2014. Penal → |
|---|
