ICCJ. Decizia nr. 1559/2014. Penal

Decizii penale ICCJ 2014

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1559/2014

Dosar nr. 1530/1/2014

Şedinţa publică din 07 mai 2014

Asupra recursului de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 558 din 06 decembrie 2011 a Tribunalului Iaşi s-au dispus următoarele:

1. În temeiul dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, după cum urmează:

- pentru inculpata M.C. - din infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane", "trafic de minori" şi "proxenetism", prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 329 alin. (1), (3) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul M.I. - din infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane" şi "trafic de minori", prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul M.M. - din infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane", "trafic de minori" şi "proxenetism", prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu art. 13 C. pen., art. 323 alin. (1), (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu art. 13 C. pen. şi art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpata S.I. - din infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane", "trafic de minori" şi "proxenetism", prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 329 alin. (1), (3) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1), (3) C. pen., toate cu aplicarea art. 13 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpata A.E. - din infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane" şi "trafic de minori", prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen., cu 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpata F.M. - din infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane" şi "trafic de minori", prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen., cu 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul T.A. - din infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane" şi "trafic de minori", prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 40 alin. (1) C. pen., art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu art. 13 C. pen. şi cu art. 40 alin. (1) C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul C.G.D. - din infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane" şi "trafic de minori", prev. de art. 7 cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., cu art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

II. Condamnă pe inculpata M.C. (fosta "V.", fiica lui D. şi I., născut în mun. Iaşi, jud. Iaşi, cetăţean român, studii 10 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, căsătorită, domiciliată în mun. Iaşi, str. A., jud. Iaşi, cu reşedinţa în sat Curagău, com. Comarna, jud. Iaşi, necunoscută cu antecedente penale), la următoarele pedepse:

- 7 (şapte) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen.;

- 8 (opt) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen.;

- 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., inculpata M.C. va executa pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatei M.C. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpata M.C. de 8 (opt) ani închisoare, scade durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

Menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpata M.C. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

III. Condamnă pe inculpatul M.I. (zis "C.", fiul lui I. şi C., născut în mun. Iaşi, jud. Iaşi, cetăţean român, studii 7 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, domiciliat în mun. Iaşi, str. A., jud. Iaşi, necunoscut cu antecedente penale), la următoarele pedepse:

- 6 (şase) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen.;

- 7 (şapte) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.;

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul M.I., va executa pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului M.I. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpatul M.I., de 7 (şapte) ani închisoare scade durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

Menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpatul M.I. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

IV. Condamnă pe inculpatul M.M. (fost "S.", fiul lui I. şi C., născut în mun. Iaşi, jud. Iaşi, cetăţean român, studii 6 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, domiciliat în mun. Iaşi, str. A., jud. Iaşi, necunoscut cu antecedente penale), la următoarele pedepse:

- 6 (şase) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în formă continuată prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.;

- 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 13 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul M.M., va executa pedeapsa de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului M.M., drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpatul M.M. de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare scade durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

Menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpatul M.M. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

V. Condamnă pe inculpata S.I. (fosta "V.", fiica lui D. şi I., născut în mun. Iaşi, jud. Iaşi, cetăţean român, studii medii, fără ocupaţie, fără loc de muncă, căsătorită, domiciliată în mun. Iaşi, str. S., jud. Iaşi, la următoarele pedepse:

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., inculpata S.I., va executa pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatei S.I., drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpata S.I. de 7 (şapte) ani închisoare, scade durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

Menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpata S.I. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

VI. Condamnă pe inculpata A.E. (fosta "M.", fiica lui D. şi E., născută în mun. Iaşi, jud. Iaşi, cetăţean român, studii medii, fără ocupaţie, fără loc de muncă, căsătorită, domiciliată în mun. Iaşi, str. A., jud. Iaşi, cu reşedinţa în mun. Iaşi, str. A., necunoscută cu antecedente penale), la următoarele pedepse:

- 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., inculpata A.E. va executa pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatei A.E., drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpata A.E., de 7 (şapte) ani închisoare, scade durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

Menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpata A.E. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

VII. Condamnă pe inculpata F.M. (fosta "F.C.", fiica lui G. şi R., născut la 04 noiembrie 1966 în mun. Iaşi, jud. Iaşi, cetăţean român, studii 10 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, divorţată, domiciliată în mun. Iaşi, str. A., jud. Iaşi, necunoscută cu antecedente penale), la următoarele pedepse:

- 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen.;

- 7 (şapte) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.;

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., inculpata F.M. va executa pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatei F.M. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpata F.M., de 7 (şapte) ani închisoare, scade durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

Menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpata F.M. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

VIII. Condamnă pe inculpatul T.A. (zis "S.", fost "M.", "F.C.", fiul lui N. (I.) şi R. (M.), născut la 27 ianuarie 1986 în mun. Iaşi, jud. Iaşi, cetăţean român, studii 6 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorit, domiciliat în mun. Iaşi, str. C., jud. Iaşi, cunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

Constată că prima şi a treia faptă dedusă judecăţii au fost săvârşite în termenul de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 (unu) an şi 5 (cinci) luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 5260 din 13 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la 25 noiembrie 2001.

În baza art. 83 C. pen. revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 (unu) an şi 5 (cinci) luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 5260 din 13 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la 25 noiembrie 2001.

Dispune executarea pedepsei anterioare de 1 (unu) an şi 5 (cinci) luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 5260 din 13 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la 25 noiembrie 2001, alăturat pedepsei de 6 (şase) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., aplicată prin prezenta sentinţa, pentru prima faptă dedusă judecăţii, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

Dispune executarea pedepsei anterioare de 1 (unu) an şi 5 (cinci) luni închisoare, aplicata inculpatului prin Sentinţa penală nr. 5260 din 13 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la 25 noiembrie 2001, alăturat pedepsei de 4 (patru) ani închisoare, aplicată prin prezenta sentinţă, pentru a treia faptă dedusă judecăţii, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani şi 5 (cinci) luni închisoare.

Contopeşte pedepsele rezultante anterioare de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi respectiv 5 (cinci) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi dispune executarea pedepsei rezultante de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., contopeşte pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., aplicată prin prezenta sentinţă pentru a două faptă dedusă judecăţii, cu pedeapsa rezultantă anterioară de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., urmând ca inculpatul T.A. să execute pedeapsa unică rezultantă de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului T.A., drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpatul T.A., de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare scade durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

Menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpatul T.A. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

IX. Condamnă pe inculpatul C.G.D. (fiul lui G. şi L., născut în mun. Vaslui. jud. Vaslui, cetăţean român, studii superioare, necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, domiciliat în mun. Iaşi, str. M., jud. Iaşi, necunoscut cu antecedente penale), la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 C. pen.;

- 7 (şapte) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în forma continuată prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen.;

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul C.G.D. va executa pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului C.G.D., drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpatul C.G.D., de 7 (şapte) ani închisoare, scade durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 18 ianuarie 2006.

X. În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii M.C., S.I. şi M.M., sumele de 300.000 lei şi 113.000 euro sau echivalentul său în lei, respectiv câte 100.000 lei şi câte 27.666 euro, de la fiecare inculpat, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, sume obţinute prin exploatarea sexuală a părţii vătămate R.A.M.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpatele M.C., S.I. şi A.E. suma de 325.000 de euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate C.C.E., câte 108.333 euro de la fiecare inculpată.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii M.C. şi M.M. suma de 3.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate D.M., câte 1.500 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii M.C., M.M. şi M.I. suma de 40.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate Z.M., câte 13.333 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpata M.C., suma de 12.500 de euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate G.G. după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate. vătămate M.A., câte 17.250 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii M.C., M.M., M.I. şi A.E. suma de 57.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate B.F.L., câte 14250 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii M.C., M.I. şi A.E. suma de 28.500 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate B. (G.) M., câte 9.500 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii M.C., S.I. şi M.M. suma de 28.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a numitei B.M., câte 9.333 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii S.I. şi M.M. suma de 20.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate I.I.O., câte 10.000 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpatul M.I. suma de 27.500 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a numitei A.M.M.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii F.M. şi T.A. suma de 700 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate A.(P.)O., câte 350 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii F.M., T.A. şi C.G.D. suma de 55.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate N.A.V., câte 18.333 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpaţii F.M. şi T.A. suma de 10.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a numitei I. (A.) G., câte 5.000 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. b), e), alin. (4), (5) C. pen. confiscă sumele de 23.550 euro şi 10 franci elveţieni de la inculpata M.C. şi 1.244.000.000 lei de la inculpata S.I., provenind din vânzarea imobilelor în care au fost cazate victimele şi din săvârşirea infracţiunilor.

XI. Ia act că părţile vătămate şi martorii B.C.V., T.P., U.A.M., M.A., B.M., C.L.A., I.(A.)G., B.F.L., A.M.M. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.

XII. În baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi următoarele C. civ. respinge ca nefondate acţiunile civile formulate de părţile vătămate Z.M., D.M., G.G., B.(G.)M., R.A.M., I.I.O., N.A.V.

În baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi următoarele C. civ. admite acţiunea civilă formulată de partea vătămată A.(P.)O. şi obligă în solidar pe inculpaţii F.M. şi T.A. la plata sumei de 500 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, cu titlul de despăgubiri civile, daune morale.

În baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi următoarele C. civ. admite în parte acţiunea civilă formulată de partea vătămată C.C.E. şi obligă în solidar pe inculpaţii M.C., S.I. şi A.E. la plata sumei de 5.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, cu titlul de despăgubiri civile, daune morale.

Respinge, ca nefondate, restul pretenţiilor civile ale părţii vătămate C.C.E.

XIII. În temeiul dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen. instituie sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, în vederea aducerii la îndeplinire a confiscărilor şi a reparării pagubei produse prin infracţiuni, până la concurenţa sumelor confiscate în privinţa fiecăruia dintre inculpaţi şi a sumelor la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii cu titlu de despăgubiri civile, daune morale.

XIV. În temeiul dispoziţiilor art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. obligă inculpaţii M.C., M.I., M.M., S.I., A.E., F.M., T.A. şi C.G.D. la plata sumei de 32.000 lei către stat, câte 4.000 lei fiecare inculpat, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat în ambele faze ale procesului penal, în aceasta fiind incluse şi onorariile apărătorilor din oficiu, avansate iniţial din fondurile speciale ale Ministerului de Justiţie către Baroul Iaşi."

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul emis la data de 16 ianuarie 2007 (după o primă sesizare, urmată de restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare), în Dosarul penal nr. 191D/P/2005 emis de D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Iaşi, şi înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. 266/99/2007, s-au dispus următoarele:

I. Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. M.C., fiica lui D. şi I., născută la data de 31 august 1967, în mun. Iaşi, domiciliată în mun. Iaşi, str. A. pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 329 alin. (1), (3) din C. pen. (infracţiune săvârşită faţă de minora R.A.M.), toate cu art. 33 lit. a) C. pen.

2. M.I., fiul lui I. şi C., născut în mun. Iaşi, domiciliat în mun. Iaşi, str. A., pentru săvârşirea infr. de asociere la o grupare organizată, trafic de persoane, trafic de minori, prev. de art. 7 din legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a), din Legea nr. 678/2001, cu 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen, toate cu art. 33 lit. a) C. pen.

3. M.M., fiul lui I. şi C., născut în mun. Iaşi, domiciliat în mun. Iaşi, str. A., cercetat pentru săvârşirea infr. de asociere la o grupare organizată, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen, art. 329 alin. (1), (3) din C. pen., cu art. 13 C. pen., art. 323 alin. (1), (2) C. pen, toate cu art. 33 lit. a) C. pen.

4. S.I., fiica lui D. şi I., născută în mun. Iaşi, domiciliată în mun. Iaşi, str. S., cercetat pentru săvârşirea infr. de iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 329 alin. (1), (3) din C. pen., toate cu art. 33 lit. a) C. pen.

5. A.E., fiica lui D. şi E., născută în mun. Iaşi, domiciliată în mun. Iaşi, str. A., cercetat pentru săvârşirea infr. de: asociere la o grupare organizată, trafic de persoane, trafic de minori, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu art. 33 lit. a) C. pen.

6. F.M., fiica lui G. şi R., născută în mun. Iaşi, domiciliată în mun. Iaşi, str. A, cercetată pentru săvârşirea infr. de: asociere la o grupare organizată, trafic de persoane, trafic de minori, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu art. 33 lit. a) C. pen.

7. T.A., fiul lui natural şi R., născut în mun. Iaşi, domiciliat în mun. Iaşi, str. C., cercetat pentru săvârşirea infr. de asociere la o grupare organizată, trafic de persoane, trafic de minori, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu art. 33 lit. a) C. pen.

8. C.G.D., fiul lui G. şi L., născut în mun. Vaslui, jud. Vaslui, domiciliat în mun. Iaşi, str. M., cercetat pentru săvârşirea infr. de asociere la o grupare organizată, trafic de persoane, trafic de minori, prev. de art. 7, cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu art. 33 lit. a) C. pen.

II. Disjungerea cauzei cu privire:

- la G.I.C., H.F., T.I., F.C., P.C., P.C.M., G.E., M.I., S.C., T.S.D., T.R. ş.a. sub aspectul săvârşirea infr. prev. de art. 12, 13 din Legea nr. 678/2001 şi art 7 din Legea nr. 39/2003;

- la infracţiunile de spălare de bani pentru care s-a efectuat urmărirea penală;

- la activitatea infracţională desfăşurată de membrii grupării anterior anului 2003 conturata prin actele efectuate în cauza;

- la activitatea infracţională desfăşurată de membrii grupării în legătură cu exploatarea sexuală şi proxenetismul consumate pe teritoriul Poloniei.

- la activitatea infracţională desfăşurată de membrii grupării în legătura cu exploatarea sexuală şi proxenetismul desfăşurate pe teritoriul României în perioada 2003 - 2005.

Pentru a dispune astfel, Direcţia de Investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism - Serviciul Teritorial Iaşi a reţinut, în esenţă, următoarele:

Inculpaţii M.C., M.M., M.I., S.I., A.E., F.M., T.A. şi alţii au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, grupare în cadrul căreia atribuţiile de racolare, găzduire, obţinerea documentelor de identitate în scopul călătoriilor în străinătate, transport, asigurare cazare, supraveghere, încasare a sumelor de bani de la tinerele care practicau prostituţia şi expediere a acestora în ţară, au fost stabilite şi îndeplinite coordonat de fiecare dintre membri în raport de conjuncturile concrete, activitate desfăşurată în perioada 2003 - 2005.

Grupul infracţional organizat, în cauză, are practic două componente (tulpini) majore, una articulată în jurul inculpatelor M.C. şi S.I. care ocupa poziţii autoritare, iniţiază şi coordonează acţiunile celorlalţi membri, la care adera M.M., M.I., A.E. şi alte persoane cu privire la care cercetările vor continua, pe de o parte şi respectiv, o componentă articulată în jurul inculpatei F.M. căreia i se subordonează fiul ei T.A. şi C.G.D. precum şi alte persoane care aderă sau sprijină acţiunile infracţionale ale acestora persoane faţă de care, de asemenea cercetările vor continua.

Cele două componente se întrepătrund în acţiunile infracţionale, îşi asigură sprijin reciproc în supravegherea victimelor, transportul şi cazarea acestora, schimbă informaţii legate de activitatea desfăşurată în comun practic, dar de pe urma căreia dobândesc separat câştiguri, în funcţie de persoana principală care are autoritate asupra victimelor traficului şi în folosul căreia aceasta se prostituează.

De asemenea s-a reţinut că inculpaţii M.C., S.I. şi A.E., în luna septembrie 1999 au racolat-o pe strada în Municipiul Iaşi pe minora R.A.M., în vârsta de 13 ani care a fost găzduită ulterior în apartamentul inculpatei M.C., a fost dezvirginată de inculpatul M.M. după care timp de 4 luni a fost determinată să practice prostituţia, la stradă, în zona Străpungerii Silvestru în Municipiul Iaşi împreună în folosul acestora.

Totodată, inculpata M.C. a participat în modalităţile descrise în partea expozitivă a rechizitoriului, la exploatarea sexuală a unui număr de 9 victime, respectiv R.A.M. (minoră), C.C., D.M. (minoră), Z.M. (minoră), G.G., M.A. (minoră), B.F.L., G.M. (B.), B.M. în perioada 2003 - 2005, activitatea de prostituţie a persoanelor traficate desfăşurându-se în oraşul Roma, Italia.

Inculpata S.I. a participat în modalităţile descrise mai sus la exploatarea sexuală a unui număr de 4 victime, respectiv R.A.M. (minoră), C.C., I.I.O. (minoră) şi B.M. în perioada 2003 - 2005, activitatea de prostituţie a persoanelor traficate desfăşurându-se în oraşul Roma, Italia.

Inculpatul M.M. a participat în modalităţile descrise mai sus la exploatarea sexuală a unui număr de 7 victime, respectiv R.A.M. (minoră), D.M. (minoră), Z.M. (minoră), I.I.O. (minoră), M.A. (minoră), B.F.L. şi B.M. în perioada 2003 - 2005, activitatea de prostituţie a persoanelor traficate desfăşurându-se în oraşul Roma, Italia. Inculpatul M.I. a participat în modalităţile descrise mai sus la exploatarea sexuală a unui număr de 4 victime, respectiv Z.M. (minoră), B.F.L., B.M. şi A.M.M. în perioada 2003 - 2005, activitatea de prostituţie a persoanelor traficate desfăşurându-se în oraşul Roma, Italia.

Inculpata A.E. a participat în modalităţile descrise mai sus la exploatarea sexuală a unui număr de 4 victime, respectiv C.C., B.C.V., B.F.L. şi B.M. în perioada 2003 - 2005, activitatea de prostituţie a persoanelor traficate desfăşurându-se în oraşul Roma, Italia.

Inculpata F.M. a participat în modalităţile descrise mai sus la exploatarea sexuală a unui număr de 6 victime respectiv B.C., A.O., N.A.V. (minoră), T.P. (minoră), U.A.M. (minoră), I. (fosta A.) G. în perioada 2003 - 2005, activitatea de prostituţie a persoanelor traficate desfăşurându-se în oraşul Roma, Italia.

Inculpatul T.A. a participat în modalităţile descrise mai sus la exploatarea sexuală a unui număr de 5 victime, respectiv A.O., N.A.V., T.P., C.L.A., I. (fosta A.) G. în perioada 2003 - 2005, activitatea de prostituţie a persoanelor traficate desfăşurându-se în oraşul Roma, Italia.

Inculpatul C.G.D. a participat în modalităţile descrise mai sus la exploatarea sexuală a unui număr de 3 victime, respectiv N.A.V., T.P. (minoră) şi U.A.M. (minoră) în perioada 2003 - 2005, activitatea de prostituţie a persoanelor traficate desfăşurându-se în oraşul Roma, Italia.

Cu privire la soluţia disjungerii, procurorul a reţinut că raţiunea principală a disjungerilor constă, potrivit actului de sesizare, în necesitatea completării urmăririi penale cu privire la toate aspectele infracţionale desprinse din actele efectuate, activitate ce reclamă o mai lungă desfăşurare în timp decât cele 180 de zile în care, în faza de urmărire penală instrumentarea dosarului se poate realiza cu inculpaţii în stare de arest preventiv. Or, potrivit aprecierii procurorului, instrumentarea dosarului în continuare trebuie realizată cu inculpaţii în stare de arest preventiv având în vedere şi repetatele încercări ale acestora de a determina şi influenţa declaraţiile persoanelor audiate în cauză.

Poziţia procesuală a inculpaţilor:

În cursul urmăririi penale, cu excepţia inculpatului C.G., inculpaţii nu au dorit să dea niciun fel de declaraţii în cauză. Inculpatul C.G. a avut o poziţie sinceră în cursul urmăririi penale, a colaborat cu organele de urmărire penală.

În cursul judecaţii, la termenul de judecată din data de 07 februarie 2008, inculpaţii M.I., A.E., M.M., T.A., M.C., F.M. şi S.I. au declarat că se folosesc de dreptul la tăcere prev. de art. 70 alin. (2) C. proc. pen.

Inculpatul C.G.D. a arătat că este de acord să dea declaraţie, fiind audiat la termenul de judecată din data de 22 ianuarie 2009.

Sub aspect procedural, instanţa reţine că inculpaţii au încercat de foarte multe ori să tergiverseze soluţionarea cauzei penale de faţă, prin formularea unor cereri repetate pentru asigurarea apărării, prin rezervarea dreptului de a-şi propune probe cunoscute la termene ulterioare. Or, o astfel de conduită, în condiţiile în care pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii nu au dorit să-şi precizeze poziţia faţă de acuzaţiile aduse prin actul de sesizare, nu poate fi interpretată decât ca o tendenţioasă modalitate de tergiversare a soluţionării cauzei.

Enumerarea probelor administrate în cursul procesului penal:

În cursul urmăririi penale au fost audiate persoanele vătămate şi martorii indicaţi în actul de sesizare, s-au întocmit note de redare a înregistrărilor convorbirilor telefonice certificate de instanţa (care relevă atât zona de preocupări a inculpaţilor, cât şi relaţiile dintre ei, metodele folosite pentru exploatarea victimelor, pentru coordonarea acţiunilor lor, pentru racolarea de noi victime şi pentru asigurarea folosului infracţiunilor), au fost ataşate la dosar procesele-verbale întocmite de organele de poliţie judiciară cu privire la intrările-ieşirile din România (tranzitul la frontieră) a inculpaţilor şi a victimelor acestora, procesele-verbale întocmite cu ocazia recunoaşterilor după fotografii realizate de persoanele vătămate, înscrisurile ridicate de la autorităţile de stat cu privire la documentele de identitate şi călătorie ale persoanelor şi a fost audiat inculpatul C.G.D., mijloacele de probă aflându-se la dosarul cauzei.

De asemenea, în cursul judecaţii au fost audiaţi inculpatul C.G.D. precum şi martorul B.M., partea vătămată N.A.V., partea vătămată R.A.M., partea vătămată Z.M., partea vătămată B.M., martora A.V., partea vătămată P.O., partea vătămată T.P., martora I. (fosta A.) G., partea vătămată C.C.E., martorul L.V., martora D.M. şi martora S.C.

În exercitarea dreptului la apărare, inculpaţii au solicitat administrarea probelor testimoniale şi cu înscrisuri.

Instanţa, deliberând asupra cererilor formulate, le-a încuviinţat, considerând probele pertinente, concludente şi utile pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

Analiza probelor şi a elementelor de fapt, prin prisma situaţiei de fapt reţinute:

Instanţa, analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti,a reţinut, în fapt, următoarele:

a) Precizări de ordin general:

Inculpaţii sunt locuitori ai municipiilor Iaşi şi Vaslui, unii dintre ei fiind în relaţii de rudenie.

Aceştia s-au dovedit activi în zona infracţională supravegheată de organele judiciare, care au plecat iniţial de la informaţii dobândite prin activităţi specifice, continuând apoi cu interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpata M.C., persoana suspectată a fi una dintre figurile centrale ale faptelor de proxenetism şi trafic de persoane monitorizate.

Încă din cursul anului 2003, inculpaţii s-au constituit într-o grupare care s-a ocupat cu racolarea prin fraudă de tinere, minore şi majore, care au fost transportate de membrii grupării şi de afiliaţi ai acestora în oraşul Roma şi au fost obligate să practice prostituţia în folosul grupării pe strada Via Salaria.

Inculpaţii au obţinut importante câştiguri din săvârşirea acestor infracţiuni sume cu care au fost achiziţionate mai multe imobile.

Sub aparenţa unor activităţi licite promise victimelor, inculpaţii au desfăşurat de fapt o largă activitate de trafic de persoane.

Fetelor li se promitea protecţie şi li se inocula ideea plecării în străinătate; uneori, victimelor li se crea temerea privind consecinţele unei atitudini de refuz faţă de cererile lor sau li se inducea prin violenţă ideea că nu este bine să li se opună.

Fiecare dintre inculpaţi urmărea să exploateze cât mai multe tinere, fără a împărţi veniturile cu acestea, însă colaborarea lor, ajutorul reciproc condiţiona succesul transportării, cazării, supravegherii tinerelor în vederea realizării scopului comun - obţinerea de venituri din practicarea prostituţiei de către tinere nevoiaşe şi lipsite de instruire şi ajutor, fără vreo consecinţă negativă pentru inculpaţi.

Sub acest aspect, din derularea evenimentelor în ceea ce priveşte transformarea fiecărei victime într-un obiect, aducerea ei la stare de aservire şi dependenţă faţă de inculpaţi, rezultă modalitatea comună de operare şi faptul că inculpaţii au acţionat în mod organizat, având fiecare atribuţii specifice fără de care succesul întregii activităţi infracţionale nu putea fi realizat.

De cele mai multe ori, inculpaţii, se deplasau în diverse localităţi din Moldova sau atrăgeau victimele în mun. Iaşi, prin intermediul unor persoane de legătura, faţă de care cercetările continuă, în cauza disjunsă, identificau tinere despre care se ştia că ar dori să plece în străinătate la muncă, care nu aveau cunoştinţe despre modul de călătorie transfrontalieră, care aveau situaţii financiare precare, nu aveau educaţie, proveneau din familii numeroase şi cu mari dificultăţi financiare, uşor de manipulat şi convins numai prin perspectiva unui câştig consistent.

Inculpaţii le propuneau tinerelor să plece în străinătate cu ajutorul lor; în funcţie de atitudinea fetelor, unora li se comunica faptul că în străinătate urmau să practice prostituţia, altora li se promiteau locuri de muncă în baruri sau în locuinţe particulare, unde ar fi trebuit să lucreze ca şi dame de companie, chelneriţe sau ca îngrijitoare la bătrâni.

De fiecare dată însă fetele erau înşelate, chiar în ipoteza în care li se spunea că vor practica prostituţia, întrucât li se crea perspectiva libertăţii şi a unor venituri considerabile pentru ele, perspectivă esenţial diferită de statutul lor real de persoane aservite, aduse în situaţii critice - prostituate de stradă care nu primeau nicio sumă din cele obţinute, fără documente de identitate, într-o ţară străină în care nu aveau abilităţi de comunicare, menţinute la limita subzistenţei prin furnizarea hranei şi a unui loc în care să doarmă.

Fetele aveau, în general, o singură destinaţie, din punct de vedere teritorial - Roma, Italia.

Între localitatea de domiciliu şi localitatea Roma, Italia traseul tinerelor victime este comun: racolarea fie în localitatea de domiciliu prin ademenire, cazarea temporară într-un apartament în municipiul Iaşi aparţinând unora dintre inculpaţi, până la procurarea documentelor de călătorie, transportul rutier pe ruta Iaşi - Roma, realizată de inculpaţi, cazarea fetelor în localitatea de destinaţie, în camere de motel închiriate de inculpaţi, negocierea cu clienţii, preluarea sumelor de bani, supravegherea lor, exercitarea de presiuni fizice şi psihice pentru menţinerea victimelor sub control.

Pe acest traseu, fetele fiecăruia dintre inculpaţi interacţionau şi cu ceilalţi din grup. Cu privire la fiecare victimă sau grup de victime au acţionat mai mulţi inculpaţi, dar fără a se fi probat că inculpaţii acţionau în condiţiile prev. de art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, ci, mai degrabă, în funcţie de timp şi interese colaborau strâns pentru realizarea scopului lor, în condiţiile art. 8, iar nu ale art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fără a se organiza pentru o durată anume şi cu o structură ierarhică, fără a-şi atribui roluri prestabilite, inculpaţii, s-au asociat, fiecare dintre ei cunoscând activitatea celuilalt de trafic de persoane şi proxenetism, s-au sprijinit şi au colaborat în diverse modalităţi pentru a-şi atinge scopul: traficarea unor tinere în vederea practicării prostituţiei, în vederea obţinerii unor importante sume de bani.

Racolarea tinerelor s-a realizat în cele mai multe cazuri prin fraudă şi înşelăciune constând în amăgirea acestora cu privire la scopul deplasării în Italia şi condiţiile de lucru ce li se vor oferi acolo.

Odată ajunse la Roma după ce cheltuielile cu obţinerea documentelor de identitate şi călătorie, cu transportul şi eventual găzduirea tinerelor, fuseseră efectuate de membrii grupării, tinerele erau puse în situaţia de a se afla într-un stat străin fără a cunoaşte limba, fără a se afla în posesia actelor de identitate (luate încă de la început de persoanele care le însoţeau), supravegheate îndeaproape de membrii grupării, apartenenţi la o zonă socială promiscuă, interlopă, cu potenţial violent, cărora li se inocula ideea că datorau sumele de bani deja cheltuite.

Toate aceste considerente s-au transformat în context în elemente de presiune, de constrângere morală foarte eficiente la tipologiile psihologice ale victimelor, tinere provenite din mediul rural, din familii, de regulă, dezorganizate, cu un foarte scăzut nivel de trai şi educaţional, lipsite complet de sentimentul protecţiei şi de speranţa unei intervenţii favorabile, de orice natură fie şi din partea autorităţilor, în rezolvarea situaţiei complicate în care erau induse.

În aceste situaţii cele mai multe dintre tinere au reacţionat prin a ceda şi a fi de acord să practice prostituţia în folosul membrilor grupării, acesta fiind deja începutul unui drum cu reduse posibilităţi de ieşire.

Pe de altă parte, un număr de victime au fost iniţial de acord să practice prostituţia sub protecţia şi coordonarea membrilor grupului dar în condiţii de împărţire rezonabilă (echitabilă, din punctul lor de vedere) a sumelor câştigate. Odată ce au realizat că au fost induse în eroare cu privire la condiţiile de câştig şi libertate de alegere a propriilor acţiuni acestea au fost nevoite să practice în continuare prostituţia în folosul membrilor grupării până la întoarcerea în ţară sau până la posibilitatea de fugi în condiţii de siguranţă de sub controlul acestora. Trebuie precizat că sunt conturate mai multe componente şi etape infracţionale distincte.

Astfel, este conturată o primă etapă cuprinsă între 1999 şi 2002 când activitatea de racolare, găzduire, transport era afectată exploatării sexuale a tinerelor în municipiul Iaşi, în zona Străpungere Silvestru - benzinărie S. - Cămin R., Gara de Nord. În această etapă reperele grupării criminale au prins contur şi s-au pus premisele mecanismelor viitoare de funcţionare a grupării.

O a două etapă este conturată în perioada 2003 - 2005 (până la momentul reţinerii inculpaţilor), etapa în care gruparea criminală organizată a funcţionat la un alt nivel cu componenţă de extraneitate a transportului şi exploatării sexuale a tinerelor, minore şi majore, în afara teritoriului ţării.

În această etapă o parte a membrilor grupării au activat în exterior (Polonia, Italia) realizând activităţi de transport, supraveghere şi exploatare sexuală a tinerelor, încasare a sumelor rezultate din activitatea de prostituţie şi expediere ori transport a acestora în ţară, iar o altă parte au activat în interior realizând în acest timp acte de racolare şi găzduire a altor tinere, înlesnire a obţinerii actelor de identitate şi documentelor necesare călătoriilor în străinătate, transport, precum şi exploatare sexuală a tinerelor racolate şi care nu se aflau în străinătate, în diferite zone din Iaşi (zona Străpungerii Silvestru - benzinărie S. - Cămin R., Gara de Nord, zona Poieni), primirea sumelor de bani din Italia şi investirea acestora în imobile sau alte bunuri în modalităţi care să le asigure folosul lor la adăpost de posibile investigaţii ale autorităţilor.

De asemenea, dintr-o altă perspectivă, a relaţiilor stabilite cu tinerele care au practicat prostituţia în folosul membrilor grupării trebuie distinsă activitatea de trafic de persoane de activitatea de proxenetism.

Trebuie precizat că probaţiunea în astfel de cauze cunoaşte anumite particularităţi date de limitarea în mod obiectiv a capacităţii organelor judiciare de a strânge dovezi cu sursa directă, activitatea infracţională desfăşurându-se în contextul unor relaţii apropiate dintre inculpaţi, la adăpostul clandestinităţii şi al unei aşa numite aparenţe legale, sarcina aflării adevărului şi lămuririi tuturor aspectelor cauzei fiind şi mai dificilă în condiţiile în care victimele sunt minori cu un nivel redus de cunoaştere şi orientare.

Cu toate aceste neajunsuri, prezente şi în cauza de faţă, exista probe indubitabile ale faptelor imputate iar coroborarea unor indicii suficient de grave, precise şi concordante situează probaţiunea vinovăţiei inculpaţilor dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Astfel, părţile vătămate au relatat în mod repetat şi constant împrejurările în care au fost exploatate de inculpaţi, declaraţiile lor coroborându-se între ele în cele mai mici detalii, dar şi cu ansamblul probelor administrate în cauză şi lămurind toate aspectele cauzei.

b) Prezentarea faptelor comise în dauna fiecărei părţii vătămate şi reţinute prin rechizitoriu în sarcina fiecărui inculpat şi analiza probelor din care rezulta acestea:

1. Partea vătămată R.A.M., de 13 ani, a fost recrutată în luna septembrie 1999 de către inculpatele S.I. şi M.C., minora fiind determinată de cele două inculpate şi de inculpatul M.M. să practice prostituţia în zona staţiei de benzină S., în mun. Iaşi, banii obţinuţi din activitatea de exploatare a victimei minore fiind însuşiţi de cei trei inculpaţi.

Recrutarea s-a produs prin acostarea minorei pe strada şi ademenirea acesteia pentru a merge în apartamentul inculpatei S.I. şi apoi al inculpatei M.C. cu scopul aparent de a îngriji un copil sugar.

Partea vătămată a stat câteva zile în locuinţa inculpatei S.I., transferată apoi în apartamentul inculpatei M.C.

Ulterior inculpata M.C. a determinat-o pe minoră, profitând de situaţia acesteia aflată în relaţii tensionate cu părinţii şi victimă a unor abuzuri sexuale din partea tatălui, de lipsa maturităţii necesare unor opţiuni cu consecinţe atât de grave, să practice prostituţia în folosul ei, la stradă împreună cu victimele B.G., R.G. şi C.C., partea vătămată practicând prostituţia în perioada septembrie 1999 - decembrie 2002.

În luna decembrie 2002 partea vătămată a plecat în mun. Sibiu, după care a fost readusă în mun. Iaşi de către inculpata M.C. pentru a practica în continuare prostituţia pentru ea.

La începutul anului 2003 inculpatele M.C. şi S.I., le-au transportat în Polonia pe numitele B.G., H.P., C.C. şi R.G., pentru practicarea prostituţiei, ocazie cu care numita R.G. a decedat într-un accident de maşină. (cu privire la faptele săvârşite în această etapă infracţională - etapa Polonia - s-a dispus disjungerea cauzei).

Victima minoră R.A.M. a fost transportată - după ce M.I., soţul inculpatei M.C. a ajutat-o să-şi procure paşaportul turistic - în Italia (la data de 29 mai 2003) unde a continuat să fie exploatată din punct de vedere sexual.

La început aceasta a practicat prostituţia împreună cu C.C. şi S.R.M., fiind supravegheate de către inculpata M.C., în oraşul Bologna, iar ulterior în oraşul Roma, pe strada Via Salaria.

În luna august 2003, partea vătămată a revenit în ţară, plecând din nou în Italia în luna septembrie împreună cu celelalte două tinere, fiind însoţite de către inculpata S.I.

Victima a fost ulterior adusă în ţară de către inculpatul M.I., iar în perioada mai - iunie 2004 a practicat din nou prostituţia în Italia pentru a obţine sume de bani necesare achitării onorariului apărătorului ales de numitele S.R.M. şi P.F., care au fost arestate de către autorităţile italiene.

R.A.M. a obţinut din practicarea prostituţiei sumele de 300.000 lei şi 113.000 euro, bani de care au beneficiat inculpaţii M.C., S.I. şi M.M.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de partea vătămată în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile martorilor audiaţi în legătură cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate.

Astfel, din declaraţia părţii vătămate R.A.M. data în cursul urmăririi penale, la 09 noiembrie 2005 rezultă că în anul 1999 aceasta a fost abordată pe stradă de către inculpata M.C., la scurt timp apropiindu-se de aceasta şi inculpata S.I. şi numita A.E. (recrutare).

Potrivit victimei, acestea s-au oferit să o conducă până acasă, victima a urcat într-un autoturism, inculpatele au dus-o într-un apartament din zona CUG şi i-au spus să aibă grijă de copilul inculpatei S.I. (transportare, cazare).

Victima a indicat totodată că după trei zile au venit B.G., care fusese internată în spital pentru sifilis şi R.G., minora, ambele practicând prostituţia pentru inculpata M.C. în zona staţiei S.

Aceasta a mai arătat că după o perioadă de timp, inculpatele M.C. şi S.I. i-au propus să meargă şi ea să se prostitueze şi, întrucât a refuzat, spunând că este virgină, inculpata M.C. i-a spus că va găsi pe cineva să o dezvirgineze pentru a putea ieşi la stradă (ameninţare, constrângere psihică).

Potrivit declaraţiilor aceleiaşi victime, a două zi, inculpata M.C. a dus-o în apartamentul său unde a venit inculpatul M.M. care a dezvirginat-o apoi a fost trimisă de inculpatele M.C. şi S.I. în zona staţiei de benzina "S." (transferare, exploatare sexuală).

Din declaraţiile victimei rezultă că aceasta a practicat prostituţia pentru aceşti inculpaţi, timp de patru luni, din septembrie 1999 până în ianuarie 2000, în fiecare seară câştigând cca 1,5 - 2.000.000 lei vechi, alteori 3 - 4 - 5.000.000 lei vechi, bani care erau luaţi dimineaţa de inculpata M.C.

În ceea ce priveşte locul de cazare, victima a precizat că atât ea cât şi B.G. şi R.G. au stat în apartamentul lui M.I., uneori stând şi acasă la inculpata S.I.

Potrivit declaraţiilor sale, victima R.A.M. a cunoscut-o şi pe victima C.C. care practica prostituţia pentru S.I. şi în legătură cu care a înţeles că a fost cumpărată cu 200 dolari.

Victima a arătat ca în perioada septembrie 1999 - decembrie 2002 a practicat prostituţia pentru inculpata M.C., în apartamentul căreia a fost cazată, victima apreciind că în cei trei ani inculpata M.C. a câştigat de pe urma sa cca 3 miliarde lei.

În privinţa descrierii acţiunilor concrete ale inculpaţilor în perioada exploatării sale sexuale, victima a precizat că în fiecare seară era dusă, împreună cu celelalte fete, la stradă pe la ora 17.00 - 18.00, stătea de obicei până la 06.00 - 07.00 sau până la 08.00, dimineaţa, şi toamna şi iarna fiind scoase la stradă, îmbrăcate în pantaloni şi geacă chiar dacă era frig, stăteau în stradă, fiind păzite de M.C., S.I. sau de A.E., dimineaţa mergând în apartamentul inculpatei M.C. care le lua banii (exploatare prin captivitate şi control fizic şi psihic).

În privinţa eliberării din starea de aservire în care se afla, victima a relatat că în decembrie 2002 a fugit de la M.C. şi a plecat la Sibiu, unde a lucrat trei luni apoi a venit în vizită la părinţi, M.C. venind la Sibiu după ea, a luat-o înapoi în apartamentul său unde victima a mai practicat prostituţia pentru ea încă o lună apoi victima şi-a scos carte de identitate.

După aceste episod, victima a arătat că în primăvara anului 2003 M.C. şi S.I. s-au hotărât să duca fete în Italia sau Polonia, la stradă, victima arătând că "M. cunoşteau bine Polonia întrucât anterior fusese cu copiii la furat".

În acest sens, potrivit aceleiaşi părţi vătămate, în primăvara anului 2003, M.I. le-a dus pe fete la Serviciul Paşapoarte, a depus actele iar în câteva zile a ridicat paşapoartele, el plătind toate taxele şi că după două săptămâni a venit la ea M.I. şi a dus-o în Iaşi, acasă venind şi M.C. care i-a spus că va pleca în Italia, unde a şi plecat la data de 29 mai 2003.

În Italia, potrivit declaraţiilor victimei, aceasta a fost aşteptată în Modena de M.C. care o mai avea şi pe C.C. şi pe S.R. zisă R.N.

Victima a relatat în amănunt că în Modena a stat cca trei săptămâni într-un apartament închiriat, imediat după sosire, fetele fiind scoase la stradă, victima câştigând pe seară între 200 şi 600 - 700 euro, banii fiind luaţi dimineaţa de M.C.

Victima a relatat că a plecat la Bologna o săptămână, apoi, împreună cu M.C. şi cu celelalte două fete, cu trenul, a venit în ţară unde nu a stat mult, ieşind din ţară cu o maşină iar M.C. şi S.I. ieşind cu altă maşină împreună cu C.C. şi S.R. (transportare).

Potrivit aceleiaşi părţi vătămate, aceasta a mers la Roma, s-a cazat la hotel "F.", lângă gara Termini, imediat au ieşit toate trei pe Via Salaria, în fiecare seară, pe la ora 19.00 - 20.00 şi stăteau până la ora 03.00 - 04.00 dimineaţa, câştiga cca. 500 euro în zilele proaste iar în zilele bune erau şi 1000 euro pe zi.

Potrivit victimei, în această situaţie, a stat două luni, timp în care i-a dat inculpatei M.C. suma de 45.000 euro, grosul sumelor fiind trimise în ţară prin şoferii unor microbuze care erau în relaţii cu membrii familiei M.

Potrivit victimei, în august 2003 a revenit în România unde a stat până în septembrie 2003 când a plecat iarăşi în Italia însoţită de C.C., S.R. şi de inculpata S.I., inculpata M.C. rămânând în ţară.

Şi de această dată, conform propriilor declaraţii, partea vătămată a continuat să iasă pe Via Salaria, banii fiind luaţi de S.I., între timp în Italia venind şi M.C.

De această dată, potrivit susţinerilor victimei, aceasta a stat aproape trei luni, după care a fost dusă în ţară de M.I., în cele trei luni câştigând cea 70.000 euro.

În continuare, partea vătămată a menţionat că în decembrie 2003 s-a întors în România şi nu a mai vrut să plece.

În mai 2004, potrivit declaraţiilor sale, victima R.A.M. a aflat de la inculpata M.C. că fetele sunt în închisoare în Italia. Cu toate acestea, potrivit victimei, inculpata S.I. a venit la ea şi a luat-o în Italia din nou, a dus-o la Roma unde iarăşi a practicat prostituţia o lună şi jumătate iar cu banii obţinuţi le-a plătit avocat numitelor S.R. şi P.F.

În fine, victima a precizat că a revenit în ţară în luna iunie 2004.

În privinţa laturii civile, partea vătămată R.A.M. a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 3 miliarde lei, bani luaţi de M.C. în perioada septembrie 1999 - decembrie 2002, 115.000 euro banii care i-au fost luaţi pe perioada cât a fost exploatată în Italia, precizând că daunele morale le va arata în faţa instanţei.

În declaraţia data în cursul urmăririi penale la data de 11 august 2005, victima R.A.M. a precizat că la sfârşitul lui august 2003 a revenit în ţară şi a primit în Iaşi de la inculpata M.C. suma de 2000 euro, banii fiindu-i depuşi de aceasta pe un cont cec iar victima, potrivit propriilor susţineri, i-a ridicat de la Oficiul C. din Podu Roşu, împrejurare de care instanţa va ţine seama la stabilirea cuantumului sumei de confiscat.

În faţa instanţei partea vătămată R.A.M. a revenit, fără o explicaţie plauzibilă, asupra declaraţiilor sale anterioare, arătând, fără un temei dovedit, ca declaraţiile date în cursul urmăririi penale nu au fost scrise de ea şi că nu reflecta ce a spus ea în faţa organelor judiciare.

În esenţa, victima a arătat în faţa instanţei că a practicat prostituţia pe cont propriu şi că s-a întâlnit cu inculpatele M.C. şi S.I. la Roma, fără a fi exploatată de acestea.

Nesinceritatea celei din urmă declaraţii a părţii vătămate R.A.M. rezultă din coroborarea unor aspecte esenţiale, astfel cum rezultă acestea fie din declaraţiile părţilor vătămate Z.M., B. (G.) M., zisă "G." şi G.G., fie din graficele ieşiri-intrări din şi în România, în privinţa victimei R.A.M., fie din poziţia sa ulterioară.

Potrivit părţii vătămate Z.M. (declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 21 octombrie 2005), acesta, ea însăşi exploatată sexual, a cunoscut-o în Italia şi pe victima R.A.M. care, personal, i-a zis că a practicat prostituţia pentru inculpata M.C.

Mai mult, din declaraţia părţii vătămate B. (G.) M., zisă "G.", dată în cursul urmăririi penale, la data de 07 decembrie 2005, rezulta că la Roma, fiind cazată la hotelul "G." de lângă Termini, a cunoscut-o şi pe victima R.A.M. care era prostituată la stradă a inculpatei M.C. şi că ştie că victima R.A.M. precum şi numita C.C. câştigau cca 1000 euro pe noapte.

Din declaraţiile părţii vătămate G.G. date în cursul urmăririi penale, la 17 noiembrie 2005, rezultă că aceasta a cunoscut-o pe stradă şi pe victima R.A.M., care, împreună cu numitele P.F., B.F.L., se prostitua pentru familia M. Pe de altă parte, din analiza graficelor menţionate, rezultă că victima R.A.M.:

- a intrat în România la data de 24 august 2003 prin punctul de trecere a frontierei Nădlac, cu autovehiculul înmatriculat sub nr. X, fiind însoţită de inculpata S.I.;

- a ieşit din România la data de 07 septembrie 2003, prin acelaşi punct, cu autovehiculul înmatriculat sub nr. Y, fiind însoţită de inculpată S.I. şi de numitele C.C.E. şi S.R.M.;

- a intrat în România la data de 01 decembrie 2003 prin punctul de trecere a frontierei Turnu - Arad, cu autovehiculul înmatriculat sub nr. Q, fiind însoţită de către inculpatul M.I. şi numita S.L.;

- a ieşit din România la data de 06 mai 2004, prin acelaşi punct menţionat anterior, cu autovehiculul înmatriculat sub nr. W, fiind însoţită de inculpatele S.I., A.E. şi de numita B.M.I.;

- a intrat în România la data de 20 iunie 2004 prin punctul de trecere a frontierei Nădlac, nefiind însoţită;

- a ieşit din România la data de 28 decembrie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Borş, cu autovehiculul înmatriculat sub nr. H;

- a fost returnată la data de 27 mai 2005, intrând în România prin prin punctul de trecere a frontierei Băneasa, cu aeronava API.

Mai mult, din analiza fotografiilor de la dosarul cauzei rezultă că victima R.A.M. apare în compania altor victime (P.F., B.F.L. şi S.C.I.), o parte din acestea, victima însăşi menţionându-le în declaraţiile sale iniţiale, în ipostaze care nu lasă nicio îndoială cu privire la situaţia sa din acea perioadă.

Nu în ultimul rând, trebuie menţionat ca prin concluziile scrise depuse la dosar încă din data de 06 aprilie 2011, victima pare să fi revenit asupra poziţiei sale, arătând că inculpaţii au exercitat constrângere morală foarte eficientă, solicitând între altele, condamnarea inculpaţilor, cu orientarea pedepsei spre maximul său.

2. Partea vătămată C.C. - 24 ani - a fost racolată în cursul anului 2001 de inculpata S.I., cazată în apartamentul acesteia şi determinată să practice prostituţia în folosul ei pe strada Străpungere Silvestru din Iaşi.

După aproximativ un an victima a fost transportată de aceeaşi inculpată şi de inculpata M.C. în Polonia, odată cu aceasta fiind transportate, în aceeaşi ţară şi victimele H.P. şi R.G., ambele tinere practicând, anterior plecării în Polonia, prostituţia în folosul celor două inculpate.

În Polonia victima C.C.E. a avut un accident de maşină în urma căruia a suferit vătămări grave iar R.G. a decedat. (în legătura cu faptele săvârşite în această etapă infracţională s-a dispus disjungerea cauzei).

În cursul lunii iunie 2003 victima a fost transferată de inculpatele M.C. şi S.I., în Italia şi exploatată sexual (victima a practicat prostituţia pe strada Via Salaria - Roma). Cu această ocazie i-a cunoscut şi pe inculpaţi A.E., F.M., M.I. care supravegheau tinerele ce practicau prostituţia în folosul acestora.

Din declaraţiile victimei a rezultat că aceasta câştiga, în medie cca 1.000 euro/seară, apreciind că le-a dat inculpatelor M.C., S.I. şi A.E. aprox. 330.000 euro, bani câştigaţi din prostituţia practicată în Italia.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de partea vătămată în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile martorilor audiaţi în legătură cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate.

Astfel, din declaraţiile părţii vătămate C.C.E., atât cele din cursul urmăririi penale cât şi cele din faţa instanţei, rezultă că în anul 2001 aceasta a venit în Iaşi unde a cunoscut-o pe inculpata S.I., locuind la mama acesteia, practicând prostituţia în ţară pentru a face rost de bani necesari plecării în Polonia unde, de altfel, a ajuns să practice prostituţia timp de o lună, dar, din cauza unui accident a fost nevoită să se întoarcă în ţară.

Victima a relatat că, după întoarcerea în ţară, inculpata S.I., prin intermediul fiicei inculpatei M.C., numita R., a căutat-o, pentru a-şi relua activitatea de prostituţie în Iaşi, reproşându-i că trebuie să facă banii cheltuiţi pe drum şi pentru a-şi plăti amenzile încasate anterior pentru practicarea prostituţiei (racolare şi exploatare pe baza constrângerii prin datorii).

Potrivit declaraţiilor victimei, aceasta a fost cazată în apartamentul inculpatei S.I. şi a continuat să practice prostituţia pe raza mun. Iaşi, după un timp, aceeaşi inculpata cerându-i să plece în Italia pentru a câştiga bani din prostituţie.

Descriind relaţia dintre ea şi inculpata S.I., victima a arătat în faţa instanţei, că ea o privea pe inculpată ca fiind şefa sa, întrucât toţi banii pe care îi câştiga îi dădea acesteia. La rândul său, inculpata, deşi nu o abuza fizic, în mod evident, se purta abuziv, o certa şi o trimitea acasă pe victimă, care percepea ca fiind într-o poziţie de inferioritate faţă de inculpată.

În privinţa inculpatei M.C., partea vătămată C.C. a precizat că în prima călătorie în Italia, s-a deplasat împreună cu aceasta în oraşul Torino, unde a venit ulterior şi inculpata S.I., în acest oraş victima fiind obligată să se prostitueze pentru a face rost de bani (exploatare pe baza constrângerii prin datorii),

Cât priveşte situaţia sa de aservire faţă de inculpaţi, victima a arătat că pe perioada şederii la Roma ieşea la stradă de după amiaza până dimineaţa, a două zi, seara predând banii câştigaţi fie inculpatei S.I., fie inculpatei M.C., fie inculpatei A.E., în privinţa căreia victima a precizat că nu exclude în mod absolut să fi luat banii de la ea.

În ceea ce priveşte libertatea de mişcare şi acţiune, victima a precizat ca inculpata S.I. i-a stabilit nivelul minim al câştigurilor acceptate într-o noapte, la suma de 700 euro, şi se întâmpla ca în unele zile să câştige şi câte 1000 euro, iar când câştiga bani mai puţini, era certată şi i se vorbea urât şi era în permanenţă încurajată să câştige cât mai mulţi bani, din care nu primea, potrivit propriilor susţineri, decât cca 5 euro pe zi, bani de mâncare, de un suc şi un pachet de ţigări.

Potrivit declaraţiilor victimei, practic aceasta nu avea timp liber (exploatare prin captivitate).

În privinţa documentelor sale, victima a precizat că paşaportul se afla fie la recepţia hotelului unde era cazată, ca şi celelalte fete, fie chiar la inculpata S.I. şi deşi exista posibilitatea să îi ia şi să plece, practic acest lucru era imposibil întrucât victima nu dispunea de niciun ban (exploatare prin izolare şi confiscarea documentelor, prin izolare lingvistică şi socială, prin lipsa banilor).

Captivitatea şi controlul psihic al victimei rezultă din percepţia acesteia asupra inculpatei S.I. cu privire la care a afirmat că exercită tot timpul un control de ordin psihic, o constrângere morală asupra sa, fiindu-i transmise şi ameninţări cu bătaia, cu vânzarea la albanezi şi cu închisoarea.

Declaraţiile victimei C.C. se coroborează, sub aspecte esenţiale şi cu declaraţiile victimei R.A.M., care aşa cum am arătat anterior, a precizat că a cunoscut-o şi pe victima C.C. care practica prostituţia pentru S.I. şi în legătură cu care aceasta ştia că a fost cumpărată cu 200 dolari.

În Italia, potrivit declaraţiilor victimei R.A.M., inculpata M.C. o mai avea, ca şi prostituată la stradă, şi pe C.C. care a ieşit din ţară, după o întoarcere în România, cu maşina împreună cu inculpatele M.C. şi S.I. şi cu numita S.R. (transportare).

Aceeaşi parte vătămată R.A.M. a arătat şi că în septembrie 2003 când a plecat iarăşi în Italia, aceasta a fost însoţită de victima C.C., de numita S.R. şi de inculpata S.I., inculpata M.C. rămânând în ţară.

Pe de altă parte, din declaraţia părţii vătămate B. (G.) M., zisă "G.", dată în cursul urmăririi penale, la data de 07 decembrie 2005, rezultă că la Roma, fiind cazată la hotelul "G." de lângă Termini, a cunoscut-o şi pe victima C.C. care era prostituată la stradă a inculpatei S.I. şi că ştie că victima C.C.E. şi numita R.A.M. câştigau cca 1000 euro pe noapte.

În ceea ce priveşte sumele câştigate, victima C.C. a precizat că a câştigat între 800 şi 1500 euro în fiecare noapte, toţi banii fiindu-i luaţi fie de M.C., fie de S.I.

Totodată, partea vătămată a precizat că a fost în Italia de cinci ori, în total stând efectiv 11 luni, respectiv 330 de zile, în mediu câştigând 1000 euro pe noapte, astfel încât a câştigat cca 330.000 euro, banii fiindu-i luaţi fie de inculpata M.C., fie de inculpata S.I., fie de inculpata A.E., care, potrivit victimei, a venit şi ea în Italia şi îi lua banii, aceasta primind de la celelalte inculpate (M.C. şi S.I.), o parte din bani, pentru că stătea în Italia şi strângea banii de la prostituate.

A mai arătat victima că din aceşti bani, a primit numai 5.000 euro de la inculpatele M.C. şi S.I. pe care le-a ameninţat că se duce la poliţie să le reclame şi care însă i-au oprit paşaportul.

De toate aceste aspecte, instanţa va ţine seama la stabilirea sumelor ce urmează a fi confiscate.

Examinând graficele ieşiri-intrări din şi în România, în privinţa victimei C.C.E., rezultă că aceasta:

- a ieşit din România, la data de 14 august 2002, împreună cu numitele H.P. şi R.G. şi cu inculpatele M.C. şi S.I.;

- a intrat în ţară, la data de 22 noiembrie 2002, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de numita B.G. şi de inculpata S.I.;

- a ieşit din ţară, la data de 22 mai 2003, prin punctul de trecere a frontierei Borş;

- a ieşit din ţară, la data de 26 iunie 2003, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de numita S.R.M. şi de inculpata M.C.;

- a intrat în ţară, la data de 24 august 2003, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de numitul B.A.I.;

- a ieşit din ţară, la 07 septembrie 2003, prin punctul de trecere a frontierei Nădlac, însoţită de numitele R.A.M. şi S.R.M. şi de inculpata S.I.;

- a intrat în ţară, la data de 01 decembrie 2003, prin punctul de trecere a frontierei Nădlac, însoţită de inculpata S.I.;

- a ieşit din ţară, la data de 23 ianuarie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Cenad, însoţită de numitele P.F., S.L. şi S.R.M. şi de inculpatele A.E. şi M.C.;

- a intrat în ţară, la data de 05 aprilie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Nădlac;

- a ieşit din ţară la data de 30 iunie 2004;

- a intrat în ţară, la data de 03 august 2004, prin punctul de trecere a frontierei Otopeni;

- a ieşit din ţară, la data de 23 octombrie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Borş;

- a intrat în ţară, la data de 06 ianuarie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş.

3. Partea vătămată D.M., de 17 ani, în luna ianuarie 2005 a fost racolată de numiţii G.I.C. din com. Costuleni şi G.F.E., din mun. Iaşi, care i-au propus obţinerea unui loc de muncă în Italia ca îngrijitoare la o bătrână. Timp de două săptămâni a fost găzduită acasă la G.F.E., iar ulterior a fost cazată în locuinţa inculpatei M.C., aceasta urmând să se ocupe de obţinerea paşaportului.

Inculpata M.C. i-a adus la cunoştinţă victimei faptul că în realitate urma să practice prostituţia în Italia, iar banii obţinuţi astfel să fie împărţiţi. Victima minoră a fost nevoită să rămână în apartament datorită faptului că documentele ei de identitate i-au fost luate de către M.C.

Timp de trei zile a locuit în imobilul familiei M. situat în satul Curagău, comuna Comarna, ocazie cu care a fost înjurată şi lovită cu palma peste faţă de către numitul M.I., care a surprins-o discutând cu un tânăr în afara curţii.

Partea vătămată D.M. a reuşit să fugă din imobil şi să ajungă în mun. Iaşi.

După circa 40 zile a fost căutată la domiciliu de către inculpatul M.M., care a convins-o să vină în mun. Iaşi, motivând că va merge în Italia ca îngrijitoare.

Iniţial acesta a cazat-o într-un apartament situat în cartierul Bularga, iar ulterior într-o cameră de cămin situat pe b-dul Poitiers, unde a locuit timp de trei săptămâni împreună cu minora Z.M.

Numitul T.S.D. s-a ocupat de obţinerea paşaportului acesteia, iar după circa două săptămâni a fost ajutată de către acesta să ajungă în Italia, oraşul Roma, unde a fost aşteptată de către inculpaţii M.C. şi M.M.

Partea vătămată a practicat prostituţia timp de 20 zile împreună cu numitele A.M.M., prietena inculpatului M.I., G.G., G.E., U.M., B.M., S.L. (care practicau prostituţia pentru numitul M.I.), S.C., I.I.O., banii obţinuţi fiind luaţi de către numiţii M.M., M.I. şi M.C.

Suma de bani obţinută de către aceasta a fost de circa 3000 euro.

Pe strada Via Salaria sus-numita le-a cunoscut pe S.D., N.A.V. şi I.G., care practicau prostituţia pentru inculpaţii F.M., zisă M., şi fiul acesteia, T.A.

Astfel, din declaraţiile părţii vătămate D.M., date în cursul urmăririi penale la data de 11 noiembrie 2005, rezultă că prin ianuarie 2005, aceasta s-a întâlnit cu numitul G.I. care a întrebat-o dacă nu ar vrea să plece în Italia să fie menajeră la o bătrână, propunere acceptată de către victimă care avea o situaţie materială precară (racolare prin promisiunea asigurării unui loc de muncă legal).

Potrivit susţinerilor victimei, numitul G.I. a dus-o la inculpata M.C. şi i-a spus că ea este mătuşa lui, i-a dat acesteia certificatul de naştere al victimei şi a plecat.

În casa inculpatei M.C. se aflau două fete şi un băiat, copii ei şi soţul ei, adesea venea şi inculpatul M.M., victima fiind cazată în această casă timp de trei zile iar a patra zi a fost luată şi dusă în casa inculpatei M.C. din satul Curagău, unde a stat 3 zile, potrivit declaraţiilor sale (transportare, cazare).

Din declaraţiile aceleiaşi victime rezultă că în ultima zi a fost o petrecere, victima ieşind din casă cu un nepot de-al inculpatei M.C., imediat ieşind după ei inculpatul M.I., soţul inculpatei M.C. care a început să ţipe la victima reproşându-i că a ieşit din casă, a lovit-o cu palmele, a dus-o într-o cameră, victima reuşind să sară pe geam şi să fugă, întâlnindu-se apoi cu victimele A. şi I. (izolare, captivitate).

Potrivit susţinerilor părţii vătămate, numita A. a luat-o la ea acasă, ocazie cu care a aflat ca numita I. fusese în Italia cu sora inculpatei M.C., numita I.

Partea vătămată a relatat că după o săptămână, au venit la locuinţa sa numiţii G.I., T.S.D. şi victima Z.M., care i-au spus că va lucra menajeră, şi să plece cu ei la Iaşi, partea vătămată fiind de acord, a fost apoi dusă la un apartament spre Tomeşti unde a stat o noapte (iarăşi, racolare prin promisiunea asigurării unui loc de muncă legal, urmată de transportare şi cazare în vederea exploatării ulterioare).

Scopul exploatării victimei rezultă neîndoielnic din acţiunile care au succedat, potrivit declaraţiilor victimei, a două zi, acesta fiind dusă la o garsonieră vizavi de Sălaj unde a fost adusa şi victima Z.M. şi unde veneau des inculpaţii M.I., M.C. şi M.M., şi uneori şi numita R., prietena inculpatului M.M.

În această locaţie, potrivit victimei, aceasta a stat trei săptămâni, timp în care i s-au făcut actele (CI, paşaportul).

Din declaraţiile aceleiaşi victime rezultă că după două săptămâni victima Z.M. a plecat în Italia iar după ce i-a ieşit paşaportul, numitul T.S.D. a urcat-o pe victima D.M. la maxi taxi şi a plecat la Roma, unde a fost aşteptată de inculpaţii M.C. şi M.M. care au dus-o la un hotel unde se mai aflau inculpatul M.I., numitul C. şi două fete pe nume G. şi M., victima stând o seară la hotel iar a două seară a fost mutată la un hotel din zona gării Termini, unde mai stătea victima Z.M., G.G., S.C., U.M., fete care practicau prostituţia pentru inculpata M.C.

Scopul real al racolării, transportării şi cazării victimei a fost aflată de aceasta, potrivit propriilor susţineri, imediat după ce a ajuns în Italia, inculpatul M.M. spunându-i că va trebui să practice prostituţia cu fetele pe Via Salaria. Victima a relatat în detaliu ansamblul acţiunilor sale cotidiene, ale fetelor împreună cu care a fost traficată şi ale inculpaţilor traficanţi, precizând că a mers pe Via Salaria împreună cu victimele Z.M., G.G., S.C. şi U.M., unde trebuia să practice prostituţia, zilnic stând de la ora 16.00 până la ora 03.00 - 04.00 dimineaţa, fiind iarnă, foarte frig, obligate să stea în fuste scurte, câte 12 ore în stradă, în fiecare noapte câştigând cca 150 euro.

Potrivit declaraţiilor sale, victima D.M. a practicat prostituţia pentru inculpata M.C. timp de 20 de zile, toţi banii (cca 3.000 euro) fiindu-i luaţi de inculpaţii M.C. şi M.M., cel din urmă fiind foarte nemulţumit că nu câştiga destul, celelalte fete câştigând mult mai mult.

În ceea ce priveşte eliberarea, victima a precizat că după 20 de zile i-a spus inculpatei M.C. că este bolnavă, că mama să este bolnavă şi că vrea să plece în ţară, inculpata fiind de acord iar victima a plecat în România la mătuşa sa.

Aceeaşi victima a oferit informaţii deosebit de relevante şi credibile şi în declaraţia sa dată în cursul urmăririi penale la data de 24 octombrie 2005, arătând că tot pe Via Salaria se mai afla un alt grup de fete din care a recunoscut pe numitele D.P., A. (N.A.V.), G. (I. (fosta A.) G. care practicau prostituţia pentru o femeie de 38 de ani pe nume M. (F.M.), şi pentru fiul acesteia, S. (T.A.).

De asemenea, partea vătămată D.M. a mai precizat că pentru inculpata M.C. mai practica prostituţia la stradă şi o fată pe nume O. Şocul perceperii statutului său de victimă a traficului de persoane a fost trăit de aceasta încă din momentul în care, potrivit declaraţiilor sale, numitul T.S.D. i-a spus, când o transporta de la garsoniera din Frumoasa, că "a fost cumpărata de el de la numitul G.I.", dar că nu mai ştie exact suma cu care a fost vândută.

Declaraţiile victimei D.M. sunt confirmate până la detaliu şi de declaraţiile unei alte victime traficate în aceleaşi împrejurări, respectiv Z.M. care, atât în declaraţiile sale din cursul urmăririi penale cât şi în cele din faţa instanţei a relatat că în luna februarie 2005 când a fost dusă de numitul T.S.D., inculpatul M.M. şi numitul G.I. la o garsonieră din Frumoasa, în aceeaşi seară a fost adusa şi partea vătămată D.M.

De asemenea, aceeaşi victima Z.M. a confirmat că, la prima plecare în Italia, la o săptămână după ce a ajuns ea în Italia, a venit şi partea vătămată D.M., între timp venind în Italia şi inculpatul M.M.

Partea vătămată Z.M. a confirmat declaraţiile victimei D.M. în ceea ce priveşte atât activităţile de prostituţie prestate în folosul inculpaţilor M.C. şi M.M., cât şi victimele împreună cu care au fost traficate acestea, arătând că atunci când ieşeau la stradă, fetelor li se spunea să ia 30 euro pentru fiecare client, pe Via Salaria "M." aveau cumpărate două parcări de la albanezi, în care stăteau fetele lor, că zilnic trebuia să stea la stradă de la ora 12.00 la ora 03.00 - 04.00 dimineaţa, erau obligate să câştige minim 500 euro, erau sunate pe telefon şi li se spunea să stea la stradă şi să facă bani, fetele nu aveau voie să viziteze nimic, stăteau câte 15 ore la stradă, pe Via Salaria mai aflându-se G.G., S.C., B.M., U.M., D.P., G. şi A. care erau fetele inculpaţilor F.M. şi fiului său T.A., S.I., M.C. şi C.

Totodată, împrejurările susţinute de partea vătămată D.M., au fost confirmate în mod neîndoielnic, sub aspecte esenţiale, şi de victima G.G., care în declaraţia sa din 17 noiembrie 2005 a precizat că la stradă, a cunoscut-o şi pe D.M. care practica prostituţia pentru inculpatul M.M. şi pe care acesta a trimis-o în ţară pentru că nu vroia să facă bani.

Mai mult, prezenta victimei D.M., la stradă, practicând prostituţia, a fost confirmată şi de declaraţiile martorei S.C. care a arătat că acesta era consăteană cu ea şi că "era şi ea la stradă", victima relatându-i că "este cu un anumit băiat T." (T.S.D.) care însă a stat în Italia foarte puţin, întrucât victima D.M. "era însărcinată", ulterior pierzând sarcina.

Victima D.M. a recunoscut din planşe foto, persoanele prezentate, fie în privinţa identificării autorilor traficului, fie a celor care au ajutat pe aceştia, fie a persoanelor traficate.

Din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate, rezultă că partea vătămată D.M.:

- a ieşit din România, la data de 27 februarie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş;

- a intrat în România, la data de 19 martie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Turnu Arad.

4. Partea vătămată Z.M., de 17 ani, a fost racolată în luna februarie 2005 de numitul G.I.C. care i-a promis că o va ajuta să lucreze în Italia că dansatoare într-un bar de noapte.

A două zi acesta i-a făcut cunoştinţă cu inculpatul M.M. care i-a confirmat propunerea iniţială.

Ulterior a găzduit-o într-o cameră de cămin situat pe b-dul Poitiers, împreună cu partea vătămată D.M., până când acesta i-a depus documentele şi i-a obţinut paşaportul.

Inculpatul M.M. a achitat şi costul biletului de călătorie la autocarul cu care aceasta a plecat în Italia.

Pe traseul România - Italia, inculpatul M.M. i-a telefonat de mai multe ori pentru a se interesa dacă aceasta a avut probleme la vamă, ea fiind minoră, şi dacă a ajuns în Italia.

În oraşul Roma, partea vătămată a fost aşteptată de către numita A.M.M., care i-a adus la cunoştinţă faptul că în realitate trebuie să practice prostituţia şi care s-a ocupat de cazarea acesteia la motel.

În perioada următoare victima Z.M. a practicat prostituţia la stradă împreună cu A.M.M. şi Ş.G., banii fiind strânşi de către inculpatul M.I., fiind supravegheată la stradă de către inculpatul M.M., venit şi el în Italia, precum şi de către M.C., aceasta având un grup de fete ce practicau prostituţia.

Ulterior a practicat prostituţia împreună cu D.M.

În luna aprilie 2005 partea vătămată a revenit în România, iar în luna mai 2005 a fost convinsă de către inculpatul M.M. să meargă din nou în Italia.

Partea vătămată Z.M. a fost de acord cu acest lucru întrucât în realitate intenţiona că în momentul în care va ajunge în Italia să fugă şi să îşi găsească un loc de muncă.

Iniţial a plecat spre Italia împreună cu alte trei tinere - G.G., I.I.O. şi M.A., dar nu fost lăsată să iasă din ţară la vamă, întrucât nu avea procură din partea părinţilor de a călători neînsoţită.

Numitul T.S.D. s-a ocupat de obţinerea acestei procuri, plătind părinţilor minorei contravaloarea acesteia.

În Italia a fost cazată de către numita M.A., iar în perioada următoare a practicat prostituţia la stradă împreună cu aceasta şi cu celelalte fete, fiind supravegheate zilnic de către inculpaţii M.C., M.M. şi M.I.

Ulterior a fost depistată de către autorităţile italiene şi returnată în România. Partea vătămată a asistat la o ceartă care a avut loc la motel între inculpatul M.M. şi M.A., ocazie cu care aceasta a fost bătută deoarece a refuzat să mai practice prostituţia în folosul lui.

În perioada în care a practicat prostituţia numita Z.M. a obţinut suma de 35 000 euro.

Astfel, din declaraţiile părţii vătămate Z.M., date atât în cursul urmăririi penale la data de 15 octombrie 2005, cât şi în cursul judecăţii la data de 15 mai 2008, rezultă că racolarea sa a avut loc prin luna februarie 2005, când numitul G.I. i-a spus că are un prieten care ar putea-o trimite în Italia unde va lucra că dansatoare la un club de noapte (racolare prin promisiunea asigurării unui loc de muncă legal).

Potrivit declaraţiilor aceleiaşi victime, a două zi a venit inculpatul M.M. la N. Pizza iar din discuţiile dintre cei doi, victima a înţeles că G.I. avea o datorie la inculpat de 300 euro, acelaşi inculpat propunându-i victimei să meargă la Roma ca dansatoare, el urmând să asigure transportul iar victima să-i restituie banii după ce va lua primul salariu.

Împrejurarea transportării şi cazării victimei rezultă din declaraţiile acesteia, potrivit cărora a fost dusă de numitul T.S.D., de inculpatul M.M. şi de numitul G.I. la o garsonieră din Frumoasa unde, în aceeaşi seară a fost adusă şi o alta victimă, D.M., în acel imobil victima stând două săptămâni, timp în care acolo veneau în fiecare zi numitul T.S.D., inculpatul M.M. şi soţia lui, numita R.

Transportul în Italia a fost confirmat de victima care a precizat că numitul T.S.D. a dus-o la microbuz, victima plecând în Italia la Roma, pe drum inculpatul M.M. sunând-o de mai multe ori şi întrebând-o dacă totul este în regulă.

Momentul în care victima a aflat cu ce se va ocupa în realitate, după ce va ajunge în Italia a fost plasat în timp de către victimă, în momentul în care se afla în Austria, pe drumul spre Roma, când a fost sunată de o tânără "M." care i-a spus că nu e vorba de niciun club ci va lucra la stradă, împrejurare care a produs victimei un şoc.

Aceeaşi victimă a redat împrejurările care au urmat după ajungerea sa la destinaţie, respectiv că, la Roma, a fost aşteptată de numita A.M. care lucra pentru M.I. zis C., a fost dusa la pensiunea M., în Termini, cazată în camera cu S.G. iar în momentul în care a dorit să se culce, pe la ora 11.00 - 12.00 a fost sunată de inculpatul M.M. care i-a spus să iasă la stradă iar în momentul în care victima i-a cerut explicaţii, acesta i-a zis că "e prea târziu pentru explicaţii."

Complexul acţiunilor de exploatare a fost detaliat redat de victima care a arătat că a ieşit la stradă, i s-a spus să ia 30 euro pentru fiecare client, victima aflând ulterior că pe Via Salaria M. aveau cumpărate două parcări de la albanezi, în care stăteau fetele lor.

Potrivit victimei, zilnic trebuia să stea, atât ea cât şi celelalte fete, la stradă, de la ora 12.00 la ora 03.00 - 04.00 dimineaţa, era obligată să câştige minim 500 euro, era sunată pe telefon şi i se spunea să stea la stradă şi să facă bani, uneori venind la stradă şi inculpaţii M.I., M.C. şi C., vărul inculpatului M.I.

În privinţa inculpatei M.C., partea vătămată Z.M. a precizat că aceasta a venit la hotel, la fete, în fiecare zi împreună cu inculpatul M.I. şi le lua banii câştigaţi de fete cu o noapte înainte, victima precizând că personal câştiga 500 - 800 euro pe noapte, uneori chiar mai mult.

Victima a mai precizat că fetele nu aveau voie să viziteze nimic, stând câte 15 ore la stradă şi că prima dată a stat în Italia două luni, zilnic practicând prostituţia şi câştigând cca 40.000 euro.

Partea vătămată a oferit şi detalii relevante în privinţa fetelor împreună cu care era exploatată, arătând că pe Via Salaria se mai aflau G.G., S.C., B.M., U.M., D.P., G. şi A. care erau fetele inculpaţilor F.M. şi fiului său T.A., S.I., M.C. şi numitului C.

Partea vătămată a relatat şi că ceea ce a întrerupt această activitate a fost un accident de motocicletă, în cursul căruia victima a fost lovită, după două luni venind în România cu numitul C., şoferul unui microbuz care a discutat cu inculpaţii M.C. şi M.M. care au "predat-o" pentru a o duce acasă, precizând că la plecarea din Italia, M.M. i-a dat 900 euro, i-a spus să oprească 500 euro iar restul să-i dea lui T.S.D., persoana care a aşteptat-o acasă şi care a dus-o la medic întrucât avea muşchiul deplasat.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate Z.M., în România a stat trei săptămâni, din care o săptămână acasă iar celelalte două săptămâni a stat într-un apartament din Metalurgie apoi, în mai 2005, la propunerea inculpatului M.M., a acceptat să plece din nou, intenţionând să fugă de la ei (traficanţi) şi să-şi găsească un loc de muncă în Italia, plecând cu acelaşi şofer C., respectiv P.C., împreună cu G.G., I.I.O. şi M.A., însă ea şi I.I.O. au fost întoarse la graniţă, întrucât nu aveau procură de la părinţi, plecând apoi cu I.I.O., în Italia, după ce T.S.D. a obţinut procura.

În această a doua călătorie în Italia, victima a relatat că a ajuns la Roma, a stat la hotel A. o seară, apoi la L., unde inculpatul M.M. le-a mutat pe fete întrucât la A. "existau mai multe posibilităţi să fie luate de carabinieri", a practicat prostituţia patru zile, a cincea zi a prins-o poliţia, l-a sunat pe inculpatul M.M. şi l-a ameninţat că dacă nu-i va trimite avocat şi paşaport, îl denunţă.

Eliberarea victimei s-a produs într-un context favorabil, potrivit victimei, inculpatul M.M. i-a trimis un avocat care i-a dat paşaportul şi a putut ieşi de la chestura, fiind apoi dusă la un centru de minori. În continuare, victima, potrivit aceloraşi declaraţii, s-a întors la hotel unde s-a certat cu inculpatul M.M. căruia i-a spus că vrea să plece acasă, inculpata M.C. insistând că victima să mai stea. În aceste împrejurări, potrivit susţinerilor victimei, într-o duminică, pe când au plecat toţi la mare, victima a rămas în cameră, a fugit, şi, ajutată de un cetăţean italian, a reuşit să vină în România.

Conform declaraţiei victimei dată în cursul urmăririi penale la data de 21 octombrie 2005, în fiecare zi făcea la stradă 500 - 800 euro, în total peste 35.000 euro şi a trimis părinţilor săi prin W.U. cca 1000 euro, restul fiindu-i luaţi de inculpatul M.M.

Starea de exploatare şi captivitate a victimei rezultă şi din aceea că, potrivit propriilor declaraţii, izolarea sa era una totală, paşaportul şi cartea sa de identitate fiind reţinute de inculpatul M.M., care atunci când victima i le-a cerut, a zis că le-a pierdut în Italia.

Veridicitatea împrejurărilor relatate de victimă rezultă şi din descrierea absolut fidelă a unui episod la care victima a asistat, episod redat de toate fetele care au asistat la rândul lor la acest eveniment, respectiv când inculpatul M.M. a bătut-o pe partea vătămată M.A., în Italia, întrucât ea îi spusese că nu mai vrea să stea la stradă, inculpatul bătând-o cu pumnii şi picioarele după care a dat-o cu capul de oglinda din baie pe motiv că făcea prea puţini bani.

În ceea ce priveşte contextul în care victima a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpaţilor, aceasta a precizat în faţa instanţei că atunci când a ajuns prima dată în Italia, a acceptat să înceapă să practice prostituţia pentru că i s-a spus că datorează bani, neplătind nimic pentru a ajunge în Italia.

De asemenea, în privinţa stării sale de aservire şi a libertăţii de mişcare şi acţiune, victima a precizat în aceeaşi declaraţie că paşaportul său era ţinut de inculpatul M.M. care îi dădea doar când îi prezenta la recepţia hotelului, după care era restituit inculpatului şi că acest inculpat zilnic o chestiona telefonic în legătură cu banii pe care îi realiza în fiecare zi şi strângea aceşti bani, fie direct, fie prin intermediul unei fete.

Declaraţiile victimei se coroborează şi cu declaraţiile martorei Z.M., audiată în cursul urmăririi penale la data de 24 octombrie 2005 care a arătat că la sfârşitul lunii ianuarie 2005 partea vătămată Z.M. le-a lăsat un bilet spunându-le că pleacă de acasă şi că speră să se descurce iar după trei săptămâni, i-a sunat şi le-a spus că se află la Roma şi că lucrează la o spălătorie chimică.

În privinţa sumelor de bani trimise în ţară, martora Z.M. a arătat că după alte două săptămâni, fiica să i-a telefonat şi i-a zis că i-a trimis 150 euro, bani pe care martora i-a ridicat de la B.D. prin W.U., ulterior le-a mai trimis de două ori bani, câte 285 euro şi 85 euro, pentru ca apoi la câteva zile să sune şi să plângă, context în care martora i-a zis să vină acasă. A doua oară, potrivit martorei, victima i-a trimis o singură dată 87 euro.

Martora a confirmat că victima, în aprilie 2005, a revenit în România, a stat acasă două săptămâni, după care în mai 2005 i-a spus că pleacă din nou în Italia, soţul martorei întâlnindu-se cu numitul T.S.D. căruia i-a dat procura de care victima avea nevoie şi că după cca două - trei săptămâni a sunat-o din nou şi i-a spus că îi este foarte greu şi vrea să vină în România.

Partea vătămată a explicat aparenta neconcordanţă dintre ceea ce făcea ea în realitate în Italia şi ceea ce cunoştea mama sa, arătând că nu le-a spus părinţilor ce a făcut ea în realitate acolo, de ruşine.

Susţinerile victimei Z.M. au fost confirmate şi de partea vătămată I.I.O. care a declarat că la vama Borş, ea şi Z.M. au fost întoarse întrucât erau minore şi nu aveau procură şi că Z.M. mai fusese în Italia şi practicase prostituţia tot pentru inculpatul M.M.

În privinţa victimei Z.M., partea vătămată I.I.O. a relatat că aceasta şi A. (M.) i-au explicat că trebuie să iasă la stradă împreună cu ele, unde clienţii veneau cu maşina, trebuia să le ceară 30 euro pentru un raport sexual normal.

De asemenea, din declaraţiile acestei părţi vătămate mai rezultă că după două zile de la venirea sa în Italia, a ieşit la stradă împreună cu Z.M., a practicat prostituţia pe Via Salaria, unde făceau acelaşi lucru peste 15 - 20 de fete, după o săptămână, ea şi Z.M. cazându-se la "V." unde au stat în cameră cu numita C. zisă I.

Aceeaşi parte vătămată I.I.O. a arătat că a asistat la mai multe discuţii dintre M. (Z.) şi inculpatul M.M. care "o ameninţa la telefon că va veni în Italia şi o va bate dacă câştigă numai 300 - 400 euro pe noapte".

Împrejurări asemănătoare au fost confirmate şi de partea vătămată D.M., care astfel cum am arătat în cele ce preced, a precizat că, la momentul racolării au venit la locuinţa sa numiţii G.I. şi T.S.D. şi partea vătămată Z.M., care i-au spus că va lucra ca menajeră, şi să plece cu ei la Iaşi iar a două zi, a fost dusă la o garsonieră vizavi de Siraj unde a fost adusă şi Z.M., care după două săptămâni a plecat în Italia.

În privinţa împrejurărilor petrecute la Roma, aceeaşi partea vătămată a relatat că la un moment dat a fost mutată la un hotel din zona gării Termini, unde mai stăteau Z.M., G.G., S.C., U.M., fete care practicau prostituţia pentru inculpata M.C., cu aceeaşi Z.M., partea vătămată mergând pe Via Salaria unde trebuia să practice prostituţia.

Deosebit de relevante, în susţinerea împrejurărilor relatate de victima Z.M. sunt şi declaraţiile părţii vătămate G.G. care a arătat că în Italia l-a cunoscut pe inculpatul M.M. care avea fete care practicau prostituţia pentru el: M.A., Z.M., I.I.O., care au locuit la acelaşi motel cu ea câteva zile pentru că inculpatul M.M. nu era încă venit în Italia.

Aceeaşi parte vătămată G.G. a arătat că inculpatul M.M. "tipa la Z.M.", la I.I.O. "cerându-le să facă mai mulţi bani şi le-au luat paşapoartele şi lor că să nu poată fugi".

Victima Z.M. a recunoscut din planşe foto, persoanele prezentate, fie în privinţa identificării autorilor traficului, fie a celor care au ajutat pe aceştia, fie a persoanelor traficate.

- a ieşit din România, la data de 13 februarie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş;

- a intrat în România, la data de 10 aprilie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de numitul P.C.;

- a ieşit din România, la data de 08 mai 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de victima I.I.O.;

- a intrat în România, la data de 20 iunie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Turnu Arad.

5. Partea vătămată G.G. a cunoscut-o pe inculpata M.C. la sfârşitul anului 2004 fiind menajeră în apartamentul acesteia, situat în mun. Iaşi, str. Aleea T.

După circa două luni, inculpata M.C. i-a propus părţii vătămate să meargă în Italia, unde urma să-i găsească un loc de muncă că menajeră. Inculpata M.C. i-a dat banii necesari pentru obţinerea paşaportului.

Partea vătămată G.G. a cunoscut, acasă la inculpata S.I., o altă victimă - U.M.

Ulterior, partea vătămată G.G. a fost transportată în Italia împreună cu o altă tânără - martora B.M., cu un autoturism condus de P.C., prieten cu M.C.

În oraşul Roma, cele două tinere au fost aşteptate de numita S.C., care le-a cazat la motelul V. şi care le-a spus că de fapt trebuie să practice prostituţia.

Ulterior în Italia a venit şi inculpata M.C.

Partea vătămată a practicat prostituţia pe strada Via Salaria împreună cu fetele inculpatului M.M. (M.A., Z.M.), cu I.I.O., B.M. şi U.M., care practicau prostituţia pentru inculpata S.I.

De asemenea le-a cunoscut şi pe S.D., I.G. şi N.A.V., acestea practicând prostituţia pe aceeaşi stradă pentru inculpaţii F.M. şi fiul ei, T.A.

Victima G.G. le-a întâlnit şi pe R.A., P.F., B.F.L., care practicau prostituţia tot pentru membrii familiei M.

Timp de două luni, partea vătămată precum şi celelalte victime au fost supravegheate la stradă de către inculpata M.C., care lua şi banii obţinuţi de către acestea.

Ulterior, partea vătămată G.G. a revenit în ţară dar, întrucât nu a primit niciun ban de la M.C., a fost convinsă de către aceasta să meargă din nou în Italia pentru a practica prostituţia, având promisiunea că de această dată banii obţinuţi vor fi împărţiţi în mod egal.

De menţionat este faptul că partea vătămată G.G. are în îngrijire un copil minor, fiind absolventă a 4 clase şi nu are nicio calificare profesională.

După circa o săptămână a fost depistată de către Poliţia Italiană şi returnată în România.

În urma practicării prostituţiei, partea vătămată a obţinut circa 12.500 euro, bani care i-au fost luaţi de către inculpata M.C.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauza, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de partea vătămată în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile martorilor audiaţi în legătura cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate.

Astfel, din declaraţiile părţii vătămate G.G., audiată în cursul urmăririi penale la data de 17 noiembrie 2005 rezultă că la sfârşitul anului 2004 a fost acasă la inculpata M.C. care i-a spus că dacă face curăţenie îi va da 100.000 lei, partea vătămată relatând că în casa, inculpata locuia cu soţul ei M.I., zis C. şi cu cele două fiice I. şi B. (racolare prin promisiunea asigurării unui loc de muncă legal).

Din declaraţiile părţii vătămate rezultă că aceasta a fost de acord, şi, cam de trei ori pe săptămână mergea la ea acasă şi făcea curat, până când, în ianuarie 2005, inculpata M.C. i-a spus că dacă vrea, poate să o ajute să meargă în Italia unde se fac bani, dând de înţeles victimei că va fi menajeră.

Intenţia frauduloasă se poate deduce din aparenta generozitate a inculpatei, care, potrivit aceleiaşi părţi vătămate, s-a oferit să-i dea bani urmând că victima să-i restituie mai târziu.

Din declaraţiile victimei mai rezultă că în perioada următoare aceasta şi-a depus documentele pentru paşaport, inculpata M.C. dându-i 700.000 lei că să-şi scoată buletinul de la un magazin unde victima luase mâncare pe datorie şi i-a mai dat cam 50 euro, cerându-i paşaportul să-l păstreze la ea. "Generozitatea" inculpatei a continuat, cumpărând victimei un telefon mobil "ca să o anunţe când va pleca", ceea ce s-a şi întâmplat, după câteva zile, conform aceloraşi declaraţii ale părţii vătămate, inculpata M.C. sunând-o şi spunându-i că vor pleca în Italia.

Victima a mai arătat că a plecat, iar pe drum inculpata M.C. i-a dat şoferului 500 euro pentru transport. Ajunsă la Roma, unde a fost aşteptată de o fată, pe nume I., pe care am cunoscut-o că fiind S.C., inculpata M.C. a luat paşaportul de la C., şoferul, a dus-o la un motel unde a cazat-o în cameră cu numita I. şi cu M.N., I. fiind cea care i-a spus victimei G.G. că de fapt trebuie să practice prostituţia la stradă şi să meargă cu fetele.

Deşi, potrivit declaraţiilor victimei, în primele zile, aceasta nu a fost de acord întrucât se aştepta să lucreze ca menajera, după aceea a fost nevoită să iasă la stradă pentru că nu avea bani şi nici paşaportul.

Victima a precizat că atunci când a refuzat în Italia să practice prostituţia, inculpata M.C. a sunat-o şi i-a zis să iasă la stradă, să-şi scoată banii de drum apoi va pleca, fiind nevoită să practice prostituţia pentru inculpata M.C. timp de două luni, în tot acest timp spunându-i că vrea paşaportul că să plece acasă.

La stradă, conform susţinerilor sale, I. i-a spus că trebuie să ceară de la clienţi câte 30 euro, astfel a mers zilnic de la ora 12.00 la ora 04.00 şi stătea pe strada Via Salaria pentru a avea clienţi, câştigând zilnic câte 400 - 500 euro, I. strângea dimineaţa banii de la fete şi le nota într-un caiet.

În privinţa acţiunii de exploatare a inculpatei M.C., victima G.G. a precizat că după o săptămână a venit şi inculpata în Italia iar când era la stradă, aceasta le-a sunat pe fete de mai multe ori şi le-a întrebat de mai multe ori câţi bani au făcut iar dimineaţa venea la motel şi strângea banii.

Victima a oferit şi alte detalii a căror veridicitate a fost verificată prin coroborarea celorlalte mijloace de probă, ceea ce atestă caracterul sincer al depoziţiilor sale.

Astfel, aceasta a arătat că în Italia l-a cunoscut pe inculpatul M.M. care avea fete care practicau prostituţia pentru el: M., Z., I.I.O., care au locuit la acelaşi motel cu ea câteva zile pentru că inculpatul nu era încă venit în Italia şi că mai târziu I. a practicat prostituţia pentru I., la fel şi M.R. adică B.M. şi U.M. zisa şi M.N., pe aceeaşi stradă cunoscându-le pe D.P. (S.D.), G. (I.G.), N.A. care practicau prostituţia pentru S. şi mama lui, M., prieteni cu M.

Şi această parte vătămată a relatat episodul violent la care au asistat mai multe fete, precizând că a văzut cum inculpatul M.M. a bătut-o cu pumnii şi picioarele pe M. pe motiv că nu făcea bani la stradă şi că se împrietenise cu M., un client.

Potrivit declaraţiilor victimei, înainte de a expira viza, s-a întors în ţară, ocazie cu care inculpata M.C. i-a dat bani lui C., şoferul, pentru transport şi că înainte de a pleca i-a cerut inculpatei să-i dea banii câştigaţi de ea, dar inculpata nu i-a dat decât 100 euro, spunându-i că se răzbuna pentru că nu mai vrea să practice prostituţia pentru ea.

Aceeaşi parte vătămată a relatat că a stat acasă la părinţi până în mai 2005 când inculpata M.C. a sunat-o şi a întrebat-o "dacă şi-a revenit şi dacă mai merge în Italia", loc unde partea vătămată a plecat a două oară cu M., la Roma unde au fost aşteptate de numita A.M.M. care le-a luat paşapoartele şi i-a dat lui C. 500 euro.

Potrivit victimei, aceasta a fost dusă la un motel în Tiburtina, a mai ieşit la stradă câteva zile, inculpatul M.M. strângând banii de la fete la motel şi tot acesta reţinând paşaportul său.

Înainte de a fi returnată către România, partea vătămată, astfel cum rezultă din declaraţiile sale, a fost ridicată de pe stradă de către poliţie, şi-a dat date false aşa cum i-a spus inculpata M.C., a fost dusă la un centru şi apoi returnată către România, în septembrie 2005 la domiciliul victimei venind numitul P.C. împreună cu C. (A.E.), ruda cu inculpata M.C., care i-au adus paşaportul spunându-i că i l-a trimis inculpata M.C.

În ceea ce priveşte banii câştigaţi din practicarea prostituţiei, partea vătămată a arătat că în România i-a zis inculpatei M.C. să-i dea banii săi dar aceasta a refuzat, victima precizând că în Italia a făcut cam 12.500 euro, bani pe care i-a luat inculpata M.C. care îi dădea doar câte 10 euro pentru mâncare.

Susţinerile victimei au fost confirmate şi de partea vătămată Z.M. care, astfel cum am arătat anterior, a precizat că pe Via Salaria, la stradă, practicând prostituţia se mai afla, între altele şi G.G., cu care de altfel a şi călătorit la una din plecările lor.

Mai mult, partea vătămată D.M. a indicat-o pe victima G.G. printre fetele care erau cazate şi traficate, precizând că la hotelul din zona gării Termini, mai stătea, alături de Z.M., S., U. şi victima G.G., fete care practicau prostituţia pentru inculpata M.C.

Aceeaşi împrejurare a fost confirmată şi de declaraţiile părţii vătămate I.I.O. care a arătat că în Italia, a fost cazată la motel "V." unde a stat în camera cu C. zisa I., în aceeaşi cameră fiind cazată şi partea vătămată G. (G.G.).

Victima G.G. a recunoscut din planşe foto, persoanele prezentate, fie în privinţa identificării autorilor traficului, fie a celor care au ajutat pe aceştia, fie a persoanelor traficate.

- a ieşit din România, la data de 20 februarie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de numitul P.C., conducătorul autoturismului înmatriculat X;

- a intrat în România, la data de 10 aprilie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş;

- a ieşit din România, la data de 06 mai 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de victima M.A.;

- a intrat în România, fiind returnată, la data de 07 iunie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Băneasa.

6. Partea vătămată I.I.O., de 17 ani, în luna martie 2005, l-a cunoscut pe inculpatul M.M. prin intermediul fratelui ei, I.F.

Inculpatul M.M. i-a propus să practice prostituţia în Italia, banii urmând să fie împărţiţi.

Acesta a asigurat-o că nu va avea probleme cu autorităţile italiene întrucât va veni şi el pentru a avea grijă de ea.

După circa cinci zile partea vătămată s-a întâlnit din nou cu acesta şi a fost condusă în apartamentul inculpatei M.C., unde le-a cunoscut pe numitele S.R.M., S.C., G.G. - zisă G., Z.M.

După două zile, împreună cu cele trei tinere, minora a fost transportată spre Italia de către numitul P.C., dar cu ocazia efectuării controlului vamal aceasta nu a fost lăsată să iasă din ţară întrucât era minoră şi nu avea procură în acest sens.

Ulterior, părţile vătămate I.I.O. şi Z.M. au ajuns în Italia, procura fiind obţinută de către inculpatul M.M.

Iniţial s-au cazat în zona Prelestina iar ulterior numita M.A. le-a cazat la un alt motel.

În perioada următoare, I.I.O. a practicat prostituţia împreună cu celelalte fete, fiind controlată telefonic de către inculpatul M.M., aflat în România, cu privire la sumele de bani obţinute.

La stradă, minora I.I.O. le-a cunoscut şi pe celelalte tinere care practicau prostituţia pentru inculpaţii M.C., S.I. şi M.I.

De asemenea, a cunoscut-o şi pe numita S.D. care practica prostituţia pentru inculpatul T.A., pe I. (fostă A.) G., care practica prostituţia pentru inculpata F.M.

Partea vătămată I.I.O. a fost martoră la cearta dintre inculpatul M.M. şi M.A., pe care a bătut-o întrucât a refuzat să mai practice prostituţia pentru el.

La revenirea în România inculpata S.I. i-a achitat numitului P.C. contravaloarea transportului.

În perioada următoare minora a locuit la domiciliul părinţilor, după care a fost contactată de către inculpata M.C. şi convinsă să meargă din nou în Italia pentru practicarea prostituţiei, promiţându-i că de această dată inculpata va împărţi banii cu ea.

În luna august sus-numita a plecat în Italia unde a fost aşteptată şi cazată de către inculpata S.I., practicând prostituţia la stradă împreună cu numitele S.C., O.I. şi o altă fată M. (aceasta practica prostituţia pentru numitul F.C., fiul inculpatei S.I.).

După circa 2 zile sus-numita a fost depistată de către autorităţile italiene şi returnată în România.

Ulterior a fost contactată de către inculpatul M.M. care i-a propus să se căsătorească, pentru ca ulterior să obţină un nou paşaport şi să meargă din nou în Italia, dar a refuzat.

Partea vătămată I.I.O. a obţinut în urma practicării prostituţiei suma de 20.000 euro.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate I.I.O., în martie 2005, fratele său, F., i-a spus că are prieteni pentru care sunt fete care practică prostituţia în străinătate, în Italia, a întrebat-o dacă nu vrea să facă şi ea la fel, partea vătămată răspunzându-i că se mai gândeşte.

Aceeaşi parte vătămată a precizat că după câteva zile F. a primit un telefon de la un băiat pe nume M. (inculpatul M.M.), fratele său fiind cel care i-a spus să plece în Iaşi şi să vorbească cu acesta în legătură cu plecarea sa în Italia, ceea ce s-a şi întâmplat, victima vorbind cu inculpatul M.M. care i-a spus că arată bine, dar să-şi vopsească părul şi că o ajută să plece în Italia unde să practice prostituţia iar banii să-i împartă cu el (racolare directă).

Din declaraţiile victimei mai rezultă că după 5 zile, inculpatul i-a dat telefon şi a întrebat-o dacă s-a hotărât, victima fiind dusă la un bloc în CUG, unde a fost aşteptată de mama inculpatului M.M., numita M.C., în apartament mai aflându-se R. şi I. iar a două zi au mai venit două fete, G. şi A.

În privinţa plecării în Italia, victima I.I.O. a precizat că a plecat cu C., şoferul, paşapoartele fetelor fiind la acest C.

Potrivit părţii vătămate, la vama Borş, ea şi numita M. au fost întoarse întrucât erau minore şi nu aveau procuri, revenind în Iaşi, pentru că a două zi inculpatul M.M. să o sune că a rezolvat problema, a doua oară, reuşind să treacă vama şi ajungând în Italia la Roma.

Victima a relatat că M. (Z.) mai fusese în Italia şi practicase prostituţia tot pentru inculpatul M.M.

Cu privire la activităţile efectiv prestate în Italia, partea vătămată a precizat că M. (Z.) şi A. (M.) i-au explicat că trebuie să iasă la stradă împreună cu ele, aici clienţii venind cu maşina, trebuia să le ceară 30 euro pentru un raport sexual normal.

Conform declaraţiilor sale, victima I.I.O. a ieşit la stradă după două zile, împreună cu M. (Z.), a practicat prostituţia pe Via Salaria, unde făceau acelaşi lucru pete 15 - 20 de fete iar după o săptămână, ea şi M. (Z.) s-au cazat la "V." unde au stat în camera cu C. zisa I., asistând la mai multe discuţii dintre M. (Z.) şi inculpatul M.M. care o ameninţa la telefon că va veni în Italia şi o va bate dacă câştigă numai 300 - 400 euro pe noapte.

Victima a oferit detalii credibile şi perfect coroborabile cu privire la alte persoane împreună cu care era traficată, precizând că în aceeaşi camera era cazată G. (G.G.) şi că alte fete erau G., A., C. care practicau prostituţia pentru o altă femeie pe nume M. (F.M.) care se afla în Italia şi avea grija de ele la stradă.

Totodată, victima I.I.O. a arătat că a cunoscut-o în Italia şi pe D.P. care se prostitua pentru S. (T.A.) şi pe M. care se prostituia pentru C., fratele inculpatului M.M.

În privinţa acţiunilor inculpatului M.M., după realizarea racolării, transportării, victima a arătat că după o săptămână, în Italia a venit şi acesta care le suna pe fete la telefon şi le întreba câţi bani au făcut şi dacă au probleme la stradă.

Descriind statutul său de obiect producător de venituri, victima a precizat că la stradă ieşea de la ora 18.00 până la ora 04.00, I. strângea banii dimineaţa şi îi dădea inculpatului M.M. sau M.i care îi trimitea apoi în România şi că în fiecare noapte obţinea de la clienţi 500 - 600 euro.

Şi aceasta victimă a redat în amănunt acelaşi episod confirmat şi de alte fete, victime în aceleaşi condiţii, ale traficului de persoane, arătând că după cca două săptămâni de la venirea în Italia a inculpatului M.M., acesta a bătut-o pe victima M.A. şi a dat-o cu capul de oglinda din baie pe motiv că nu mai vroia să facă bani.

Din declaraţiile victimei mai rezultă că după cca o lună, în Italia a venit şi inculpata M.C. să stea cu ele, ulterior aceasta plecând şi venind inculpata S.I., cea dintâi spunându-i că timp de o săptămână banii pe care îi va "produce" vor fi ai ei.

Tot în Italia, la o lună, potrivit declaraţiilor părţii vătămate, la motel aceasta a surprins o discuţie între inculpaţii M.M. şi M.C., din care a dedus că primul o vânduse celei din urmă şi că ea urma să practice prostituţia pentru inculpata M.C.

Conform declaraţiilor victimei, la sfârşitul lunii iulie 2005, înainte de expirarea vizei a venit în România şi avea cu ea cca. 1200 euro, inculpata S.I. fiind cea care a pus-o în legătură cu P.C. cu care s-a întors în ţară, inculpata S.I. plătindu-i acestuia 350 euro pentru transport.

Revenită în România, potrivit propriilor declaraţii, victima I.I.O. a stat o perioadă la părinţii săi după care a sunat-o inculpata M.C. să se întâlnească, aceasta a întrebat-o dacă mai vrea să plece în Italia şi dacă poate avea încredere în ea, în sensul de a nu declara nimic despre ea dacă va fi întrebată de către organele de poliţie.

Victima a răspuns că este de acord, cu condiţia să împartă banii cu ea în fiecare dimineaţă, şi nu cum au procedat la prima viză, inculpata M.C. spunându-i că se va ocupa ea de transport, astfel că la începutul lunii august 2005 i-a dat telefon şi i-a zis să vina în Iaşi, plecarea urmând a avea loc în aceeaşi seară.

În această a doua tură, potrivit declaraţiilor victimei, a plecat în Italia cu numitul P.C., la Roma, unde la autogară a fost aşteptată de către inculpata S.I. care a cazat-o pe Via Palestra, la motelul "V.", în continuare, victima practicând prostituţia două zile pe Via Salaria după care s-a făcut o razie şi toate fetele găsite, cca 80 - 100, au fost duse la sediul chesturii unde victima a stat trei săptămâni, fiind apoi transferată la un centru şi apoi returnată în România.

Ajunsă în România, victima a fost sunată de inculpatul M.M. care a întrebat-o ce s-a întâmplat, cu acea ocazie, acesta aflând că victima are interdicţie, atunci propunându-i să o căsătorească cu un bărbat cu alt nume. La refuzul său, inculpatul i-a zis să găsească fete care să meargă în Italia să practice prostituţia pentru el, urmând să aibă şi victima de câştigat.

Redând percepţia sa în raport cu inculpatul M.M., victima I.I.O. a arătat că îi este frică de acesta şi de familia lui întrucât a văzut cât pot fi de violenţi.

În privinţa sumelor de bani produse prin exploatarea sa sexuală, potrivit propriilor susţineri, victima a arătat că din prostituţie a obţinut peste 20.000 euro, bani de care au beneficiat inculpaţii M.M., M.C. şi familia lor şi că de cele mai multe ori, banii erau trimişi în România prin diferiţi şoferi care făceau curse România - Italia.

În declaraţia dată la 12 decembrie 2005, victima a mai precizat că în timp ce era pe stradă, a fost sunată de inculpaţii M.M. sau S.I. care îi spuneau să facă mai mulţi bani şi că a doua oară când a fost în Italia, banii erau luaţi de S.I., victima câştigând cca 600 euro, bani luaţi de această inculpată, în total în Italia câştigând 40.600 euro, bani luaţi de inculpaţii menţionaţi şi pe care, după ce a fost returnată în ţară nu i-a mai văzut.

Susţinerile părţii vătămate au fost confirmate de martorul I.F.C. care a arătat că într-adevăr, sora sa, victima I.I.O. a fost racolată de inculpatul M.M. care însă i-a promis victimei un post de menajeră în Italia.

Din declaraţiile aceluiaşi martor rezultă că sora sa a sunat-o din Italia şi i-a spus că se află la Roma şi că în realitate "nu e ceea ce se aştepta", la revenirea în România, victima relatându-i că de fapt inculpatul M.M. a forţat-o să practice prostituţia la stradă împreună cu alte fete, făcând foarte mulţi bani pentru acesta, fără a-i da nimic.

În privinţa libertăţii de mişcare şi acţiune ale victimei I.I.O., relevante sunt declaraţiile aceluiaşi martor potrivit cărora sora sa ar fi încercat să fugă cu celelalte fete dar nu a reuşit, inculpatul M.M. ameninţând-o de mai multe ori.

Martorul a confirmat interesul inculpatului M.M. pentru găsirea altor fete "dornice" să plece în Italia, arătând că acesta l-a contactat pe martor de mai multe ori în acest sens.

Şi a doua plecare a victimei în Italia a fost confirmată de martor care a condus-o pe victimă la o agenţie de turism.

Martorul a confirmat realitatea cu care sora sa se confrunta în Italia, aceasta spunându-i la telefon că o femeie pe nume "M." nu o lasă să plece şi s-ar părea că va trebui să practice prostituţia, ulterior victima relatându-i la telefon că va încerca să fugă de la traficanţi şi se va duce la poliţie.

Din declaraţiile părţii vătămate Z.M., analizate în cele ce preced rezultă că, într-adevăr, aceasta a călătorit împreună cu partea vătămată I.I.O., şi aceasta relatând că atunci când au încercat să iasă din ţară împreună cu G., I. şi M., ea şi I.I.O. au fost întoarse la graniţă, întrucât nu aveau procuri de la părinţi, cele două victime plecând apoi în Italia după ce numitul T.S.D. a obţinut procurile.

Aceeaşi parte vătămată a confirmat că în mai 2005 inculpatul M.M. i-a telefonat şi i-a zis să vină în Iaşi să discute despre o nouă plecare în Italia, ceea ce s-a şi întâmplat, aceasta plecând împreună cu alte trei fete G.G., I.I.O. şi M.A.

Detalii foarte importante despre prezenţa victimei I.I.O. în grupul fetelor traficate, a oferit partea vătămată G.G., la rândul său enumerată de victimă printre aceste fete. Astfel, din declaraţiile acesteia rezultă că în Italia l-a cunoscut pe inculpatul M.M. care avea fete care practicau prostituţia pentru el: M., Z., I.I.O., care au locuit la acelaşi motel cu câteva zile pentru că inculpatul nu era încă venit în Italia, precizând că mai târziu I.I.O. a practicat prostituţia pentru inculpata S.I., la fel că şi M. R. adică B.M. şi U.M. zisă şi M.N.

Din declaraţiile aceleiaşi părţi vătămate mai rezultă că inculpatul M.M. ţipa la numita Z.M. şi la I.I.O. cerându-le să facă mai mulţi bani şi că le-a luat paşapoartele şi lor ca să nu poată fugi.

Victima I.I.O. a recunoscut din planşe foto, persoanele prezentate, fie în privinţa identificării autorilor traficului, fie a celor care au ajutat pe aceştia, fie a persoanelor traficate.

- a ieşit din România, la data de 11 octombrie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Giurgiu;

- a intrat în România, la data de 23 februarie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Giurgiu;

- a ieşit din România, la data de 08 mai 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de victima Z.M.;

- a intrat în România, la data de 24 iulie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş;

- a ieşit din România, la data de 06 august 2005 prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de numitul P.C., conducător al autoturismului înmatriculat Y;

- a intrat în România, la data de 26 august 2005, prin punctul de trecere a frontierei Otopeni, fiind returnată cu aeronava AZR;

7. În cursul anului 2002 partea vătămată B.C.V., care practica prostituţia în zona străzii Străpungere Silvestru din mun. Iaşi, a fost acostată de către inculpata F.M., zisă M., care avea un grup de fete ce practicau prostituţia în aceeaşi zonă, în folosul ei.

Inculpata F.M. a găzduit-o în apartamentul în care locuia, situat în mun. Iaşi, str. P., iar pe timpul nopţii o supraveghea pe aceasta şi pe alte două tinere, S.D. şi V.C.G., în timp ce practicau prostituţia în zona Silvestru, vizavi de căminul R.

Transportul era asigurat de către inculpatul C.G.D., care primea câte 200.000 lei pentru fiecare fată transportată pe noapte.

Partea vătămată a fost găzduită timp de 2 - 3 luni şi în locuinţa numitei T.R., situată pe str. C., mun. Iaşi.

În luna octombrie 2003 inculpata F.M. i-a spus părţii vătămate că va trebui să plece în Italia unde să practice prostituţia la stradă. Aceasta a fost transportată în Italia de către numita A.E., pe care a cunoscut-o prin intermediul numitului M.I., zis C.

În oraşul Roma, numita B.C.V. a fost aşteptată de către inculpatele M.C. şi A.E., zisă C., cumnata acesteia.

În perioada imediat următoare partea vătămată a practicat prostituţia în zona Termini împreună cu numitele L.E. (despre care a aflat că ieşise ilegal din România cu ajutorul inc. F.M.), S.R., G.M., care practicau prostituţia pentru inculpata M.C. şi respectiv C.C. care practica prostituţia pentru inculpata S.I.

În fiecare zi partea vătămată trebuia să o sune pe inculpata F.M., pentru a-i comunica suma de bani obţinută.

După circa o lună, inculpata F.M. a adus în Italia o altă tânără - S.D., care a practicat şi ea prostituţia la stradă.

În luna decembrie 2003 partea vătămată a revenit în ţară împreună cu numita S.D. şi cu inculpata F.M., locuind în apartamentul inculpatei.

În luna februarie 2004 inculpata F.M. le-a transportat în Italia pe victimele S.D., zisă P., B.C. şi A.A., zisă P., pe care le-a cazat la hotelul F. în zona Termini.

În perioada următoare tinerele au practicat prostituţia la stradă împreună cu S.R.M., C.C., P.F. şi alte două tinere, acestea fiind exploatate de grupul inculpatelor M.C. şi S.I.

În luna iulie 2004 partea vătămată a revenit în România şi a practicat prostituţia la stradă împreună cu victima S.V., care urma să plece şi ea în Italia, în folosul numitei F.M.

Cu această ocazie partea vătămată a cunoscut-o pe A.O., racolată de către inculpata F.M. şi cumătrul acesteia, numitul H.F.

Ulterior, numita B.C.V. a fost depistată la stradă de autorităţile italiene şi returnată în România.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de partea vătămată în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile inculpatului C.G.D., date în cursul urmăririi penale, cu ale martorilor audiaţi în legătură cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate B.C.V., racolarea victimei a fost realizată în mod direct de către inculpata F.M. care a abordat victima şi i-a spus că va practica prostituţia sub protecţia sa, speculând vulnerabilitatea victimei care astfel cum a arătat, întrucât fusese bătută de foarte multe ori în anturajul proxeneţilor, i-a fost frică să i se împotrivească.

Exploatarea victimei s-a produs, potrivit propriilor susţineri, din momentul în care inculpata F.M. a găzduit-o în apartamentul în care locuia, situat în mun. Iaşi, str. P.

În privinţa acţiunilor inculpatei, victima a arătat că pe timpul nopţii o supraveghea pe ea şi pe alte două tinere, S.D. şi V.C.G., în timp ce practicau prostituţia în zona Silvestru, vizavi de căminul R., transportul fiind asigurat de către inculpatul C.G.D., care primea câte 200.000 lei pentru fiecare fată transportată pe noapte.

Potrivit propriilor susţineri, partea vătămată a fost găzduită timp de 2 - 3 luni şi în locuinţa numitei T.R., situată pe str. C., mun. Iaşi.

Faza externă a traficului de persoane a debutat în luna octombrie 2003 când inculpata F.M. i-a spus părţii vătămate că va trebui să plece în Italia unde să practice prostituţia la stradă, victima fiind transportată în Italia de către numita A.E., pe care a cunoscut-o prin intermediul numitului M.I., zis C.

Din declaraţiile victimei mai rezultă că în oraşul Roma, aceasta a fost aşteptată de către inculpatele M.C. şi A.E., zisă C., cumnata acesteia iar în perioada imediat următoare, a practicat prostituţia în zona Termini împreună cu numitele L.E. (despre care a aflat că ieşise ilegal din România cu ajutorul inculpatei F.M.), S.R., G. M., care practicau prostituţia pentru inculpata M.C. şi respectiv C.C. care practica prostituţia pentru inculpata S.I.

Şi în acest caz, maniera de lucru era similară cu cele prezentate anterior, în privinţa celorlalte fete traficate, respectiv în fiecare zi partea vătămată trebuia să o sune pe inculpata F.M., pentru a-i comunica suma de bani obţinută.

Potrivit declaraţiilor aceleiaşi victime, după circa o lună, inculpata F.M. a adus în Italia o altă tânără - S.D., care a practicat şi ea prostituţia la stradă.

Astfel cum rezultă din declaraţiile victimei, aceasta s-a aflat într-un permanent control din partea celei care o exploata, în luna decembrie 2003 partea vătămată revenind în ţară împreună cu numita S.D. şi cu inculpata F.M., locuind în apartamentul inculpatei, pentru că apoi, în luna februarie 2004 inculpata F.M. să o transporte în Italia alături de victimele S.D., zisă P. şi A.A., zisă P., pe care le-a cazat la hotelul F. în zona Termini.

Potrivit declaraţiilor sale, în perioada următoare tinerele au practicat prostituţia la stradă împreună cu S.R.M., C.C., P.F. şi alte două tinere, acestea fiind exploatate de grupul inculpatelor M.C. şi S.I.

Şi în ţară, victima a continuat să fie sub controlul aceleiaşi inculpate, potrivit susţinerilor sale, în luna iulie 2004, revenind în România şi practicând prostituţia la stradă împreună cu victima S.V., care urma să plece şi ea în Italia, în folosul numitei F.M., ocazie cu care partea vătămată a cunoscut-o pe A.O., racolată de către inculpata F.M. şi cumătrul acesteia, numitul H.F.

Eliberarea victimei din exploatarea sa sexuală s-a produs, potrivit declaraţiilor sale, în momentul în care a fost depistată la stradă de autorităţile italiene şi returnată în România.

Din declaraţiile inculpatului C.G.D., date în cursul urmăririi penale rezultă că în anul 2002, acesta a cunoscut-o pe victima B.C.V. pe care a dus-o în mun. Iaşi unde practica prostituţia pentru inculpata F.M.

Cu privire la aceeaşi victimă, inculpatul C.G.D. a precizat că aceasta a practicat prostituţia în mun. Iaşi până în toamna anului 2003, apoi a fost dusă în Italia.

În faţa instanţei, inculpatul C.G.D. şi-a schimbat poziţia procesuală, plasând împrejurările prezenţei sale împreună cu inculpata F.M. în ipostaze fără conotaţii penale, oferind ca explicaţie pentru schimbarea declaraţiilor sale faptul că este posibil să fi fost confundat de părţile vătămate care l-au menţionat, motivaţie de o platitudine incontestabilă.

Prezenţa victimei B.C.V. printre fetele traficate a fost confirmată şi de declaraţiile părţii vătămate I.I.O., analizate în cele ce preced, aceasta arătând că alte fete traficate în aceleaşi condiţii erau G., A., C. (B.) care practicau prostituţia "pentru o altă femeie pe nume M. (F.M.) care se afla în Italia şi avea grija de fete la stradă".

Din declaraţiile părţii vătămate B. (G.) M., date în cursul urmăririi penale, rezultă că la Roma, pe stradă, a întâlnit-o pe victima B.C.V. care "se prostitua şi ea în folosul M.I", recunoscând-o pe victima B.C.V. după prezentarea fotografiilor, de către procuror.

Şi victima A. a recunoscut, confirmând susţinerile părţii vătămate B.C.V., faptul că a cunoscut-o pe numita S.V. în apartamentul inculpatei F.M.

Din declaraţiile martorei I. (fosta A.) G., date în cursul urmăririi penale rezultă că în Italia a cunoscut-o pe inculpata F.M. şi de la fete a aflat că numitele I. şi C. (B.) practicau prostituţia pentru aceasta.

Din declaraţiile martorei S.V. rezultă că victima B.C.V. a fost adusă în apartamentul inculpatei F.M., victima relatându-i martorei că practica şi ea prostituţia la stradă "pentru M." şi că în continuare, a practicat această activitate împreună cu martora şi cu numita L.E.

Victima B.C.V. a recunoscut din planşe foto, persoanele prezentate, fie în privinţa identificării autorilor traficului, fie a celor care au ajutat pe aceştia, fie a persoanelor traficate.

- a ieşit din România, la data de 17 octombrie 2003, prin punctul de trecere a frontierei Siret;

- a ieşit din România, la data de 20 decembrie 2003, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de victimele I. (fosta A.) G. şi S.D. şi de inculpata F.M.;

- a ieşit din România, la data de 15 februarie 2004 prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de victimele A.A. şi S.D. şi de inculpata F.M.;

- a intrat în România, la data de 01 iunie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Băneasa, fiind returnată cu aeronava API;

- a ieşit din România, la data de 29 iunie 2005 prin punctul de trecere a frontierei Vama;

- a ieşit din România, la data de 29 iulie 2005 prin punctul de trecere a frontierei Petea.

8. Partea vătămată A.O. a fost racolată în luna iulie 2004 de către numitul H.F. care i-a promis că îi va găsi un loc de muncă în Italia.

Câteva zile aceasta a fost găzduită în locuinţa numitului H.F., după care a fost dusă de către acesta în locuinţa inculpatei F.M. Cu această ocazie l-a cunoscut pe inculpatul T.A. şi pe victima S.V., despre care a aflat că practica prostituţia în zona gării Iaşi, fiind transportată de către inculpatul C.G.D.

Ulterior, partea vătămată A.O. a fost transportată în Italia de către numitul H.F. şi inculpata F.M., fiind instruită de către aceştia să declare cu ocazia controlului vamal că merge în străinătate în excursie.

Pe traseul România - Italia, inculpata F.M. i-a adus la cunoştinţă că de fapt va trebui să practice prostituţia la stradă.

În oraşul Roma, a fost cazată de către inculpata F.M. la un hotel, iar circa 5 zile a practicat prostituţia la stradă împreună cu victimele S.D. şi A.L., câştigând peste 1000 euro/seară, bani care i-au fost luaţi de către inculpata F.M.

Ulterior, tinerele au fost supravegheate la stradă de către inculpatul T.A., venit şi el în Italia.

Partea vătămată, A.O. a reuşit să fugă cu ajutorul unui client italian şi întrucât era însărcinată şi avea probleme de sănătate a revenit în România.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de proba administrate în cauză, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de partea vătămată în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile martorilor audiaţi în legătură cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate A.O., date în cursul urmăririi penale, racolarea sa a avut loc în luna iulie 2004 de către numitul H.F. care i-a promis că îi va găsi un loc de muncă în Italia (racolare prin promisiunea asigurării unui loc de muncă legal).

Aceeaşi victimă a relatat că timp de câteva zile aceasta a fost găzduită în locuinţa numitului H.F., după care a fost dusă de către acesta în locuinţa inculpatei F.M., cu această ocazie cunoscându-l pe inculpatul T.A. şi pe victima S.V., despre care a aflat că practica prostituţia în zona gării Iaşi, fiind transportată de către inculpatul C.G.D.

Potrivit victimei, transportarea victimei a avut loc în Italia de către numitul H.F. şi inculpata F.M., fiind instruită de către aceştia să declare cu ocazia controlului vamal că merge în străinătate în excursie.

Adevăratul motiv al racolării, cazării, transportării victimei, potrivit propriilor susţineri, l-a aflat pe traseul către Italia, inculpata F.M. aducându-i la cunoştinţă că de fapt va trebui să practice prostituţia la stradă.

Din declaraţiile victimei mai rezultă că în oraşul Roma, a fost cazată de către inculpata F.M. la un hotel, iar cca cinci zile a practicat prostituţia la stradă împreună cu victimele S.D. şi A.L., câştigând peste 1000 euro/seară, bani care i-au fost luaţi de către inculpata F.M., supravegherea la stradă fiind asigurată de către inculpatul T.A., venit şi el în Italia.

Eliberarea victimei s-a produs, potrivit propriilor susţineri, cu ajutorul unui client italian şi în contextul în care era însărcinată şi avea probleme de sănătate, aceasta a revenit în România.

Şi în faţa instanţei, victima A.O. şi-a menţinut declaraţia din cursul urmăririi penale, confirmând atât împrejurările racolării sale, cazării ulterioare, transportării şi a exploatării sale în locul de destinaţie, precizând că la Roma a aflat că va trebui să practice prostituţia, făcând ce i s-a cerut, "de frică să nu păţească ceva", relatând maniera în care era exploatată: mergea ziua la stradă, cerea clienţilor 30 de euro pentru o partidă de sex, seara dădea banii câştigaţi, printr-o anume D., inculpatei F.M., banii fiind puşi într-un pachet de ţigări lăsat la cafeneaua de la parterul hotelului.

În privinţa inculpatului T.A., victima A.O. a precizat că după cca o săptămână de la venirea sa în Italia, a ajuns şi acesta care, din acel moment a început să strângă banii de la numita D., prietenă cu acesta.

Victima a devoalat şi încercările familiei inculpatei F.M. de a o influenţa în declaraţiile sale, arătând că la unul din termenele de judecată din acest proces, când victima s-a prezentat la tribunal, a fost abordată de mama inculpatei F.M. care i-a propus să-i dea bani când va ieşi din închisoare cu condiţia ca victima să-şi retragă plângerea.

Potrivit propriilor susţineri, victima A.O. a practicat prostituţia cca două săptămâni, timp în care a câştigat cca 700 euro, banii fiindu-i luaţi în maniera mai sus arătată.

Aceleaşi împrejurări au fost confirmate şi de declaraţiile martorei A.V., audiată atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, martora confirmând racolarea prin fraudă a fiicei sale şi exploatare sa sexuală, victima relatându-i, potrivit martorei, că în Italia, la Roma fusese forţată de către inculpata F.M. să practice prostituţia.

Aceeaşi martoră a arătat că ulterior inculpata F.M. a mai încercat să o racoleze pe victimă pentru a pleca din nou în Italia, dar nu a mai fost de acord.

În declaraţiile sale partea vătămată B.C.V. a precizat că a cunoscut-o pe victima A.O. care a fost racolată de către inculpata F.M. şi cumătrul acesteia, numitul H.F.

Mai mult, şi martora S.V. a confirmat că a cunoscut-o pe victima A.O., precizând că în cursul anului 2004 a mai locuit în apartamentul inculpatei F.M. şi partea vătămată A.O. care a practicat prostituţia, fiind dusă de numitul H.F. în Italia de unde s-a întors întrucât rămăsese însărcinată.

Mai mult, din declaraţiile părţii vătămate C.L.A. rezultă că aceasta a cunoscut-o în zona Poieni şi pe inculpata F.M. care o însoţea pe numita A.O. care practica prostituţia.

Victima A.O. a recunoscut din planşe foto, persoanele prezentate, fie în privinţa identificării autorilor traficului, fie a celor care au ajutat pe aceştia, fie a persoanelor traficate.

- a ieşit din România, la data de 17 iulie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Borş, fiind însoţită de numitul P.F. şi de inculpata F.M.;

- a intrat în România, la data de 04 august 2004, prin punctul de trecere a frontierei Borş.

9. Partea vătămată N.A.V. a fost racolată la sfârşitul lui decembrie 2004 de către inculpaţii C.G.D. şi F.M., care i-au propus să meargă în Italia pentru practicarea prostituţiei, urmând că banii să fie împărţiţi în mod legal.

Aceasta a locuit o perioadă în apartamentul inculpatei F.M., până când i-a obţinut paşaportul. Ulterior, inculpata F.M. i-a asigurat transportul până în Italia, oraşul Roma, unde a fost aşteptată de către inculpatul T.A. şi numita S.D., fiind cazată la hotel A.

Timp de o săptămână a practicat prostituţia pe strada Via Salaria, împreună cu S.D. şi ulterior împreună cu numita I. (fostă A.) G., adusă în Italia de către inculpata F.M. Pe strada Via Salaria, se mai afla grupul de fete care practica prostituţia pentru familia M.: M.A., B.F., G.M.D. pentru inculpatul M.M., P.F. şi S.R.M. pentru inculpata M.C., B.M. şi O.I. pentru inculpata S.I.

În luna decembrie partea vătămată a revenit în România, ocazie cu care inculpata F.M. i-a dat suma de 40.000 000 lei vechi pentru a o convinge ulterior să meargă din nou în Italia. În luna iunie 2005 inculpatul C.G.D. a determinat-o pe partea vătămată să plece din nou în Italia, contravaloarea transportului fiind achitată de către inculpata F.M.

În oraşul Roma, victima N.A.V. a fost cazată la hotel A. împreună cu o tânără, pe nume C. care practica prostituţia pentru inculpatul T.A., două fete minore F. şi A. care practicau prostituţia pentru numitul F.C.M., fiul inculpatei S.I. şi o tânără, pe nume O. care practica prostituţia pentru inculpata M.C.

Partea vătămată N.A.V. a fost martoră la mai multe certuri care au avut loc între A.M.M. şi inculpatul M.I. şi respectiv M.A. şi inculpatul M.M., ocazie cu care tinerele au fost luate, agresate de către cei doi inculpaţi deoarece refuzau să mai practice prostituţia în folosul acestora.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauza, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de partea vătămată în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile inculpatului C.G.D., ale martorilor audiaţi în legătura cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate.

Astfel, potrivit declaraţiilor părţii vătămate N.A.V. date în cursul urmăririi penale, racolarea să directă a avut loc la sfârşitul lui decembrie 2004 de către inculpaţii C.G.D. şi F.M., care, după ce au cazat victima, i-au propus să meargă în Italia pentru practicarea prostituţiei, urmând ca banii să fie împărţiţi în mod egal.

Potrivit declaraţiilor victimei, aceasta a locuit o perioadă în apartamentul inculpatei F.M., până când i-a obţinut paşaportul, ulterior, aceeaşi inculpată i-a asigurat transportul până în Italia, oraşul Roma, unde a fost aşteptată de către inculpatul T.A. şi numita S.D., prietena acestuia, fiind cazată la hotel A., din apropierea gării Termini, pe Via Palestra.

Timp de o săptămână a practicat prostituţia pe strada Via Salaria, împreună cu S.D., U.M., A.M.M., S.C., B.G., şi ulterior împreună cu numita I. (fostă A.) G., adusă în Italia de către inculpata F.M.. Pe strada Via Salaria, se mai afla grupul de fete care practica prostituţia pentru familia M.: M.A., B.F., G.M.D. pentru inculpatul M.M., P.F. şi S.R.M. pentru inculpata M.C., B.M. şi O.I. pentru inculpata S.I.

Potrivit declaraţiilor aceleiaşi părţi vătămate, în luna decembrie partea vătămată a revenit în România, ocazie cu care inculpata F.M. i-a dat suma de 40.000 000 lei vechi pentru a o convinge ulterior să meargă din nou în Italia, în luna iunie 2005 inculpatul C.G.D. determinând-o pe partea vătămată să plece din nou în Italia, contravaloarea transportului fiind achitată de către inculpata F.M.

Astfel cum rezultă din declaraţiile sale, în oraşul Roma, victima N.A.V. a fost cazată la acelaşi hotel A. împreună cu o tânără, pe nume C. care practica prostituţia pentru inculpatul T.A., două fete minore F. şi A. care practicau prostituţia pentru numitul F.C.M., fiul inculpatei S.I. şi o tânără, pe nume O. care practica prostituţia pentru inculpata M.C.

A continuat să practice prostituţia, sumele de bani variind, potrivit propriilor susţineri, cel mai mult victima câştigând 430 euro într-o zi, ceea ce o nemulţumea pe inculpata F.M., care o ameninţa că dacă nu "produce" mai mult, o va trimite acasă fără niciun ban.

Statutul victimei, astfel cum rezultă din declaraţiile sale, era acela de simplu obiect producător de venituri pentru traficanţii care o exploatau, victima precizând că din banii câştigaţi într-o zi, îşi oprea 30 euro pentru hotel şi 30 euro pentru taxi şi mâncare, restul banilor fiindu-i luaţi de inculpata F.M. şi, în lipsa acesteia, de fiul său, inculpatul T.A.

Aceeaşi victima a oferit amănunte credibile, relevate şi de celelalte fete împreună cu care a fost traficat, precizând că a fost martoră la mai multe certuri care au avut loc între A.M.M. şi inculpatul M.I. şi respectiv M.A. şi inculpatul M.M., ocazie cu care tinerele au fost luate, agresate de către cei doi inculpaţi deoarece refuzau să mai practice prostituţia în folosul acestora.

Prezenţa victimei între fetele traficate a fost confirmată şi de declaraţiile părţii vătămate Z.M., analizate anterior, din care rezultă că pe Via Salaria se mai afla şi A. care era fata inculpatei F.M. şi a fiului său T.A.

Mai mult, aceeaşi parte vătămată Z.M. a confirmat interesul inculpatei F.M. pentru victima N.A.V., în declaraţia sa dată la 21 octombrie 2005 arătând că pe când se afla în Italia, a fost sunată de o prietenă de-a inculpatei M.C., pe nume "M." (F.M.) care avea la stradă două fete, A.G. şi N.A.V., inculpata aflându-se în România şi întrebând partea vătămată dacă N.A.V. "se descurca bine".

Pe de altă parte, din declaraţia părţii vătămate D.M., dată în cursul urmăririi penale la 24 octombrie 2005, rezultă că tot pe Via Salaria se mai afla un alt grup de fete din care partea vătămată a recunoscut pe D.P., A. (N.A.V.), G. care practicau prostituţia pentru o femeie de 38 de ani pe nume "M." (F.M.), şi pentru fiul acesteia, "S." (T.A.).

Aceleaşi împrejurări au fost confirmate şi de declaraţiile părţii vătămate G.G., redate şi analizate în cele ce preced, care a precizat că pe aceeaşi stradă Via Salaria din Roma, aceasta le-a mai cunoscut pe D.P. (S.D.), G. (I.G.), N.A.V., care practicau prostituţia pentru "S." (T.A.) şi pentru mama lui, "M." (F.M.), prieteni cu M.

Din declaraţiile părţii vătămate I.I.O. rezultă că la hotelul "V." din Roma mai erau cazate, între alte fete care practicau prostituţia G., A. (N.A.V.), C. care practicau prostituţia pentru o altă femeie pe nume "M.", "care se afla în Italia şi avea grijă de fete la stradă".

Şi partea vătămată M.A. a confirmat traficarea victimei N.A.V., aceasta precizând în declaraţiile sale că pe Via Salaria mai practica prostituţia, printre alte fete enumerate expres, şi victima N.A.V.

Din declaraţiile martorei A.M.M., rezultă că pentru "M." (inculpata F.M.) practicau prostituţia "A." (N.A.V.) şi "G." (I.G.).

Aceeaşi "echipă" a fetelor traficate împreună ("G.", "A.", "D.P.") de către inculpata F.M. rezultă şi din declaraţiile date în cursul urmăririi penale de martora I. (fosta A.) G., potrivit căreia aceasta a practicat prostituţia împreună cu N.A.V. şi S.D. pe str. Via Salaria din Roma, cea din urmă victimă strângând banii de la fete şi predându-i inculpatei F.M.

Aceeaşi martoră a confirmat şi un detaliu esenţial pentru credibilitatea depoziţiilor sale, respectiv că inculpatul T.A. stătea în acelaşi hotel cu victimele, fiind cazat în cameră cu S.D. iar martora era în cameră cu victima N.A.V.

Din declaraţiile martorului N.D.D., fratele victimei N.A.V. rezultă că inculpatul C.G.D., care s-a recomandat ca fiind prietenul victimei, a luat-o de mai multe ori pe victimă şi a dus-o în Italia, unde, martorul a aflat că sora sa se prostitua, după ce a fost ademenită anterior în acest sens.

Deşi nu a putut preciza modul în care victima a ajuns în Italia, martorul a arătat că a aflat de la sora sa, după ce aceasta a fost audiată, că în realitate, în perioada 2004 - 2005 a fost ajutată de către inculpatul C.G.D., pe care martorul l-a recunoscut după planşele foto, să ajungă în Italia, la Roma, unde "M." (F.M.) a forţat-o să practice prostituţia împreună cu alte fete, martorul confirmând în plus că aceeaşi inculpata F.M. în cursul verii 2005 a căutat-o la telefon pe victimă, recomandându-se "M.".

Din declaraţiile inculpatului C.G.D., date în cursul urmăririi penale rezultă că în luna ianuarie 2005, a fost împreună cu inculpata F.M. în satul Hodica, com. Cotnari, jud. Iaşi, la victima N.A.V., pe care au adus-o la locuinţa celei din urmă, după care au mers la serviciul paşapoarte, i-au făcut actele fetei pe care ulterior au dus-o în Italia.

Acelaşi inculpat a confirmat că în luna iunie 2005, a mers şi a luat-o pe victima N.A.V. dintr-un sat de lângă Târgu Mureş, a dus-o în Iaşi la locuinţa inculpatei F.M. care a convins-o să plece din nou în Italia.

În faţa instanţei, inculpatul C.G.D. şi-a schimbat poziţia procesuală, arătând că nu-şi mai aminteşte mare lucru şi că este posibil să fi cunoscut-o pe victima N.A.V., în calitatea acesteia de clientă a serviciului taxi, oferind ca explicaţie pentru schimbarea declaraţiilor sale faptul că este posibil să fi fost confundat de părţile vătămate care l-au acuzat, motivaţie de o platitudine incontestabilă.

Victima N.A.V. a recunoscut din planşe foto, persoanele prezentate, fie în privinţa identificării autorilor traficului, fie a celor care au ajutat pe aceştia, fie a persoanelor traficate.

Din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţii şi părţile vătămate, rezultă că partea vătămată N.A.V.:

- a ieşit din România, la data de 21 ianuarie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş, fiind însoţită de numitul P.C.;

- a ieşit din România, la data de 03 iunie 2003, prin punctul de trecere a frontierei Borş, fiind însoţită de numitul P.C.;

- a intrat în România, la data de 28 august 2005, prin punctul de trecere a frontierei Barantău.

10. Partea vătămată T.P., de 17 ani, a fost racolată de către numitul T.I. în luna aprilie a anului 2005, care i-a promis că o va ajuta să obţină un loc de muncă în străinătate. La acea dată minora era fugită de la domiciliul părinţilor în urma unor certuri pe care le-a avut cu aceştia.

Ulterior, numitul T.I. a condus-o în apartamentul inculpatei F.M., unde l-a cunoscut şi pe inculpatul C.G.D. Cei doi inculpaţi i-au promis că o pot ajuta să ajungă în Italia în oraşul Roma, unde să practice prostituţia la stradă, urmând să câştige 1500 - 2000 euro pe zi, banii urmând să fie împărţiţi.

În Italia urma să fie aşteptată de către inculpatul T.A. care avea grijă de alte tinere care practicau prostituţia, una dintre ele fiind D.

În aceeaşi zi, inculpatul C.G.D. a condus-o pe partea vătămată T.P. într-o garsonieră situată pe str. S., aparţinând unui prieten de-al lui, pe nume E., unde a ţinut-o încuiată timp de două săptămâni pentru a nu fi văzută de către vecini. În acest timp cei doi inculpaţi i-au adus mâncare şi ţigări. În această garsonieră inculpatul C.G.D. i-a cerut părţii vătămate să întreţină relaţii sexuale cu el şi cu alţi clienţi.

În luna mai 2005 inculpaţii C.G.D. şi F.M. s-au deplasat împreună cu partea vătămată în oraşul Negreşti pentru a o racola pe partea vătămată U.A.M., iar ulterior în oraşul Vaslui unde au încercat să intre în posesia buletinului de identitate al părţii vătămate, rămas la numitul I.C.

Întrucât nu au reuşit să intre în posesia actului de identitate şi nici să-i facă paşaport, inculpata F.M. a încercat să o scoată ilegal din ţară în luna mai 2005, prin intermediul altor persoane.

În garsoniera menţionată a fost cazată şi partea vătămată U.A.M. racolată de către inculpata F.M. tot pentru a practica prostituţia în Italia.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de partea vătămată în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile inculpatului C.G.D., cu declaraţiile martorilor audiaţi în legătură cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală.

Astfel, potrivit declaraţiilor părţii vătămate T.P., date în cursul urmăririi penale, a fost racolată de către numitul T.I. în luna aprilie a anului 2005, care i-a promis că o va ajuta să obţină un loc de muncă în străinătate.

Victima a arătat că relaţiile cu părinţii săi erau deteriorate şi că profitând că la acea data era fugită de la domiciliul părinţilor în urma unor certuri pe care le-a avut cu aceştia, numitul T.I. a condus-o în apartamentul inculpatei F.M., unde l-a cunoscut şi pe inculpatul C.G.D.

Potrivit susţinerilor victimei, scopul real al racolării sale era acela de practicare a prostituţiei, cei doi inculpaţi promiţându-i că o pot ajuta să ajungă în Italia, în oraşul Roma, unde să practice prostituţia la stradă, urmând să câştige 1500 - 2000 euro pe zi, banii urmând să fie împărţiţi.

Din planul infracţional devoalat victimei într-o maniera directă făcea parte şi aceea că în Italia urma să fie aşteptată de către inculpatul T.A. care avea grijă de alte tinere care practicau prostituţia, una dintre ele fiind D.

Conform declaraţiilor victimei, în aceeaşi zi, inculpatul C.G.D. a condus-o pe aceasta într-o garsonieră situată pe str. S., aparţinând unui prieten de-a lui, pe nume E., unde au ţinut-o încuiată timp de două săptămâni pentru a nu fi văzută de către vecini (cazare şi pregătirea în vederea exploatării sexuale).

În privinţa acţiunilor care au urmat, victima a relatat că în acest timp cei doi inculpaţi i-au adus mâncare şi ţigări, în aceeaşi garsonieră inculpatul C.G.D. cerându-i părţii vătămate să întreţină relaţii sexuale cu el şi cu alţi clienţi.

Victima a relatat şi un alt episod privind racolarea unei alte tinere, respectiv că în luna mai 2005 inculpaţii C.G.D. şi F.M. s-au deplasat împreună cu partea vătămată în oraşul Negreşti pentru a o racola pe partea vătămată U.A.M., iar ulterior în oraşul Vaslui unde au încercat să între în posesia buletinului de identitate al părţii vătămate, rămas la numitul I.C. şi, întrucât nu au reuşit să intre în posesia actului de identitate şi nici să-i facă paşaport, inculpata F.M. a încercat să o scoată ilegal din ţară în luna mai 2005, prin intermediul altor persoane.

Interesul inculpatei F.M. pentru racolarea altor victime ale traficului de persoane a fost confirmat de victima, potrivit căreia în primele zile ale lunii mai 2005, inculpata a întrebat-o dacă nu mai cunoaşte şi alte fete care să meargă cu victima în Italia pentru practicarea prostituţiei.

Potrivit propriilor susţineri, inculpaţii au încercat să scoată victima din ţară cu ajutor unor călăuze, victima fiind prinsă şi întocmindu-i-se dosar penal, pe timpul încercărilor de trecere a frontierei, victima confirmând că a fost sunată de inculpata F.M. care a întrebat-o dacă a trecut graniţa.

Aceeaşi victima a precizat că în garsoniera menţionată a fost cazată şi partea vătămată U.A.M. racolată de către inculpata F.M. tot pentru a practica prostituţia în Italia şi că tot inculpata a fost cea care i-a propus victimei să o ducă la Poieni, la ieşirea din mun. Iaşi pentru "a-i mai face nişte bani până când va pleca în Italia".

Victima a arătat că în ultimele zile cât a locuit la inculpata F.M., a discutat prin intermediul serviciului internet, cu ajutorul unei camere web, cu "S." (T.A.), care se afla în Italia şi care s-a interesat dacă victima "arată bine" şi care i-a spus acesteia "ca o va aduce afară", cu această ocazie victima observând fizionomia inculpatului.

Victima a indicat locul sistemului informatic cât şi parola de acces şi a condus în teren organele de poliţie la locaţiile în care i-a cunoscut pe numitul T.I., inculpata F.M., inculpatul C.G.D. În cursul cercetării judecătoreşti, nici această parte vătămată nu şi-a menţinut declaraţiile anterioare arătând că a fost obligată de organele de poliţie să semneze declaraţia dată în cursul urmăririi penale, fiind ameninţată cu internarea într-un centru de minori.

Instanţa reţine că partea vătămată T.P. şi-a schimbat declaraţia fără un motiv plauzibil, reţine că depoziţia dată în cursul cercetării judecătoreşti este fie, expresia voinţei părţii vătămate de a nu-şi recunoaşte statutul de prostituată din trecut, fie rezultatul influenţei inculpaţilor.

Din declaraţiile inculpatului C.G.D., date în cursul urmăririi penale rezultă că în aprilie 2005 a cunoscut-o pe partea vătămată T.P., la locuinţa inculpatei F.M. care l-a rugat să-i găsească un apartament, ceea ce inculpatul a şi făcut, găsind o garsonieră unde a şi dus-o pe victimă şi a cazat-o, pe timpul şederii sale, victima T.P. întreţinând relaţii sexuale cu câţiva profesori pe care inculpatul i-a adus.

Acelaşi inculpat a confirmat că ulterior, în aceeaşi garsonieră a fost adusă şi victima U.A.M., recunoscând că a fost împreună cu victima T.P. şi cu inculpata F.M. la Negreşti, de unde a luat-o pe partea vătămată U.A.M. şi a adus-o în aceeaşi garsonieră, ulterior inculpata F.M. explicându-i celei din urmă victime că urmează să practice prostituţia.

În faţa instanţei, inculpatul C.G.D. şi-a schimbat poziţia procesuală, arătând că a cunoscut-o pe victima T.P. prin zona gării, ca fiind o persoană fugită de acasă, plasând împrejurările prezenţei sale împreună cu victima în ipostaze fără conotaţii penale, oferind ca explicaţie pentru schimbarea declaraţiilor sale faptul că este posibil să fi fost confundat de părţile vătămate care l-au acuzat, motivaţie de o platitudine incontestabilă.

Din declaraţiile părţii vătămate U.A.M. rezultă că aceasta a fost contactată în cursul lunii mai 2005 de către partea vătămată T.P., care i-a propus să meargă împreună cu ea în Italia unde inculpata F.M. urma să le găsească un loc de muncă ca îngrijitoare la un bătrân şi că a două zi, i-a cunoscut pe inculpaţii C.G.D. şi F.M., care i-au spus că va putea lucra şi la un restaurant că femeie de serviciu, urmând că iniţial să plece în Italia împreună cu numita T.P.

Aceeaşi parte vătămată a confirmat găzduirea victimei T.P. împreună cu ea într-o garsonieră unde cca o săptămână cele două tinere au fost încuiate, pentru a nu fi văzute de către vecini.

Victima T.P. a recunoscut din planşe foto, persoanele prezentate, fie în privinţa identificării autorilor traficului, fie a celor care au ajutat pe aceştia, fie a persoanelor traficate.

11. Partea vătămată U.A.M., de 17 ani, a fost contactată în cursul lunii mai 2005 de către partea vătămată T.P., care i-a propus să meargă împreună cu ea în Italia unde inculpata F.M. urma să le găsească un loc de muncă că îngrijitoare la un bătrân. A două zi, partea vătămată i-a cunoscut pe inculpaţii C.G.D. şi F.M., care i-au spus că va putea lucra şi la un restaurant că femeie de serviciu, urmând că iniţial să plece în Italia împreună cu numita T.P., iar ulterior în Italia urma să ajungă şi inculpata.

În aceeaşi zi, inculpata F.M. a depus documentele necesare pentru obţinerea paşaportului victimei U.A.M., achitând şi taxele aferente.

Ulterior, cei doi inculpaţi au transportat-o pe minora U.A.M. în mun. Iaşi unde au găzduit-o într-o garsonieră împreună cu partea vătămată T.P.

Circa o săptămână cele două tinere au fost încuiate, pentru a nu fi văzute de către vecini.

Inculpatul C.G.D. i-a cerut minorei să întreţină relaţii sexuale cu el dar aceasta l-a refuzat.

Inculpata F.M. i-a spus că de fapt în Italia urma să practice prostituţia împreună cu alte fete de care avea grijă fiul acesteia, inculpatul T.A. Banii câştigaţi din practicarea prostituţiei urmau să fie împărţiţi în mod egal. După circa două zile partea vătămată a fost condusă în apartamentul inculpatei F.M. unde i-a spus acesteia că se va întoarce în mun. Iaşi, după ce va intra în posesia paşaportului.

În realitate, părţii vătămate i-a fost frică să-i spună că nu doreşte să meargă în Italia pentru practicarea prostituţiei. Ulterior, minora a revenit la domiciliul părinţilor.

Astfel, potrivit declaraţiilor părţii vătămate U.A.M., date în cursul urmăririi penale, aceasta a fost contactată în cursul lunii mai 2005 de către partea vătămată T.P., care i-a propus să meargă împreună cu ea în Italia unde inculpata F.M. urma să le găsească un loc de muncă ca îngrijitoare la un bătrân şi că a două zi, partea vătămată i-a cunoscut pe inculpaţii C.G.D. şi F.M., care i-au spus că va putea lucra şi la un restaurant că femeie de serviciu, urmând ca iniţial să plece în Italia împreună cu numita T.P., iar ulterior în Italia urma să ajungă şi inculpata.

Potrivit aceleiaşi victime, în aceeaşi zi, inculpata F.M. a depus documentele necesare pentru obţinerea paşaportului sau, achitând şi taxele aferente şi că ulterior, cei doi inculpaţi au transportat-o în mun. Iaşi unde au găzduit-o într-o garsonieră împreună cu partea vătămată T.P.

Victima a descris statutul său în această perioadă, respectiv cca o săptămână, atât ea cât şi partea vătămată T.P. au fost încuiate, pentru a nu fi văzute de către vecini, li s-a interzis să iasă pe balcon.

Victima a aflat adevăratele intenţii ale inculpaţilor, în momentul în care, potrivit declaraţiilor sale, inculpatul C.G.D. i-a cerut să întreţină relaţii sexuale cu el, ca să o "probeze", dar aceasta l-a refuzat. Confirmarea intenţiilor ilicite ale inculpaţilor a fost realizată, potrivit declaraţiilor victimei, de însăşi inculpata F.M. care i-a spus că de fapt în Italia urma să practice prostituţia împreună cu alte fete de care avea grijă fiul acesteia, inculpatul T.A. iar banii câştigaţi din practicarea prostituţiei urmau să fie împărţiţi în mod egal.

Aceeaşi victimă a relatat că după circa două zile a fost condusă în apartamentul inculpatei F.M. unde i-a spus acesteia că se va întoarce în mun. Iaşi, după ce va intra în posesia paşaportului, dar că în realitate, părţii vătămate i-a fost frică să-i spună că nu doreşte să meargă în Italia pentru practicarea prostituţiei.

De asemenea, victima a confirmat că inculpatul C.G.D. i-a propus să iasă la stradă la Poieni, însă minora a refuzat şi a revenit la domiciliul părinţilor.

Din declaraţiile inculpatului C.G.D., date în cursul urmăririi penale rezultă că în aceeaşi garsonieră în care fusese cazată victima T.P. a fost adusă şi victima U.A.M., recunoscând că a fost împreună cu victima T.P. şi cu inculpata F.M. la Negreşti, de unde a luat-o pe partea vătămată U.A.M. şi a adus-o în aceeaşi garsonieră, ulterior inculpata F.M. explicându-i celei din urmă victime că urmează să practice prostituţia.

În faţa instanţei, inculpatul C.G.D. şi-a schimbat poziţia procesuală, arătând că a nu cunoscut-o pe victima U.A.M. sau nu-şi aminteşte să fi cunoscut-o vreodată, oferind ca explicaţie pentru schimbarea declaraţiilor sale faptul că este posibil să fi fost confundat de părţile vătămate care l-au acuzat, motivaţie de o platitudine incontestabilă.

Din declaraţiile părţii vătămate T.P., expuse şi analizate anterior rezultă că în luna mai 2005 inculpaţii C.G.D. şi F.M. s-au deplasat împreună cu partea vătămată în oraşul Negreşti pentru a o racola pe partea vătămată U.A.M.

Interesul inculpatei F.M. pentru racolarea altor victime ale traficului de persoane a fost confirmat de partea vătămată T.P., care, aşa cum am menţionat şi anterior, în primele zile ale lunii mai 2005, inculpata a întrebat-o dacă nu mai cunoaşte şi alte fete care să meargă cu aceasta în Italia pentru practicarea prostituţiei, partea vătămată gândindu-se la victima U.A.M., o colega de-a sa.

Aceeaşi parte vătămată a precizat că în garsoniera menţionată a fost cazată şi victima U.A.M. racolată de către inculpata F.M. tot pentru a practica prostituţia în Italia.

Victima U.A.M. a recunoscut din planşe foto, persoanele prezentate, fie în privinţa identificării autorilor traficului, fie a celor care au ajutat pe aceştia, fie a persoanelor traficate.

12. Partea vătămată M.A. de 20 ani a fost racolată în februarie 2005 de către un bărbat, pe nume D. care a transportat-o în Spania.

De aici partea vătămată a plecat în luna martie 2005 în Italia, fiind contactată anterior telefonic de către inculpatul M.M.

Tânăra a fost aşteptată în oraşul Roma de către inculpata M.C. care a cazat-o la un motel situat în zona gării, în aceeaşi cameră cu partea vătămată Z.M.

Ulterior a practicat prostituţia pe strada Via Salaria împreună cu victimele S.C., A.M.M., B.M., U.M., Ş.G., S.D., N.A.V., I.G., B.F.L., G.G.

Până la venirea în Italia a inculpatului M.M., banii au fost strânşi de către numita M.C.

Partea vătămată a fost agresată verbal şi fizic de către inculpatul M.M., datorită faptului că aceasta nu obţinea suficienţi bani de la clienţi. Pentru a o împiedica să plece, inculpatul i-a reţinut şi paşaportul.

În luna iunie 2005 aceasta a revenit în România.

În cele 2 luni şi jumătate cât a practicat prostituţia a obţinut cca 38.000 euro, din care, potrivit propriilor susţineri, inculpatul M.M. i-a dat în total 3.500 euro, restul banilor fiindu-i luaţi de către inculpaţii care au traficat-o.

Pentru a reţine aceasta situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de proba administrate în cauză, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de partea vătămată în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile martorilor audiaţi în legătură cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare.

Astfel, potrivit declaraţiilor părţii vătămate M.A., date în cursul urmăririi penale, racolarea sa a avut loc în primăvara anului 2005, când, lipsită de alte posibilităţi de a obţine venituri, victima a apelat la inculpatul M.M., pe care îi cunoştea dinainte, acesta propunând victimei să vina la Roma, ceea ce victima a şi făcut, acolo fiind aşteptată de inculpata M.C., care a cazat-o la un hotel din zona gării, în camera cu partea vătămată Z.M.

Potrivit declaraţiilor victimei, i s-a spus în mod direct, încă de la început că va practica prostituţia, inculpatul M.M. spunându-i că îi va da jumătate din banii obţinuţi în această manieră.

Aceeaşi parte vătămată a arătat că a mers la stradă, pe Via Salaria, unde mai practicau prostituţia, I. (S.C.), M. (A.M.), Z.M., M.R. (B.M.), M.N. (U.M.), G. (S.G.), D.P. (S.D.), A. (N.A.V.), G. (I.(A.)G.), L. (B.F.), G. (G.G.), împreună cu care victima a practicat prostituţia.

Din declaraţiile aceleiaşi victime rezultă că în perioada cât a stat la strada, până la venirea inculpatului M.M., banii obţinuţi din practicarea prostituţiei îi lua inculpata M.C., la început victima câştigând între 400 şi 900 euro în fiecare seară, iar după venirea în Italia a inculpatului M.M., acesta lua banii de la fete în fiecare zi.

Din declaraţiile părţii vătămate mai rezultă modalitatea în care a ajuns să fie o persoană lipsită de libertate şi opţiuni, un obiect producător de venituri, asupra căruia inculpaţii M.M. şi M.C. aveau dreptul de a decide în chestiuni esenţiale precum exercitarea dreptului de dispoziţie asupra propriului corp.

Astfel, victima a arătat că de mai multe ori, inculpatul M.M. a fost violent, o bătea întrucât nu era mulţumit de câţi bani producea victima, dorindu-şi că victima să realizeze câte 1000 euro pe seară, victima relatând că odată a bătut-o de faţă cu G., I.O. şi Z.M., dar de cele mai multe ori o bătea când nu era nimeni de faţă.

Mai mult, potrivit declaraţiilor victimei, când venit în Italia, inculpatul M.M. i-a luat paşaportul victimei pentru că aceasta să nu poată pleca şi zilnic acesta o trezea la ora 10.00 dimineaţa, o trimitea să câştige bani, uneori victima stând la stradă de la ora 14.00 până la ora 06.00 - 07.00 a doua zi, perioada în care inculpatul M.M. o suna şi o întreba câţi bani a făcut, îndemnând-o să mai stea, să mai facă bani.

În privinţa perioadei în care a fost exploatată, victima a precizat că a stat în Italia din luna martie 2005, până la mijlocul lunii iunie 2005, practicând prostituţia, alături de alte peste 100 de fete, două luni şi jumătate, câştigând între 400 şi 800 euro pe seara, în medie câştigul situându-se la nivelul a 500 euro pe seară.

Victima a arătat că întrucât stătea nopţile în frig, întrucât era bătută de inculpatul M.M., întrucât câştiga mulţi bani pe care îi lua acesta, victima a luat hotărârea să fugă.

Aceleaşi împrejurări au fost confirmate de părţile vătămate la care victima a făcut referire că şi persoane împreună cu care a fost traficată în condiţiile menţionate.

Astfel, din declaraţiile părţii vătămate Z.M. rezultă că inculpatul M.M. a bătut-o pe victima M.A. în Italia întrucât ea îi spusese că nu mai vrea să stea la stradă, a bătut-o cu pumnii şi picioarele după care a dat-o cu capul de oglinda din baie pe motiv că făcea prea puţini bani.

Din declaraţiile părţii vătămate G.G., rezultă că în Italia l-a cunoscut pe inculpatul M.M. care avea fete care practicau prostituţia pentru el, respectiv M.A., Z.M. şi I.I.O., care au locuit la acelaşi motel cu partea vătămată câteva zile pentru că inculpatul M.M. nu era încă venit în Italia, aceeaşi parte vătămată, relatând, la rândul sau, că a văzut cum inculpatul M.M. a bătut-o cu pumnii şi picioarele pe M.A. pe motiv că nu făcea bani la stradă şi că se împrietenise cu M., un client.

Potrivit aceleiaşi părţi vătămate, la Roma numita A.M.M. care le-a luat paşapoartele acesteia şi victimei M.A., le-a dus la un motel în Tiburtina iar inculpatul M.M. strângea banii de la acestea la motel.

Pe de alta parte, din declaraţiile părţii vătămate I.I.O. rezultă că A. (M.) i-a explicat că trebuie să iasă la stradă împreună cu fetele, aici clienţii venind cu maşina şi că trebuia să le ceară 30 euro pentru un raport sexual normal şi că după cca două săptămâni de la venirea în Italia a inculpatului M.M., acesta a bătut-o pe M.A. şi a dat-o cu capul de oglindă din baie pe motiv că nu mai vroia să facă bani.

Din declaraţiile părţii vătămate N.A.V., ea însăşi enumerată de victimă printre fetele traficate, rezultă că pe strada Via Salaria, se mai afla grupul de fete care practica prostituţia pentru familia M.: M.A., B.F., G.M.D. pentru inculpatul M.M., P.F. şi S.R.M. pentru inculpata M.C., B.M. şi O.I. pentru inculpata S.I.

Aceeaşi victima a oferit amănunte credibile, relevate şi de celelalte fete împreună cu care a fost traficată, precizând că a fost martoră la mai multe certuri care au avut loc între A.M.M. şi inculpatul M.I. şi respectiv M.A. şi inculpatul M.M., ocazie cu care tinerele au fost luate, agresate de către cei doi inculpaţi deoarece refuzau să mai practice prostituţia în folosul acestora.

Prezenţa victimei în grupul fetelor traficate rezultă şi din declaraţiile martorei B.M. care a arătat că la stradă, le-a cunoscut şi pe alte fete, M., O., A., M., care practicau prostituţia pentru M.M., aceeaşi martoră întărind susţinerile anterioare, precizând că le-a recunoscut pe acestea din fotografiile arătate de organele de poliţie ca fiind: Z.M., I.I.O., M.A. şi respectiv A.M.M.

Mai mult, aceeaşi situaţie a fost prezentată şi de martora A.M.M. care a precizat că pentru inculpatul M.M. a practicat prostituţia, între alte fete, şi victima M.A.

Potrivit declaraţiilor date de martora I. (fosta A.) G. în cursul urmăririi penale, la stradă, practicând prostituţia pentru inculpatul M.M., a cunoscut-o, între alte fete, şi pe victima M.A.

13. Partea vătămată C.L.A. de 19 ani a fost racolată în cursul anului 2002 de către inculpatul C.G.D. care a transportat-o împreună cu inculpatul T.A. în municipiul Bacău şi au vândut-o patronului barului V. cu suma de 4 milioane lei. După cca 45 de zile acesta a reuşit să fugă de la acest bar iar în vara anului 2004 a fost contactată de către inculpatul C.G.D. care i-a propus să practice prostituţia în zona Poieni, căruia îi plătea în fiecare zi 150.000 lei vechi pentru protecţie şi transport.

În acesta zonă a cunoscut-o şi pe inculpata F.M. care o însoţea pe numita A.O. care practica prostituţia. În luna mai 2005 a fost acostată de către inculpata F.M. cu propunerea de a pleca în Italia împreună cu aceasta unde să practice prostituţia, dar a refuzat.

Astfel, potrivit declaraţiilor părţii vătămate C.L.A., racolarea, cazarea, transportarea şi vânzarea victimei a avut loc în cursul anului 2002, când inculpatul C.G.D. a transportat-o împreună cu inculpatul T.A. în municipiul Bacău şi au vândut-o patronului barului V. cu suma de 4 milioane lei.

Potrivit susţinerilor victimei, după cca 45 de zile aceasta a reuşit să fugă de la acest bar iar în vara anului 2004 a fost contactată de către inculpatul C.G.D. care i-a propus să practice prostituţia în zona Poieni, căruia urma să îi plătească în fiecare zi 150.000 lei vechi pentru protecţie şi transport, în acesta zonă cunoscând-o şi pe inculpata F.M. care o însoţea pe numita A.O. care practica prostituţia, cea din urmă inculpată, în luna mai 2005, acostând-o pe victima căreia i-a propus să plece în Italia împreună cu aceasta unde să practice prostituţia, dar a victima refuzat.

14. Partea vătămată B.F.L. de 19 ani provine dintr-o familie cu venituri modeste, cu greutăţi financiare, nu are un loc de muncă.

În cursul lunii mai 2004 partea vătămată se afla într-un bar situat în cartierul CUG din municipiul Iaşi când a fost abordată de către inculpatul M.M. care a intrat în vorbă cu ea, apoi, la un moment dat i-a propus acesteia să o ajute să plece în Spania unde, prin cunoştinţele sale o va ajuta să se angajeze că dansatoare.

Partea vătămată i-a spus inculpatului că se va mai gândi. După o săptămână, inculpatul M.M., împreună cu un şofer, pe nume "T." s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate din com. Belceşti şi i-a propus să vină în municipiul Iaşi urmând ca, ulterior să plece în Spania pentru a lucra că dansatoare.

Partea vătămată a plecat cu inculpatul care a dus-o într-un apartament închiriat de el, apartament în care se mai aflau B.G. şi U.M.

Inculpatul i-a spus iniţial părţii vătămate că o va duce în Italia să lucreze la o femeie, motiv pentru care trebuie să îşi scoată paşaport. Partea vătămată intenţiona să plece în Spania, să lucreze în agricultură, motiv pentru care îşi depusese actele pentru paşaport. Inculpatul a dus-o pe partea vătămată la SEIP Hârlău de unde şi-a ridicat paşaportul.

În timp ce locuia în apartamentul respectiv, U.M. i-a spus părţii vătămate că, de fapt va fi dusă în Italia pentru a practica prostituţia.

Partea vătămată l-a întrebat pe inculpatul M.M. dacă este adevărat, acesta a infirmat şi a întrebat-o de unde ştie. Partea vătămată i-a spus că ştie de la U.M., motiv pentru care inculpatul a bătut-o pe U.M. reproşându-i că a discutat cu partea vătămată.

După ce partea vătămată şi-a ridicat actul de călătorie, inculpatul i-a luat atât buletinul cât şi paşaportul şi nu a mai lăsat-o să iasă din apartament.

În apartamentul respectiv a venit şi inculpata M.C., însoţită de S.C. Înainte de plecare, inculpatul i-a spus părţii vătămate că va practica prostituţia în Italia, că va lua jumătate din banii pe care îi va câştiga, bani cu care va putea să cumpere o casă pentru familia ei, va putea să la asigure rudelor un trai decent. Având în vedere starea financiară extrem de precară a victimei, precum şi faptul că toate documentele ei se aflau la inculpatul M.M., aceasta a plecat în Italia.

Partea vătămată B.F.L., însoţită de U. zona Tiburtina, apoi la un hotel situat pe strada Via Cioliti. Aici, victima a locuit în aceeaşi cameră cu R.A.M. şi U.M.

Inculpatul M.M. şi inculpata A.E. locuiau la un alt hotel pe strada Via Fanfoli Galodi, în fiecare zi luau sumele de bani câştigate de fete în cursul nopţii.

A două seară, în jurul orelor 19.00, partea vătămată a ieşit pe Via Salaria împreună cu S.C., R.A.M. şi U.M., a practicat prostituţia până la orele 10.00 dimineaţa. Fiind la început, partea vătămată nu câştiga prea mulţi bani, motiv pentru care era contactată tot timpul de inculpatul M.M. care-i spunea să nu mai stea jos, să se ridice în picioare şi să facă bani.

O lună de zile partea vătămată ieşea împreună cu celelalte fete pe Via Salaria la orele 19.00 şi stăteau până la orele 08.00 - 09.00 dimineaţa. Atunci când nu câştigau, victimele erau trimise la orele 10.00 dimineaţa şi stăteau până la orele 03.00 noaptea. Cât timp fetele erau pe Via Salaria inculpatul M.M. le suna tot timpul pentru a se interesa ce sume de bani au câştigat.

La circa o săptămână după ce partea vătămată a ajuns în Italia, a venit şi inculpata A.E. Rolul acesteia era să strângă banii de la părţile vătămate. Astfel, acestea se deplasau zilnic într-un parc situat în apropierea hotelului în care locuiau şi predau toţi banii inculpaţilor M.M. sau A.E. Periodic, cei doi inculpaţi mergeau în camera fetelor şi verificau dacă acestea nu au ascuns sume de bani.Tot timpul inculpaţii le spuneau părţilor vătămate că vor primi bani în România.

Partea vătămată a stat în Italia o lună, timp în care a câştigat între 100 şi 300 de euro pe noapte.

După o lună inculpatul M.M. a trimis-o acasă cu şoferul unui microbuz.

În Iaşi, partea vătămată a fost dusă la locuinţa inculpatei M.C. unde a stat circa o săptămână, apoi a plecat la locuinţa să participând la nunta unei cunoştinţe.

Partea vătămată a fost chemată în Iaşi de către inculpatul M.M. Venind în Iaşi, partea vătămată a fost lovită de către inculpat care i-a reproşat faptul că a participat la nuntă întrucât partea vătămată a refuzat să mai plece în Italia, inculpatul i-a spus că va merge cu M.C. şi i se vor da banii pe care îi va câştiga.

Partea vătămată a plecat în Italia împreună cu inculpatul M.I. zis "C.", cu inculpata A.E. şi cu A.M.M.

Partea vătămată a fost cazată la un hotel împreună cu A.M.M., cu S.C. şi B.G. Stăteau de la orele 19,00 până la orele 06.00 - 08.00 dimineaţa.

De această dată partea vătămată era obligată să câştige minimum 600 de euro zilnic, altfel nu era lăsată să meargă la cameră.

Într-o perioadă de două luni partea vătămată a câştigat între 600 şi 900 de euro pe zi, toţi banii erau luaţi de către inculpaţii M.M. şi A.E.

Întrucât erau multe razii, inculpaţii au trimis fetele în România.

Partea vătămată a fost dusă la locuinţa inculpatei A.E. unde era aşteptată de către inculpatul M.M. care i-a dat părţii vătămate suma de 30.000.000 lei vechi.

După circa două săptămâni partea vătămată a plecat în Italia însoţită de inculpaţii M.I. şi A.E. Partea vătămată a lucrat cca trei săptămâni, apoi şi-a cerut paşaportul pentru a pleca acasă. Partea vătămată a lucrat o zi, iar cu banii câştigaţi a fugit în România.

În perioada cât a stat în Italia, partea vătămată a câştigat peste 57.000 de euro, bani care au fost luaţi de gruparea infracţională.

Astfel, din declaraţiile părţii vătămate B.F.L., rezultă că în cursul lunii mai 2004 partea vătămată se afla într-un bar situat în cartierul CUG din municipiul Iaşi când a fost abordată de către inculpatul M.M. care a intrat în vorbă cu ea, apoi, la un moment dat i-a propus acesteia să o ajute să plece în Spania unde, prin cunoştinţele sale o va ajuta să se angajeze că dansatoare, partea vătămată spunându-i acestuia că se va mai gândi (racolare prin promisiunea asigurării unui loc de muncă legal).

Potrivit susţinerilor victimei, după o săptămână, inculpatul M.M., împreună cu un şofer, pe nume "T." s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate din com. Belceşti şi i-a propus să vină în municipiul Iaşi urmând ca, ulterior să plece în Spania pentru a lucra ca dansatoare, partea vătămată plecat cu inculpatul care a dus-o într-un apartament închiriat de el, apartament în care se mai aflau B.G. şi U.M.

Frauda utilizată de către inculpatul M.M., rezultă, din perspectiva părţii vătămate, din faptul că acesta i-a spus iniţial că o va duce în Italia să lucreze la o femeie, motiv pentru care trebuie să îşi scoată paşaport, speculând interesul similar al părţii vătămate care intenţiona să plece în Spania, să lucreze în agricultură, motiv pentru care îşi depusese actele pentru paşaport.

Materializând intenţia frauduloasă, inculpatul M.M., potrivit declaraţiilor victimei însăşi, a dus-o la SEIP Hârlău de unde şi-a ridicat paşaportul.

Adevăratul motiv al racolării, cazării şi pregătirii actelor de călătorie, victima l-a aflat, în timp ce locuia în apartamentul respectiv, de la numita U.M. care i-a spus că de fapt, va fi dusă în Italia pentru a practica prostituţia.

Aceeaşi victima a relatat că l-a întrebat pe inculpatul M.M. dacă este adevărat ce i-a spus numita U.M., acesta a infirmat şi a întrebat-o de unde ştie iar în momentul în care partea vătămată i-a spus de unde a aflat, acesta a bătut-o pe U.M. reproşându-i că a discutat cu partea vătămată.

Captivitatea victimei a prins contur, în momentul în care, potrivit declaraţilor sale, după ce şi-a ridicat actul de călătorie, inculpatul M.M. i-a luat atât buletinul cât şi paşaportul şi nu a mai lăsat-o să iasă din apartamentul unde ulterior a venit şi inculpata M.C., însoţită de numita S.C.

Potrivit declaraţiilor victimei, înainte de plecare, inculpatul M.M. i-a spus că va practica prostituţia în Italia, că va lua jumătate din banii pe care îi va câştiga, bani cu care va putea să cumpere o casă pentru familia ei, va putea să le asigure rudelor un trai decent.

În împrejurările în care situaţia financiară a victimei era extrem de precară şi cum toate documentele ei se aflau la inculpatul M.M., aceasta a plecat în Italia, fiind cazată în zona Tiburtina, apoi la un hotel situat pe strada Via Cioliti, unde victima a locuit în aceeaşi cameră cu R.A.M. şi U.M.

Exploatarea victimei era realizată de inculpatul M.M. şi de inculpata A.E. care, deşi locuiau la un alt hotel pe strada Via Fanfoli Galodi nr. 47, în fiecare zi luau sumele de bani câştigate de fete în cursul nopţii.

În privinţa activităţilor efective desfăşurate pe perioada traficării sale, victima a arătat că a două seară, în jurul orelor 19.00, a ieşit pe Via Salaria împreună cu S.C., R.A.M. şi U.M., unde a practicat prostituţia până la orele 10.00 dimineaţa şi că fiind la început, nu câştigă prea mulţi bani, motiv pentru care era contactată tot timpul de inculpatul M.M. care-i spunea să nu mai stea jos, să se ridice în picioare şi să facă bani.

Victima a relatat că o lună de zile ieşea împreună cu celelalte fete pe Via Salaria la orele 19.00 şi stăteau până la orele 08.00 - 09.00 dimineaţa şi că atunci când nu câştigau, victimele erau trimise la orele 10.00 dimineaţa şi stăteau până la orele 03.00 noaptea şi cât timp fetele erau pe Via Salaria inculpatul M.M. le suna tot timpul pentru a se interesa ce sume de bani au câştigat.

În privinţa participării inculpatei A.E., potrivit declaraţiilor victimei, la circa o săptămână după ce partea vătămată a ajuns în Italia, a venit şi inculpata A.E., al cărei rol era să strângă banii de la părţile vătămate care, în acest scop, se deplasau zilnic într-un parc situat în apropierea hotelului în care locuiau şi predau toţi banii inculpaţilor M.M. sau A.E., periodic, cei doi inculpaţi mergând în camera fetelor şi verificând dacă acestea nu au ascuns sume de bani.

Amăgirea părţii vătămate a continuat în toată această perioadă, când, potrivit propriilor declaraţii, tot timpul inculpaţii le spuneau fetelor că vor primi bani în România.

În ceea ce priveşte perioada de exploatare, victima a arătat că a stat în Italia o lună, timp în care a câştigat între 100 şi 300 de euro pe noapte, după o lună inculpatul M.M. trimiţând-o acasă cu şoferul unui microbuz.

Captivitatea victimei a continuat şi în ţară, unde, potrivit declaraţilor sale, în Iaşi, aceasta a fost dusă la locuinţa inculpatei M.C. unde a stat circa o săptămână, apoi a plecat la locuinţa sa participând la nunta unei cunoştinţe, până când a fost chemată în Iaşi de către inculpatul M.M. care a lovit-o şi i-a reproşat faptul că a participat la nuntă.

Cu toate că partea vătămată a refuzat să mai plece în Italia, inculpatul i-a spus că va merge cu inculpata M.C. şi i se vor da banii pe care îi va câştiga, ceea ce a făcut-o pe victima să plece din nou în Italia, unde s-a deplasat împreună cu inculpatul M.I. zis "C.", cu inculpata A.E. şi cu numita A.M.M.

Aceeaşi parte vătămată a relatat că şi de această dată a fost cazată la un hotel împreună cu A.M.M., cu S.C. şi B.G. şi că stăteau de la orele 19.00 până la orele 06.00 - 08.00 dimineaţa, cu precizarea că de această dată partea vătămată era obligată să câştige minimum 600 de euro zilnic, altfel nu era lăsată să meargă la cameră.

În această a două tură, potrivit declaraţiilor sale, victima a stat două luni şi a câştigat între 600 şi 900 de euro pe zi, toţi banii erau luaţi de către inculpaţii M.M. şi A.E., care, întrucât erau multe razii, le-au trimis pe fete în România.

Şi de această dată, potrivit susţinerilor sale, partea vătămată a continuat să fie ţinută într-o stare de captivitate, fiind dusă la locuinţa inculpatei A.E. unde era aşteptată de către inculpatul M.M. care i-a dat părţii vătămate suma de 30.000.000 lei vechi.

Intenţia inculpaţilor de traficare a victimei prin exploatare sexuală, a continuat şi s-a materializat când, potrivit declaraţiilor victimei, după circa două săptămâni aceasta a plecat în Italia însoţită de inculpaţii M.I. şi A.E., de această dată, partea vătămată lucrând cca trei săptămâni, apoi şi-a cerut paşaportul pentru a pleca acasă, cu banii câştigaţi reuşind să fugă în România.

Deosebit de relevante pentru conturarea statutului sau de victima aflata într-o postura de sclavie autentică, în condiţiile abuzurilor, a izolării prin confiscarea documentelor şi a izolării lingvistice şi sociale, a captivităţii şi controlului psihic, sunt declaraţiile victimei însăşi, confirmate şi de celelalte părţi vătămate, potrivit cărora atunci când inculpatul M.M. a văzut în telefonul sau un număr de Italia, a început să o bată pe victimă în parc, lovind-o "cu pumnii în ficat", reproşându-i că este numărul unui albanez, spărgându-i telefonul, victima refugiindu-se în hotel.

Din declaraţiile sale, în perioada cât a stat în Italia, partea vătămată a câştigat peste 57.000 de euro, bani care au fost luaţi de gruparea infracţională.

Victima B.F.L. a fost menţionată în declaraţiile multor fete traficate în aceleaşi condiţii.

Astfel, din declaraţiile părţii vătămate G.G., rezultă că tot pe strada aceasta le-a cunoscut şi pe R.A.M., P.F., B.F.L. care se prostituau pentru familia M.

Din declaraţiile părţii vătămate B. (G.) M. rezultă că aceasta, alături de 10 fete, stătea la hotel "G.", unde se aflau: S., B., P., B.F.L. (fetele lui M.M.) şi că B.F.L. a fost bătuta de M.M. pentru că nu făcea destui bani.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate N.A.V. date în cursul urmăririi penale, alături de ea, pe strada Via Salaria, se mai afla grupul de fete care practica prostituţia pentru familia M.: M.A., B.F., G.M.D. pentru inculpatul M.M.

Mai mult, partea vătămată N.A.V. a recunoscut-o pe victima B.F., din planşele foto prezentate de către organele judiciare.

Aceeaşi împrejurare a fost confirmată şi de declaraţiile părţii vătămate M.A., date în cursul urmăririi penale, potrivit căreia a mers la stradă, pe Via Salaria, unde mai practicau prostituţia, I. (S.C.), M. (A.M.), Z.M., M. R. (B.M.), M.N. (U.M.), G. (S.G.), D.P. (S.D.), A. (N.A.V.), G. (I.(A.)G.), L. (B.F.), G. (G.G.).

Prezenţa victimei în grupul fetelor traficate a fost confirmată şi de declaraţiile martorei B.M., redate în cele ce preced, potrivit căreia, pe Via Salaria mai practică prostituţia, între altele şi B.F.L.

Din declaraţiile martorei A.M.M. rezultă aceeaşi situaţie, martora arătând că pentru inculpatul M.M. a practicat prostituţia şi B.F.L., dar ulterior aceasta s-a certat cu el şi a fugit.

Aceeaşi martoră a arătat că în cursul anului 2004, a văzut-o pe victima B.F.L. în maşina cu care a venit inculpatul M.I. să o ia pe martora de acasă, din com. Dobrovăţ, jud. Iaşi, în privinţa sa, martora aflând că urma să plece împreună cu ea la Roma, în vederea practicării prostituţiei.

Şi martora I. (fosta A.) G. în cursul urmăririi penale, a arătat că la stradă, practicând prostituţia pentru inculpatul M.M., a cunoscut-o, între alte fete, şi pe victima B.F.L.

Mai mult, din analiza fotografiilor de la dosarul cauzei rezultă că victima B.F.L. apare în compania altor victime (P.F., R.A.M. şi S.C.I.), o parte din acestea, victima însăşi menţionându-le în declaraţiile sale, în ipostaze care nu lasă nicio îndoială cu privire la situaţia sa din acea perioada.

15. Partea vătămată B. (fostă G.) M. a fost racolată în luna septembrie 2003 de către inculpatul M.I. zis C., F. şi I. zis T., cu propunerea de a pleca în Italia împreună cu alte două fete, numitele S.L. şi P.F. Inculpatul M.I. s-a ocupat de obţinerea paşaportului pentru P.F., iar T. pentru numita S.L.

Ulterior tinerele au fost transportate în mun. Iaşi, unde au practicat prostituţia în zona Poieni, fiind duse aici de către numita B.G.

Aceasta a fost transportată ulterior în Italia de către inculpata M.C. în oraşul Roma, unde a fost cazată la motel "G.", aici aflându-se inculpatele S.I. şi A.E., "zisă" C. A practicat prostituţia pe strada Via Salaria împreună cu victimele S.R., C.C. şi R.A.M. iar după cca o lună şi împreună cu victima S.L.

În luna noiembrie partea vătămată a revenit în România, ocazie cu care inculpata M.C. i-a reţinut paşaportul şi i-a dat 37.000.000 lei vechi.

În luna februarie 2004 paşaportul acesteia a fost folosit fraudulos de către numita B.G.

Numitul M.I. s-a ocupat de obţinerea celui de al doilea paşaport iar în luna august 2004 a plecat în Italia însoţită de către inculpata A.E.

În perioada următoare aceasta a practicat prostituţia împreună cu victimele S.C., B.G., P.F. şi B.F.

În perioada cât a practicat prostituţia partea vătămată B. (G.) M. a obţinut cca 30.000 euro.

Astfel, din declaraţiile părţii vătămate B. (fosta G.) M., date în cursul urmăririi penale, rezultă atât aspecte esenţiale cu privire la acţiunile concrete ale inculpaţilor traficanţi cât şi încercările unora dintre aceştia de influenţare a victimei, după ce au aflat că organele judiciare au luat cunoştinţa de activităţile lor infracţionale.

Astfel, potrivit victimei, în septembrie 2003, M.I. zis C. i-a propus să meargă în Italia că dama de companie, a două zi, la Gherăieşti a venit şi inculpata M.C. cu numitul "T.", inculpata luând-o în Iaşi şi cazând-o în apartamentul lui T. care a mers la Neamţ să facă paşaport.

Din declaraţiile victimei, în această perioadă de cca două săptămâni, inculpaţii M.C. şi M.I. i-au spus că trebuie să meargă la Poieni să facă prostituţie, "să se înveţe", "ca să nu piardă banii cu ea", inculpata M.C. spunându-i că dacă merge cu ea în Italia să practice prostituţia, îi va da jumătate din câştig, victima va fi cu fetele împreună şi că va fi foarte bine.

Racolarea victimei a fost foarte facilă, potrivit declaraţiilor sale, aceasta având o situaţie materială foarte grea, astfel că a fost bucuroasă să meargă să câştige bani.

Potrivit victimei, plecarea în Italia a avut loc după două săptămâni, împreună cu inculpata. Ajunsă la Roma, victima a fost cazată, după cum ea însăşi a menţionat, la hotelul "G." de lângă Termini, unde erau cazate şi inculpatele A.E., F.M. şi S.I. care, în acea perioadă vorbeau cu fetele la telefon, le spuneau când să plece că vine poliţia, că este o razie, le întreba câţi bani fac acestea.

La Roma, victimei i s-a spus să iasă la stradă pe Via Salaria, unde, potrivit declaraţiilor victimei, inculpata M.C. închiriase locul de la numita P. "care era mai veche în Italia" şi care "avea 3 - 4 - 5 fete, toate frumoase".

Captivitatea victimei în susţinerea acţiunii de exploatare a fost descrisă de aceeaşi victima care a precizat că în fiecare seara ieşea la stradă de la 14.00 - 15.00 până a două zi dimineaţa la ora 03.00 - 04.00, stând şi câte 24 ore când avea clienţi, fără posibilitatea de pleca întrucât "paşapoartele erau ţinute de inculpata M.C.", în fiecare seara câştigând 400 - 500 euro, bani care îi lua inculpata M.C. în fiecare dimineaţă, victimei plătindu-i-se hotelul şi mâncarea, şi oferindu-i-se astfel 30 euro pentru hotel, 5 euro pentru taxi, 10 euro pentru cartela de telefon şi de 15 euro pentru mâncare şi ţigări, şampon săpun, etc.

Potrivit declaraţiilor victimei, aceasta s-a întors în România cu numita S.R. în noiembrie 2003, am mers acasă la inculpata M.C. unde a dormit o noapte, în acest timp, paşaportul victimei rămânând la inculpata M.C., victima urma să plece din nou în Italia în februarie 2004.

Victima a precizat că în vara anului 2004, M.I. şi numitul "T." s-au ocupat de obţinerea unui nou paşaport, victima plecând din nou în Italia în august 2004 cu inculpata A.E. zisă C., cu P.C., şi cu o altă fată, la Roma a fost cazata la hotel "G.", împreună cu alte fete care practicau prostituţia.

Aceeaşi victimă a arătat că pe perioada şederii în Italia, a fost ridicată de două ori de poliţie şi mutată la hotelul "Amigo".

În privinţa paşaportului său, victima a mai arătat că numita B.G. i-a spus că a ieşit din ţară cu paşaportul sau, că a mers prin pădure şi a înconjurat frontiera şi că M.C. plătea câte 4000 euro călăuzei pentru fiecare fată care era dusă ilegal în Italia.

Potrivit declaraţiilor victimei, în Italia a practicat prostituţia cca cinci luni, a încasat câte 400 - 500 euro pe seară, câştigând cca 30.0000 euro din care a primit în total 1500 euro, constituindu-se partea civilă cu suma de 28.500 euro. Pe de altă parte, victima a relatat că la data de 11 august 2005, după ce a fost audiată la parchet, a fost sunată de inculpata M.C. care ştia că a mers să dea declaraţii, după câteva zile, victima întâlnindu-se cu inculpata M.C. la Restaurantul P. din mun. Iaşi, unde inculpata i-a spus că dacă o mai cheamă cineva la audieri, "să spună că era speriată când a dat declaraţii".

Cu aceeaşi ocazie, potrivit susţinerilor victimei, a venit şi o avocată care l-a pus pe soţul sau să semneze un contract, inculpata M.C. spunându-i totodată că "se va interesa ea despre ce e vorba, că are o mătuşă la Tribunalul Iaşi şi că va încerca să rezolve problemele", mărturisind victimei că "îi este frică să nu facă puşcărie pentru că este prea tânără".

În încercarea de intimidare a victimei dar şi de minimalizare a consecinţelor care puteau decurge din prezentarea acesteia la organele judiciare, potrivit declaraţiilor victimei, ulterior, avocata a luat-o, i-a arătat clădirea IPJ şi Parchetul şi a întrebat-o unde a fost dusă.

Aceeaşi împrejurare a fost confirmată şi de martorul B.M., soţul victimei, care, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, a arătat că la data de 11 august 2005, soţia sa s-a dus şi a dat declaraţii la Iaşi -, însă, când a plecat, martorul eram la muncă, la câmp, ulterior, fiind sunat de către inculpata M.C. care "l-a întrebat unde este soţia mea, cine a luat-o şi ce face", martorul răspunzând că nu ştie.

Din declaraţiile aceluiaşi martor rezultă că după câteva zile, inculpata M.C. i-a sunat şi le-a spus că trimite o maşină după ei, la locuinţa lor venind numitul "T." care i-a dus în Iaşi la restaurantul "P.", unde a venit inculpata M.C. şi "o femeie grasă", ocazie cu care inculpata M.C. i-a spus că îi va aduce o avocata să spună că cineva a venit şi i-a luat soţia de acasă, în fond, potrivit martorului, inculpata M.C. dorind "să ştie tot ce declară soţia sa".

Martorul a confirmat că a venit apoi o femeie care a spus că este avocata şi care l-a pus să semneze ceva, inculpata M.C. spunându-i că a plătit ea 150 euro şi că dacă cineva o mai cheamă pe soţia sa, martorul să sune repede avocatul.

În privinţa faptelor deduse judecăţii, martorul a arătat că în toamna anului 2003 a primit un telefon de la soţia sa, B.M. care i-a spus că este în drum spre Italia, că a plecat cu o femeie C. care o duce la muncă iar după cca două luni, victima a venit acasă cu cca. 900 euro, martorul precizând totodată că M. a vrut să vina acasă dar inculpata M.C. nu a lăsat-o să plece şi i-a spus că trebuie să scoată banii cu transportul.

Martorul a confirmat că în luna august 2004 M. a plecat din nou în Italia, a stat cca trei luni şi a venit acasă cu cca 500 euro.

Martorul a arătat că ulterior, inculpata M.C. a venit la ei acasă în vara anului 2005 şi i-a spus că dacă vor fi chemaţi vreodată de poliţie, să o sune pe ea ca să le trimită imediat avocat.

Cu privire la declaraţiile date de victima B. (fosta G.) M. în cursul urmăririi penale, retractate apoi în faţa instanţei fără o explicaţie plauzibilă, instanţa reţine că acestea se coroborează pe deplin cu ansamblul materialului probator administrat în cauză, fiind confirmate de însuşi soţul victimei care, în faţa instanţei şi-a menţinut declaraţiile date anterior.

Împrejurările relatate de victimă în cursul urmăririi penale se coroborează cu declaraţiile părţilor vătămate împreună cu care victima a fost traficată.

Astfel, potrivit declaraţiilor părţii vătămate B.C.V., în oraşul Roma, aceasta a practicat prostituţia în zona Termini împreună cu numitele L.E., S.R., G. M., care practicau prostituţia pentru inculpata M.C. şi respectiv C.C. care practica prostituţia pentru inculpata S.I.

La rândul sau, în declaraţiile victimei B.(G.) M., date în cursul urmăririi penale, aceasta a confirmat aceeaşi împrejurare despre numita B.C.V., arătând că la Roma, pe strada, aceasta a întâlnit-o pe B.C.V. care "se prostitua şi ea în folosul M.", recunoscând-o pe victima B.C.V. după prezentarea fotografiilor, de către procuror.

Din declaraţiile părţii vătămate B.F.L. rezultă că victima B. (fosta G.) M. se număra printre fetele traficate de inculpata M.C., aceasta arătând expres că pe str. Via Salaria, a cunoscut-o, în perioada în care cea dintâi a practicat prostituţia, pentru familia M., printre mai multe fete, pe victima M. G. zisa "G.", care "practica prostituţia pentru C.M.".

- a ieşit din România, la data de 27 septembrie 2003, prin punctul de trecere a frontierei Jim, însoţită de inculpata M.C.;

- a ieşit din România, la data de 02 februarie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Stamora Moraviţa;

- a ieşit din România, la data de 07 august 2004, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de inculpata A.E.;

- a intrat în România, la data de 22 octombrie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Turnu Arad.

16. Martora A.M.M., de 20 ani, l-a cunoscut pe inculpatul M.I. în cursul anului 2004 acesta propunându-i să practice prostituţia în Italia.

Ulterior a fost transportată la Roma împreună cu partea vătămată B.F.L., unde au fost aşteptate de către numita S.C., aceasta ocupându-se şi de cazarea lor la motel.

În perioada următoare, cea în cauză a practicat prostituţia pe strada Via Salaria împreună cu celelalte fete.

După ce inculpatul M.I. a ajuns în Italia, cei doi au locuit împreună, acesta ocupându-se şi de strângerea sumelor de bani câştigate la stradă.

În împrejurările menţionate, martora le-a cunoscut pe numitele S.L., S.R., B.G., P.A., A.P., B.M., U.M., O.I., G.G., Z.M., M.A., I.I.O., care practicau prostituţia pentru M.C., S.I. şi M.M.

De asemenea le-a cunoscut şi pe numitele S.D., N.A., I.G. care practicau prostituţia pentru inculpaţii F.M. şi T.A.

Sus-numita a declarat că a obţinut din practicarea prostituţiei peste 30 000 euro, bani însuşiţi de membrii grupării.

Pentru a reţine aceasta situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de martora în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile martorilor audiaţi în legătură cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală.

Astfel, potrivit declaraţiilor martorei A.M. l-a cunoscut pe inculpatul M.I. în cursul anului 2004, la discoteca din comuna Dobrovăţ, jud. Iaşi, acesta propunându-i să practice prostituţia în Italia.

Potrivit declaraţiilor sale, ulterior victima a fost transportată la Roma împreună cu partea vătămată B.F.L., unde au fost aşteptate de către numita S.C., aceasta ocupându-se şi de cazarea lor la motel iar în perioada următoare, a practicat prostituţia pe strada Via Salaria împreună cu celelalte fete, ieşind la stradă în intervalul 19.00 - 03.00 şi câştigând cca 500 euro pe noapte, banii fiind strânşi, pentru inculpatul M.I., iniţial de către numita S.C., apoi, după ce inculpatul M.I. a ajuns în Italia, cei doi au locuit împreună, acesta ocupându-se şi de strângerea sumelor de bani câştigate la stradă.

În împrejurările menţionate, potrivit declaraţiilor sale, martora le-a cunoscut pe numitele S.L., S.R., B.G., P.A., A.P., B.M., U.M., O.I., G.G., Z.M., M.A., I.I.O., care practicau prostituţia pentru M.C., S.I. şi M.M.

De asemenea le-a cunoscut şi pe numitele S.D., N.A., I.G. care practicau prostituţia pentru inculpaţii F.M. şi T.A.

Sus-numita a declarat că a obţinut din practicarea prostituţiei peste 30 000 euro, din care cca 2500 euro au fost strânşi de victima şi trimişi în ţară părinţilor săi, potrivit propriilor declaraţii, împrejurare pe care instanţa o va avea în vedere la stabilirea sumelor ce urmează a fi confiscate.

Prezenţa martorei A.M.M., în contextul menţionat, a fost confirmată de declaraţiile părţii vătămate Z.M. care a arătat că atunci când ea însăşi a ajuns la Roma, a fost aşteptată de martora A.M. "care lucra pentru M.I. zis C.".

Mai mult, aceeaşi împrejurare a fost confirmată şi de partea vătămată G.G. în ale cărei declaraţii a arătat că, în Italia, la Roma, la stradă a mai cunoscut-o, printre alte fete, şi pe A.M.M. care practica prostituţia pentru M.I. zis C., partea vătămată precizând că martora "făcea cam 1000 euro pe noapte."

Aceeaşi martora a fost menţionată de partea vătămată G.G. raportat şi la împrejurarea în care atunci când cea din urmă a plecat a două oară în Italia cu M.A., la Roma, acestea au fost aşteptate de către A.M.M. care le-a luat paşapoartele şi i-a dat numitului "C.", 500 euro apoi le-a dus la un motel în zona Tiburtina.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate N.A.V. date în cursul urmăririi penale, alături de ea, a practicat prostituţia pe strada Via Salaria, între altele, şi A.M.M., cu privire la care a mai arătat că a fost martoră la mai multe certuri care au avut loc între A.M.M. şi inculpatul M.I., ocazie cu care tânăra a fost luată, agresată de către inculpat deoarece refuză să mai practice prostituţia în folosul acestuia, arătând că a văzut că aceasta avea "vânătăi pe faţă şi era umflată la faţă", mai mult "i-a povestit despre aceasta agresiune şi S.C.".

Mai mult, aceeaşi parte vătămată a arătat că "inculpatul M.I. primea banii făcuţi de A.M.".

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate M.A., date în cursul urmăririi penale, la stradă, pe Via Salaria, mai practica prostituţia, între altele, şi M. (A.M.).

Aceeaşi împrejurare a fost confirmată şi de martora B.M., ea însăşi menţionată de martora A.M.M. ca fiind o persoană traficată în aceleaşi condiţii. Astfel, potrivit martorei B.M., la stradă a cunoscut-o, printre alte fete şi pe M., recunoscută apoi în fotografiile prezentate de organele de poliţie, că fiind A.M.M.

Prezenţa la stradă şi statutul martorei A.M.M., în împrejurările descrise, au fost confirmate şi de martora I. (fosta A.) G., în ale cărei declaraţii date în cursul urmăririi penale a precizat că a cunoscut-o la stradă şi pe A.M.M., pe care martora a descris-o ca fiind prietena inculpatului M.I. zis "C.".

Prezenta martorei A.M.M. în anturajul inculpatului M.I. a fost confirmată şi de declaraţiile părţii vătămate B.F., la care am făcut referire în cele ce preced, potrivit căreia, a doua oară, a plecat în Italia cu inculpata A.E., cu inculpatul M.I. şi cu M. (A.M.M.), împreună cu cea din urmă ieşind la stradă Via Salaria din Roma, unde se prostituau, partea vătămată fiind însoţită de aceeaşi martoră A.M.M. şi la întoarcerea în România şi tot împreună cu martora A.M.M. a călătorit la a treia oara, spre Italia.

Aceeaşi parte vătămată B.F. a precizat că în luna decembrie 2005, au venit la locuinţa sa, inculpaţii M.M., cu un şofer, cu inculpatul M.I. şi cu M., vrând să o ia din nou în Italia, dar partea vătămată a spus că va pleca în Spania.

Din declaraţiile aceleiaşi părţi vătămate rezultă neîndoielnic persoana inculpatului în favoarea căruia martora A.M.M. era obligată să se prostitueze, aceasta arătând că A.M.M. practica prostituţia pentru inculpatul M.I.

Mai mult, aceeaşi împrejurare a fost confirmată şi de partea vătămată I.I.O. care a precizat că pe strada Via Salaria a cunoscut-o şi pe D.P. care se prostitua pentru "S." (T.A.) şi pe M. (A.M.M.) care se prostituia pentru "C." (M.I.), fratele lui M.M.

17. Martora I. (fostă A.) G., în cursul anului 2003 a cunoscut-o pe numita S.D. care i-a propus să meargă cu ea în Italia unde să fie dansatoare într-un bar de noapte.

Ulterior, aceasta a fost contactată telefonic de către numita S.D., aflată în Italia, care i-a spus că transportul va fi plătit de un alt bărbat, partea vătămată urmând să restituie banii după ce ar fi câştigat primul salariu.

În oraşul Roma numita I.G. a fost aşteptată de către S.D. şi cazată la hotel Florenţa, împreună cu ea şi alte două fete C. B.C.V. şi I.L.E.

Ulterior, numita S.D. i-a spus că trebuie să practice prostituţia împreună cu celelalte fete, fiind nevoită să facă acest lucru întrucât nu avea bani pentru a se întoarce în România. Tinerele erau supravegheate de către inculpata F.M. iar în fiecare dimineaţă banii erau strânşi şi daţi acesteia de către S.D.

În luna decembrie 2003, numita I.G. a revenit în ţară împreună cu inculpata F.M., cu S.D. şi B.C.V., L.I. rămânând în Italia întrucât era ieşită ilegal.

În luna februarie 2004 sus-numita a fost convinsă de către inculpata F.M. să practice din nou prostituţia în oraşul Roma, pe strada Via Salaria, împreună cu numitele S.D. şi N. A. Tinerele erau supravegheate în permanenţă de către inculpatul T.A.

După circa două luni, sus-numita a revenit în România pentru a nu fi ieşită din viză, după care în luna ianuarie 2005 a fost dusă din nou în Italia de către inculpata F.M.

În urma unei dispute avute cu S.D., sus-numita a fugit, iar ulterior s-a întors în ţară.

În Italia a practicat prostituţia la stradă împreună cu grupul de fete al inculpatei M.C. (S.R.M., R.A.M., B.G. - ieşită ilegal din România, P.F., S.C., B.M., U.M.), grupul de fete care practicau prostituţia pentru inculpatul M.M. (M.A., B.L., S.L.).

Sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei de către sus-numita au fost de peste 10.000 euro, banii fiind luaţi de către inculpaţii F.M. şi T.A.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de martoră în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile martorilor audiaţi în legătura cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate sau martori.

Astfel, potrivit declaraţiilor martorei I. (fosta) A.G., date în cursul urmăririi penale, în cursul anului 2003 a cunoscut-o pe numita S.D. care i-a propus să meargă cu ea în Italia unde să fie dansatoare într-un bar de noapte.

Potrivit martorei, ulterior, aceasta a fost contactată telefonic de către numita S.D., aflată în Italia, care i-a spus că transportul va fi plătit de un alt bărbat, martora urmând să restituie banii după ce ar fi câştigat primul salariu.

Aceeaşi martoră a precizat că în oraşul Roma a fost aşteptată de către S.D. şi cazată la hotel F., împreună cu ea şi alte două fete B.C.V. şi I.L.E. şi că ulterior, numita S.D. i-a spus că trebuie să practice prostituţia împreună cu celelalte fete, fiind nevoită să facă acest lucru întrucât nu avea bani pentru a se întoarce în România.

În privinţa acţiunii concrete de exploatare sexuală, martora a precizat că toate fetele obligate să se prostitueze erau supravegheate de către inculpata F.I. iar în fiecare dimineaţă banii erau strânşi şi daţi acesteia de către S.D.

Potrivit aceleiaşi martore, în luna decembrie 2003, aceasta a revenit în ţară împreună cu inculpata F.M., cu S.D. şi B.C., L.I. rămânând în Italia întrucât era ieşită ilegal iar după puţin timp, în luna februarie 2004 sus-numita a fost convinsă de către inculpata F.M. să practice din nou prostituţia în oraşul Roma, pe strada Via Salaria, împreună cu numitele S.D. şi N.A., tinerele fiind supravegheate în permanenţă, de această dată de către inculpatul T.A.

Potrivit susţinerilor sale, martora, după circa două luni, a revenit în România pentru a nu fi ieşită din viză, după care în luna ianuarie 2005 a fost dusă din nou în Italia de către inculpata F.M. dar că, în urma unei dispute avute cu S.D., aceasta a fugit, iar ulterior s-a întors în ţară.

Deosebit de relevante sunt şi declaraţiile martorei în privinţa persoanelor împreună cu care a fost traficată, aceasta arătând că în Italia a practicat prostituţia la stradă împreună cu grupul de fete al inculpatei M.C. (S.R.M., R.A.M., B.G. - ieşită ilegal din România, P.F., S.C., B.M., U.M.), grupul de fete care practicau prostituţia pentru inculpatul M.M. (M.A., B.L., S.L.).

Cu privire la declaraţiile date de martora în cursul urmăririi penale, retractate apoi în faţa instanţei fără o explicaţie plauzibilă (martora a susţinut că asupra ei s-au exercitat violente şi ameninţări la audierea cursul urmăririi penale, susţineri neprobate însă), instanţa reţine că acestea se coroborează pe deplin cu ansamblul materialului probator administrat în cauză, fiind confirmate atât de declaraţiile părţilor vătămate şi martorelor împreună cu care victima a fost traficată, cât şi de aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi şi părţile vătămate sau martori. Astfel, potrivit declaraţiilor părţii vătămate Z.M., pe Via Salaria se mai aflau, între alte fete, şi "G." (I. (fosta A.) G.) care era fata inculpatei F.M. şi fiului sau, inculpatul T.A.

Aceeaşi parte vătămată, în declaraţia data la 21 octombrie 2005, a precizat că în Italia a fost sunată de o prietenă de-a inculpatei M.C., pe nume "M." (F.M.) care avea la stradă două fete, A.G. şi N.A.

Declaraţiile precitate se coroborează până la identitate cu declaraţiile părţii vătămate G.G., potrivit cărora, pe aceeaşi stradă Via Salaria din Roma, aceasta le-a mai cunoscut pe D.P. (S.D.), G. (I.G.), N.A. care practicau prostituţia pentru "S." (T.A.) şi mama lui, "M." (F.M.), prieteni cu M.

Din declaraţiile părţii vătămate I.I.O., rezultă că pe Via Salaria, se mai afla, între alte fete şi G. (I. (fosta A.) G.), care "practica prostituţia pentru o altă femeie pe nume "M." (F.M.) care se afla în Italia şi avea grija de fete la stradă".

Din declaraţiile părţii vătămate D.M. rezultă informaţii deosebit de relevante şi credibile (declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 24 octombrie 2005, aceasta arătând că tot pe Via Salaria se mai afla un alt grup de fete din care a recunoscut pe numitele D.P., A. (N.A.V.), G. (I. (fosta A.) G.) care practicau prostituţia pentru o femeie de 38 de ani pe nume "M." (F.M.), şi pentru fiul acesteia, "S." (T.A.).

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate N.A.V., cât timp aceasta a stat în cele trei zile în apartamentul inculpatei F.M., aici a venit într-o zi şi o fată pe nume A.G., cu prietenul ei, O., care a vorbit cu M. să meargă şi ea în Italia să practice prostituţie şi că atâta timp cât a practicat prostituţia pe strada Via Salaria, aceasta a fost împreună cu S.D., U.M., A.M.M., S.C., B.G., şi ulterior împreună cu numita I. (fostă A.) G., adusă în Italia de către inculpata F.M.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate M.A., date în cursul urmăririi penale, la stradă, pe Via Salaria, alături de ea, mai practicau prostituţia: I. (S.C.), M. (A.M.), Z.M., M.R. (B.M.), M.N. (U.M.), G. (S.G.), D.P. (S.D.), A. (N.A.V.), G. (I.(A.)G.), L. (B.F.), G. (G.G.).

Şi partea vătămată B.F.L., pe care însăşi martora I. (fosta A.) G. în cursul urmăririi penale, a arătat că a cunoscut-o la stradă, practicând prostituţia pentru inculpatul M.M., a arătat neîndoielnic că pe aceeaşi strada, I. (fosta A.) G., zisa "G.", practica prostituţia pentru o femeie M. (F.M.) şi pentru fiul său, "S." (T.A.), care erau prieteni cu familia M.

De asemenea, deosebit de relevante sunt şi declaraţiile martorei A.M.M., analizare în cele ce preced care a afirmat că le-a cunoscut şi pe numitele S.D., N.A., I.G. care practicau prostituţia pentru inculpaţii F.M. şi T.A.

Aceeaşi împrejurare a fost confirmată şi de martora B.M., care a precizat că la stradă a cunoscut-o, printre alte fete şi pe G., recunoscută apoi în fotografiile prezentate de organele de poliţie, că fiind A.G., care practică prostituţia pentru o femeie M. (F.M.) şi pentru "S." (T.A.). Martora I. (fosta A.) G. a fost recunoscută din fotografii de majoritatea fetelor traficate în aceleaşi împrejurări, părţi vătămate sau martore în prezenta cauza.

Din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi, părţile vătămate sau martorii din prezenta cauza, rezultă că martora I. (fosta A.) G.:

- a ieşit din România, la data de 07 august 2003, prin punctul de trecere a frontierei Nădlac;

- a intrat în România, la data de 29 august 2003, prin punctul de trecere a frontierei Otopeni, cu aeronava AZM;

- a ieşit din România, la data de 19 noiembrie 2003, prin punctul de trecere a frontierei Turnu Arad;

- a intrat în România, la data de 20 decembrie 2003, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de victima B.C.V., de numiţii S.D. şi P.C.M. şi de inculpata F.M.;

- a ieşit din România, la data de 18 martie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Turnu Arad;

- a intrat în România, la data de 09 iunie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Nădlac;

- a ieşit din România, la data de 03 septembrie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Borş;

- a intrat în România, la data de 22 noiembrie 2004, prin punctul de trecere a frontierei Borş;

- a ieşit din România, la data de 28 ianuarie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de numitul P.C. şi de inculpata F.M.;

- a intrat în România, la data de 15 mai 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş.

18. Martora B.M., de 27 ani, a fost racolată în luna ianuarie 2005 de către numita B.D., care i-a făcut cunoştinţă cu inculpata S.I. şi i-a propus să meargă în Italia să practice prostituţia.

După circa o săptămână aceasta a fost contactată de către inculpată care i-a adus la cunoştinţă faptul că urmează să plece în străinătate. După ce a fost găzduită acasă la S.I., sus-numita a plecat împreună cu partea vătămată G.G. (pe care a cunoscut-o acasă la inculpata M.C.) cu un autoturism condus de către numitul P.C.

În oraşul Roma au fost aşteptate de către numita S.C. care le-a cazat la motel, în aceeaşi cameră locuind şi o altă tânără, U.M.

Împreună cu celelalte tinere a practicat prostituţia pe strada Via Salaria timp de două luni şi jumătate, la început banii obţinuţi fiind strânşi de către numita S.C., iar ulterior de către inculpata M.C.

Împreună cu ea au mai practicat prostituţia I.I.O., Z.M., M.A., A.M.M., care practicau prostituţia în folosul inculpaţilor M.M. şi M.I., precum şi S.D. şi A.G., care practicau prostituţia pentru inculpaţii F.M. şi T.A.

În luna mai 2005 a revenit în România împreună cu numitele S.C. şi U.M., cu un autoturism condus de către numitul P.C. Cu această ocazie, inculpata S.I. i-a dat suma de 1200 euro.

În zilele următoare a contactat-o pe numita O.I. pe care a pus-o în legătură cu inculpata S.I., urmând să plece şi ea în Italia pentru practicarea prostituţiei.

În luna mai 2005 martora a plecat din nou în Italia împreună cu numitele U.M., S.C. şi M.C., cu un autoturism condus de către numitul P.C.

În Italia au fost aşteptate de către numitul M.M., care s-a ocupat de cazarea acestora.

Pe strada Via Salaria aceasta le-a mai cunoscut pe victimele R.A.M., P.F., B.F.L., S.R.M., care practicau prostituţia pentru familia M.

Sus-numita a mai practicat prostituţia timp de trei săptămâni după care a fost depistată de către autorităţi şi returnată în România.

În perioada cât a practicat prostituţia, sus-numita a obţinut cca. 28000 euro, bani care i-au fost luaţi de către inculpaţii care au traficat-o.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced şi la care vom face referire în cele ce urmează, respectiv declaraţiile date de martora B.M. în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele ale părţilor vătămate împreună cu care a fost exploatată, cu declaraţiile martorilor audiaţi în legătură cu aceste fapte, cu aspectele consemnate în procesele-verbale de recunoaştere după fotografie întocmite de organele de cercetare penală şi din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi, părţile vătămate şi martori.

Astfel, din declaraţiile martorei B.M. rezultă modalitatea în care a ajuns să fie o persoană lipsită de libertate şi opţiuni, un obiect producător de venituri, asupra căruia inculpaţii - care au traficat-o aveau dreptul de a decide în chestiuni esenţiale precum exercitarea dreptului de dispoziţie asupra propriului corp.

Potrivit martorei, racolarea sa a avut loc în luna ianuarie 2005 de către numita B.D., care i-a făcut cunoştinţă cu inculpata S.I. şi i-a propus să meargă în Italia să practice prostituţia (racolare directă).

Potrivit susţinerilor martorei, după circa o săptămână aceasta a fost contactată de către inculpata S.I. care i-a spus că urmează să plece în străinătate iar după ce a fost găzduită acasă la S.I., martora a plecat împreună cu partea vătămată G.G. (pe care a cunoscut-o acasă la inculpata M.C.) cu un autoturism condus de către numitul P.C.

Aceeaşi martoră a precizat că în oraşul Roma au fost aşteptate de către numita S.C. care le-a cazat la motel, în aceeaşi cameră locuind şi o altă tânără, U.M., împreună cu care a practicat prostituţia pe strada Via Salaria timp de cca două luni şi jumătate, la început banii obţinuţi fiind strânşi de către numita S.C., iar ulterior de către inculpata M.C.

Martora a oferit detalii relevante şi în privinţa fetelor pe care le-a întâlnit în împrejurările anterior descrise, arătând că împreună cu ea, au mai practicat prostituţia I.I.O., Z.M., M.A., A.M.M., care practicau prostituţia în folosul inculpaţilor M.M. şi M.I., precum şi S.D. şi A.G., care practicau prostituţia pentru inculpaţii F.M. şi T.A.

Potrivit declaraţiilor martorei, în luna mai 2005 a revenit în România împreună cu numitele S.C. şi U.M., cu un autoturism condus de către numitul P.C., ocazie cu care inculpata S.I. i-a dat suma de 1200 euro şi i-a spus că dacă va mai găsi o fată care să facă bani, martora nu va mai trebui să iasă la stradă, astfel ca, în zilele următoare martora a contactat-o pe numita O.I. pe care a pus-o în legătură cu inculpata S.I., urmând să plece şi ea în Italia pentru practicarea prostituţiei.

Din declaraţiile martorei mai rezultă că în luna mai 2005 aceasta a plecat din nou în Italia împreună cu numitele U.M., S.C. şi cu inculpata M.C., cu un autoturism condus de către numitul P.C., în Italia fiind aşteptate de către inculpatul M.M., care s-a ocupat de cazarea acestora.

Pe strada Via Salaria martora, potrivit propriilor susţineri, le-a mai cunoscut pe victimele R.A.M., P.F., B.F.L., S.R.M., care practicau prostituţia pentru familia M., martora practicând la rândul sau prostituţia timp de trei săptămâni după care a fost depistată de către autorităţi şi returnată în România.

În perioada cât a practicat prostituţia, sus-numita a obţinut, potrivit propriilor declaraţii, peste 30.000 euro din care scăzând sumele de bani primite (1200 euro şi 20.000.000 lei vechi), cca 28000 euro, i-au fost luaţi de către inculpaţii care au traficat-o.

Declaraţiile martorei B.M. se coroborează până la identitate cu cele ale părţilor vătămate şi martorelor împreună cu care a fost traficata. Astfel, partea vătămată D.M. a confirmat prezenta martorei B.M. printre fetele care practicau prostituţia pe Via Salaria.

De asemenea şi partea vătămată Z.M. a confirmat declaraţiile victimei D.M. în ceea ce priveşte atât activităţile de prostituţie prestate în folosul inculpaţilor cât şi victimele împreună cu care au fost traficate acestea, arătând că atunci când ieşeau la stradă, fetelor li se spunea să ia 30 euro pentru fiecare client, pe Via Salaria "M.I." aveau cumpărate două parcări de la albanezi, în care stăteau fetele lor, că zilnic trebuia să stea la stradă de la ora 12.00 la ora 03.00 - 04.00 dimineaţa, erau obligate să câştige minim 500 euro, erau sunate pe telefon şi li se spunea să stea la stradă şi să facă bani, fetele nu aveau voie să viziteze nimic, stăteau câte 15 ore la stradă, pe Via Salaria mai aflându-se G.G., S.C., B.M., U.M., D.P., G. şi A. care erau fetele inculpaţilor F.M. şi fiului său T.A., S.I., M.C. şi C.

Partea vătămată G.G. confirmat că a fost transportată în Italia împreună cu o altă tânără - martora B.M., cu un autoturism condus de P.C., prieten cu inculpata M.C. şi că în oraşul Roma, cele două tinere au fost aşteptate de numita S.C., care le-a cazat la motelul V. şi care le-a spus că de fapt trebuie să practice prostituţia, ulterior în Italia venind şi inculpata M.C. şi că practicat prostituţia pe strada Via Salaria împreună cu fetele inculpatului M.M. (M.A., Z.M.), cu I.I.O., B.M. şi U.M., care practicau prostituţia pentru inculpata S.I.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate N.A.V. date în cursul urmăririi penale, timp de o săptămână a practicat prostituţia pe strada Via Salaria, împreună cu S.D., U.M., A.M.M., S.C., B.G., şi ulterior împreună cu numita I. (fostă A.) G., adusă în Italia de către inculpata F.M., pe strada Via Salaria, aflându-se şi grupul de fete care practica prostituţia pentru familia M.: M.A., B.F., G.M.D. pentru inculpatul M.M., P.F. şi S.R.M. pentru inculpata M.C., B.M. şi O.I. pentru inculpata S.I.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate M.A., date în cursul urmăririi penale, la stradă, pe Via Salaria, mai practicau prostituţia: I. (S.C.), M. (A.M.), Z.M., M. R. (B.M.), M.N. (U.M.), G. (S.G.), D.P. (S.D.), A. (N.A.V.), G. (I.(A.)G.), L. (B.F.), G. (G.G.), persoane împreună cu care partea vătămată a practicat prostituţia.

Potrivit declaraţiilor martorei A.M., pe Via Salaria din Roma, le-a cunoscut pe numitele S.L., S.R., B.G., P.A., A.P., B.M., U.M., O.I., G.G., Z.M., M.A., I.I.O., care practicau prostituţia pentru M.C., S.I. şi M.M.

Aceleaşi împrejurări au fost confirmate şi de declaraţiile martorei I. (fosta) A.G., date în cursul urmăririi penale, în privinţa persoanelor împreună cu care a fost traficată, aceasta arătând că în Italia a practicat prostituţia la stradă împreună cu grupul de fete al inculpatei M.C. (S.R.M., R.A.M., B.G. - ieşită ilegal din România, P.F., S.C., B.M., U.M.).

Mai mult, partea vătămată I.I.O. a menţionat-o pe martora B.M. prin fetele care "au avut probleme", în sensul că "R.M. (B.M.) a fost dusă în afara Romei".

Martora B.M. a fost recunoscută din fotografii de majoritatea fetelor traficate în aceleaşi împrejurări, părţi vătămate sau martore în prezenta cauza.

Din documentele transmise de procesele-verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliţiei de frontieră cu privire la situaţia trecerii frontierei de stat de către inculpaţi, părţile vătămate sau martorii din prezenta cauza, rezultă că martora B.M.:

- a ieşit din România, la data de 20 februarie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Borş, însoţită de numitul P.C.;

- a ieşit din România, la data de 17 mai 2005, prin punctul de trecere a frontierei Petea, însoţită de numitele S.C. şi U.M.;

- a intrat în România, la data de 17 iunie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Băneasa, cu aeronava APi, fiind returnată.

Conţinutul convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi şi între aceştia şi alte persoane, de legătura sau victime ale traficului de persoane, relevă atât zona de preocupări a inculpaţilor, cât şi relaţiile dintre ei, metodele folosite pentru exploatarea victimelor, pentru coordonarea acţiunilor lor, pentru racolarea de noi victime şi pentru asigurarea folosului infracţiunilor.

Este dincolo de limita demnităţii umane nu numai obligarea, dar şi determinarea unor fete, ale căror opţiuni de viaţa puteau fi altele, la practicarea prostituţiei în stradă, în frig şi sub ameninţări pentru obţinerea unor sume de bani în mod facil.

Schimbarea încadrării juridice

Datorită impreciziilor actului de sesizare a instanţei (a se vedea încadrările şi textele de lege reţinute prin dispozitiv), luând în considerare încadrarea juridică corectă ce trebuie data faptelor efectiv săvârşite de fiecare inculpat, văzând că de la data săvârşirii faptelor ce fac obiectul acestei cauze şi până la judecarea acestora, în cazul unora dintre infracţiunile deduse judecăţii, s-au succedat mai multe legi penale, fiind necesar, potrivit art. 13 C. pen., a fi aplicată legea mai favorabilă dintre acestea, examinând şi vârsta victimelor în raport cu data săvârşirii faptelor Z.M. (devine majoră la 25 februarie 2006), D.M., (devine majoră la 02 aprilie 2006), G.G. (majoră la 02 mai 1997) B. (G.) M. (devine majoră la 12 martie 2002), R.A.M. (devine majoră la 22 mai 2004), I.I.O. (devine majoră la 28 iulie 2005), A.O. (devine majoră la 26 aprilie 2003), N.A.V. (devine majoră la 18 decembrie 2004), B.C.V. (devine majoră la 01 ianuarie 2003), T.P. (devine majoră la 07 decembrie 2005), U.A.M. (devine majoră la 11 septembrie 2006), C.C. (devine majoră la 10 mai 2000), M.A. (devine majoră la 27 august 2004), B.M. (devine majoră la 19 ianuarie 1997), C.L.A. (devine majoră la 30 aprilie 2005), A.M.M. (devine majoră la 24 decembrie 2003), I.G. (devine majoră la 16 iulie 2004), B.F. (devine majoră la 01 mai 2001), precum şi existenţa unor antecedente penale în privinţa inculpatului T.A., a fost pusă în discuţie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice conform art. 334 C. proc. pen. în sensul clarificării în drept a faptelor deduse judecăţii (a se vedea încheierea din 10 martie 2011 şi încheierea din data de 08 noiembrie 2011), astfel:

- pentru inculpatul M.M. - din infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane", "trafic de minori" şi "proxenetism", prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu art. 13 C. pen., art. 323 alin. (1), (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 "cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu art. 13 C. pen. şi art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul C.G.D. - din infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracţiunile de "iniţiere şi constituire a unei grupări infracţionale organizate", "trafic de persoane" şi "trafic de minori", prev. de art. 7 cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 8 cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu art. 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen., cu art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, instanţa reţine că în sarcina inculpaţilor s-a reţinut şi săvârşirea acestei infracţiuni. Incriminată la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate (act normativ ce a intrat în vigoare la data de 28 februarie 2003), infracţiunea de "constituire a unui grup infracţional organizat" presupune, sub aspectul laturii obiective, comiterea uneia dintre următoarele acţiuni alternative: iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire. Fiecare dintre aceste 4 patru acţiuni alternative trebuie să se refere la un grup infracţional organizat.

Noţiunea de "grup infracţional organizat" este definită în art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 şi constă în "grupul structural, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii unei sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau un alt beneficiu material".

Rezultă din această definiţie că grupul infracţional organizat, în sensul dispoziţiilor Legii nr. 39/2003, presupune îndeplinirea mai multor condiţii, şi anume:

- numărul minim al membrilor grupului să fie de 3 persoane;

- să existe o anumită organizare a grupului, adică fiecare membru să aibă un rol determinat, nefiind exclusă şi o organizare ierarhică;

- acţiunile grupului să se desfăşoare în mod coordonat;

- grupul să existe pentru o anumită perioadă de timp;

- să se urmărească un dublu scop, respectiv comiterea de infracţiuni grave (dintre cele enumerate la pct. 1 - 20 de la lit. b) a art. 2 din Legea nr. 39/2003) şi obţinerea unui avantaj material.

Instanţa reţine că din probele dosarului rezultă ca, în speţa, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nu a fost una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite.

Inculpaţii s-au ajutat reciproc ori de câte ori a fost nevoie în scopul realizării obiectivelor fiecăruia dintre ei, traficarea câtor mai multe fete în vederea exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, fiecare asigurându-şi profitul de pe urma tinerei care-i "aparţinea" acordând, la rândul său, ajutor de aceeaşi natură, fie în obţinerea documentelor de călătorie pentru fete, fie prin asigurarea unui mijloc de transport şi însoţire în locul de racolare sau în punctul de plecare al mijlocului internaţional de transport, fie prin predarea-primirea fetelor de la unul dintre inculpaţi la celălalt, în funcţie de interese.

Ei au colaborat, după caz cu alte persoane precum G.I., P.C.M., G.E., T.S.D., s.a, persoane faţă de care s-a disjuns urmărirea penală, persoane care au colaborat activ cu inculpaţii şi fără contribuţia efectivă a cărora, faptele de faţă nu au fi putut fi comise.

Faţă de lipsa unei structuri infracţionale bine organizate, în care membrii grupării să aibă roluri prestabilite şi o ierarhie, care să acţioneze o durată mai mare de timp, instanţa nu va putea reţine comiterea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind în cauză întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 8 din acelaşi act normativ.

În ceea ce priveşte infracţiunile prev. de art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001, din probele dosarului a rezultat că unele dintre părţile vătămate au fost de acord să meargă în străinătate în vederea practicării prostituţiei în considerarea obţinerii unor sume importante de bani şi fără a consimţi la pierderea sau ştirbirea în vreun mod a libertăţii lor.

Inculpaţii, în cooperare cu celelalte persoane faţă de care s-a disjuns urmărirea penală, au parcurs toate etapele pe care în mod normal le presupune un astfel de proces.

Recrutarea se face în general prin oferte false de locuri de munca în străinătate, în special profesii care nu implica o muncă calificată (chelnăriţa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) în Italia, făcute direct victimelor sau prin intermediul cunoştinţelor, rudelor sau a altor persoane apropiate.

Transportul, urmat uneori de vânzare - are loc în ţară de destinaţie, fără ştirea victimelor care devin proprietatea unor patroni, exploatarea - lipsa totala a posibilităţilor de comunicare (li se reţin actele de identitate, telefoanele mobile etc), ori recurgerea la izolarea spaţială a victimelor de familii concomitent cu specularea situaţiei lor dificile.

Exploatarea - tratamentul administrat victimelor: de la izolare, impunerea unui control, viol comis de una sau mai multe persoane, maltratare, ameninţare, până la, în unele cazuri crima, în momentul în care încearcă să evadeze sau ameninţa traficanţii cu deconspirarea.

Evadarea - se face în conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienţi, al poliţiei (razii) etc.

Repatrierea - se face în conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienţi, al poliţiei (razii) etc.

Analizându-se diferenţa dintre infracţiunea de proxenetism şi infracţiunea de trafic de persoane, respectiv trafic de minori, din punctul de vedere al manierei de exprimare a consimţământului de către victimă, instanţa reţine că dacă la proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesneşte practicarea prostituţiei, îşi dă acordul în mod nealterat, voinţa sa de a se prostitua aparţinându-i în totalitate, în mod liber, în ceea ce priveşte traficul de persoane, consimţământul la exploatare, inclusiv în forma prostituţiei, este afectat de violenţă sau de modalităţi de captare nonagresivă în urmărirea aceluiaşi scop.

Or, în speţă, din materialul probator administrat a rezultat că racolarea victimelor s-a făcut prin inducerea în eroare a acestora, fiindu-le promisă fie practicarea liberă a prostituţiei în schimbul unor venituri foarte mari, fie angajarea cu contract de muncă în calitate de îngrijitoare de bătrâni, activităţi ce presupuneau - întreţinerea de raporturi sexuale cu clienţii, profitul obţinut urmând a fi împărţit în mod egal.

Odată racolate, victimelor li s-au impus alte condiţii decât cele promise - ele nu au putut stabili numărul clienţilor, practicile sexuale şi nici nu au primit banii promişi, fiind controlate şi intimidate de către inculpaţi. Victimele nu au avut alegeri esenţiale precum cele privind hrana pe care doreau să o aibă, hainele pe care doreau să le îmbrace, durata de timp pe care doreau să o petreacă în stradă.

Prin urmare, acţiunile de traficare comise de inculpaţi au avut ca finalitate subiectivă scopul exploatării persoanei, astfel cum este definit în art. 2 din Legea nr. 678/2001, deci limitarea dreptului la libertate de voinţă şi acţiune a părţilor vătămate, valori sociale protejate de legiuitor în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001, spre deosebire de infracţiunea de proxenetism care urmăreşte apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială şi de asigurare licită a mijloacelor de existenţă. Ele erau nevoite să suporte şi să respecte condiţiile şi regulile impuse în casă de către inculpaţi, să rămână în stradă în frig, timp de multe ore.

Manoperele arătate mai sus constituie tehnici de racolare în accepţiunea legii penale. Astfel, profitând de naivitatea şi vulnerabilitatea pe care o au fetele în jurul vârstei tinereţii, dar şi de slaba inserţie familială a acestora, inculpaţii au deturnat părţile vătămate de la posibilitatea unei vieţi normale, amăgindu-le cu privire la avantajele iluzorii ale prostituţiei.

Având în vedere că de la data săvârşirii faptelor (epuizarea acţiunii în cazul infracţiunilor continuate, odată cu săvârşirea ultimului act material din conţinutul unităţii infracţionale sau comiterea acţiunii interzise în cazul infracţiunii simple) şi până la data judecării acestora, în privinţa unora dintre infracţiunile deduse judecaţii au intervenit o succesiune de legi penale, instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 C. pen., va aplica inculpaţilor dispoziţiile legii mai favorabile dintre cele care s-au succedat în timp, lege stabilită, în absenţa aplicării altor criterii, după criteriul sancţiunilor aplicabile, fiind mai favorabilă legea care prevede limite reduse de pedeapsa.

Instanţa reţine că nicio modificare nu a survenit în ceea ce priveşte art. 12 din acelaşi act normativ privind infracţiunea de trafic de persoane, dispoziţiile art. 13 C. pen. fiind reţinute în acest caz pentru acurateţe.

Faţă de toate cele anterior menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, după cum urmează:

Pentru toate considerentele de ordin faptic şi juridic expuse mai sus, instanţa constată că:

În drept,

Faptele inculpatei M.C., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele R.A.M., C.C., D.M., Z.M., G.G., M.A., B.F.L., B. (fosta G.) M. şi B.M., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în forma continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi respectiv trafic de minori în forma continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen.

Instanţa reţine că unele acte materiale ale faptelor mai sus descrise au fost comise de inculpata împreună şi cu ajutorul coinculpaţilor S.I., M.M., M.I., A.E.

Fapta aceleiaşi inculpate, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurata în perioada 2003 - 2005, întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

În fine, fapta aceleiaşi inculpate, care, împreună cu inculpaţii S.I. şi A.E., în luna septembrie 1999 a racolat-o pe strada în municipiul Iaşi pe minora R.A.M., în vârsta de 13 ani care a fost găzduită ulterior în apartamentul inculpatei M.C., a fost dezvirginată de inculpatul M.M. după care timp de patru luni a fost determinată să practice prostituţia, la stradă, în zona Străpungerii Silvestru în Municipiul Iaşi, în folosul acestora, întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen.

Faptele inculpatului M.I., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele Z.M., B.F.L., B. (fosta G.) M. şi A.M.M., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în forma continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Instanţa reţine că unele acte materiale ale faptei de trafic de persoane în forma continuată, mai sus descrisă, au fost comise de inculpat împreună şi cu ajutorul coinculpaţilor M.M., A.E., M.C.

Fapta aceluiaşi inculpat, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurată în perioada 2003 - 2005, întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpatului M.M., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele R.A.M., D.M., I.I.O., M.A., Z.M., B.F.L., şi B.M., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. şi trafic de minori în forma continuată prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Faptele aceluiaşi inculpat, care, împreună cu inculpaţii M.C., S.I. şi A.E., în luna septembrie 1999 a racolat-o pe strada în municipiul Iaşi pe minora R.A.M., în vârsta de 13 ani care a fost găzduită ulterior în apartamentul inculpatei M.C., a fost dezvirginată de inculpatul M.M. după care timp de patru luni a fost determinată să practice prostituţia, la stradă, în zona Străpungerii Silvestru în Municipiul Iaşi, în folosul acestora, întrunesc, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunilor de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen. şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 13 C. pen.

Faptele inculpatei S.I., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele R.A.M., C.C., I.I.O. şi B.M., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Fapta aceleiaşi inculpate, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurata în perioada 2003 - 2005, întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

În fine, fapta aceleiaşi inculpate, care, împreună cu inculpaţii M.C. şi A.E., în luna septembrie 1999 a racolat-o pe strada în municipiul Iaşi pe minora R.A.M., în vârsta de 13 ani care a fost găzduită ulterior în apartamentul inculpatei M.C., a fost dezvirginată de inculpatul M.M. după care timp de patru luni a fost determinată să practice prostituţia, la stradă, în zona Străpungerii Silvestru în Municipiul Iaşi, în folosul acestora, întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen.

Faptele inculpatei A.E., care în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele, C.C., B.C.V., B.F.L. şi B. (fosta G.) L., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Fapta aceleiaşi inculpate, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurată în perioada 2003 - 2005, întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.

Faptele inculpatei F.M., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sau a urmărit să exploateze sexual victimele, B.C.V., A.O., N.A.V., T.P., U.A.M., I. (fosta A.) G., prin inducere în eroare, determinându-le sau încercând să le determine la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le fie obţinerea documentelor şi transportul, fie practicarea prostituţiei în folosul său, cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de acestea, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Fapta aceleiaşi inculpate, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurată în perioada 2003 - 2005, întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpatului T.A., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sau a urmărit să exploateze sexual victimele A.O., N.A.V., T.P., C.L.A. şi I. (fosta A.) G., prin inducere în eroare, determinându-le sau încercând să le determine la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le fie obţinerea documentelor şi transportul, fie practicarea prostituţiei în folosul sau, cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de acestea, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 40 alin. (1) C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Faptele inculpatului C.G.D., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sau a urmărit să exploateze sexual victimele N.A.V., T.P. şi U.A.M., prin inducere în eroare, determinându-le sau încercând să le determine la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le fie obţinerea documentelor şi transportul, fie practicarea prostituţiei în folosul sau, cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de acestea, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 C. pen. şi trafic de minori în formă continuată prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen.

Individualizarea judiciară a pedepselor

Fiind dovedită existenţa faptelor, comiterea acestora de către inculpaţi cu vinovăţie, prezumţia de nevinovăţie instituită în favoarea lor fiind răsturnată prin probe legale, pertinente, concludente şi utile care le-au dovedit vinovăţia, aşa cum s-a reţinut, instanţa va dispune antrenarea răspunderii penale a inculpaţilor.

Astfel, instanţa va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textele de incriminare, de dispoziţiile părţii generale ale Codului penal şi regimul de sancţionare al infracţiunii consumate, va ţine seama de dispoziţiile art. 42 C. pen. care reglementează tratamentul sancţionator al infracţiunii continuate care reprezintă o cauză generală facultativă de agravare a pedepsei, de gradul de pericol social concret ridicat pe care îl prezintă fiecare infracţiune comisă, de perioada de timp în care s-au desfăşurat şi, implicit, de numărul actelor materiale realizate, de consecinţele produse asupra stării fizice şi psihice a victimelor, de urmările care puteau fi produse, de tratamentul la care acestea au fost supuse de fiecare dintre inculpaţi, de circumstanţele personale ale inculpaţilor, inclusiv de antecedentele lor penale şi atitudinea lor procesuală pe parcursul prezentei proceduri.

Sub acest din urmă aspect, instanţa constată că pe parcursul celor aproape cinci ani cât a durat procedura de faţă, inculpaţii au uzat cu rea-credinţă de toate metodele pe care le-au putut imagina pentru tergiversarea judecăţii, schimbându-şi apărătorii în mod repetat, formulând numeroase cereri de amânare a judecăţii întemeiate pe diverse motive subiective.

Cu privire la fiecare dintre inculpaţi, instanţa reţine datele care îi circumstanţiază, aşa cum sunt cuprinse în conţinutul probelor cu înscrisuri şi a celor testimoniale administrate la solicitarea lor.

Notă comună a acestor probe o reprezintă gradul redus de conştientizare a gravităţii faptelor comise, lipsa empatiei faţă de victime şi desconsiderarea lor, atitudinea egocentrică şi de supraevaluare a valorii propriei persoane, raportat la alte fiinţe umane reduse la stadiul de obiecte, precum şi o anumită inserţie socială a acestora după impunerea obligaţiei judiciare de a nu părăsi localitatea.

Faptele comise de toţi inculpaţii sunt dovada unei conştiinţe înapoiate şi extrem de periculoase. Modul organizat şi perseverenţa cu care inculpaţii au acţionat, intervalul îndelungat de timp acoperit de ei prin actele repetate pe care le-au comis în realizarea infracţiunilor de gravitate deosebită pe care le-au săvârşit, concretizate în supunerea tinerelor pe care le racolau, în scopurile parazitare urmărite de ei, la violenţe şi alte forme de constrângere fizică sau morală, în condiţii de îngrădire a posibilităţii lor de a se deplasa şi chiar de lipsire totală de libertate, precum şi cu impunerea practicării de ocupaţii dezonorante şi cu riscuri majore pentru sănătatea şi integritatea lor psihică, demonstrează accentuatul grad de pericol social prezentat de ei, astfel încât tratamentul penal ce se impune a fi aplicat trebuie să fie corespunzător.

Mai mult, cupiditatea vădită de care au dat dovadă inculpaţii prin preluarea şi reţinerea doar pentru ei a cvasitotalităţii sumelor de bani încasate de tinerele pe care le-au supus unei exploatări sexuale de durată impune aprecierea că toţi s-au situat pe una din cele mai joase trepte ale demnităţii umane, astfel încât se impune detenţia efectivă, că modalitate de individualizarea a executării pedepsei în cazul fiecăruia dintre ei, care să fie suficientă pentru a le asigura reeducarea prin rigoarea ei şi exclud acordarea de circumstanţe atenuante inculpaţilor.

Instanţa reţine că toate probele administrate de aceşti inculpaţi pentru dovedirea circumstanţelor lor personale nu stabilesc decât aspecte ce ţin de limita minimă a normalului (lipsa antecedentelor penale, în privinţa unora dintre ei şi uneori lipsa conflictelor actuale cu persoanele din localitate, întemeierea unei familii) şi nu permit reţinerea legală a vreunei circumstanţe atenuante.

Susţinerile prezentate în circumstanţierea inculpaţilor nu sunt de natură să antameze reţinerea vreunei circumstanţe atenuante raportat la caracterul abominabil al faptelor inculpaţilor.

Valorificând toate elementele decurgând din limitele de pedeapsă prevăzute de textele de incriminare, dispoziţiile părţii generale a Codului penal şi regimul de sancţionare a infracţiunilor săvârşite, gradul de pericol social concret ridicat pe care-l reprezintă infracţiunile comise, vârsta victimelor la momentul activităţii infracţionale, urmările produse asupra fizicului dar, mai ales, asupra psihicului acestora care, au suferit traume puternice cu efecte pe termen lung, ţinând cont şi de întreaga situaţie de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor, instanţa le va stabili acestora câte o pedeapsă principală cu închisoarea la nivelul care să îndreptăţească aprecierea că aceasta este o măsură de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare eficient, răspunzând astfel dezideratelor înscrise în art. 52 C. pen.

De asemenea, instanţa are în vedere şi faptul că aplicarea unor pedepse exagerat de mari faţă de toţi inculpaţii nu stimulează efortul condamnaţilor de îndreptare şi nu răspunde scopului prev. de art. 52 C. pen. Faţă de aceste considerente, având în vedere şi gradul de participare al fiecăruia dintre inculpaţi la comiterea fiecărui act material, precum şi atitudinea, conduita procesuală a inculpaţilor, instanţa a aplicat acestora pedepse în limite legale pentru fiecare infracţiune, fără a aplica sporuri de pedeapsă corespunzătoare pluralităţii de infracţiuni.

Faţă de toţi inculpaţii s-a aplicat pedeapsa complementară impusă de drept prin norme imperative.

În consecinţă:

Instanţa a condamnat:

- pe inculpata M.C. la următoarele pedepse:

- 7 (şapte) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în forma continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen.;

- pe inculpatul M.I., la următoarele pedepse:

- 6 (şase) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în forma continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen.;

- pe inculpatul M.M., la următoarele pedepse:

- 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în forma continuată prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.;

- 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 13 C. pen.

- pe inculpata S.I., la următoarele pedepse:

- pe inculpata A.E., la următoarele pedepse:

- pe inculpata F.M., la următoarele pedepse:

- pe inculpatul T.A., la următoarele pedepse:

Totodată, instanţa a constatat că prima şi a treia faptă dedusă judecăţii au fost săvârşite în termenul de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 (unu) an şi 5 (cinci) luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 5260 din 13 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la 25 noiembrie 2001.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 (unu) an şi 5 (cinci) luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 5260 din 13 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la 25 noiembrie 2001 şi va dispune executarea pedepsei anterioare de 1 (unu) an şi 5 (cinci) luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 5260 din 13 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la 25 noiembrie 2001, alăturat pedepsei de 6 (şase) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., aplicată prin prezenta sentinţa, pentru prima faptă dedusă judecăţii, urmând că inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

Totodată, a dispus executarea pedepsei anterioare de 1 (unu) an şi 5 (cinci) luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 5260 din 13 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la 25 noiembrie 2001, alăturat pedepsei de 4 (patru) ani închisoare, aplicată prin prezenta sentinţă, pentru a treia faptă dedusă judecăţii, urmând că inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani şi 5 (cinci) luni închisoare.

În continuare, instanţa a contopit pedepsele rezultante anterioare de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi respectiv 5 (cinci) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi va dispune executarea pedepsei rezultante de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., aplicată prin prezenta sentinţă pentru a doua faptă dedusă judecăţii, cu pedeapsa rezultantă anterioară de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., urmând ca inculpatul T.A. să execute pedeapsa unică rezultantă de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

- pe inculpatul C.G.D., la următoarele pedepse:

- 7 (şapte) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în formă continuată prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen.;

- 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, făcând aplicarea celei din urmă dispoziţii, faţă de atitudinea procesuală de recunoaştere a faptelor şi înlesnire a aflării adevărului, manifestată în cursul urmăririi penale.

S-a precizat că la individualizarea, în această modalitate, a pedepsei complementare, instanţa a avut în vedere comportamentul ilicit al inculpaţilor, apreciind că aceştia sunt incompatibili cu exercitarea drepturilor interzise.

În ceea ce priveşte aplicarea pedepsei accesorii, instanţa a reţinut că prin Decizia LXXIV (74) din 05 noiembrie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că dispoziţiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I - c) C. pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) C. pen.

Deciziile date către instanţa supremă în soluţionarea recursurilor în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti în temeiul art. 414² alin. (3) C. proc. pen.

De asemenea, instanţa a ţinut seama şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Hirst contra Marii Britanii, cauza Sabou şi Pârcălab c. României, Cumpănă şi Mazăre c. României), direct aplicabilă în dreptul intern o dată cu ratificarea de către România a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituţie.

Analizând aplicabilitatea pedepselor accesorii în cauză, în raport cu natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite, cu ansamblul circumstanţelor personale ale inculpaţilor, instanţa apreciază că inculpaţii sunt nedemni şi în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Astfel, pe durata executării pedepsei principale inculpaţilor le va fi aplicată şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., în temeiul art. 71 C. pen., pentru motivele expuse anterior. Timpul ce se deduce din pedeapsa pronunţată şi menţinerea măsurilor preventive.

Instanţa a constatat că inculpaţii au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv în cursul urmăririi penale, faţă de unii din aceştia fiind luată ulterior măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru aceste motive:

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpata M.C. de 8 (opt) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

De asemenea, a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpata M.C. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpatul M.I., de 7 (şapte) ani închisoare a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

De asemenea, a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpatul M.I. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpatul M.M. de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

Totodată, a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpatul M.M. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpata S.I. de 7 (şapte) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

De asemenea, a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpata S.I. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpata A.E., de 7 (şapte) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

De asemenea, a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luata faţă de inculpata A.E. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpata F.M., de 7 (şapte) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

Totodată, a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpata F.M. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpatul T.A., de 7 (şapte) ani şi 5 (cinci) luni închisoare a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 09 mai 2007.

De asemenea, a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată faţă de inculpatul T.A. prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, prin respingerea recursului declarat de procuror, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În fine, în temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală unică rezultantă de executat pentru inculpatul C.G.D., de 7 (şapte) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 decembrie 2005 la 18 ianuarie 2006, când acest inculpat a fost pus în libertate, astfel cum rezultă din referatul întocmit de grefierul de şedinţă în urma contactării agentului principal din cadrul Arestului IPJ Iaşi, A.G.

Confiscarea specială

Veniturile băneşti obţinute din practicarea prostituţiei sunt determinabile, pornind de la declaraţiile părţilor vătămate.

Astfel, din declaraţiile acestora rezultă atât media clienţilor pe zi cât şi costul prestaţiei minime şi a câştigului mediu zilnic, multiplicat cu numărul de zile care rezultă din probatoriul administrat, determinându-se astfel valoarea câştigurilor ilicite, sume de bani obţinute de inculpaţi din traficul de persoane, sume supuse confiscării, măsura care va opera, nu solidar, ci în partea fiecăruia, în mod egal, de la persoanele care au beneficiat de pe urma exploatării sexuale a victimelor, chiar dacă banii ajungeau la aceste persoane indirect, prin intermediul uneia din victime sau a unuia dintre traficanţi, suma fiind ulterior împărţită între aceştia.

La confiscarea sumelor, instanţa va face aplicarea principiilor jurisprudenţiale statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală (a se vedea Decizia nr. 391 din 19 ianuarie 2005 şi Decizia nr. 4457 din 21 iulie 2005), potrivit cărora banii dobândiţi de participanţi prin săvârşirea infracţiunii se confiscă, dispunându-se obligarea fiecăruia la plata sumei de care a beneficiat, iar nu la plata întregii sume, în solidar, întrucât măsurile de siguranţă constituie sancţiuni şi, ca atare, au caracter personal şi exclud solidaritatea.

Făcând aplicarea normelor imperative ale art. 19 din Legea nr. 678/2001, potrivit cărora banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor prevăzute în prezenta lege ori cele care au servit la săvârşirea acestor infracţiuni, precum şi celelalte bunuri prevăzute de art. 118 C. pen. sunt supuse confiscării speciale, în condiţiile stabilite de acel articol:

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va dispune confiscarea de la inculpaţii M.C., S.I. şi M.M., a sumelor de 300.000 lei şi 113.000 euro sau echivalentul său în lei, respectiv câte 100.000 lei şi câte 27.666 euro, de la fiecare inculpat, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, sume obţinute prin exploatarea sexuală a părţii vătămate R.A.M.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpatele M.C., S.I. şi A.E. suma de 325.000 de euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate C.C.E., câte 108.333 euro de la fiecare inculpată.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii M.C. şi M.M. suma de 3.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate D.M., câte 1.500 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii M.C., M.M. şi M.I. suma de 40.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate Z.M., câte 13.333 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpata M.C., suma de 12.500 de euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate G.G.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii M.C., M.M. suma de 34.500 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate M.A., câte 17.250 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii M.C., M.M., M.I. şi A.E. suma de 57.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate B.F.L., câte 14250 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii M.C., M.I. şi A.E. suma de 28.500 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate B.(G.)M., câte 9.500 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii M.C., S.I. şi M.M. suma de 28.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a numitei B.M., câte 9.333 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii S.I. şi M.M. suma de 20.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate I.I.O., câte 10.000 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpatul M.I. suma de 27.500 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a numitei A.M.M.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii F.M. şi T.A. suma de 700 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate A.(P.)O., câte 350 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii F.M., T.A. şi C.G.D. suma de 55.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a părţii vătămate N.A.V., câte 18.333 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpaţii F.M. şi T.A. suma de 10.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, suma obţinută prin exploatarea sexuală a numitei I.(A.)G., câte 5.000 euro de la fiecare inculpat.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 şi a art. 118 alin. (1) lit. b), e), alin. (4), (5) C. pen. va confisca sumele de 23.550 euro şi 10 franci elveţieni de la inculpata M.C. şi 1.244.000.000 lei de la inculpata S.I., provenind din vânzarea imobilelor în care au fost cazate victimele şi din săvârşirea infracţiunilor.

Soluţionarea laturii civile

În ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile, instanţa a luat act că părţile vătămate şi martorii B.C.V., T.P., U.A.M., M.A., B.M., C.L.A., I.(A.)G., B.F.L., A.M.M. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.

În privinţa părţilor vătămate Z.M., D.M., G.G., B.(G.)M., R.A.M., I.I.O., N.A.V., instanţa a reţinut că acestea s-au constituit părţi civile în cauza cu privire la daune materiale, reprezentând sumele de bani "câştigate" de ele din prostituţia forţată.

Instanţa a reţinut că părţile civile enumerate în cele ce preced şi care au solicitat daune materiale, reprezentând sumele de bani "câştigate" de ele din prostituţia forţată, nu au invocat şi nici nu au dovedit existenţa unui prejudiciu, ci doar faptul că sunt îndreptăţite la aceste sume de bani, care li i s-ar cuveni, fiind ale lor.

Instanţa a apreciat că acestea nu sunt îndreptăţite să obţină cu titlul de despăgubiri civile sume de bani pe care le-au obţinut că urmare a încălcării normelor de convieţuire şi conduitei morale general acceptate, astfel că în baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi următoarele C. civ. va respinge că nefondate acţiunile civile formulate de părţile vătămate Z.M., D.M., G.G., B.(G.)M., R.A.M., I.I.O., N.A.V.

Instanţa a mai reţinut că partea vătămată A.(P.)O. a solicitat doar daune morale într-un cuantum modic de 500 euro, pentru "ruşinea" suferită, iar partea vătămată C.C.E. a solicitat 50.000 euro dune morale şi 325.000 euro, daune materiale.

În privinţa daunelor morale, a apreciat instanţa că părţile vătămate au trăit semnificative suferinţe că urmare a faptelor inculpaţilor care le-au traficat, umilinţele nejustificate produse prin abuzurile şi exploatarea sexuală la care au fost supuse creându-le, incontestabil, traume psihice cu efecte incalculabile, prejudiciul nepatrimonial pretinzând reparaţie fiind unul evident.

Prejudiciul moral este rezultatul lezării unui drept nepatrimonial şi, deşi s-a considerat că este imposibilă o reparare pecuniară a acestuia, invocându-se caracterul arbitrar al acestei reparaţii, neputându-se stabili niciun fel de echivalenţă între durerea morală şi o anumită sumă de bani, totuşi prezenţa acestuia ca parte componentă a prejudiciului în ansamblu, potrivit disp. art. 998, 999 C. civ., şi-a găsit o aplicare constantă în practica judiciară.

Despăgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală şi nu se stabilesc în raport cu posibilităţile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esenţială este stabilirea concordanţei dintre întinderea prejudiciului moral şi cuantumul despăgubirii, nefiind admisă nicio diferenţă în plus şi nicio diferenţă în minus. În cazul lezării relaţiilor sociale referitoare la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei, la desfăşurarea vieţii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale, la convieţuirea socială, în cazul lezării bazelor morale care trebuie să lumineze viaţa unei persoane, a integrităţii fizice şi psihice a unei persoane, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecinţele, pe oricare plan, suferite de partea civilă, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze dezechilibrele morale, dificultăţile în adaptare, carenţele de la nivelul gândirii, astfel cum rezultă din probele cauzei.

Astfel, s-a reţinut că această cuantificare nu este supusă unor criterii legale de determinare. În acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileşte, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de partea civilă în plan psihic, importanţa valorilor lezate şi măsura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care a fost afectată situaţia familială şi socială a părţii civile. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs.

În cauză, instanţa a fost în măsură să aplice aceste criterii, urmare a faptului că a fost produs acel minim de argumente şi indicii din care să rezulte măsura afectării drepturilor nepatrimoniale prin acţiunile exercitate de către inculpaţi, de natură a duce la evaluarea echitabilă a despăgubirilor ce ar urma să compenseze prejudiciul moral efectiv produs părţii civile.

Faţă de cele arătate instanţa a apreciat că, alături de pedeapsa aplicată fiecăruia dintre inculpaţii autori au infracţiunilor producătoare de daune, pentru faptele comise în raport cu victimele care au solicitat dezdăunare, este justificată cererea de daune morale şi, statuând în echitate, reţinând că acestea au fost prejudiciate grav prin faptele inculpaţilor care le-au afectat grav evoluţia că individ, viaţa sufletească, în general, faţă de consecinţele pe termen lung ale abuzului fizic şi emoţional la care părţile civile au fost supuse, având în vedere principiul reparaţiei integrale a pagubei şi fiind îndeplinite toate condiţiile răspunderii civile delictuale (faptă ilicită - infracţiunile pentru care inculpaţii sunt condamnaţi; prejudiciu cert şi dovedit, inerent de altfel faptelor ce fac obiectul prezentei cauze; legătură de cauzalitate dovedită; vinovăţia reţinută a inculpaţilor), în baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi următoarele C. civ. va admite acţiunea civilă formulată de partea vătămată A.(P.)O. şi va obliga în solidar pe inculpaţii F.M. şi T.A. la plata sumei de 500 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, cu titlul de despăgubiri civile, daune morale iar în baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi următoarele C. civ. va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea vătămată C.C.E. şi va obliga în solidar pe inculpaţii M.C., S.I. şi A.E. la plata sumei de 5.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, cu titlul de despăgubiri civile, daune morale.

Pentru considerentele expuse anterior cu privire la cererile de despăgubire cu sumele "câştigate" de victime, instanţa a respins, că nefondate, restul pretenţiilor civile ale părţii vătămate C.C.E.

Măsuri asigurătorii

Văzând că inculpaţii au fost condamnaţi, că s-a dispus confiscarea unor sume de bani şi că au fost obligaţi la plata de despăgubiri civile, pentru a se garanta plata despăgubirilor civile şi asigurarea măsurii confiscării, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen. va institui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, în vederea aducerii la îndeplinire a confiscărilor şi a reparării pagubei produse prin infracţiuni, până la concurenţa sumelor confiscate în privinţa fiecăruia dintre inculpaţi şi a sumelor la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii cu titlu de despăgubiri civile, daune morale.

Cheltuielile judiciare avansate de stat

În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare avansate de stat, având în vedere soluţia asupra cauzei şi principiul potrivit căruia plata cheltuielilor judiciare avansate de stat revine celui în sarcina căruia a fost reţinută culpa infracţională sau culpa procesuală, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. va obliga inculpaţii M.C., M.I., M.M., S.I., A.E., F.M., T.A. şi C.G.D. la plata sumei de 32.000 lei către stat, câte 4.000 lei fiecare inculpat, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat în ambele faze ale procesului penal, în aceasta fiind incluse şi onorariile apărătorilor din oficiu, avansate iniţial din fondurile speciale ale Ministerului de Justiţie către Baroul Iaşi.

În termen legal, împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii M.C., M.I., M.M., S.I., A.E., F.M., T.A. şi C.G.D., pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, expuse pe larg în practicaua acestei hotărâri, care face corp comun cu aceasta.

Astfel, inculpata F.M. a solicitat restituirea cauzei pentru refacerea actului de sesizare al instanţei întrucât hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, pronunţându-se condamnarea sa în condiţiile în care instanţa nu a fost sesizată legal. În noul rechizitoriu, întocmit după restituirea iniţială a cauzei, descrierea faptelor este făcută în acelaşi mod, în termeni generali, fără a răspunde în vreun fel cerinţelor impuse prin soluţia prin care a dispus restituirea în vederea refacerii actului de sesizare.

S-a mai solicitat de către aceeaşi inculpată admiterea apelului, casarea sentinţei tribunalului, reţinerea cauzei spre rejudecare şi, în urma reaprecierii probatoriului administrat, pronunţarea unei soluţii în conformitate cu actele şi lucrările dosarului. Se arată că hotărârea apelată este nelegală şi netemeinică prin prisma faptului că tribunalul a dispus condamnarea sa pentru fapte ce nu au făcut obiectul sesizării instanţei de judecată, şi mai mult decât atât, pentru fapte care nu au făcut obiectul urmăririi penale, nefiind începută urmărirea penală şi nici pusă în mişcare acţiunea penală, făcând trimitere la dispoziţiile art. 317 C. proc. pen., care prevăd că judecata se mărgineşte la fapta şi persoana arătată în actul de inculpare. Se mai arată că a fost condamnată pentru infracţiunea de trafic de minori în formă continuată fără a exista o motivare a soluţiei pronunţate de către instanţă, fiind încălcată în mod evident dreptul său la un proces echitabil prevăzut în dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

A solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice din trafic de persoane în infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. proc. pen., prin raportare la declaraţia sa şi coroborarea acesteia cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză şi achitarea sa pentru actele materiale descrise la punctele 9, 10 şi 11 din rechizitoriu. S-a mai solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii cuantumului acesteia şi, în ceea ce priveşte confiscarea dispusă de către instanţa de fond, solicită reducerea cuantumului sumelor pentru care s-a luat această măsură, având în vedere faptul că, s-a dispus confiscarea fără a avea probe clare, certe cu privire la sumele pentru care s-a dispus această soluţie.

Inculpata A.E. a invocat nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii apelate, arătând că probatoriul nu susţine condamnarea, în acest sens făcând trimitere şi la declaraţiile părţilor vătămate, despre care se arată că sunt extrem de contradictorii şi vagi în ceea ce priveşte activitatea ei de supraveghere. În condiţiile în care instanţa va reţine că aceste părţi vătămate erau minore, a solicitat să se revină şi să se reanalizeze pedeapsa aplicată pentru fapte săvârşite acum 10 ani şi a solicitat să se constate că aplicarea unei pedepse atât de mari pentru fapte care nu sunt dovedite cu certitudine, trebuie neapărat evaluată şi să se aplice o pedeapsă care să permită să fie pusă în libertate, având în vedere şi situaţia să personală. În acest sens s-a arătat că, de când a fost în detenţie, are o boală care necesită tratament permanent şi în acelaşi timp, soţul său are o gravă malformaţie cardiacă pentru care urmează să facă o intervenţie chirurgicală.

Inculpata M.C. a invocat nelegalitatea hotărârii apelate, sub aspectul încălcării prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, conform cărora şedinţele de judecată în cauzele privind infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 13 nu sunt publice. Cum şedinţele din această cauză au fost publice, apreciază că sunt incidente dispoziţiile referitoare la nulitatea absolută.

Un al doilea motiv de apel invocat este faptul că actele efectuate la urmărirea penală sunt în realitate doar acte premergătoare întocmite înainte de momentul procesual al începerii urmăririi penale. Cum din actele dosarului de urmărire rezultă că nu există niciun proces-verbal, conform art. 224 alin. (3) C. proc. pen., toate declaraţiile părţilor vătămate, ale martorilor, evidenţele privind intrările şi ieşirile din ţară fiind făcute înainte de începerea urmăririi penale, nu pot fi considerate mijloace de probă care să dovedească vinovăţia sa.

Se arată că situaţia de fapt reţinută de prima instanţă este infirmată de probatoriul şi de declaraţiile părţilor vătămate, ale inculpaţilor, probatoriu care a fost administrat în faţa instanţei de apel, făcând trimitere, cu titlu exemplificativ, la declaraţiile date în faţa instanţei de R.A.M., B. (fostă G.) M.

Se apreciază că faptele sale pot constitui doar infracţiunea de proxenetism, situaţie în care consideră că pedepsele sunt exagerat de severe, motiv pentru care solicită reducerea acestora într-un cuantum care ar permite o suspendare de orice modalitate. Cât priveşte sumele confiscate, consideră că nu sunt justificate, astfel că se impune o reevaluare şi o redozare raportat la situaţia de fapt reală care poate fi reţinută în sarcina inculpatei.

S-au invocat şi aspecte personale, respectiv faptul că suferă de o boală foarte severă, pentru care face tratament cu interferon, tratament care necesită o îngrijire, o atenţie şi un regim de viaţă cu totul deosebit.

Inculpata S.I. a criticat sentinţa instanţei de fond, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi pentru motive de netemeinicie. Sub un prim aspect, arată că nu i s-a dat posibilitatea de a-şi exprima poziţia cu privire la art. 320¹ C. proc. pen.

În ceea ce priveşte netemeinicia hotărârii apelate, solicită să nu se constate că este un mod de operare general, astfel încât trebuie să se facă distincţie între ea şi restul inculpaţilor, deoarece nu a avut nicio legătură cu cele două părţi vătămate minore. În ceea ce le priveşte pe celelalte două părţi vătămate majore pe care a recunoscut că le-a ajutat să ajungă în străinătate, ele se prostituau încă din România în zona gării la Iaşi alături de M.C. şi S.I. Ea nu a făcut decât să le ajute şi le administreze această afacere în Italia.

Inculpatul T.A. solicită desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea rechizitoriului şi îndepărtarea nelegalităţilor existente. În acest sens, arată că nu se poate înţelege din actul de sesizare în mod concret care sunt faptele şi perioadele pentru care a fost trimis în judecată. În ceea ce priveşte cele cinci părţi vătămate reţinute în sarcina lui T., se poate observa că pentru toate se face referire totodată şi la F. şi la T. într-un mod adiacent, în sensul că apare şi acesta lângă F. fără a se preciza cum şi-a desfăşurat această activitate infracţională. În subsidiar, solicită să se constate că faptele pentru care a fost trimis în judecată nu au fost săvârşite de către el şi pentru aceasta solicită achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) şi într-un al doilea subsidiar, în condiţiile în care se va considera că totuşi ar exista vreo implicaţie a lui în vreuna din faptele reţinute în cauză, solicită să fie analizată contribuţia exactă, să se constate maniera în care a participat la săvârşirea acestor infracţiuni, să se aibă în vedere actele în circumstanţiere depuse la dosar, din care rezultă că are în îngrijire, singur, un copil cu deficienţe mari, foarte bolnav, să se constate că el este cel delegat şi angajat de către serviciul de protecţie al primăriei pentru a avea grijă de către acesta, să se constate că are un loc de muncă, că a muncit şi a obţinut veniturile în mod cinstit, astfel încât solicită să fie redusă pedeapsa şi să se dispună suspendarea condiţionată a executării acesteia.

Inculpatul M.I. a invocat aceleaşi motive de nelegalitate că şi ceilalţi coinculpaţi, relativ la publicitatea şedinţei de judecată şi conţinutul actului de sesizare al instanţei. Pe fond, solicită să se dispună schimbarea încadrării juridice în proxenetism prev. de art. 329 C. pen. faţă de partea vătămată A.M.M. şi achitarea pentru faptele privind pe celelalte părţi vătămate. În subsidiar, solicită reducerea pedepsei şi să se dispună suspendarea executării acesteia faţă de circumstanţele personale, respectiv faptul că are un copil minor, este întreţinător al familiei şi face eforturi în acest sens, că nu are antecedente penale, nu a mai avut de a face cu legea penală iar scopul educativ al pedepsei poate fi atins şi prin aplicarea art. 86¹ C. pen.

Inculpatul M.M. a solicitat să se desfiinţeze Sentinţa penală nr. 558 din 6 decembrie 2011 a Tribunalului Iaşi cu trimiterea cauzei spre rejudecare conform art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., pentru motivele prezentate de ceilalţi coinculpaţi. A solicitat să se constate că nu a ţinut cu forţa părţile vătămate în Italia, motiv pentru care consideră că se impune achitarea sa. În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei, prin reţinerea incidenţei art. 320¹ C. proc. pen.

Inculpatul, C.G.D. a invocat aceleaşi motive de nelegalitate că şi ceilalţi coinculpaţi, relativ la publicitatea şedinţei de judecată şi conţinutul actului de sesizare al instanţei, cu privire la acest ultim motiv solicitând însă restituirea cauzei la prima instanţă, care urmează să aprecieze asupra restituirii la parchet. Pe fond, solicită să se dispună achitarea sa, în condiţiile în care nu îi este dovedită vinovăţia, fiind incorectă trimiterea instanţei de fond, că drept temei al condamnării, la declaraţiile părţilor vătămate, procesele-verbale de trafic la frontieră, procese-verbale întocmite la transpunerea unor înregistrări telefonice. Se invocă şi circumstanţele personale ale apelantului, respectiv faptul că a terminat imediat după o lună de arest preventiv facultatea, şi-a întemeiat o familie, are un copil, are un credit angajat cu care plăteşte un imobil pe care l-a achiziţionat, că participă la diferite acţiuni umanitare desfăşurate de diverse asociaţii nonguvernamentale. În ceea ce priveşte confiscarea dispusă de către instanţa de fond, solicită înlăturarea acestei măsuri, având în vedere faptul că, s-a dispus confiscarea fără a avea probe clare, certe.

Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi drept, Curtea a constatat următoarele:

Prima instanţă a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi încadrarea în drept a faptelor, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză, că urmare a coroborării acestuia, statuând asupra vinovăţiei inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor concurente reţinute prin hotărârea apelată.

Din analiza întreg materialului probator administrat în cursul cercetării judecătoreşti asupra fondului, Curtea a reţinut că instanţa de fond a reţinut o situaţie faptică fundamentată pe o amănunţită analiză a probatoriului administrat, expunând în detaliu elementele care au determinat reţinerea vinovăţiei inculpaţilor pentru comiterea infracţiunilor pentru care s-a şi dispus condamnarea.

Reevaluând probatoriul administrat, la fond şi în apel, Curtea a constatat că reţinerea situaţiei faptice din prezenta cauză s-a realizat prin coroborarea unor probe directe şi indirecte, din a căror înlănţuire a rezultat cursivitatea argumentaţiei logice, expunând în detaliu elementele care au determinat reţinerea probelor coroborate ce au dus la concluzia reţinerii vinovăţiei inculpaţilor.

Astfel, inculpata M.C., în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, a exploatat sexual victimele R.A.M., C.C., D.M., Z.M., G.G., M.A., B.F.L., B. M. şi B.M., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp. Unele acte materiale ale faptelor mai sus descrise au fost comise de inculpată împreună şi cu ajutorul coinculpaţilor S.I., M.M., M.I., A.E.

Aceste fapte s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi respectiv trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen.

Fapta aceleiaşi inculpate, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurata în perioada 2003 - 2005, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

În fine, fapta aceleiaşi inculpate, care, împreună cu inculpaţii S.I. şi A.E., în luna septembrie 1999 a racolat-o pe stradă în municipiul Iaşi pe minora R.A.M., în vârsta de 13 ani care a fost găzduită ulterior în apartamentul inculpatei M.C., a fost dezvirginată de inculpatul M.M. după care timp de patru luni a fost determinată să practice prostituţia, la stradă, în zona Străpungerii Silvestru în Municipiul Iaşi, în folosul acestora, s-a apreciat că întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen.

Faptele inculpatului M.I. care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele Z.M., B.F.L., B. M. şi A.M.M., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Instanţa a reţinut că unele acte materiale ale faptei de trafic de persoane în formă continuată, mai sus descrisă, au fost comise de inculpat împreună şi cu ajutorul coinculpaţilor M.M., A.E., M.C.

Fapta aceluiaşi inculpat, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurată în perioada 2003 - 2005, s-a apreciat că întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpatului M.M., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele R.A.M., D.M., I.I.O., M.A., Z.M., B.F.L., şi B.M., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. şi trafic de minori în formă continuată prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurată în perioada 2003 - 2005, s-a apreciat că întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Faptele aceluiaşi inculpat, care, împreună cu inculpaţii M.C., S.I. şi A.E., în luna septembrie 1999 a racolat-o pe stradă în municipiul Iaşi pe minora R.A.M., în vârsta de 13 ani care a fost găzduită ulterior în apartamentul inculpatei M.C., a fost dezvirginată de inculpatul M.M. după care timp de patru luni a fost determinată să practice prostituţia, la stradă, în zona Străpungerii Silvestru în Municipiul Iaşi, în folosul acestora, s-a apreciat că întrunesc, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunilor de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen. şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 13 C. pen.

Faptele inculpatei S.I. care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele R.A.M., C.C., I.I.O. şi B.M., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, s-a apreciat că întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Fapta aceleiaşi inculpate, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurată în perioada 2003 - 2005, s-a apreciat că întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Fapta aceleiaşi inculpate, care, împreună cu inculpaţii M.C. şi A.E., în luna septembrie 1999 a racolat-o pe stradă în municipiul Iaşi pe minora R.A.M., în vârstă de 13 ani care a fost găzduită ulterior în apartamentul inculpatei M.C., a fost dezvirginată de inculpatul M.M. după care timp de patru luni a fost determinată să practice prostituţia, la stradă, în zona Străpungerii Silvestru în Municipiul Iaşi, în folosul acestora, s-a apreciat că întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen.

Faptele inculpatei A.E., care în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele, C.C., B.C.V., B.F.L. şi B. (fosta G.) L., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, s-a apreciat că întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Fapta aceleiaşi inculpate, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurata în perioada 2003 - 2005, s-a apreciat că întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.

Faptele inculpatei F.M. care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sau a urmărit să exploateze sexual victimele, B.C.V., A.O., N.A., T.P., U.A.M., I. (fosta A.) G., prin inducere în eroare, determinându-le sau încercând să le determine la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le fie obţinerea documentelor şi transportul, fie practicarea prostituţiei în folosul sau, cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de acestea, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, s-a apreciat că întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Fapta aceleiaşi inculpate, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurata în perioada 2003 - 2005, s-a apreciat că întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpatului T.A., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sau a urmărit să exploateze sexual victimele A.O., N.A.V., T.P., C.L.A. şi I. (fosta A.) G., prin inducere în eroare, determinându-le sau încercând să le determine la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le fie obţinerea documentelor şi transportul, fie practicarea prostituţiei în folosul sau, cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de acestea, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, s-a apreciat că întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 40 alin. (1) C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurata în perioada 2003 - 2005, s-a apreciat că întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 40 alin. (1) C. pen.

Faptele inculpatului C.G.D., care, în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sau a urmărit să exploateze sexual victimele N.A.V., T.P. şi U.A.M., prin inducere în eroare, determinându-le sau încercând să le determine la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le fie obţinerea documentelor şi transportul, fie practicarea prostituţiei în folosul său, cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de acestea, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, s-a apreciat că întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 C. pen. şi trafic de minori în formă continuată prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurată în perioada 2003 - 2005, s-a apreciat că întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la motivele de apel care vizează neregularitatea actului de sesizare a instanţei, Curtea a constatat că instanţa de fond, prin încheierea din 29 martie 2007, a procedat la verificarea regularităţii acestuia, constatând că rechizitoriul îndeplineşte condiţiile legale de fond şi de formă, conform art. 263 C. proc. pen. Din analiza actului de inculpare, întocmit ca urmare a restituirii iniţiale, Curtea constată că acesta respectă condiţiile prevăzute de art. 263 C. proc. pen., situaţia factuală fiind cea cu care este învestită instanţa, conform art. 317 C. proc. pen. încadrările juridice ale faptelor inculpaţilor reprezintă atribuţia finală şi exclusivă a instanţei, aceasta, aşa cum s-a întâmplat şi în cauza de faţă, putând aplica procedura prev. de art. 334 C. proc. pen.

În ceea ce priveşte critica vizând condamnarea pentru fapte ce nu au făcut obiectul sesizării instanţei de judecată, şi mai mult decât atât, pentru fapte care nu au făcut obiectul urmăririi penale, Curtea a găsit-o neîntemeiată, relativ la aspectele care rezultă din compararea trimiterilor în judecată din rechizitoriu cu datele din procesul-verbal din 09 noiembrie 2005, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpaţi, pentru faptele pentru care s-a pus ulterior în mişcare acţiunea penală la data de 12 decembrie 2005 şi ordonanţa din 17 februarie 2006, prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice.

Cu privire la motivul de apel care vizează nelegalitatea hotărârii apelate, sub aspectul încălcării prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, conform cărora şedinţele de judecată în cauzele privind infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 13 nu sunt publice, Curtea a apreciat că nu sunt incidente prevederile referitoare la nulitatea absolută. Această sancţiune intervine numai în cazul încălcării prevederilor referitoare la publicitatea şedinţei de judecată, nu şi în cazul nerespectării nepublicităţii şedinţei de judecată, deoarece prevederea din cuprinsul art. 197 alin. (2) C. proc. pen. este expresă în acest sens. În acest din urmă caz, respectiv al derulării publice a şedinţelor de judecată, deşi legea prevede derularea lor în condiţii de nepublicitate poate surveni numai nulitatea relativă. Analizând aspectele invocate din perspectiva nulităţii relative, Curtea constată, sub un prim aspect, că nu s-au respectat condiţiile de termen pentru invocarea acesteia, conform art. 197 alin. (4) C. proc. pen. Pe de altă parte, inculpaţii nu au suferit nicio vătămare prin derularea publică a şedinţelor de judecată, prevederea din legea specială vizând nepublicitatea şedinţei de judecată în acest caz, fiind o reglementare instituită în scopul protejării victimelor minore ale traficului de persoane, protecţie care nu se extinde şi la inculpaţii majori. Aşadar, singurele îndreptăţite legal să invoce această nulitate relativă sunt victimele minore ale traficului şi nu inculpaţii majori.

Curtea a constatat, că nu s-au respectat condiţiile de termen pentru invocarea nulităţii relative, conform art. 197 alin. (4) C. proc. pen. şi în ceea ce priveşte motivul de apel vizând lipsa procesului-verbal, conform art. 224 alin. (3) C. proc. pen.

Curtea a constatat că sunt neîntemeiate şi criticile inculpaţilor, prin care se arată că nu au avut posibilitatea de a-şi exprima poziţia cu privire la art. 320¹ C. proc. pen. Astfel, incidenţa art. 320¹ C. proc. pen. reprezintă o consecinţă a manifestării inculpaţilor de apelare la procedura simplificată, condiţionată de recunoaşterea integrală şi întocmai a faptelor reţinute în sarcina lor prin rechizitoriu. Inculpaţii din prezenta cauză s-au prevalat iniţial de dreptul la tăcere iar ulterior nu şi-au manifestat intenţia de apelare la procedura simplificată. în această direcţie este de remarcat faptul că nu cade în sarcina instanţei obligaţia că la fiecare termen de judecată să interpeleze inculpaţii cu privire la poziţia lor procesuală, această activitate fiind derulată la începerea cercetării judecătoreşti. Orice modificare ulterioară a poziţiei procesuale este la îndemâna inculpaţilor, care au posibilitatea să solicite reaudierea în faţa instanţei.

Pe de altă parte, niciunul dintre inculpaţii din prezenta cauză nu au recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina lor prin rechizitoriu, nici în cursul audierii lor de instanţa de apel. Parte dintre aceştia au avut o poziţie procesuală de recunoaştere parţială a faptelor imputate, în scopul confirmării infracţiunii de proxenetism, pentru care ceruseră schimbarea încadrării juridice atât la fond, cât şi în apel. De altfel, s-a apreciat că probele administrate în apel nu au dus decât la confirmarea situaţiei factuale şi de drept reţinută de instanţa fondului.

Din probele dosarului a rezultat că unele dintre părţile vătămate au fost de acord să meargă în străinătate în vederea practicării prostituţiei în considerarea obţinerii unor sume importante de bani, fără a consimţi la pierderea sau ştirbirea în vreun mod a libertăţii lor.

În cazul infracţiunii de proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesneşte practicarea prostituţiei, îşi dă acordul în mod nealterat, voinţa sa de a se prostitua aparţinându-i în totalitate, în mod liber. În cazul infracţiunii de trafic de persoane, consimţământul la exploatare, inclusiv în forma prostituţiei, este afectat de violenţă sau de modalităţi de captare nonagresivă, în urmărirea aceluiaşi scop.

În cauza de faţă racolarea victimelor s-a făcut prin inducerea în eroare a acestora, fiindu-le promisă, fie practicarea liberă a prostituţiei în schimbul unor venituri foarte mari, fie angajarea cu contract de muncă în calitate de îngrijitoare de bătrâni, activităţi ce presupuneau întreţinerea de raporturi sexuale cu clienţii, profitul obţinut urmând a fi împărţit în mod egal.

Însă, racolate, victimelor li s-au impus alte condiţii decât cele promise, astfel încât ele nu au putut stabili numărul clienţilor, practicile sexuale şi nici nu au primit banii promişi, fiind controlate şi intimidate de către inculpaţi. Victimele nu au avut alegeri esenţiale precum cele privind hrana pe care doreau să o aibă, hainele pe care doreau să le îmbrace, durata de timp pe care doreau să o petreacă în stradă. Ele erau nevoite să suporte şi să respecte condiţiile şi regulile impuse în casă de către inculpaţi, să rămână în stradă în frig, timp de multe ore.

Acţiunile de traficare comise de inculpaţi au avut ca finalitate subiectivă scopul exploatării persoanei, astfel cum este definit în art. 2 din Legea nr. 678/2001, deci limitarea dreptului la libertate de voinţă şi acţiune a părţilor vătămate, valori sociale protejate de legiuitor în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001, spre deosebire de infracţiunea de proxenetism care urmăreşte apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială şi de asigurare licită a mijloacelor de existenţă.

Manoperele utilizate de inculpaţi s-a apreciat că constituie tehnici de racolare în accepţiunea legii penale. Profitând de naivitatea şi vulnerabilitatea pe care o aveau victimele, dar şi de slaba inserţie familială a acestora, inculpaţii le-au creat o imagine falsă cu privire la avantajele prostituţiei.

S-a apreciat că sunt neîntemeiate şi criticile privind confiscarea dispusă de instanţa fondului, deoarece evaluarea făcută a avut în vedere situaţia factuală reţinută de instanţă şi confirmată în apel.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, de gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite, de împrejurările concrete în care acestea au fost comise, urmările care s-au produs, cât şi de circumstanţele personale ale inculpaţilor care au înţeles să adopte o poziţie procesuală nesinceră cu organele judiciare şi de tergiversare a procesului penal, aşa cum a reţinut corect şi instanţa fondului. În aceste condiţii Curtea apreciază că nu se impune reducerea cuantumului pedepselor aplicate de instanţa fondului.

Particular, în cazul inculpatului C.G.D., Curtea a reţinut că sunt incidente circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., raportat la atitudinea lui procesuală, singulară în contextul dosarului de faţă, în care ceilalţi coinculpaţi au prezentat atitudini procesuale marcate de rea-credinţă, şi faţă de comportamentul acestuia anterior şi după comiterea faptelor pentru care s-a dispus condamnarea, prin corelare şi cu activitatea infracţională intrinsecă a acestuia raportat la aceleaşi activităţi ale coinculpaţilor. Se reţine astfel că inculpatul a terminat imediat după o lună de arest preventiv facultatea, şi-a întemeiat o familie, are un copil, are un credit angajat cu care plăteşte un imobil pe care l-a achiziţionat, participă la diferite acţiuni umanitare desfăşurate de diverse asociaţii nonguvernamentale.

Ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante s-a procedat la reducerea pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente, într-un cuantum apreciat că fiind corespunzător atingerii scopurilor şi funcţiilor pedepsei, prin proporţionalizare şi cu pericolul social concret al infracţiunilor comise.

Faţă de toate cele de mai sus, Curtea, în baza dispoziţiilor art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul formulat de inculpatul C.G.D. împotriva Sentinţei penale nr. 558 din 06 decembrie 2011 a Tribunalului Iaşi, pe care a desfiinţat-o în parte, în latură penală, numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul apelant C.G.D. şi a respins că nefondate apelurile formulate de inculpaţii M.C., M.I., M.M., S.I., A.E.,F.M., T.A., împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

S-a constatat că inculpaţii M.C., M.I., M.M., S.I., A.E., F.M., T.A. se află sub incidenţa măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, dispusă prin încheierea din data de 26 aprilie 2007 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 47 din 09 mai 2007 a Curţii de Apel Iaşi, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

Împotriva Deciziei penale nr. 78 din 09 mai 2013 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au declarat recurs inculpaţii M.C., M.I., M. (S.) M., F.M., T.A., A.E., S.I. şi C.G.D.

Prin încheierea din data de 9 aprilie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 266/99/2007*, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la recurenta inculpată A.E. şi formarea unui dosar separat, fixându-se termen la 23 aprilie 2014, pentru când s-a emis adresă la Baroul Bucureşti în vederea desemnării unui apărător din oficiu pentru recurenta inculpată A.E.

Prin motivele de recurs, recurenta inculpată A.E. a criticat decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. anterior şi a solicitat casarea deciziei recurate în sensul achitării potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior pentru infracţiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, motivat de faptul că niciuna dintre părţile vătămate nu era minoră raportat la perioada pentru care inculpata a fost trimisă în judecată.

În subsidiar, apărarea a invocat art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. anterior, sens în care s-a solicitat redozarea pedepsei având în vedere aplicarea legii penale mai favorabile potrivit prevederilor art. 5 C. pen., raportat la dezincriminarea infracţiunii de constituire de grup infracţional, în considerarea prevederilor art. 9 raportat la art. 4 C. proc. pen. şi raportat la art. 126 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, potrivit cărora articolele de la 7 la 10 din Legea nr. 39/2003 au fost abrogate.

S-a solicitat a fi avute în vedere circumstanţele legale, limitele de pedeapsă, gradul de pericol social şi gradul minim de implicare în derularea evenimentelor infracţionale.

Iar cu referire aplicarea art. 5 C. pen., apărarea a apreciat că pentru aceste infracţiuni prevederile C. pen. în vigoare sunt mai favorabile, limitele de pedeapsă fiind mai reduse.

Analizând calea de atac declarată în cauză instanţa reţine următoarele:

Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs. În consecinţă, instanţa urmează să analizeze cazurile de casare în conformitate cu normele Codului de procedură penală anterior, respectiv art. 385⁹ C. proc. pen. anterior.

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12. C. proc. pen., când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni sau când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 334 - 337;

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatei se constată că aceste critici sunt nefondate, întrucât, astfel cum s-a arătat în mod detaliat anterior, din probele administrate în cauză rezultă fără echivoc că inculpata în perioada 2003 - 2005, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, la diferite intervale de timp, a exploatat sexual victimele, C.C., B.C.V., B.F.L. şi B. (fosta G.) L., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, înlesnindu-le obţinerea documentelor şi transportul cu scopul însuşirii integrale a sumelor de bani obţinute de aceasta, reducând victimele la situaţia unui obiect, ţinut în aservire şi dependenţă, dispunând inclusiv asupra dreptului victimelor de a dispune de propriul corp, întrunesc sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

De asemenea fapta aceleiaşi inculpate, care împreună cu alţii, a iniţiat şi constituit un grup infracţional, specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, cooperarea inculpaţilor în scopul comiterii faptelor reţinute nefiind una organizată, stabilă în timp, omogenă, cu roluri prestabilite, activitate desfăşurată în perioada 2003 - 2005, întruneşte, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la individualizarea sancţiunii în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen anterior, instanţa constată că modificarea adusă cazurilor de casare prin Legea nr. 2/2013, în vigoare la data pronunţării apelului, exclud posibilitatea analizei criticii formulate. Astfel, după data de 15 februarie 2013, cazul de casare de la art. 385⁹ pct. 14. C. proc. pen. anterior, permite instanţei să analizeze sancţiunea doar în ceea ce priveşte aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Abrogarea dispoziţiei referitoare la posibilitatea de a examina criteriile de individualizare din art. 72 C. pen. anterior, decurge din limitarea căii de atac a recursului la probleme de drept. În acelaşi sens, Legea nr. 2/2013 a înlăturat, odată cu abrogarea art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. anterior, posibilitatea instanţei de recurs de a reaprecia faptele. Orice reformare a hotărârii pronunţate în apel este în consecinţă strict legată de aplicarea legii. În consecinţă, având în vedere că înlăturarea textului de lege din art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen anterior este echivalentă cu o limitare a cazurilor de casare, instanţa de recurs nu poate examina în cauza de faţă critica referitoare la individualizarea pedepselor în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. anterior. Nici chiar în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile instanţa de recurs nu poate să facă o nouă individualizare a sancţiunii atât cu privire la cuantum, cât şi cu privire la modalitatea de executare, fiind obligată să reducă proporţional sancţiunea stabilită de instanţa de apel (către minimul, mediul sau maximul special), în raport de limitele prevăzute de legea nouă (către minimul, mediul sau maximul special). Astfel, în aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa de recurs nu poate stabili o sancţiune către minimul special prevăzut de legea nouă, dacă instanţa de apel a stabilit aceeaşi sancţiune către maximul special prevăzut de legea veche, aşa cum nu este posibilă nici situaţia inversă.

În ceea ce priveşte efectele abrogării art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 678/2001 şi reincriminarea faptei de trafic de persoane şi de minori în art. 210 şi art. 211 C. pen., instanţa de recurs constată că este în prezenţa situaţiei descrise de art. 5 C. pen. şi anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

În ceea ce priveşte dezincriminarea art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen. anterior, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior, instanţa o va achita pe inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat, însă faţă de modalitatea de săvârşirea a infracţiunilor, se vor reţine dispoziţiile art. 77 lit. a) C. pen., prin care se înţelege săvârşirea faptei de mai multe persoane, atât în sensul reţinerii în corespondenţă a art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cât şi în considerarea faptului că infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 nu a fost dezincriminată decât în măsura în care aceasta nu se regăseşte în conţinutul art. 367 C. pen., având un înţeles mai larg decât cel prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, instanţa apreciind că dispoziţiile art. 77 lit. a) C. pen. au incidenţă în cauză, respectiv, circumstanţa agravantă a săvârşirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună.

În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Primul termen în recurs a fost stabilit la data de 15 ianuarie 2014, iar recursul a fost soluţionat la data de 7 mai 2014.

În speţă, de la data pronunţării deciziei din apel, 09 mai 2013 şi până la data soluţionării recursului au intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, în cauza de faţă, la normele care guvernează aplicarea legii penale în timp şi cu privire la normele care guvernează traficul de minori şi de persoane, a fost abrogat Codul penal anterior şi a intrat în vigoare un alt Cod penal.

În examinarea legii incidente cu privire la acuzaţia formulată faţă de recurent instanţa de recurs urmează să analizeze:

a) Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care este acuzat. În examinarea acestui criteriu, instanţa verifică dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, că fiind mai favorabilă, cu privire la încadrarea juridică.

b) Consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi consecinţele la data judecării recursului. În examinarea acestui criteriu instanţa va avea în vedere caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţele de individualizare în raport de încadrarea juridică dată faptei.

Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care este acuzat.

Examinarea încadrării juridice data faptei ca urmare a situaţiei tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât şi ca situaţie premisă pentru a face analiza în concret a consecinţelor cu privire la sancţiune.

Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare şi pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa într-o altă lege. Aceeaşi unitate împiedică şi combinarea dispoziţiilor de favoare privitoare la circumstanţe agravante şi atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabileşte incriminarea şi se individualizează sancţiunea penală. Pentru a compara cele două legi instanţa trebuie să analizeze consecinţele faptei în legea în vigoare la data săvârşirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu şi sancţiunile ce decurg din incriminare) şi consecinţele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancţionată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă şi cum anume este încadrată juridic acuzaţia în legea nouă.

Conform art. 94 din Legea nr. 187/2012, Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, se modifică după cum urmează: la art. 2, a) prin trafic de persoane se au în vedere faptele prevăzute la art. 210 şi 211 C. pen.; b) prin exploatarea unei persoane se au în vedere activităţile prevăzute la art. 182 C. pen.; c) prin victimă a traficului de persoane se înţelege persoana fizică, subiect pasiv al faptelor prevăzute la art. 210, 211, 264 şi 374 C. pen. sau al tentativei la una dintre aceste fapte, indiferent dacă participă sau nu în procesul penal în calitate de persoană vătămată. Art. 12, 13, 14 şi 15 - 19 din Legea nr. 678/2001 se abrogă.

Dată fiind abrogarea art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001 şi incriminarea traficului de minori în art. 211 C. pen., instanţa de recurs a comparat conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de legea veche (Legea nr. 678/2001) faţă de conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzută de legea nouă (Codul penal). Comparaţia este necesară pentru a verifica incidenţa art. 4 C. pen. şi art. 3 din Legea nr. 187/2013, respectiv situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii.

Instanţa va analiza influenţa modificărilor legislative strict cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care este acuzat recurentul, având în vedere că, deşi un text de lege cu aceeaşi denumire marginală se poate regăsi într-o altă lege, eliminarea unui element de care depindea caracterul penal doar pentru recurent conduce la dezincriminarea faptei faţă de acesta.

Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 "Iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, se pedepseşte, după caz, potrivit art. 167 sau 323 C. pen."

Art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (...) (2) Traficul de persoane săvârşit în una dintre următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; (...) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 13 alin. (1) şi (3) teza 1 din Legea nr. 678/2001 (...) (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie infracţiunea de trafic de minori şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite în condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (2) sau de către un membru de familie, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (1), şi închisoare de la 10 ani la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (2) (...)

Art. 210 C. pen. Traficul de persoane

(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită:

a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;

b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;

c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (...) (3)Consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.

Art. 211 Traficul de minori

(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Dacă fapta a fost săvârşită în condiţiile art. 210 alin. (1) sau de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 367 Constituirea unui grup infracţional organizat

(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte că acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

(5) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1) - (3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Art. 77 C. pen. Circumstanţe agravante

Următoarele împrejurări constituie circumstanţe agravante:

a) săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;

b) săvârşirea infracţiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante;

c) săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri;

d) săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor;

e) săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze;

f) săvârşirea infracţiunii în stare de intoxicaţie voluntară cu alcool sau cu alte substanţe psihoactive, când a fost provocată în vederea comiterii infracţiunii;

g) săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenţă;

h) săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte."

Abrogarea textelor de lege care au stat la baza acuzaţiilor formulate în cauză nu este echivalentă cu dezincriminarea faptelor. Dezincriminarea operează in rem înlăturând răspunderea subiectului prin aceea că, fapta nu mai este prevăzută de legea penală, în timp ce modificarea textelor de lege incidente în cauză are în vedere o condiţie care dădea faptei în legea veche un caracter calificat. La 01 februarie 2014, data abrogării normelor de la art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 a intrat în vigoare art. 210, art. 211 şi art. 77 lit. a) C. pen., care cuprinde cu excepţia agravantei săvârşirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună toate celelalte elemente din acuzaţia pentru care a fost trimisă în judecată. În ceea ce o priveşte pe A.E., acuzaţia faţă de care a fost condamnată a constat în exploatarea sexuală împreună cu alţi coinculpaţi, a victimelor, C.C., B.C.V., B.F.L. şi B. (fosta G.) L., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei.

Elementul material al laturii obiective în ceea ce o priveşte pe A.E., respectiv, a exploatat sexual victimele, C.C., B.C.V., B.F.L. şi B. (fosta G.) L., prin inducere în eroare, determinându-le la practicarea prostituţiei, nu prezintă diferenţe între art. 13 din Legea nr. 678/200 şi art. 211 C. pen. legea nouă, devine astfel mai favorabilă, deoarece limitele de pedeapsă sunt mai reduse.

Caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţele de individualizare în raport de încadrarea juridică dată faptei.

Faţă de cele ce preced, instanţa va compara efectele acuzaţiei din legea veche (art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 13 din Legea nr. 678/2001) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 211 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.). Legea veche prevedea o sancţiune de la 7 la 18, iar legea nouă prevede o sancţiune de la 3 la 10 ani cu posibilitatea de creşte maximul la 12 ani. Sancţiunea individualizată de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel a fost peste minimul prevăzut de lege. Legea nouă, prevede un minimum de 5 ani şi este mai favorabilă faţă de legea veche care prevede un minimum de 7 ani, astfel că legea nouă va retroactiva.

Principiul constituţional al aplicării legii penale mai favorabile presupune examinarea în concret a efectelor celor două coduri cu privire la instituţiile autonome. Examinarea cauzei cu privire la legea incidenţă în cazul unor instituţii diferite de incriminare şi sancţiune este impusă de lege, jurisprudenţa Curţii Constituţionale:

- Instituţii autonome definite atare în lege. Legea nr. 187/2012 stabileşte legea mai favorabilă distinct faţă de cea stabilită în raport de încadrarea juridică şi sancţiune în cazul recidivei (art. 9), pluralitatea de infracţiuni (art. 10), suspendarea condiţionată a executării pedepsei (art. 15, 22), măsuri educative (art. 17). Voinţa legiuitorului este clară şi neechivocă, în aplicarea principiului constituţional al aplicării legii mai favorabile cu privire la situaţia concretă a persoanei acuzate, prin examinarea distinctă a instituţiilor incidente fiecărui caz în parte.

Aplicarea legii penale mai favorabile în raport de instituţiile care funcţionează autonom a fost discutată în doctrină şi practică încă din anul 1936. V.D. în Codul penal adnotat din 1936 arăta că "aplicarea legii mai blânde exclude implicit legea mai severă. Nu este deci îngăduit a se îmbina dispoziţiunile unei legi cu ale celeilalte pentru a se obţine un rezultat mai favorabil, fiindcă aceasta ar însemna crearea pe cale de aplicaţiune a unei a treia lege (lex tertia) ceea ce nu este admis. Odată însă fapta stabilită şi pedeapsa fixată conform uneia din legi se poate recurge la instituţiunile cari funcţionează independent din cealaltă lege, dacă ele sunt mai favorabile infractorului". Aceeaşi idee este regăsită şi în Codul penal comentat şi adnotat - 1969, T. Vasiliu, D. Pavel, etc. şi este dezvoltată de doctrină - G.A., C.B. în Practica judiciară penală, vol., pag. 32 - 41, Constantin Mitrache în Explicaţii preliminare ale noului C. pen., pag. 76 parag. 1, pag. 77).

Aplicarea legii penale mai favorabile în cadrul fiecărei instituţii autonome nu contravine principiului legalităţii, nu este creată o lex tertia. Lex tertia apare atunci când sunt preluate condiţiile de existenţă ale unei instituţii dintr-o lege, iar efectele aceleiaşi instituţii sunt preluate dintr-o altă lege. Lex tertia presupune combinarea dispoziţiilor de favoare în cadrul aceleiaşi instituţii juridice din legi diferite. Prin lex tertia se au în vedere acele situaţii prin care condiţiile unui fapt juridic sunt separate de efectele aceluiaşi fapt juridic, nu şi aplicarea unor legi diferite cu privire la instituţii juridice diferite (fapte juridice diferite), dar în mod unitar cu privire la condiţiile de existenţă ale unei instituţii (faptul juridic) şi efectele acelei instituţii (faptul juridic).

Conform Constituţiei României, legea penală mai favorabilă retroactivează, în aplicarea acestui principiu legea nouă nu trebuie să devină sub niciun aspect una defavorabilă, pentru că legea penală mai favorabilă se apreciază în raport de situaţia persoanei acuzată într-o cauză penală sau contravenţională, după caz.

În aplicarea acestui principiu, în raport de Legea nr. 187/2012 care stabileşte modalitatea aplicării autonome a legii penale mai favorabile într-un anumit număr de cazuri concrete, mecanismul aplicării legii penale mai favorabile în cadrul unor instituţii autonome este incident în speţă cu privire la efectele concursului de infracţiuni.

Referitor la existenţa concursului de infracţiuni, instanţa constată că legea veche este mai favorabilă inculpatei întrucât aplicarea sporului de pedeapsă are caracter facultativ, în timp ce legea nouă are caracter obligatoriu şi având în vedere că inculpata a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, cuantum situat spre mediul prevăzut de lege şi prin neaplicarea sporului de pedeapsă, dispoziţiile legii noi nu sunt mai favorabile şi nu pot retroactiva.

Conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată că lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă, în conţinutul şi condiţiile prevăzute de noua reglementare, astfel încât durata pedepsei complementare se va reduce spre minimul prevăzut de legea nouă mai favorabilă.

Se va constata că pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, C. pen. anterior, pe o perioadă de 2 ani are corespondent în art. 66 lit. a), b), C. pen., urmând a se executa în acest conţinut şi pe o perioadă de 1 an, în condiţiile art. 68 C. pen.

De asemenea, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, are corespondent în art. 66 lit. a) şi b)) C. pen., urmând a se executa în acest conţinut, în condiţiile şi pe durata prevăzute de art. 65 C. pen.

Faţă de cele ce preced va admite recursul declarat de inculpata A.E. împotriva Deciziei penale nr. 78 din 09 mai 2013 a Curţii de Apel Iaşi , secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va casa în parte decizia recurată şi Sentinţa penală nr. 558 din data de 6 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Iaşi, în Dosarul nr. 266/99/2007*, numai în ceea ce o priveşte pe inculpata A.E. şi numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile şi rejudecând în aceste limite:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior, în pedepsele componente de:

- 6 (şase) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. anterior;

- 7 (şapte) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. anterior;

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior, va achita pe inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prevăzută art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen. anterior, întrucât fapta a fost dezincriminată.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior, va schimba încadrarea juridică dată faptei din infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. anterior, în infracţiunea prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 77 lit. a) şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora va condamna pe inculpata A.E. la o pedeapsă de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi un an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b)) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b)) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior, va schimba încadrarea juridică dată faptei din infracţiunea prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. anterior, în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora va condamna pe aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 6 (şase) ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. de art. 66 lit. a) şi b)) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., va contopi pedepsele aplicate prin prezenta decizie, urmând că inculpata A.E., să execute în final pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de inculpată vor rămâne în sarcina statului iar suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpată şi suma de câte 150 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părţi vătămate B. (G.) M., B.C.V., C.C.E. şi B.F., se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpata A.E. împotriva Deciziei penale nr. 78 din 09 mai 2013 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează în parte decizia recurată şi Sentinţa penală nr. 558 din data de 6 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Iaşi, în Dosarul nr. 266/99/2007*, numai în ceea ce o priveşte pe inculpata A.E. şi numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile şi rejudecând în aceste limite:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior, în pedepsele componente de:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior, achită pe inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat prevăzută art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen. anterior, întrucât fapta este dezincriminată.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior, schimbă încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. anterior, în infracţiunea prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 77 lit. a) şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpata A.E. la o pedeapsă de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior, schimbă încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prev. de art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. anterior, în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) rap. la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 6 (şase) ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta decizie, urmând că inculpata A.E., să execute în final pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de inculpată rămân în sarcina statului iar suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpată şi suma de câte 150 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părţi vătămate B. (G.) M., B.C.V., C.C.E. şi B.F., se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 07 mai 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1557/2014. Penal. Iniţiere, constituire de... ICCJ. Decizia nr. 1587/2014. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 1559/2014. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1559/2014. Penal