ICCJ. Decizia nr. 1754/2014. SECŢIA PENALĂ

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1754/2014

Dosar nr. 8846/101/2012

Şedinţa publică din 23 mai 2014

Asupra recursurilor de fată:

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 32 din data de 20 februarie 2013 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 8846/101/2012, s-a dispus condamnarea inculpatei B.I.,

1. În baza art. 7 alin. (1), raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., la o pedeapsă principală de 3 (trei) ani închisoare. În baza art. 76 alin. (3) C. pen. a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. În baza art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea săvârşită la data de 29 noiembrie 2010.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen. a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

3. În baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru infracţiunea săvârşită la data de 29 noiembrie 2010.

4. În baza art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea săvârşită la data de 09 aprilie 2012.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen. a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

5. În baza art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea săvârşită la data de 23 iunie 2012.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen. a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatei B.I. pedeapsa principală cea mai grea, respectiv, 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei reţinerea preventivă de 24 de ore, din data de 02 iulie 2012, orele 16,00, până la 03 iulie 2012, orele 16,00.

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) din C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere pe o perioadă de 6 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) şi (2) C. pen. pe durata termenului de încercare, inculpata B.I. a fost obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi la datele ce vor fi fixate de acest serviciu; să anunţe, în prealabil, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 86³ alin. (3) şi (4) C. pen., a fost obligată inculpata B.I. să urmeze un curs de calificare.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatei B.I. asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 86⁴ din C. pen., privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, precum şi în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor prevăzute de lege şi stabilite de instanţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii.

Cu privire la inculpatul Ş.C., s-a dispus:

1. În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1), raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003.

2. În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., condamnarea la o pedeapsă principală de 1 an (un an) închisoare.

În baza art. 76 alin. (3) C. pen. a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reţinerea preventivă de 24 de ore, din data de 02 mai 2012, orele 19,30, până la 03 mai 2012, orele 19,30.

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) din C. pen.

În temeiul art. 81 - 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 3 ani.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii a fost suspendată şi executarea pedepsei accesorii.

S-a luat act că, partea vătămată B.P. nu are pretenţii civile în cauză faţă de inculpaţii J.L. şi B.I.

În baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a 30.611 pachete de ţigări de provenienţă sârbească (612.220 ţigarete), în valoare totală de 30.611 euro, ce au fost indisponibilitate la camera de corpuri delicte a S.T.P.F. Mehedinţi.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a următoarelor autovehicule, indisponibilizate la sediul IPJ Mehedinţi:

- autovehicul marca O.V., cu nr. de înmatriculare X1, în valoare de aproximativ 4000 euro;

- autovehicul marca R.E., cu nr. de înmatriculare X2, în valoare de aproximativ 3000 euro;

- autovehicul marca V.G., cu nr. de înmatriculare X3, în valoare de aproximativ 3500 euro.

În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul Ş.C. a autoturismului marca S.F., de culoare roşie, cu nr. de înmatriculare X4, indisponibilizat la sediul IPJ Mehedinţi.

A fost respinsă acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român, reprezentat legal de ANAF, prin ANV - DJAOV Mehedinţi.

A fost respinsă cererea formulată de partea civilă Statul Român, reprezentat legal de ANAF, prin ANV - DJAOV Mehedinţi, privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor.

În baza art. 191 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată inculpata B.I. la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului, din care 1000 lei reprezintă cheltuielile stabilite pentru faza de urmărire penală, iar 500 lei reprezintă cheltuielile efectuate în faza de judecată.

În baza art. 191 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul Ş.C. la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului, din care 300 lei reprezintă cheltuielile stabilite pentru faza de urmărire penală, iar 300 lei reprezintă cheltuielile efectuate în faza de judecată.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare efectuate cu privire la inculpatul J.L. rămân în sarcina statului, inclusiv suma de 300 lei, reprezentând onorariul avocatului R.C., desemnat din oficiu pentru inculpat, conform delegaţiei nr. 86 din 20 decembrie 2012, emisă de Baroul Mehedinţi, urmând să fie achitată din fondurile Ministerului Justiţiei

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că la data de 25 iulie 2012, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinţi, sub nr. 6751/101/2012, rechizitoriului nr. 22/D/P/2012 din 25 iulie 2012 al DIICOT Biroului Teritorial Mehedinţi, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei J.L. în legătură cu săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 192 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 - 34 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., a inculpatei B.I., zisă G., în stare de libertate, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, trei infracţiuni de contrabandă cu ţigări, prev. de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, şi o infracţiune de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., şi inculpatul Ş.C., în stare de libertate, pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003 şi o infracţiune de contrabandă, în modalitatea preluării unor bunuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

Ca stare de fapt, s-a arătat că, la data de 02 februarie 2012, ofiţeri din Biroul de Combatere a Migraţiei Ilegale şi infracţiunilor Transfrontaliere - Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, sus-numiţii s-au constituit într-un grup infracţional organizat ce avea drept scop introducerea ilegală, prin trecerea frauduloasă a fluviului Dunărea, de ţigări de provenienţă sârbească, pe care le depozitau în diverse locaţii, pentru ca, apoi, să le comercializeze pe piaţa neagră din Drobeta-Turnu Severin şi judeţele limitrofe - Gorj şi Dolj.

S-a mai reţinut că, liderul grupului, inculpatul J.L., cetăţean sârb rezident în România de 10 ani, achiziţiona prin intermediul unor cetăţeni sârbi, ţigări ieftine în Iugoslavia, pe care, ulterior, le trecea ilegal în România, unde pe malul românesc al fluviului Dunărea era aşteptat de alţi membri.

S-a arătat că, acesta, deşi locuieşte în România de 10 ani pe baza cărţii de rezidenţă, atât el cât şi concubina sa, B.I., nu au nicio sursă legală de existenţă, că singura lor sursă de existenţă este doar introducerea ilegală de ţigări în România şi vânzarea lor pe piaţa neagră, că aceasta a devenit o profesie a celor doi.

În actul de sesizare, pentru susţinerea celor de mai sus, s-a arătat că, într-un alt dosar, inculpatul J.L. a mai fost trimis în judecată, judecat şi condamnat în primă instanţă, la o pedeapsă doi ani închisoare în condiţiile art. 81 - 82 C. pen., în legătură cu faptul că, şi în data de 30 august 2007 a fost surprins în timp ce aştepta pe marginea fluviului Dunărea, în apropierea localităţii Izvoru Frumos, două bărci, care au fost aduse la malul românesc de doi cetăţeni sârbi, în care s-au descoperit mai multe colete voluminoase cu ţigări.

S-a arătat, de asemenea, că, descoperirea acestei fapte din 2007 s-a înfăptuit de către o echipă de poliţişti I.J.P.F. Mehedinţi, care a fost condusă de comisar şef Ş.C., inculpatul din acest dosar, care, ulterior, a aderat şi el la grup infracţional iniţiat şi condus de inculpatul, cetăţean sârb J.L.

S-a mai reţinut că, una din modalităţile de lucru specifică contrabandiştilor de ţigări din zona Porţile de Fier I Drobeta-Turnu Severin, este aceea de a aştepta pe malul românesc al fluviului Dunărea ţigările trecute ilegal în România din Republica Serbia cu maşini foarte vechi şi înmatriculate în Bulgaria sau Franţa, pe numele unor cetăţeni străini, modalitate folosită de către inculpaţi, în scopul de a nu fi descoperiţi şi pentru ca prejudiciul, în cazul confiscării, să fie cât mai mic.

În acest sens, prin rechizitoriu s-a precizat că, organele de anchetă au depistat următoarele:

1. La data de 29 noiembrie 2010, la locuinţa părţii vătămate B.P. din localitatea Iloviţa, judeţul Mehedinţi, a fost descoperit abandonat autoturismul X5, aparţinând martorului G.M.S., că, efectuându-se cercetări, s-a stabilit că, în dimineaţa zilei de 29 noiembrie 2010, inculpata B.I. şi concubinul său, inculpatul J.L., s-au întâlnit la o cafenea în Drobeta-Turnu Severin cu proprietarul autoturismului X5, stabilind condiţiile unei eventuale vânzări, că părţile viitorului contract de vânzare-cumpărare deşi locuiesc în Drobeta-Turnu Severin, fără o explicaţie logică, s-au deplasat în localitatea Caransebeş, unde au definitivat vânzarea, iar, în localitatea Orşova, organele de poliţie, suspicionând că în acest autoturism sunt ascunse ţigări de contrabandă, au urmărit maşina în trafic, prilej cu care au constatat că, în interiorul maşinii, pe scaunul dreapta faţă, se afla inculpata B.I. Au încercat să-l oprească regulamentar pe conducătorul maşinii, dar autoturismul şi-a continuat drumul, virând la stânga, după care, a pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate B.P., cu scopul de a nu fi prinşi şi descoperiţi cu ţigările de contrabandă şi pentru a ascunde bunurile (ţigările) introduse ilegal în ţară.

Fiind audiaţi, cei doi nu au recunoscut săvârşirea acestor fapte.

2. S-a mai arătat că, elocventă pentru cauză este şi împrejurarea că, la 16 martie 2012, prin rechizitoriul nr. 26/D/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpaţi, care au fost surprinşi pe malul românesc al fluviului Dunărea în dreptul localităţii Schela Cladovei în timp ce aşteptau o barcă ce venea dinspre Serbia, în care se aflau ţigări şi pe care cei trei le-au descărcat şi ascuns în apropiere (16 baxuri de provenienţă sârbească), că, prin acel rechizitoriu, cei trei au fost trimişi în judecată şi, ulterior, unul din inculpaţi a recunoscut că a primit de la J.L. suma de 100 lei pentru a descărca alături de ceilalţi inculpaţi ţigările din barca sârbească.

3. La data de 09 aprilie 2012 în localitatea Izvorul Frumos, situată pe marginea fluviului Dunărea, organele de anchetă au identificat abandonat un autoturism O.V., înmatriculat sub nr. X1, în care au găsit un număr de 7900 pachete ţigări provenienţă sârbească.

S-a arătat că în seara aceleiaşi zile, organele de poliţie au organizat un filtru în apropierea localităţii Izvorul Frumos, iar, din procesul-verbal încheiat de aceştia rezultă că, mai întâi, au văzut venind o barcă de pe malul sârbesc al fluviului Dunărea la malul românesc, barcă din care s-au descărcat şi apoi s-au încărcat într-un autoturism mai multe colete, autoturismul găsit ulterior abandonat conţinând acele colete în care se aflau ţigări de provenienţă sârbească.

În actul de sesizare, s-a arătat că, din probele administrate în cauză, rezultă faptul că, cel care a introdus în ţară fără drept cele 7900 pachete ţigări de provenienţă sârbească este inculpatul J.L., după care le-a abandonat în apropierea localităţii Izvorul Frumos, pentru a nu fi prins de organele poliţiei de frontieră, iar, în apropierea locului acestei fapte, în încercarea de "a recupera" persoanele ce au părăsit autoturismul abandonat, organele de poliţie au identificat un alt autoturism înmatriculat în Bulgaria, sub nr. X6, condus de inculpata B.I., concubina lui J.L., care, fiind audiată, şi-a justificat prezenţa sa în localitatea Izvorul Frumos prin faptul că a fost în vizită la o prietenă M., prietenă care nu a putut fi identificată de organele de poliţie pentru a confirma sau infirma susţinerile acesteia, însă conexiunea dintre cei doi inculpaţi rezultă din împrejurarea că, asupra inculpatei s-a găsit paşaportul concubinului său, J.L.

Ţigările de provenienţă sârbească, respectiv cele 7900 pachete, şi autoturismul abandonat au fost indisponibilizate la sediul S.T.P.F. Mehedinţi, în vederea confiscării.

S-a arătat că, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea acestei fapte şi că a motivat că, la acea dată, el s-a aflat în oraşul Drobeta-Turnu Severin.

4. S-a mai susţinut că, şi la data de 02 mai 2012, în Mun. Drobeta-Turnu Severin inculpatul cetăţean sârb J.L. a fost surprins în timp ce conducea un autoturism marca V.G., înmatriculat în circulaţie sub nr. X6, precum şi un alt autoturism, marca R.L., înmatriculat în circulaţie sub nr. X2, staţionat pe str. Crişan, şi lângă care se afla parcat autoturismul S.F. X4 aparţinând învinuitului Ş.C.

S-a reţinut că, din procesul-verbal încheiat de către organele de poliţie cu acest prilej, a rezultat cu certitudine că inculpatul Ş.C. a fost surprins în timp ce descărca ţigări, de provenienţă sârbească din autoturismul R., cu nr. de înmatriculare X2, în maşina sa, marca S.F., cu nr. de înmatriculare X4.

De asemenea, s-a menţionat şi faptul că, în timpul organizării acestui flagrant, s-a încercat indisponibilizarea autoturismului V.G. de culoare gri metalizat, cu nr. de înmatriculare X6, condus de inculpatul sârb J.L., în care au fost văzute două colete voluminoase, despre care existau indici că sunt cu ţigări de contrabandă de provenienţă sârbească, şi că, în ciuda faptului că s-a făcut şi uz de armă, nu s-a reuşit prinderea acestuia.

5. La data de 23 iunie 2012, în cariera de piatră situată în apropiere de localitatea Eşelniţa (pe malul românesc al fluviului Dunărea) a fost identificat abandonat un autoturism marca V.G. de culoare gri metalizat, înmatriculat în Franţa, cu numărul X3. La data de 02 mai 2012, când s-a făcut uz de armă, a fost identificat acelaşi autoturism, condus de inculpatul J.L., dar cu alte numere de înmatriculare, şi anume X6.

S-a mai arătat că, şi în apropierea acestui autoturism abandonat în cariera de piatră de la Eşelniţa au fost identificate două colete ce conţineau 1000 pachete ţigări de provenienţă sârbească.

De pe portbagajul acestui autoturism găsit abandonat, organele de poliţie au ridicat 4 urme papilare, despre care s-a stabilit ştiinţific, prin adresa Serviciului Criminalistic al IPJ Mehedinţi nr. 317704 din 29 iunie 2012, că aparţineau inculpatului J.L.

S-a arătat că, tot în localitatea Eşelniţa a fost identificat autoturismul marca O.A., de culoare gri deschis, condus de inculpata B.I., concubina inculpatului J.L., iar, în momentul în care a fost oprită de organele poliţiei de frontieră, aceasta a comunicat telefonic cu inculpatul J.L., convorbirea dintre cei doi dovedind existenţa conexiunii dintre ei ca membrii ai grupului ce se referă cu certitudine la infracţiunea de contrabandă de ţigări.

S-a arătat că, inculpatul J.L., deşi a fost pus în faţa unor probe evidente de vinovăţie, a negat vehement şi săvârşirea acestei faptei.

S-a arătat că, faptele, aşa cum au fost expuse, sunt dovedite cu procesele-verbale de constatare ale infracţiunilor de prindere în flagrant, fotografii judiciare, declaraţiile date de cei trei, în calitate de învinuiţi şi inculpaţi, cu declaraţiile de martori, notele de redare a convorbirilor telefonice şi rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică.

În instanţă, inculpatul J.L. a recunoscut săvârşirea faptelor, aşa cum au fost reţinute prin actul de sesizare a instanţei şi a solicitat judecarea sa în baza art. 320¹ C. proc. pen.

Prin Sentinţa penală nr. 192 din 16 octombrie 2012. pronunţată în Dosarul nr. 6751/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi, s-a dispus admiterea cererii formulată de inculpatul J.L., privind judecarea cauzei în condiţiile prev. de art. 320¹ C. proc. pen.

În baza art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul J.L., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen. şi pe o durată de 2 ani i se interzic drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare cu interzicerea drept prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 8 luni închisoare cu interzicerea drept. prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 33 - 34 C. pen. au fost contopite aceste pedepse şi s-a dispus ca inculpatul J.L. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen. şi pe o durată de 2 ani i se interzic drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă reţinerea şi arestarea preventivă, începând cu data de 02 iulie 2012 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului J.L.

Inculpatul J.L. a fost obligat să plătească statului suma de 3000 lei, cheltuieli judiciare, din care 1000 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu urmărirea penală şi diferenţa cu judecata în primă instanţă, din care 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu O.M. şi 219,92 lei reprezentând onorariile translatorului de limbă sârbă I.M., ce se compune din sumele de 34,72 lei; 23,15 lei; 92,60 lei şi 69,45 lei corespunzătoare termenelor de judecată şi care vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 38 C. proc. pen., s-a disjuns judecarea cauzei, în ce priveşte pe inculpaţii B.I., zisă G., trimisă în judecată pentru săvârşirea infr. prev. de art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006; art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006; art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 192 alin. (2) C. pen., şi Ş.C., trimis în judecată pentru săvârşirea infr. prev. de art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003 şi, respectiv, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., precum şi referitor la bunurile indisponibilizate şi soluţionarea laturii civile a cauzei.

Urmare Sentinţei penale nr. 192 din 16 octombrie 2012. pronunţată în Dosarul nr. 6751/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi, la data de 17 octombrie 2012 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinţi, sub nr. 8846/101/2012, rechizitoriul nr. 22/D/P/2012 din 25 iulie 2012 al DIICOT Biroului Teritorial Mehedinţi, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatul J.L. în legătură cu săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, art. 192 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 - 34 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. (cauza urmând să fie soluţionată doar pe latură civilă, în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat), a inculpatei B.I., zisă G. în stare de libertate, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, trei infracţiuni de contrabandă cu ţigări, prev. de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, şi o infracţiune de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., şi a inculpatului Ş.C., în stare de libertate, pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003 şi o infracţiune de contrabandă, în modalitatea preluării unor bunuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

Ca stare de fapt, instanţa reţine că, în actul de sesizare s-a arătat că, la data de 02 februarie 2012, ofiţeri din Biroul de Combatere a Migraţiei Ilegale şi infracţiunilor Transfrontaliere - Serviciul Teritorial al Politiei de Frontieră Mehedinţi, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, sus-numiţii s-au constituit într-un grup infracţional organizat ce avea drept scop introducerea ilegală, prin trecerea frauduloasă a fluviului Dunărea, de ţigări de provenienţă sârbească, pe care le depozitau în diverse locaţii, pentru ca, apoi, să le comercializeze pe piaţa neagră din Drobeta-Turnu Severin şi judeţele limitrofe - Gorj şi Dolj.

În actul de sesizare, pentru susţinerea celor de mai sus, s-a arătat că, într-un alt dosar, inculpatul J.L. a mai fost trimis în judecată, judecat şi condamnat în primă instanţă, la o pedeapsă doi ani închisoare în condiţiile art. 81 - 82 C. pen., în legătură cu faptul că, şi la data de 30 august 2007 a fost surprins în timp ce aştepta pe marginea fluviului Dunărea, în apropierea localităţii Izvoru Frumos, două bărci, care au fost aduse la malul românesc de doi cetăţeni sârbi, în care s-au descoperit mai multe colete voluminoase cu ţigări.

S-a arătat, de asemenea, că, descoperirea acestei fapte din 2007 s-a înfăptuit de către o echipă de poliţişti I.J.P.R Mehedinţi, care a fost condusă de comisar şef Ş.C., inculpatul din acest dosar, care, ulterior, a aderat şi el la grup infracţional iniţiat şi condus de inculpatul, cetăţean sârb J.L.

În acest sens, prin rechizitoriu s-a mai precizat că, organele de anchetă au depistat următoarele:

1. La data de 29 noiembrie 2010, la locuinţa părţii vătămate B.P. din localitatea Iloviţa, judeţul Mehedinţi, a fost descoperit abandonat autoturismul X5, aparţinând martorului G.M.S., şi că, în aceeaşi zi, la o distanţă de 200 m, fiind urmărită în trafic această maşină, s-a constatat că, în ea se afla inculpata B.I., care a recunoscut în declaraţia dată în cauză că ea a deschis şi închis poarta locuinţei din Iloviţa, unde aceasta a fost depistată de către organele de poliţie.

S-a arătat că, în autoturismul abandonat în curtea locuinţei din Iloviţa, unde această inculpată a recunoscut că a intrat cu maşina, au fost descoperite şi indisponibilizate 7481 pachete ţigări de provenienţă sârbească.

De asemenea, s-a arătat că, efectuându-se cercetări, s-a stabilit că, în dimineaţa zilei de 29 noiembrie 2010, inculpata B.I. şi concubinul său, inculpatul J.L., s-au întâlnit la o cafenea în Drobeta-Turnu Severin cu proprietarul autoturismului X5, stabilind condiţiile unei eventuale vânzări.

S-a mai arătat că, deşi părţile viitorului contract de vânzare-cumpărare au locuit şi locuiesc în Drobeta-Turnu Severin, paradoxal şi fără o explicaţie logică, s-au deplasat în localitatea Caransebeş, unde au definitivat vânzarea, şi anume, B.I. a dat proprietarului 400 euro, iar acesta i-a cedat fizic autoturismul, fără a se încheia vreun act între cei doi.

S-a reţinut că, în localitatea Orşova, organele de poliţie, suspicionând că în acest autoturism sunt ascunse ţigări de contrabandă, au urmărit maşina în trafic, prilej cu care au constatat că, în interiorul maşinii, pe scaunul dreapta faţă, se afla inculpata B.I. Au încercat să-l oprească regulamentar pe conducătorul maşinii, dar autoturismul în care se aflau cei doi inculpaţi, cetăţeanul sârb J.L. şi inc. B.I., şi-a continuat drumul, după care, au pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate B.P., cu scopul de a nu fi prinşi şi descoperiţi cu ţigările de contrabandă.

În momentul deschiderii porţilor, partea vătămată B.P. nu se afla la domiciliu, împrejurare de care cei doi au profitat, au deschis porţile, au intrat în locuinţă, au abandonat autoturismul şi au fugit apoi, prin spatele curţii, inculpata B.I. fiind surprinsă la 200 de metri în pădure de organele de poliţie.

Fiind audiaţi, cei doi nu au recunoscut săvârşirea acestor fapte.

Astfel, inculpatul J.L. a arătat că nu recunoaşte săvârşirea faptei, întrucât în acea zi a fost la Bucureşti, iar inculpata B.I. a afirmat că: "nemaiavând cale de scăpare a observat porţile la intrarea în curtea unei case, pe care ea le-a deschis, iar un anume A. a băgat maşina în curte, după care ea a închis porţile".

S-a arătat că, din declaraţia proprietarului autoturismului X5 a rezultat însă faptul că, în dimineaţa zilei de 29 noiembrie 2010 s-a întâlnit cu J.L. şi cu concubina acestuia în Drobeta-Turnu Severin şi, în aceste condiţii, s-a concluzionat că, inculpatul J.L. este cel care a condus maşina, şi nu A., aşa cum a susţinut B.I.

3. S-a mai arătat în actul de sesizare că, şi la data de 09 aprilie 2012, în localitatea Izvorul Frumos, situată pe marginea fluviului Dunărea, organele de anchetă au identificat abandonat un autoturism O.V., înmatriculat sub nr. X1, în care au găsit un număr de 7900 pachete ţigări provenienţă sârbească.

S-a arătat că, în seara aceleiaşi zile, organele de poliţie au organizat un filtru în apropierea localităţii Izvorul Frumos, iar, din procesul-verbal încheiat de aceştia rezultă că, mai întâi, au văzut venind o barcă de pe malul sârbesc al fluviului Dunărea la malul românesc, barcă din care s-au descărcat şi apoi s-au încărcat într-un autoturism mai multe colete, autoturismul găsit ulterior abandonat conţinând acele colete, în care se aflau ţigări de provenienţă sârbească, din probele administrate în cauză, rezultând că, cel care a introdus în ţară fără drept acele 7900 pachete ţigări de provenienţă sârbească este inculpatul J.L., după care le-a abandonat în apropierea localităţii Izvorul Frumos, pentru a nu fi prins de organele poliţiei de frontieră.

S-a mai arătat că, în apropierea locului acestei fapte, în încercarea de "a recupera" persoanele ce au părăsit autoturismul abandonat, organele de poliţie au identificat un alt autoturism înmatriculat în Bulgaria, sub nr. X6, condus de inculpata B.I., concubina lui J.L., că, fiind audiată, inculpata B.I. a justificat prezenţa sa în localitatea Izvorul Frumos prin faptul că a fost în vizită la o prietenă M., prietenă care nu a putut fi identificată de organele de poliţie pentru a confirma sau infirma susţinerile acesteia, însă conexiunea dintre cei doi inculpaţi rezultă din împrejurarea că, asupra inculpatei s-a găsit paşaportul concubinului său, J.L.

În autoturismul cu ţigări găsit abandonat s-au mai descoperit un binoclu militar cu seria 0048719837X 40, iar în autoturismul inculpatei B.I. au fost găsite şi o cheie de la un alt autoturism marca A., înmatriculat în Franţa, o cheie de la un autoturism V.W., înmatriculat în Bulgaria, şi o plăcuţă tip, cu numărul de înmatriculare X7, această împrejurare confirmând modul de acţiune al inculpaţilor, şi anume utilizarea mai multor autovehicule înmatriculate în străinătate.

4. S-a mai susţinut că, şi la data de 02 mai 2012, în Mun. Drobeta-Turnu Severin inculpatul cetăţean sârb J.L. a fost surprins în timp ce conducea un autoturism marca V.G., înmatriculat în circulaţie sub nr. X6, iar dintr-un autoturism, marca R.L., înmatriculat în circulaţie sub nr. X2, staţionat pe str. Crişan, inculpatul Ş. descărca ţigări de contrabandă în autoturismul său personal, marca S.F. X4.

Totodată, s-a precizat că, în " buzunarul" portierei autoturismului R. staţionat, din care s-a observat de către organele de poliţie că se descărcau ţigările de către învinuitul Ş.C., a fost identificată o pungă cu 9 mănuşi din material plastic transparent, această împrejurare dovedind faptul că, nici la Izvorul Frumos, şi nici în acest caz, nu au fost identificate urme materiale, întrucât membrii grupului se protejau pentru a nu fi descoperiţi.

În cele două autoturisme au fost identificate în total 8 colete, în care se aflau 4400 pachete ţigări de provenienţă sârbească.

S-a arătat că, tot în localitatea Eşelniţa a fost identificat autoturismul marca O.A., de culoare gri deschis, condus de inculpata B.I., concubina inculpatului J.L., iar în momentul în care a fost oprită de organele poliţiei de frontieră, aceasta a comunicat telefonic cu inculpatul J.L., convorbirea dintre cei doi dovedind existenţa conexiunii dintre ei ca membri ai grupului ce se referă cu certitudine la infracţiunea de contrabandă de ţigări.

Tot prin actul de sesizare, s-a arătat că, legat de fapta din data de 23 iunie 2012, s-au interceptat şi înregistrat în mod legal convorbirile telefonice purtate de inculpatul J.L. cu un cetăţean sârb, de inculpatul J.L. cu inculpata B.I., precum şi convorbirile purtate de această din urmă inculpată cu martorul T.A. - zis A.D., susţinându-se că aceste interceptări confirmă şi ele prezenţa în zonă a inculpaţilor J.L. şi B.I., modul în care au acţionat inculpaţii în cauză, legăturile dintre aceştia, scopul în care au acţionat şi modul cum au fost organizaţi pentru a face contrabandă cu ţigări.

De asemenea, s-a arătat că, fapta inculpaţilor J.L., B.I. şi Ş.C. de a se constitui într-un grup organizat ce s-a dovedit că a avut drept scop introducerea de ţigări în România prin trecerea frauduloasă a fluviului Dunărea, preluarea ţigărilor, deţinerea şi comercializarea acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7, raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003.

S-a reţinut că, scopul pentru care cei 3 s-au constituit într-un grup infracţional organizat a fost acela de a săvârşi una sau mai multe infracţiuni de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (1) - (3) din Legea nr. 86/2006.

Tot prin actul de sesizare a instanţei s-a precizat că, referitor la învinuiţii C.I., C.L.F., C.G., T.A., precum şi faţă de făptuitorul G.M.S., s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor, referitor la infracţiunile prev. de art. 7, raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003 şi art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

În urma înregistrării dosarului la instanţă, pe parcursul cercetării judecătoreşti, s-a procedat la audierea inculpaţilor Ş.C. şi B.I., declaraţiile acestora fiind ataşate la dosarul cauzei.

De asemenea, a fost audiat şi inculpatul J.L., acesta fiind judecat în prezentul dosar în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat administrarea probatoriului din rechizitoriu şi întocmirea unor referate de evaluare psihosocială pentru inculpaţii Ş.C. şi B.I.

În apărarea inculpatului Ş.C. s-a propus audierea martorilor D.A. şi B.L.

La termenul din 12 decembrie 2012 au fost depuse la dosar referatele de evaluare psihosocială întocmite de Serviciul de Probaţiune Mehedinţi cu privire la persoana inculpaţilor.

În instanţă, au fost audiaţi martorii cauzei L.M.I., M.C.M., M.C., G.M.S., P.D., T.A., N.D.L. şi martorii propuşi în apărarea inculpatului Ş.C. - B.L. şi D.A.

La termenul din 06 februarie 2013, au fost depuse fişele de cazier judiciar actualizate ale inculpaţilor Ş.C. şi B.I.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, partea vătămată B.P. a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă cu suma de 1.500 lei, întrucât, în momentul în care inculpaţii B. şi J. au intrat cu maşina în curtea sa, i-au distrus o roabă, un căruţ şi trei saci cu boabe. În instanţă, partea vătămată a revenit şi, la termenul din 28 noiembrie 2012, a arătat că nu are pretenţii civile, legat de săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu.

Statul Român, reprezentat legal de ANAF, prin ANV - DJAOV Mehedinţi s-a constituit parte civilă în cauză şi a solicitat obligarea inculpaţilor la plata sumei de 317.636 lei, plus accesorii, până la data achitării integrale a sumei datorate cu titlu de prejudiciu cauzat bugetului de stat prin neplata taxelor vamale. De asemenea, s-a solicitat instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor, în vederea recuperării prejudiciului.

Analizând întregul material probator, administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, în fapt, prima instanţă a constatat şi reţinut următoarele:

Inculpatul J.L., cetăţean sârb, cunoscut în România şi sub numele de F., este rezident în România de 10 ani şi, de mai mulţi ani, a pus bazele unui grup infracţional organizat cu specific în activităţi ilicite de contrabandă cu ţigări de provenienţă sârbească, având în vedere că avea relaţii printre etnicii sârbi şi cunoştea limba sârbă.

Potrivit planului, cetăţeni sârbi, rămaşi neidentificaţi, tranzitau de pe un mal pe altul al fluviului Dunărea cu barca sau cu sky-jet-ul, transportând astfel peste frontieră, evident prin alte locuri decât cele stabilite de lege pentru controlul vamal, cantităţi importante de ţigări, care urmau să fie apoi recuperate de inculpatul J.L., transportate cu maşina şi depozitate în locuri sigure, iar, la scurtă vreme, erau valorificate unor beneficiari.

În timp, pentru a finaliza cu succes acest plan, inculpatul J.L. a racolat mal multe persoane, cetăţeni români, unii rămaşi neidentificaţi, alţii fiind deja trimişi în judecată în alte cauze, aceştia având rolul, în special, de a-l ajuta la malul românesc al fluviului Dunărea la încărcarea în autovehicule a baxurilor cu ţigări trecute ilegal peste fluviu şi la transportarea acestora în locuri sigure, pentru a fi ulterior comercializate pe piaţa neagră din Drobeta-Turnu Severin şi din judeţele limitrofe Mehedinţiului, iar cu privire la alţii, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor.

În acest sens, s-a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 77 din 28 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 10997/101/2007, inculpatul J.L. a fost trimis în judecată, judecat şi condamnat în primă instanţă, la o pedeapsă 2 ani închisoare, în condiţiile art. 81 - 82 C. pen., în legătură cu faptul că, în data de 30 august 2007, a fost surprins în timp ce aştepta pe marginea fluviului Dunărea, în apropierea localităţii Izvoru Frumos, două bărci, care au fost aduse la malul românesc de doi cetăţeni sârbi, în care s-au descoperit mai multe colete voluminoase cu ţigări.

De asemenea, s-a constatat că, la data de 16 martie 2012, prin rechizitoriul nr. 26/D/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpaţi, care au fost surprinşi pe malul românesc al fluviului Dunărea în dreptul localităţii Schela Cladovei în timp ce aşteptau o barcă ce venea dinspre Serbia, în care se aflau ţigări şi pe care cei trei le-au descărcat şi ascuns în apropiere (16 baxuri de provenienţă sârbească), că, prin acel rechizitoriu, cei trei au fost trimişi în judecată şi, ulterior, unul din inculpaţi, respectiv V.T., a recunoscut că a primit de la J.L. suma de 100 lei pentru a descărca alături de ceilalţi inculpaţi ţigările din barca sârbească, fiind condamnat, în primă instanţă, prin Sentinţa penală nr. 216 din 15 noiembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 2693/101/2012, la un an închisoare cu suspendare, iar, cu privire la ceilalţi coinculpaţi, B.I.I. şi P.M.C., s-a disjuns cauza.

Din declaraţia inculpatului V.T. din 25 aprilie 2012, dată în Dosarul nr. 2693/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi, s-a reţinut faptul că, în momentul prinderii grupului, J.L. era prezent pe comunicaţia Gura Văii - Drobeta-Turnu Severin, în localitatea Schela Cladovei, dar că atunci acesta nu a fost identificat, inculpatul precizând următoarele: "Este adevărat faptul că, în seara zilei de 29 februarie 2012, am fost prins pe malul fluviului Dunărea, în timp ce descărcăm ţigări dintr-o barcă. Atunci nu am ştiut cine este persoana care m-a racolat şi mi-a propus suma de 100 de lei pentru a descărca ţigările din barcă. Aceasta ştia, probabil, de mine că muncesc cu ziua şi m-a abordat la familia R., în faţa casei, propunându-mi cele declarate mai sus. Ulterior, un prieten mi l-a arătat pe cetăţeanul respectiv şi mi-a spus că-l cheamă F. şi că este cetăţean sârb".

În România, inculpatul J.L. este cunoscut şi sub numele de F. De asemenea, s-a constatat că, prin Sentinţa penală nr. 192 din 16 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 6751/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi, inculpatul J.L. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, violare de domiciliu şi mai multe infracţiuni de contrabandă cu ţigări, prev. de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, art. 192 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, toate cu aplic. art. 33 - 34 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., inculpatul solicitând să fie judecat după procedura simplificată, prev. de art. 320¹ C. proc. pen., întrucât recunoaşte în totalitate şi fără obiecţiuni săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei nr. 22/D/P/2012 din 25 iulie 2012 al DIICOT Biroului Teritorial Mehedinţi, respectiv faptul că, împreună cu alte persoane, s-a constituit într-un grup infracţional organizat ce avea drept scop introducerea ilegală, prin trecerea frauduloasă a fluviului Dunărea, de ţigări de provenienţă sârbească, pe care le depozitau în diverse locaţii, pentru ca, apoi, să le comercializeze pe piaţa neagră; că, la data de 29 noiembrie 2010, pentru a nu fi prins cu inculpata B.I. în timp ce transportau cu autoturismul cu nr. de înmatriculare X5 un număr de 7481 pachete ţigări de provenienţă sârbească, pe care le introdusese ilegal în ţară, au pătruns fără drept cu maşina în curtea locuinţei părţii vătămate B.P. din localitatea Iloviţa, judeţul Mehedinţi, unde au abandonat autoturismul şi au fugit, organele de poliţie descoperind şi indisponibilizând ţigările de provenienţă sârbească; că, la data de 09 aprilie 2012 a introdus în ţară, fără drept, un număr de 7900 pachete ţigări provenienţă sârbească, pe care, de asemenea, pentru a nu fi prins, le-a abandonat împreună cu autoturismul O.V., înmatriculat sub nr. X1, în apropiere de localitatea Izvorul Frumos, situată pe marginea fluviului Dunărea, zonă în apropierea căreia a fost depistată într-o maşină şi inculpata B.I.; că, la data de 29 februarie 2012, împreună cu alţi cetăţeni sârbi, rămaşi neidentificaţi, au introdus în ţară, fără drept, un număr de 9830 pachete ţigări sârbeşti; că, la data de 02 mai 2012, a introdus în ţară, fără drept, 4400 pachete ţigări provenienţă sârbească; şi că, de asemenea, la data de 23 iunie 2012, a introdus fără drept în ţară, un număr de 1000 de pachete de ţigări de provenienţă sârbească, pe care le-a abandonat în cariera de piatră din localitate Eşelniţa.

În ceea ce o priveşte pe inculpata B.I., zisă G., prima instanţă a reţinut că, de circa 5 ani de zile, este concubina inculpatului J.L., zis F., iar acesta din urmă, profitând de relaţia de concubinaj dintre ei, dar şi de faptul că inculpata nu avea surse legale de existenţă, a racolat-o în activităţile sale ilegale, aceasta aderând la grupul infracţional condus de inculpatul J.L.

Rolul inculpatei B.I. era acela de a introduce ilegal ţigările de contrabandă în România, împreună cu inculpatul J.L., inculpata urmărind efectiv de pe malul românesc activitatea lucrătorilor de la Poliţia de Frontieră, punându-l pe inculpat la curent cu informaţiile necesare prin intermediul telefonului mobil, dirijându-l pe acesta, astfel încât, să poată trece neobservat cu baxurile de ţigări lăsate la malul fluviului Dunărea de către cetăţeni sârbi rămaşi neidentificaţi şi să scape de filtrele organizate de poliţie pentru a le depozita în loc sigur.

Inculpata B.I. asigura şi protecţia transporturilor cu ţigări, ca antemergător, folosindu-se de autoturisme vechi, înmatriculate în Bulgaria, Italia sau Franţa, pe numele unor cetăţeni străini, modalitate folosită de inculpaţi în scopul de a nu fi uşor identificaţi şi pentru ca prejudiciul, în cazul confiscării, să fie cât mai mic.

De asemenea, inculpata avea rolul de a-l repera pe inculpatul J. şi de a-l prelua cu autovehiculul, în cazul în care acesta era nevoit să-şi abandoneze maşina încărcată cu baxuri cu ţigări de contrabandă, fiind urmărit de lucrătorii poliţie de frontieră.

Astfel, inculpata B.I. a fost depistată în repetate rânduri în apropierea locurilor unde erau găsite abandonate baxuri cu ţigări sau autovehiculele conduse de inculpatul J.L.

Inculpata B.I. era folosită de inculpatul J.L. şi pentru ca atenţia organelor de anchetă să fie îndepărtată de persoana lui, astfel încât el să-şi asigure scăparea, de cele mai multe ori lăsând-o pe inculpată descoperită, ea fiind surprinsă în repetate rânduri de lucrătorii de poliţie în cadrul filajelor organizate pentru descoperirea grupului infracţional, aceasta fiind şi sancţionată de câteva ori cu amendă administrativă pentru deţinere de ţigări sârbeşti, iar inculpatul J.L., concubinul acesteia, fiind martor la reţinerea contravenţiei (procesul-verbal seria CC, nr. 5586174).

Inculpata B.I. îl însoţea pe inculpatul J.L. şi la operaţiunile de vânzare a ţigărilor de contrabandă pe piaţa neagră, aspect confirmat de martorii audiaţi în cauză (L.M.I.), şi, în acelaşi timp, ţinea legătura cu persoanele implicate în comercializarea ţigărilor introduse în mod ilegal în ţară de către inculpatul J.L., informându-le pe acestea despre stocul şi tipul ţigărilor cu care se puteau aproviziona de la inculpat.

1. În acest sens, prima instanţă a reţinut că, în dimineaţa zilei de 29 noiembrie 2010, inculpata B.I., s-a întâlnit la o cafenea, în Drobeta-Turnu Severin, cu martorul G.M.S., proprietarul autoturismului marca B., cu nr. de înmatriculare X5, pentru a face rost de un autovehicul pe care să nu-l recunoască organele de poliţie şi cu care să transporte de la Plugova (judeţul Caraş-Severin) la Craiova o cantitate de ţigări, de provenienţă sârbească, introduse în ţară ilegal.

În declaraţia dată în instanţă, martorul G.M.S. a precizat că s-a întâlnit cu inculpata B., pe care nu o cunoştea, cu scopul de a-i vinde autoturismul menţionat, şi că nu cunoaşte nimic în legătură cu activitatea infracţională a inculpatei.

De asemenea, martora M.C., prietena martorului G.M.S., a arătat că, în urmă cu doi ani, a mers cu prietenul ei pentru a se întâlni cu inculpata B.I., cu scopul de a perfecta o tranzacţie de vânzare-cumpărare a autoturismului marca B., cu nr. de înmatriculare X5, proprietatea martorului G., sens în care, toţi trei s-au deplasat cu autoturismul spre Caransebeş, pentru a-i arăta inculpatei B. cum funcţionează maşina, după care, martorii i-au lăsat inculpatei maşina şi s-au întors la Drobeta-Turnu Severin.

În declaraţia dată la urmărirea penală, martorul G.M.S. a precizat, însă, că, în data de 26 noiembrie 2010 a fost sunat de numitul G.C. - o cunoştinţă de-a lui din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, care i-a spus că, va fi sunat de o cunoştinţă "care se ocupă cu transportul de ţigări şi care are nevoie de o maşină, fiindcă cele pe care le deţine erau cunoscute de organele de poliţie".

Martorul a mai arătat că, în dimineaţa de 29 noiembrie 2010, a primit 17 apeluri telefonice de la numărul de telefon Y1, iar, când a răspuns, a constatat că era o persoană de sex feminin, care i-a spus că sună din partea lui G., şi i-a solicitat să se întâlnească la cafeneaua S.C.Z. din Drobeta-Turnu Severin.

Martorul a precizat că, persoana de sex feminin a venit la cafenea însoţită de un bărbat mai înalt, ce purta un hanorac cu o glugă pe cap, iar cei doi s-au prezentat I. şi F., martorul percepând că acesta din urmă avea un accent diferit. La urmărirea penală, fiindu-i prezentată o fotografie a inculpatului J.L., martorul G.M.S. l-a recunoscut pe acesta ca fiind tânărul care o însoţea pe inculpata B.I., după care, fiind confruntat cu învinuitul J.L., martorul a revenit asupra declaraţiei şi a precizat că a făcut o confuzie, iar că, pe de altă parte, nu ştia că autoturismul lui urma să fie folosit la transportul ţigărilor de contrabandă.

Martorul a arătat, tot în cursul urmăririi penale că, după întâlnirea din Drobeta-Turnu Severin de la cafenea, a plecat însoţit de prietena lui M.C. şi de inculpata B.I., cu autoturismul marca B. spre localitatea Caransebeş, fiind însoţiţi de un alt autoturism, condus de martorul N.D., cu care martorii urmau să se întoarcă la Drobeta-Turnu Severin.

Martorul a mai relatat că, înainte de a ajunge la Caransebeş, în comuna Plugova, inculpata B. i-a spus să oprească autoturismul, fiind aşteptată de două persoane, care se aflau într-un autoturism F., după care, el s-a întors la Drobeta-Turnu Severin.

În instanţă, inculpata B.I. a arătat că, la data de 29 noiembrie 2010, l-a însoţit pe inculpatul J.L. în Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, însă a precizat că, în acea localitate erau aşteptaţi de două persoane cu un autoturism B., pe care l-au preluat pentru a se întoarce la Drobeta-Turnu Severin, dar ea nu ştia ce se afla în acea maşină, luând la cunoştinţă despre existenţa ţigărilor doar după ce a fost prinsă de lucrătorii de poliţie. În acest fel, inculpata neagă, practic, implicarea ei în procurarea vehiculului marca B., cu nr. de înmatriculare X5, cu care s-a făcut transportul ţigărilor de contrabandă, apărarea nefiind însă susţinută de probele de la dosar.

Inculpata B.I. a mai arătat că, după ce au trecut de Orşova, ea şi concubinul ei au fost urmăriţi de o maşină a poliţiei şi că, deşi i-a spus concubinului să oprească, acesta a continuat drumul şi, pentru a scăpa de poliţie, au intrat cu autoturismul în domiciliul părţii vătămate B.P., fără acordul proprietarului, dar că ea, personal, a avut impresia că inculpatul J.L. cunoştea persoana în curtea căreia au intrat.

Nici această apărare s-a reţinut că nu este verosimilă, în condiţiile în care, în fiecare dintre declaraţiile date succesiv la urmărirea penală, inculpata a venit cu diferite versiuni legate de evenimentele din ziua respectivă, iar declaraţiile martorilor audiaţi în cauză se coroborează şi cu alte probe (respectiv, o înregistrare video de la staţia peco din Drobeta-Turnu Severin, din care rezultă că, la data de 29 noiembrie 2010, orele 10,03, martorul G. a venit la staţia peco cu autoturismul B., cu nr. de înmatriculare X5, a făcut plinul şi a cumpărat rovignetă pentru a pleca din localitate), care susţin faptul că, în acea zi, inculpata B.I. este cea care a făcut rost de autovehiculul cu nr. de înmatriculare X5, vehicul care a plecat din Drobeta-Turnu Severin şi a ajuns până în comuna Plugova, judeţul Caraş-Severin, loc în care a fost încărcat cu 7481 pachete cu ţigări de contrabandă marca F., M. şi A., netimbrate, de provenienţă sârbească, pachete ce erau aşezate până la plafonul maşinii şi în portbagaj, maşina fiind cu suspensia din spate jos, indicând astfel transportul unor greutăţi, după cum s-a consemnat şi în procesul-verbal de depistare din 29 noiembrie 2010.

Din procesul-verbal de depistare s-a reţinut şi faptul că, fiind prinsă de lucrătorii de poliţie, inculpata B.I. a declarat că, prietenul ei, "A.", cu care era în maşină, a condus autovehiculul prin comuna Iloviţa "până când drumul s-a închis". "La ultima casă de pe drum", A. i-a spus să coboare din maşină şi să deschidă o poartă a unui imobil "al cărui proprietar nu-l ştia", lucru pe care inculpata l-a făcut, iar A. a intrat cu maşina în curtea imobilului, inculpata închizând poarta după ce maşina a intrat. De asemenea, s-a mai consemnat că, inculpata a declarat că a fugit cu A. şi au sărit gardul imobilului, deoarece un anume I. din Caransebeş, care le-ar fi dat autovehiculul B., le-a spus "să abandonăm maşina în momentul în care suntem prinşi de poliţie".

Prima instanţă a constatat că, apărarea inculpatei în cursul cercetării judecătoreşti nu concordă cu declaraţiile date de aceasta la urmărirea penală şi nici nu se coroborează cu alte probe, fiind infirmată chiar de declaraţia inculpatului J.L., care a recunoscut faptele în forma reţinută prin actul de sesizare a instanţei.

Astfel, s-a apreciat că, în situaţia în care inculpata B.I. nu ar fi. avut cunoştinţă despre existenţa coletelor cu ţigări de contrabandă, nu se explică de ce a acceptat să pătrundă fără drept pe proprietatea părţii vătămate B.P., deschizând şi închizând porţile pentru a ascunde vehiculul de organele de poliţie care îl urmăreau, de ce a acceptat să fugă, sărind gardul proprietăţii în care pătrunsese împreună cu inculpatul J.L., şi mai ales, de ce, în momentul în care a fost prinsă de lucrătorii de poliţie, a prezentat versiunea că era în maşină împreună cu o altă persoană, pe nume A., pe care nu o cunoştea bine, încercând, practic să distragă atenţia anchetatorilor de la persoana inculpatului J.L., care era cunoscut pentru faptul că face contrabandă cu ţigări, la data de 29 noiembrie 2010 inculpatul J. fiind judecat, de altfel, în dosarul penal nr. 10997/101/2007 al Tribunalului Mehedinţi, dosar care s-a finalizat la data de 28 februarie 2011 prin condamnarea acestuia, în primă instanţă, pentru contrabandă cu ţigări.

Prima instanţă a mai reţinut şi faptul că, la data depistării încărcăturii de ţigări, din autoturismul B., din autoturism au fost ridicate şi două telefoane mobile, despre care inculpata B.I. a declarat la acel moment că îi aparţin şi că, deşi unul dintre telefoane a fost al lui J.L., îi aparţine tot ei, întrucât inculpatul i l-a lăsat când au rupt relaţia.

Referitor la cele 7481 pachete cu ţigări marca F., M. şi A., netimbrate, de provenienţă sârbească, care au fost depistate de lucrătorii de poliţie la controlul efectuat asupra autoturismului în prezenţa inculpatei B.I. şi a proprietarului imobilului în care se pătrunsese fără drept, au fost ridicate şi indisponibilizate la sediul IPJ Mehedinţi, în vederea confiscării, cu Adeverinţa de Reţinere a Bunurilor nr. 15 din 13 ianuarie 2011.

În legătură cu săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, s-a reţinut că, în cursul urmăririi penale, partea vătămată B.P. a declarat că nu o cunoaşte pe inculpata B.I. şi nici vreo altă persoană de sex masculin, pe nume A., şi că, de asemenea, nu îi este cunoscut autoturismul B., cu nr. de înmatriculare X5, găsit în curtea sa, autoturism care a intrat în curte fără acordul lui, autoturismul menţionat fiind observat în curte şi de martora P.D., vecina părţii vătămate.

S-a apreciat că, fapta inculpatei B.I., care împreună cu concubinul său, J.L., pentru a nu fi descoperiţi de organele de poliţie ce îi urmăreau cu ţigările de contrabandă, au pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate B.P., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, iar modalitatea de săvârşire a faptei reflectă un grad ridicat de pericol social, faţă de împrejurarea că, inculpata a comis cu intenţie infracţiunea de violare de domiciliu, infracţiune mai gravă decât cea săvârşită iniţial (contrabandă), acţionând în circumstanţele arătate, împreună cu concubinul ei, animaţi fiind de sentimente de disperare, pentru a nu fi descoperiţi de organele de poliţie care îi urmăreau.

2. De asemenea, prima instanţă a reţinut că, la data de 09 aprilie 2012, o persoană neidentificată, a trecut ilegal frontiera de stat a României, din Serbia, peste fluviul Dunărea, cu ajutorul unei ambarcaţiuni tip glisor, aceasta fiind aşteptată pe malul românesc în apropierea localităţii Izvorul Frumos, judeţul Mehedinţi, de două persoane de sex masculin, care veniseră cu un autovehicul închis la culoare, unul dintre bărbaţi fiind, identificat, ulterior, în persoana inculpatului J.L.

Autovehiculul închis la culoare s-a plimbat în aval şi în amonte pe malul fluviului Dunărea, după care, după aproximativ 5 minute, autoturismul respectiv a demarat în trombă, concomitent fiind observată şi ambarcaţiunea tip glisor, care a plecat de pe malul românesc din locul unde a fost oprit iniţial autoturismul, şi s-a deplasat la malul sârbesc, în dreptul Km fluvial 882.

Operaţiunea a fost surprinsă de patrulele de grăniceri, care supravegheau linia de frontieră, încheindu-se, în acest sens, un proces-verbal.

Organele în drept au pornit în urmărirea autoturismului, închizându-se toate căile de acces şi procedându-se la verificarea amănunţită a perimetrului, iar în jurul orelor 22,00, la o distanţă de circa 500 de metri de malul românesc al Dunării, a fost descoperit abandonat autoturismul marca O.V. de culoare verde, înmatriculat în Bulgaria cu nr. X1.

În autoturismul menţionat s-au descoperit un număr de 7900 pachete ţigări de provenienţă sârbească şi un binoclu militar, cu seria 00487 1983 7x40.

La filtrul organizat în apropierea localităţii Izvorul Frumos pentru prinderea aparţinătorului autoturismului marca O.V., a fost depistată în zonă inculpata B.I., concubina lui J.L., la volanul unui autoturism marca R.L., înmatriculat în Bulgaria, sub nr. X6.

Întrucât nu şi-a putut justifica prezenţa în zonă, inculpata B.I. a fost condusă la sediul STPF Mehedinţi, unde s-a efectuat un control asupra autovehiculului acesteia şi asupra inculpatei, ocazie cu care s-au depistat sume de bani, paşaportul concubinului său, J.L., o cheie de la un alt autoturism marca A., înmatriculat în Franţa, o cheie de la un autoturism V.W., înmatriculat în Bulgaria, şi o plăcuţă tip, cu numărul de înmatriculare X7, despre care a precizat că nu ştie cui îi aparţine.

Fiind întrebată despre motivul prezenţei ei în acea zonă, inculpata a declarat, atât la urmărirea penală, cât şi în instanţă că, prezenţa sa în localitatea Izvorul Frumos se justifică prin faptul că, a fost în vizită la o prietenă, M., dar că nu poate da alte date pentru identificarea acesteia, pentru a se verifica dacă se confirmă sau nu susţinerile sale, întrucât prietena ei nu are acceptul bunicilor să dea astfel de informaţii

Prima instanţă a reţinut că, în ciuda faptului că s-a apelat la supravegherea zonei cu autospeciala dotată cu aparatură de termoviziune, cercetările au fost întrerupte în noaptea de 09 aprilie 2012, cele două persoane de sex masculin observate iniţial reuşind să scape, cercetările continuând în data de 10 aprilie 2012, în condiţii de lumină, iar ţigările de contrabandă, respectiv cele 7900 pachete, şi autoturismul abandonat, marca O.V., cu numărul de înmatriculare X1, au fost indisponibilizate la sediul S.T.P.F. Mehedinţi, în vederea confiscării.

În cursul urmăririi penale, fiind audiat în legătură cu fapta din 09 aprilie 2012, inculpatul J.L. nu a recunoscut săvârşirea acestei infracţiuni şi a motivat că, la acea dată, el s-a aflat în oraşul Drobeta-Turnu Severin, timp în care concubina sa, inculpata B.I., se afla la o prietenă de-a ei, în localitatea Izvorul Frumos, pentru ca, în instanţă, fiind judecat în Dosarul nr. 6751/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi, inculpatul să revină şi să recunoască săvârşirea faptei.

În prezenta cauză, fiind audiat, inculpatul J.L. a recunoscut din nou că a săvârşit toate faptele pentru care a fost condamnat în primă instanţă, dar că, de fiecare dată, a comis infracţiunile singur, nefiind ajutat de inculpata B.I.

Prima instanţă a apreciat însă că, această afirmaţie a inculpatului J.L. nu este veridică, fiind contrazisă de probele administrate în cauză şi că, de fapt, prezenta inculpatei B.I. la data respectivă, în apropiere de zona în care lucrătorii politiei de frontieră au constatat că s-au introdus în ţară în mod ilegal ţigări de provenienţă sârbească, se justifică prin aceea că, aceasta supraveghea activitatea concubinului ei, inculpatul J.L., şi încerca să-l "recupereze", după ce acesta îşi abandonase propria maşină, pentru a nu fi prins cu încărcătura de ţigări de contrabandă.

În ceea ce priveşte autoturismul marca O.V., cu numărul de înmatriculare X1, indisponibilizat, s-a constatat că, din declaraţia numitului B.M., rezultă faptul că acesta a vândut acea maşină inculpaţilor J. şi B.I. în luna martie a anului 2012, la târgul de maşini din Craiova.

De asemenea, s-a constatat că, apărarea inculpatei B.I., privind neimplicarea ei în infracţiunea de contrabandă cu ţigări săvârşită la data de 09 aprilie 2012, nu se coroborează cu niciuna dintre probele administrate în cauză şi că, din contră, faptul că asupra acesteia au fost descoperite paşaportul inculpatului J.L., precum şi mai multe chei ale unor autovehicule şi plăcuţe cu numere de înmatriculare, despre care s-a constatat că aparţineau unor autovehicule înscrise în circulaţie în Bulgaria pe numele unor cetăţeni bulgari (conform relaţiilor solicitate de autorităţile române prin punctul de contact Giurgiu), dovedeşte atât existenţa conexiunii dintre cei doi inculpaţi, ca membrii ai grupului ce se referă la infracţiunea de contrabandă de ţigări, cât şi modalitatea de lucru specifică contrabandiştilor' de ţigări din zonă, care aşteaptă "marfa" din Republica Serbia cu maşini foarte vechi, înmatriculate în Bulgaria sau Franţa pe numele unor cetăţeni străini, în scopul de a nu fi. uşor descoperiţi, iar, în cazul confiscării autovehiculelor, prejudiciul să fie cât mai mic.

3. Referitor la fapta din data de 23 iunie 2012, prima instanţă a reţinut că, existând indicii că inculpaţii J.L. şi B.I., dar şi alte persoane din anturajul lor infracţional, continuă să săvârşească fapte de natură penală, organele de cercetare penală au procedat la interceptarea legală a convorbirilor telefonice ale acestora, din notele de redare a unor astfel de convorbiri rezultând fără dubiu că, inculpatul J.L. a pus la cale operaţiunea de contrabandă cu ţigări din data de 23 iunie 2012, însă, pentru punerea în aplicare a planului, a acţionat împreună cu inculpata B.I., alături de cei doi participând cel puţin un cetăţean sârb şi încă o persoană de sex masculin, pe nume A.D., cetăţean român.

Astfel, la data de 20 iunie 2012, s-a interceptat o convorbire telefonică dintre inculpatul J. şi un cetăţean sârb, care îl informează că zona Tismana, Batoţi, "unde lucrează ei", este păzită, pentru că au fost prinşi alţi contrabandişti cu 50 de cutii cu ţigări şi că, din acest motiv, el nu mai poate trece cu barca.

De asemenea, la data de 21 iunie 2012, inculpatul J. vorbeşte cu un cetăţean sârb, dându-i indicaţii şi stabilind cum şi când să-i procure din Serbia ţigări şi să i le treacă peste Dunăre cu sky-jetul, J. urmând să-i lase banii pentru transport "la mal".

Convorbirile telefonice dintre inculpaţii J.L. şi B.I. interceptate în după-amiaza zilei de 22 iunie 2012, începând cu orele 18,05, sunt sugestive în ceea ce priveşte activitatea infracţională a celor doi în domeniul contrabandei cu ţigări.

Astfel, inculpata B.I. începe prin a-i comunica inculpatului J.L. faptul că poliţia opreşte toate tirurile de pe ambele direcţii de mers, după care, cei doi inculpaţi poată convorbiri telefonice aproape din minut în minut şi se informează reciproc despre situaţia din teren, despre poziţionarea şi activitatea maşinilor de poliţie. Inculpata îi indică lui J. ce face fiecare lucrător de poliţie, după care, considerând că "e pericol", se hotărăsc "să-l sune pe băiat, să renunţe" şi să încerce a doua zi, "pe la 12 - 1".

De asemenea, din discuţiile purtate, s-a reţinut că, inculpata B.I. este însoţită şi de o altă persoană, de sex masculin, pe nume A.D.

În data de 23 iunie 2012, convorbirile telefonice ale inculpaţilor J.L. şi B.I. sunt interceptate din nou, începând cu orele 12,33, aceasta din urmă informându-l pe inculpatul J., care, de această dată, se află el împreună cu A.D., că vede plaja din stradă, că în zonă sunt nişte oameni şi că ea "se duce mai sus", ca să poată vedea "care-i treaba".

Discuţiile dintre cei doi inculpaţi continuă din minut în minut, ghidându-se unul pe celălalt şi anunţându-se despre maşinile care trec prin zonă, astfel încât să prindă momentul optim pentru recuperarea ţigărilor lăsate pe malul românesc de o persoană neidentificată, care a venit de pe malul sârbesc şi a trecut Dunărea cu un sky-jet de care erau legate două colete.

La orele 15,29, inculpata B. îl avertizează pe inculpatul J. să întoarcă, pentru că în zonă este "frontiera".

Notele de redare a interceptărilor telefonice din vol. IV al dosarului de urmărire penală se coroborează şi cu procesul-verbal încheiat de organele de cercetare penală la data de 23 iunie 2012, din care rezultă că, urmare a exploatării datelor din interceptările telefonice efectuate în condiţiile legii în zilele anterioare, constatându-se că inculpatul J. pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni de contrabandă cu ţigări împreună cu inculpata B.I. şi cu numitul T.A. - A.D., s-a continuat filarea activităţii acestora, pentru a-i prinde în flagrant.

Urmare a activităţilor specifice, organele de cercetare au constatat că, în data de 23 iunie 2012, în jurul orelor 15,00, o patrulă a Poliţiei de Frontieră din cadrul IPF Orşova a observat pe Dunăre o ambarcaţiune tip sky-jet pe care se afla o persoană, iar de o parte şi de alta a ambarcaţiunii atârnau două colete de culoare neagră, voluminoase. Ambarcaţiunea a venit de la malul sârbesc, a intrat cu viteză în apele româneşti, a acostat la malul românesc şi a lăsat coletele, după care, a fost observată o persoană care încărca coletele într-un autoturism marca V.G., de culoare gri metalizat, poziţionat pe comunicaţia DN 57, orientat spre localitatea Orşova, autoturism care a plecat apoi în viteză şi pentru a cărui prindere în flagrant s-a apelat la un echipaj de poliţie aflat pe DN 57.

În acelaşi proces-verbal s-a consemnat că, la orele 15,40, o patrulă din cadrul SPF Orşova, care efectua activităţi de post control în zona Poiana Stelei, a oprit în trafic un autoturism marca O.A., de culoare gri deschis, cu număr de înmatriculare străin, în care a fost identificată inculpata B.I., care vorbea la telefon şi care a fost auzită spunând "hai că vorbim mai târziu, că m-a oprit frontiera", iar o altă patrulă a poliţiei de frontieră, care verifica zona, a observat autoturismul V.G. de culoare gri metalizat, cu nr. de înmatriculare X3, înmatriculat în Franţa, care a pornit cu viteză spre o pădure din localitatea Eşelniţa.

La scurt timp, acest din urmă autoturism a fost depistat abandonat într-o carieră de piatră, lângă drumul forestier de pe valea râului Eşelniţa, anchetatorii continuând scotocirea zonei, în vederea prinderii celor două persoane care au fost văzute în autoturism şi care au reuşit să fugă.

De pe haionul autoturismului abandonat, care a fost indisponibilizat, s-au ridicat amprente papilare, constatându-se că, acestea aparţin inculpatului J.L., conform adresei nr. 317704 din 29 iunie 2012 a IPJ Mehedinţi - Serviciul Criminalistic.

De asemenea, procedându-se la verificarea numărului de înmatriculare X3, s-a constatat că acesta era atribuit unui autoturism marca R.L., care nu a fost radiat din circulaţie şi nici furat.

În acelaşi proces-verbal din 23 iunie 2012, s-a consemnat că, în urma continuării cercetărilor în zonă, în data de 24 iunie 2012 au fost descoperite şi cele două colete de culoare neagră, ce conţineau 100 de cartuşe ţigări marca F., cu timbru Serbia (1000 de pachete), care au fost indisponibilizate.

Din interceptările convorbirilor telefonice purtate în continuare în data de 23 iunie 2012, după orele 15,47, de inculpaţii B.I. şi J.L. rezultă că, acesta din urmă, dându-şi seama că au fost depistaţi, abandonează coletele cu ţigări "pitulându-le" în altă parte faţă de locul în care abandonase autoturismul, iar inculpata B.I. pune în aplicare planul de reperare în teren a inculpatului J., cât şi a însoţitorului acestuia, numitul A.D., pentru a-i prelua cu autovehiculul ei, astfel încât, cei doi, care se rătăciseră prin pădurile din zona localităţii Eşelniţa, să nu fie depistaţi de poliţia de frontieră, care îi urmărea.

Inculpata B.I. contactează chiar localnici din zonă, pentru a-l repera pe concubinul ei şi îi solicită acestuia să stea ascuns, să o ia prin pădure şi să dea telefonul pe modul silenţios, că "ăia" au luat-o şi ei pe jos şi "e plin de ei (...) din drum şi până sus pe vale e plin (...) toată zona e încercuită", inculpatul J. şi însoţitorul său, A.D., reuşind abia în jurul orelor 24,00 să iasă din pădure cu ajutorul informaţiilor transmise de inculpata B., scăpând astfel de urmăritori.

De asemenea, din interceptări rezultă faptul că, în zilele, următoare, inculpatul J., ghidat telefonic de inculpata B., revine cu bicicleta în zona în care abandonase coletele cu ţigări de contrabandă, în încercare de a le recupera, constatând, însă că, între timp, acestea fuseseră descoperite şi confiscate de către anchetatori.

Fiind audiată în instanţă cu privire la această faptă, inculpata B.I. a declarat că, tot ce cunoaşte în legătură cu această infracţiune este din relatările concubinului ei, J.L., ea neavând nicio legătură, apărare înlăturată însă de notele de redare a interceptărilor telefonice şi de procesele-verbale încheiate la data de 23 iunie 2012.

De asemenea, în cursul urmăririi penale, luându-i-se declaraţie la 02 iulie 2012, inculpata B.I. a precizat că nici nu-şi aminteşte să fi fost la Eşelniţa la data de 23 iunie 2012 şi că nu a fost oprită de poliţia de frontieră. Nu a recunoscut că a purtat vreo convorbire telefonică în acea zi cu inculpatul J.L. şi a negat că îl cunoaşte pe numitul T.A. - A.D..

Prima instanţă a reţinut faptul că, fiind audiat în instanţă, martorul T.A. a arătat că, o cunoaşte pe inculpata B.I., cât şi pe J.L., fiind vecini de bloc, şi că, într-adevăr, i s-a făcut şi lui o percheziţie domiciliară, dar că nu i s-a găsit nimic, şi că, fiind întrebat dacă ştie ceva despre activitatea infracţională a celor doi, a arătat că nu are asemenea cunoştinţe.

S-a apreciat însă că depoziţia acestui martor nu reflectă adevărul, urmând a fi înlăturată ca nesinceră, în condiţiile în care, din procesul-verbal încheiat cu ocazia efectuării percheziţiei la domiciliul martorului, rezultă că, sub patul acestuia, într-o cutie, au fost găsite două chei auto, una inscripţionată V., iar alta JMA, şi două numere de înmatriculare auto - X8, chei despre care s-a dovedit că puteau descuia şi porni autoturismul marca V.G. de culoare gri metalizat, cu nr. de înmatriculare X3, înmatriculat în Franţa, care a fost găsit abandonat în cariera de piatră de la Eşelniţa la data de 23 iunie 2012.

Depoziţia acestui martor este contrazisă, pe de altă parte, şi de interceptările convorbirilor telefonice purtate de acesta cu inculpaţii, convorbiri din care rezultă evident că acesta avea cunoştinţă despre activitatea infracţională a inculpaţilor B.I. şi J.L.

În instanţă, fiind audiată, inculpata B.I. a negat săvârşirea tuturor faptelor reţinute în sarcina sa şi a încercat să se apere de maniera că, deşi este în relaţii de concubinaj cu inculpatul J.L. de circa 5 ani de zile şi îl însoţea în unele deplasări, nu cunoştea ce activităţi desfăşoară acesta, dacă sunt sau nu de natură penală, întrucât ea este o persoană care nu obişnuieşte să pună întrebări, iar inculpatul J., la rândul lui, este o persoană căreia nu îi place să i se pună prea multe întrebări.

Prima instanţă a apreciat, însă că probele administrate în cauză - respectiv procesele-verbale de filare, de cercetare la faţa locului şi de percheziţie, încheiate de organele de cercetare penală, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică, planşele foto, notele de redare a convorbirilor telefonice, coroborate cu declaraţiile martorilor G.M.S., M.C. şi L.M.I., cât şi cu declaraţia de recunoaştere a faptelor, dată de inculpatul J.L. în dosarul în care a fost judecat cu privire la latura penală a cauzei, cât şi în prezentul dosar - rezultă fără dubiu că, inculpata B.I. nu avea doar cunoştinţă despre activitatea infracţională a inculpatul J.L., ci era implicată direct, susţinând acţiunile ilegale ale acestuia, operaţiunile de contrabandă derulate împreună dovedind că, pentru cei doi, acest gen de preocupări devenise o profesie.

Deşi în referatul de evaluare psihosocială întocmit cu privire la inculpata B.I. se menţionează că, aceasta a afirmat că s-a aflat conjunctural în locul unde partenerul său făcea contrabandă cu ţigări şi a subliniat că nu cunoştea persoanele cu care J.L. intra în legătură, neavând nicio implicare în ceea ce priveşte comiterea faptelor, susţinerile acesteia sunt infirmate, aşa cum s-a arătat, de probele administrate la dosar.

Pe de altă parte, din notele de redare a interceptărilor telefonice s-a reţinut fără dubiu că, la numărul de telefon utilizat de inculpatul J.L. sunau frecvent diverse persoane, care, auzind glasul acestuia, îi solicitau să le-o dea la telefon "pe fată", după care, convorbirile continuau cu aceasta de o manieră codificată, în aceeaşi manieră în care discuta şi inculpatul J. cu persoanele cu care avea legături în sfera infracţională pentru săvârşirea faptelor pe care, de altfel, acesta le-a recunoscut, fiind condamnat în primă instanţă.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, privind aderarea inculpatei B.I. la grupul infracţional organizat ce avea drept scop introducerea ilegală, prin trecerea frauduloasă a fluviului Dunărea, de ţigări de provenienţă sârbească, pe care le depozitau în diverse locaţii, pentru ca, apoi, să le comercializeze pe piaţa neagră din Drobeta-Turnu Severin şi judeţele limitrofe, Gorj şi Dolj, s-a apreciat că, în cauză sunt probe suficiente care dovedesc cu certitudine săvârşirea faptei, dată fiind durata în timp a grupului - vezi procesul-verbal seria CC nr. 5586174, din care rezultă că şi în anul 2010 inculpata B.I. a fost sancţionată contravenţional pentru acelaşi gen de faptă, întrucât a fost depistată într-un autoturism condus de cetăţeanul sârb J.L., deţinând un număr de 3590 pachete cu ţigări de diferite mărci, a căror provenienţă nu a putut-o dovedi (structura acestui grup şi rolul pe care îl avea inculpata în cadrul grupului, nefiind vorba despre o participare spontană a acesteia, sporadică, întâmplătoare).

În acest sens, aşa cum s-a arătat şi anterior, liderul grupului infracţional era J.L., concubinul inculpatei B.I., inculpata având rolul precis de urmărire a activităţii lucrătorilor de la Poliţia de Frontieră, punându-l pe inculpat la curent prin telefon cu informaţiile necesare; asigura protecţia transporturilor cu ţigări, ca antemergător; îl repera în teren pe J. şi îi prelua cu autovehiculul, în cazul în care acesta era nevoit să abandoneze ţigările de contrabandă; distrăgea atenţia organelor de anchetă de la persoana lui J., astfel încât, acesta să-şi asigure scăparea; îl însoţea pe J.L. la operaţiunile de vânzare a ţigărilor de contrabandă pe piaţa neagră şi ţinea legătura cu persoanele implicate în comercializarea ţigărilor introduse în mod ilegal în ţară de către J.L., informându-le pe acestea despre stocul şi tipul ţigărilor cu care se puteau aproviziona de la J.

Referitor la alte persoane care făceau parte din grupul infracţional, prima instanţă a reţinut că acestea aveau rolul de a-i face rost inculpatului J.L. de ţigări din Serbia, de a i le transporta cu barca sau cu sky-jetul peste Dunăre, de a-l ajuta să descarce şi să încarce în autovehicul baxurile cu ţigări lăsate la mal, de a-i depozita "marfa" şi de a o comercializa pe piaţa neagră, cu privire la unele dintre aceste persoane instanţa constatând că s-au efectuat acte de urmărire penală, s-au pronunţat soluţii ori s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor.

Faţă de cele expuse, s-a constatat că, în cauză, este dovedită pe deplin vinovăţia inculpatei B.I., în ce priveşte săvârşirea faptelor pentru care a fost trimisă în judecată, şi anume:

Fapta inculpatei B.I., care s-a dovedit că a aderat la grupul organizat condus de coinculpatul J.L. ce a avut drept scop introducerea de ţigări în România prin trecerea frauduloasă a fluviului Dunărea, întruneşte elementele constitutive ale infr. prev. de art. 7, raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003.

Fapta aceleiaşi inculpate, care, la data de 29 noiembrie 2010, împreună cu coinculpatul J.L. şi alături de alţi cetăţeni sârbi, neidentificaţi până în prezent, a introdus în România un număr de 7481 pachete ţigări de provenienţă sârbească, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă prev. şi ped. de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

Fapta inculpatei B.I., care la data de 29 noiembrie 2010, împreună cu concubinul său, J.L., pentru a nu fi descoperiţi de organele de poliţie ce îi urmăreau cu ţigările de contrabandă, au pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate B.P., întruneşte elementele constitutive ale infr. prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatei B.I., care, la data de 09 aprilie 2012, a contribuit alături de inculpatul J. la introducerea în ţară, fără drept, a altor 7900 pachete ţigări de provenienţă sârbească, pe care inculpatul J. le-a abandonat în apropierea localităţii Izvorul Frumos, pentru a nu fi prins de organele poliţiei de frontieră, întruneşte ea elementele constitutive ale infr. prev. de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

Fapta inculpatei B.I., din data de 23 iunie 2012, când, împreună cu inculpatul J. şi cu numitul A.D. a introdus fără drept în ţară, un număr de 1000 de pachete de ţigări de provenienţă sârbească, pe care J. le-a abandonat în cariera de piatră din localitate Eşelniţa, întruneşte elementele constitutive ale aceleiaşi infracţiuni, prev. şi ped. de art. 270. alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

Faţă de cele de mai sus, urmează ca, pentru fiecare dintre faptele reţinute în sarcina inculpatei B.I., să se dispună condamnarea acesteia.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatei, au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., anume împrejurările în care aceasta a comis faptele, gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite şi urmările produse, modalitatea în care a acţionat pentru a nu fi descoperită, consecinţele unor astfel de fapte produse în plan social fapte care sunt dintre cele mai grave şi care au fost săvârşite în concurs, rezonanţa majoră a acestor infracţiuni în rândul populaţiei care îşi câştigă existenţa în mod cinstit, precum şi lupta continuă a autorităţilor pentru combaterea fenomenului contrabandei cu produse din tutun ce prejudiciază grav bugetul de stat.

De asemenea, prima instanţă a ţinut seama şi de circumstanţele personale ale inculpatei, anume de faptul că este tânără (are doar 25 de ani), că nu are antecedente penale, că nu s-a bucurat de sprijinul afectiv şi moral al ambilor părinţi, aceasta pierzându-şi tatăl la o vârstă fragedă, fiind crescută de o soră mai mare, care a plecat din ţară, că trăieşte în relaţii de concubinaj cu inculpatul J.L. de aproximativ 5 ani, acesta fiind o persoană cu un caracter dominant, gelos, autoritar şi violent (după cum rezultă din referatul de evaluare psihosocială efectuat în cauză), influenţând-o pe inculpată în mod negativ şi atrăgând-o în sfera infracţională, profitând de lipsa de experienţă a acesteia, de relaţiile de concubinaj şi de lipsa unor venituri constante, acestea urmând a fi reţinute de instanţă ca circumstanţe atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.

Raportat la aceste circumstanţe reale şi personale, s-a apreciat că, scopul prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins prin aplicarea următoarelor pedepse pentru inculpata B.I.:

- o pedeapsă principală de 3 (trei) ani închisoare, pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1), raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. Reţinându-se circumstanţa atenuantă, în baza art. 76 alin. (3) C. pen. se va înlătura pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

- o pedeapsă principală de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006; cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., săvârşită la data de 29 noiembrie 2010. Reţinându-se circumstanţa atenuantă, în baza art. 76 alin. (3) C. pen. se va înlătura pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

- o pedeapsă principală de 1 an închisoare, pentru infracţiunea prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., săvârşită la data de 29 noiembrie 2010.

- o pedeapsă principală de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., săvârşită la data de 09 aprilie 2012. Reţinându-se circumstanţa atenuantă, în baza art. 76 alin. (3) C. pen. se va înlătura pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

- o pedeapsă principală de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. săvârşită la data de 23 iunie 2012. Reţinându-se circumstanţa atenuantă, în baza art. 76 alin. (3) C. pen. se va înlătura pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite şi inculpatei B.I. i se va aplica pedeapsa principală cea mai grea, respectiv, 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei reţinerea preventivă de 24 de ore şi arestul preventiv, de la 02 iulie 2012, la 09 iulie 2012.

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen., în baza criteriilor prev. de art. 71 alin. (3) C. pen., raportat la Decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, inculpatei i-a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) din C. pen.

De asemenea, faţă de circumstanţele personale ale inculpatei, prima instanţă a apreciat că scopul punitiv, preventiv şi educativ al pedepsei poate fi atins şi prin suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere, conform disp. art. 86¹ C. pen., pe o perioadă de 6 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 86² C. pen., urmând ca, pe, în baza art. 86³ alin. (1) şi (2) C. pen. pe durata termenului de încercare, inculpata B.I. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi la datele ce vor fi fixate de acest serviciu; să anunţe, în prealabil, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Faţă de faptul că, din referatul de evaluare întocmit în cauză rezultă faptul că, inculpata B.I. nu au nicio sursă legală de existenţă şi că, în ultimii ani, sursa de venit a acesteia a constat în introducerea ilegală de ţigări în România şi vânzarea lor pe piaţa neagră, prima instanţă a impus inculpatei, în baza art. 86³ alin. (3) şi (4) C. pen., să urmeze un curs de calificare.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei B.I. asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 86⁴ din C. pen., privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, precum şi în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor prevăzute de lege şi stabilite de instanţă, iar, în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, urmează a se suspenda şi executarea pedepselor accesorii.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Ş.C., prima instanţă a reţinut că, în fapt, la data de 02 mai 2012 acesta a fost prins în flagrant în timp ce descărca ţigări de provenienţă sârbească din autoturismul marca R.E., de culoare albastru, înmatriculat sub nr. X2, staţionat pe str. Crişan, şi le încărca în autoturismul său personal, marca S.F., cu nr. de înmatriculare X4, cu acel prilej încheindu-se de către organele de poliţie procesul-verbal de prindere în flagrant.

S-a reţinut, de asemenea că, procedându-se la legitimarea inculpatului Ş.C. şi încercându-se efectuarea unui control corporal asupra acestuia, inculpatul a avut o atitudine recalcitrantă şi a aruncat o cheie tip auto din buzunar, manifestând în continuare agresivitate, motiv pentru care s-a procedat la încătuşarea lui. S-a recuperat şi cheia aruncată de inculpatul Ş.C. şi s-a constatat că aparţinea autoturismului marca R., care avea uşa din dreapta-spate deschisă.

În autoturismul R., s-au găsit 6 baxuri cu ţigări de provenienţă sârbească, în autoturismul inculpatului Ş.C. s-a găsit un bax cu ţigări, iar lângă maşina acestuia un alt bax cu ţigări, în total 8 colete, în care se aflau 4400 pachete ţigări marca F. de provenienţă sârbească.

Autoturismele marca R.E., înmatriculat sub nr. X2, şi marca S.F., cu nr. de înmatriculare X4, cât şi cantitatea de 4400 pachete ţigări marca F. au fost indisponibilizate, în vederea confiscării.

În actul de sesizare a instanţei s-a arătat că, în zonă fusese observat şi autoturismul înmatriculat în circulaţie cu numărul X8, condus de inculpatul J.L., autoturism în care, pe bancheta din spate, s-au observat două colete voluminoase, învelite în folie de culoare neagră, colete care mai târziu au fost descărcate (preluate - încărcate) în autoturismul marca S., aparţinând numitului Ş.C. şi în autoturismul marca R.E. cu numărul de înmatriculare X2, dar că, deşi s-a făcut uz de armă, inculpatul J. a reuşit să fugă.

Fiind audiat în instanţă, inculpatul Ş.C. a arătat că, deşi îl cunoaşte pe inculpatul J.L. încă din anul 2007, când, în calitate de comisar şef la Poliţia de Frontieră Mehedinţi, a coordonat o operaţiune care s-a soldat cu prinderea şi arestarea acestui inculpat, nu a luat niciodată ţigări de contrabandă de la acesta, iar, la data de 02 mai 2012 cumpărase un bax de ţigări de la un anume A.D., despre care ştia că se ocupă cu comercializarea ţigărilor, dar că, de fapt, ştia că ţigările respective sunt aduse prin vamă.

Prima instanţă a constatat că în cauză nu sunt probe care să dovedească împrejurarea că baxurile de ţigări găsite în şi lângă autoturismul proprietatea inculpatului Ş.C. au fost cumpărate de acesta de la vreo persoană, în procesul-verbal de prindere în flagrant nemenţionându-se că, la faţa locului ar mai fi fost şi altă persoană sau că, din locul respectiv, ar fi fugit vreo altă persoană.

Deşi inculpatul Ş.C. a încercat să se apere de maniera că, nu ştia că ţigările pe care le-a cumpărat sunt de contrabandă, apărarea nu a fost primită.

Astfel, acceptându-se chiar ideea că inculpatul ar fi cumpărat ţigările de la o altă persoană, este greu de crezut că inculpatul nu cunoştea modalitatea de obţinere a unor astfel de produse, în condiţiile în care, în calitatea sa de fost lucrător de poliţie, a fost implicat direct în coordonarea activităţile organizate pe linia combaterii infracţiunilor de contrabandă cu ţigări.

Împrejurarea că inculpatul Ş. avea cunoştinţă despre faptul că ţigările pe care "le-a cumpărat sunt de contrabandă, rezultă din însăşi declaraţia martorului B.L., propus în apărarea inculpatului, care a arătat că, inculpatul Ş.C. l-a rugat să meargă cu el să caute ţigări pe piaţă, pentru că "el a fost poliţist şi cei din piaţă se fereau de el să-i vândă ţigări". Or, cunoaşterea acestui aspect de către inculpatul Ş., respectiv temerea vânzătorilor de ţigări vis-a-vis de persoana sa, dovedeşte tocmai faptul că, inculpatul ştia că vânzătorii de ţigări nu aveau marfa în regulă, nu o comercializau în mod legal, fiscalizat, în loc autorizat şi cu eliberare de facturi fiscale sau de bonuri fiscale, cu certificate de provenienţă ori alte documente de însoţire a mărfii achiziţionate, mai ales că, pachetele cu ţigarete purtau timbru dintr-o altă ţară, nemembră a Uniunii Europene, şi o vindeau sub preţul practicat de comercianţii autorizaţi. Fiind de acord să apeleze la o astfel de metodă de procurare a unei cantităţi de ţigări, indiferent de scopul în care urma să fie folosită, inculpatul Ş.C. şi-a asumat practic răspunderea şi s-a angrenat în acest circuit al contrabandei.

Pe de altă parte, s-a apreciat că, o altă dovadă a vinovăţiei inculpatului Ş. rezultă şi din împrejurarea că, la momentul prinderii în flagrant, asupra inculpatului s-au descoperit şi cheile autoturismului marca R.L. din care descărca baxurile cu ţigări - chei despre care nu se ştie cum au ajuns în posesia acestuia - şi de care, în mod inexplicabil, a încercat să scape, aruncându-le (aspecte ce rezultă din procesul-verbal).

Potrivit art. 270 alin. (3) C. vam., sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit disp. art. 270 alin. (1) din aceeaşi lege şi colectarea, deţinerea, preluarea şi depozitarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă.

Răspunderea penală a inculpatului care este surprins deţinând produse accizabile cu nerespectarea condiţiilor legale urmează a fi angajată după cum. inculpatul cunoştea sau nu cunoştea că bunurile deţinute provin din contrabandă, în sensul dispoziţiilor art. 270 alin. (1) şi (2) C. vam., fie potrivit art. 270 alin. (3) C. vam. fie potrivit art. 296¹ alin. (1) lit. l) din C. fisc., cele două infracţiuni neputând exista în concurs, deoarece s-ar ajunge, în această ipoteză, la o dublă sancţionare penală a făptuitorului pentru aceeaşi faptă, care, în esenţă, constă în deţinerea de produse accizabile fără respectarea condiţiilor legale pentru aceasta.

Aşadar, ceea ce delimitează infracţiunea de contrabandă în forma asimilată, incriminată în art. 270 alin. (3) C. vam., săvârşită cu privire la bunuri accizabile, de infracţiunea de deţinere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile incriminată în art. 296¹ alin. (1) lit. l) din C. fisc., este tocmai această cerinţă, respectiv ca, inculpatul să cunoască faptul că bunurile provin din contrabandă, infracţiunea incriminată în art. 296¹ alin. (1) lit. l) din C. fisc. neconţinând o astfel de cerinţă, incriminând doar deţinerea bunurilor accizabile peste cantităţile prevăzute în textul de incriminare, fără a interesa provenienţa bunurilor.

Ca urmare, faţă de faptul că s-a dovedit că inculpatul cunoştea că bunurile accizabile pe care le deţinea provin din contrabandă, răspunderea sa penală urmează a se angaja în raport de disp. art. 270 alin. (3) C. vam., în cauză nepunându-se problema cantităţii de ţigări deţinute, ca în cazul infracţiunilor prevăzute de C. fisc.

Referitor la infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1), raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prima instanţă a constatat că, deşi în actul de sesizare s-a arătat că, după rămânerea definitivă a hotărârii pronunţată pentru faptele reţinute în. sarcina inculpatului J. în anul 2007, la grupul infracţional iniţiat şi condus de inculpatul sârb a aderat şi fostul lucrător de poliţie Ş.C. şi că, acesta, împreună cu ceilalţi inculpaţi din această cauză, au săvârşit fapte de contrabandă cu ţigări de provenienţă sârbească, se apreciază că, în cauză, nu sunt probe care să vină în susţinerea acestei acuzaţii.

Este adevărat că, practic, în condiţiile în care inculpatul Ş. a arătat că, nu a avut nici un fel de relaţie cu inculpatul J., în afara celor strict legate de atribuţiile de serviciu, iar, până la acest proces penal, nu a cunoscut-o pe inculpata B.I., nu există nicio explicaţie rezonabilă pentru faptul că, în cursul urmăririi penale, se evidenţiază unele note de redare a unor convorbiri telefonice interceptate între postul telefonic aparţinând inculpatului J.L. şi o persoană care vorbeşte de pe telefonul mobil aparţinând inculpatului Ş.C.

Pe de altă parte, din declaraţiile martorilor D.L. şi L.I., audiaţi în cursul urmăririi penale, s-a reţinut că, inculpatul Ş.C. se folosea şi de autoturismul marca R.E. cu număr de înmatriculare X2, autoturism ale cărui chei au fost descoperite asupra sa la prinderea în flagrant la data de 02 mai 2012.

Astfel, martorii au arătat că, inculpatul Ş. era uneori văzut parcând acel vehicul în curtea imobilului situat pe strada P.C., la nr. 47 din Drobeta-Turnu Severin, imobil care aparţine unei persoane plecate în Italia şi care le-a precizat martorilor că numitul T.Ş., care este prietenul său, poate să-şi ţină autovehiculul în curtea sa.

De asemenea, martorul L.I. a arătat că, în perioada următoare discuţiei mai sus menţionate, pe care a avut-o cu proprietarul imobilului, vedea că autoturismul R.E. era luat din curtea imobilului, de regulă seara, iar dimineaţa, când se trezea, îl vedea parcat la loc, în curte, într-o ocazie discutând chiar cu persoana care venea să ia autoturismul, acesta povestindu-i că a avut o funcţie în poliţie, că actualmente este pensionat pe caz de boală şi că pensia sa este mică în raport cu veniturile pe care le realiza în calitate de poliţist.

De asemenea, inculpatul Ş.C. a fost identificat după fotografii de către martorul L.I., care a arătat că inculpatul este cel care venea frecvent să ia autoturismul marca R.E. cu numărul de înmatriculare X2 din curtea imobilului situat pe strada P.C., din Drobeta-Turnu Severin.

Probele mai sus menţionate s-a reţinut că nu sunt însă suficiente pentru a se reţine că, în cauză, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, ci, mai degrabă, întăresc instanţei convingerea că întreaga cantitate de ţigări găsită de lucrătorii de poliţie la prinderea în flagrant a inculpatului Ş.C. (8 colete cu ţigări marca F. de provenienţă sârbească găsite în cele două autoturisme) erau deţinute de acesta.

Pentru considerentele mai sus arătate, prima instanţă a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatului Ş.C. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1), raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003.

Faţă de cele expuse, s-a constatat că, în cauză, este dovedită pe deplin vinovăţia inculpatului Ş.C. doar în ce priveşte săvârşirea infracţiunii prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, întrucât, la data de 02 mai 2012, a fost prins în flagrant în timp ce descărca (prelua - încărca) ţigări de provenienţă sârbească din autoturismul marca R.E., înmatriculat sub nr. X2, şi le încărca în autoturismul său personal, marca S.F., cu nr. de înmatriculare X4, cunoscând că ţigările provin din contrabandă.

În consecinţă, pentru fapta asimilată infracţiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, s-a dispus condamnarea inculpatului Ş.C.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată, au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., anume împrejurările în care inculpatul a comis faptele, gradul de pericol social concret al infracţiunii săvârşite şi urmările produse, modalitatea în care a acţionat, consecinţele unei astfel de fapte în plan social, faptă care este una dintre cele mai grave, rezonanţa majoră a acestor infracţiuni în rândul populaţiei care îşi câştigă existenţa în mod cinstit, precum şi lupta continuă a autorităţilor pentru combaterea fenomenului contrabandei cu produse din tutun ce prejudiciază grav bugetul de stat.

De asemenea, s-a ţinut seama şi de circumstanţele personale ale inculpatului, anume de faptul că, timp de 27 de ani a profesat într-un domeniu de activitate al cărui scop era respectarea legii, că este pensionat pe caz de boală, că are studii superioare, că nu are antecedente penale, că are venituri stabile, că se bucură de o imagine favorabilă în societate şi că regretă situaţia, acestea urmând a fi reţinute de instanţă ca o circumstanţă atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.

Raportat la aceste circumstanţe, s-a apreciat că, scopul prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins prin aplicarea faţă de inculpatul Ş.C. a unei pedepse principale de 1 an (un an) închisoare, pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.

Reţinându-se circumstanţa atenuantă, în baza art. 76 alin. (3) C. pen. a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reţinerea preventivă de 24 de ore, din data de 02 mai 2012, orele 19,30, până la 03 mai 2012, orele 19,30.

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen., în baza criteriilor prev. de art. 71 alin. (3) C. pen., raportat la Decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, inculpatului Ş.C. i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) din C. pen.

Faţă de circumstanţele personale ale inculpatului, s-a apreciat că scopul punitiv, preventiv şi educativ al pedepsei poate fi atins şi prin suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale, conform disp. art. 81 - 82 C. pen., pe un termen de încercare de 3 ani.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei închisorii a fost suspendată şi executarea pedepsei accesorii.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, prima instanţă a constatat, referitor la infracţiunea de violare de domiciliu, că partea vătămată B.P., la termenul din 28 noiembrie 2012, a arătat că nu are pretenţii civile în cauză de la inculpaţii J.L. şi B.I., considerent pentru care urmează a se lua act de manifestarea de voinţă a părţii vătămate.

Referitor la infracţiunile de contrabandă cu ţigări, prev. de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, săvârşite de inculpaţii J.L. şi B.I., şi prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, săvârşită de inculpatul Ş.C., faţă de disp. art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a celor 30.611 pachete de ţigări de provenienţă sârbească (612.220 ţigarete), în valoare totală de 30.611 euro, ce au fost indisponibilitate la camera de corpuri delicte a S.T.P.F. Mehedinţi

Cu privire la aceleaşi infracţiuni, s-a constatat că, Statul Român, reprezentat legal de ANAF, prin ANV - DJAOV Mehedinţi s-a constituit parte civilă în cauză şi a solicitat obligarea inculpaţilor la plata sumei de 317.636 lei, plus accesorii, până la data achitării integrale a sumei datorate cu titlu de prejudiciu cauzat bugetului de stat prin neplata taxelor vamale. De asemenea, s-a solicitat instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor, în vederea recuperării prejudiciului.

Potrivit art. 224 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal al României, datoria vamală la import ia naştere şi prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al României a mărfurilor supuse drepturilor de import, iar potrivit alin. (2) aceluiaşi articol, datoria vamală se naşte în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal.

Potrivit art. 234 alin. (3) din acelaşi text de lege, în cazul infracţiunilor vamale, datoria vamală serveşte la determinarea temeiului de pornire a urmăririi penale şi a pedepselor penale.

Disp. art 256 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal al României, prevăd însă că, datoria vamală se stinge prin confiscare.

De asemenea, potrivit art. 233 lit. d) C. vam. Comunitar, datoria vamală se stinge în cazul în care mărfurile pentru care aceasta a apărut, sunt sechestrate la introducerea lor ilegală în ţară şi confiscate simultan, ori ulterior.

Este adevărat că, potrivit aceloraşi dispoziţii, datoria vamală se consideră, totuşi, a nu fi stinsă în ipoteza mai sus arătată, însă numai în scopul respectării dreptului penal aplicabil infracţiunilor vamale şi dacă, în conformitate cu prevederile penale ale unui stat membru, taxele vamale servesc ca bază pentru stabilirea sancţiunilor ori dacă existenţa unei datorii vamale determină iniţierea urmăririi penale, aşa cum se prevede, de altfel, şi în Codul vamal al României.

În această ultimă ipoteză este evident că datoria vamală este considerată numai în vederea stabilirii răspunderii penale, iar nu ca drept vamal exigibil.

Faţă de faptul că, toate cantităţile de ţigări introduse în mod ilegal în România de inculpaţii J.L. şi B.I. au fost indisponibilizate în vederea confiscării, faţă de textele de lege de mai sus, cât şi faţă de Decizia nr. 1644/2003 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Revista Dreptul nr. 8/2004 (pagina 279) - potrivit căreia, existând obiectul material al infracţiunii, s-a precizat că, se impune doar confiscarea acestuia (ţigările), fără a se impune şi acordarea de despăgubiri pentru neplata taxelor vamale - instanţa urmează a respinge atât acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român, reprezentat legal de ANAF, prin ANV - DJAOV Mehedinţi, cât şi cererea formulată de aceeaşi parte civilă, privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor J.L. şi B.I.

Prima instanţă a apreciat că aceeaşi este soluţia şi referitor la inculpatul Ş.C., aceasta motivat de faptul că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană de Justiţie a statuat că, art. 202 şi art. 333 primul paragraf, lit. d) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992, de instituire a Codului Vamal Comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2700/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2000, trebuie interpretate în sensul că, pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii, trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu.

Însă, în cadrul aceleiaşi hotărâri, Curtea a subliniat faptul că, o astfel de datorie vamală revine persoanei care a introdus ilegal pe teritoriul comunitar, respectiv nu a respectat obligaţia de a transporta fără întârziere marfa, fie la biroul vamal desemnat, fie într-o zonă liberă.

În acest sens, Curtea a arătat că, din modul de redactare a art. 202 alin. (2) şi (3) C. vam., reiese că, o operaţiune de import de mărfuri pe teritoriul vamal al comunităţii, care se desfăşoară ilegal, determină naşterea unei datorii vamale îndeosebi în sarcina persoanei care a efectuat un asemenea import, chiar în momentul introducerii ilegale, şi anume, în momentul în care este evident că nu au fost îndeplinite formalităţile prevăzute de dispoziţiile art. 38 - 41 din respectivul cod. Astfel, introducerea ilegală şi naşterea datoriei au loc simultan.

Prin urmare, datoria vamală avută în vedere de Curte în pronunţarea hotărârii analizate se naşte în raport cu persoana care a introdus ilegal marfa pe teritoriul Comunităţii, iar nu cu privire la dobânditorul subsecvent al acesteia, cum este cazul inculpatului Ş.C. în cauza de faţă, neputându-se considera, aşadar, că obligaţia i se transmite acestuia.

Faţă de disp. art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a următoarelor autovehicule, indisponibilizate la sediul IPJ Mehedinţi:

- autovehiculul marca O.V., cu nr. de înmatriculare X1, în valoare de aproximativ 4000 euro;

- autovehiculul marca R.E., cu nr. de înmatriculare X2, în valoare de aproximativ 3000 euro;

- autovehiculul marca V.G., cu nr. de înmatriculare X3, în valoare de aproximativ 3500 euro.

Prima instanţă a apreciat că se impune confiscarea autoturismelor mai sus menţionate, întrucât acestea au fost folosite efectiv de inculpaţii J.L. şi B.I. la săvârşirea infracţiunilor de contrabandă cu ţigări, fiind necesare realizării laturii obiective a infracţiunilor pe care inculpaţii le-au săvârşit. Faţă de faptul că, inculpaţii schimbau frecvent numerele de înmatriculare ale autoturismelor respective, pentru a fi greu de depistat de către organele de cercetare penală, se poate aprecia chiar că vehiculele în cauză erau adaptate în funcţie de necesităţi, în scopul săvârşirii infracţiunilor.

În ceea ce priveşte autoturismului marca S.F., de culoare roşie, cu nr. de înmatriculare X4, proprietatea inculpatului Ş.C., autoturism ce este indisponibilizat la sediul IPJ Mehedinţi, s-a apreciat că se impune restituirea acestuia către inculpatul Ş.C., în baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., faţă de faptul că, autovehiculul s-a aflat doar întâmplător în câmpul infracţional, nefiind un bun care să fie absolut necesar săvârşirii infracţiunii, iar, pe de altă parte, nici nu s-a dovedit că a fost modificat sau adaptat în scopul săvârşirii faptei.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel DIICOT - Biroul Teritorial Mehedinţi, inculpaţii B.I. şi Ş.C. şi partea civilă Statul Român - A.N.A.F. - Direcţia Generală regională a Finanţelor Publice Craiova.

În motivele de apel formulate de Parchet s-a arătat că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului Ş.C. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

S-a arătat că din probele existente la dosarul cauzei rezultă că acest inculpat a efectuat în calitate de organ de urmărire penală acte de urmărire într-un dosar în care inculpatul J.L. a fost cercetat pentru săvârşirea unei infracţiuni de contrabandă cu ţigări.

Ulterior, inculpatul Ş. a apelat la acesta pentru a obţine ţigări ce proveneau din contrabandă.

La data de 02 mai 2012 inculpatul Ş. a fost depistat în timp ce a preluat din autoturismul condus de inculpatul J. 8 baxuri cu ţigări.

Cu prilejul constatării infracţiunii în autoturismul inculpatului au mai fost găsite 2 baxuri cu ţigări de provenienţă sârbească.

Potrivit declaraţiilor martorilor D.L. şi L.I. inculpatul a fost văzut de mai multe ori la un imobil folosind un autoturism al inculpatului J., astfel că s-a făcut dovada activităţii desfăşurate de inculpatul Ş. de sprijinire a grupului infracţional organizat.

În speţă instanţa de fond a dispus în mod greşit achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. ce presupune inexistenţa faptei în materialitatea sa, infracţiunea fiind comisă de cei trei inculpaţi potrivit probelor administrate în cauză.

În cadrul dezbaterilor s-a solicitat şi schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului Ş.C. din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

În apelul formulat de partea civilă DRAOV Timişoara, s-a solicitat desfiinţarea sentinţei şi obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 317.636 lei despăgubiri civile precum şi la plata accesoriilor.

Instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile C. vam. întrucât art. 256 prevede că stingerea datoriei vamale intervine numai dacă situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă.

Fapta săvârşită de inculpaţi are ca urmare prejudicierea statului prin eludarea taxelor vamale, accizelor şi TVA-ului aferente cantităţii de ţigări ce au făcut obiectul infracţiunilor săvârşite de aceştia.

În motivele de apel formulate de inculpatul Ş.C. s-a arătat că în mod corect instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 întrucât din probatoriul administrat nu rezultă că inculpatul a aderat sau constituit un grup infracţional organizat.

Nicio persoană audiată în cauză nu a declarat că l-ar cunoaşte pe inculpat şi că acesta s-ar ocupa cu introducerea ţigărilor de provenienţă sârbească pe teritoriul ţării.

Nu există niciun mijloc de probă respectiv înregistrări audio-video sau interceptări telefonice din care să rezulte că inculpatul Ş.C. a avut vreun rol şi a executat acte materiale în cadrul presupusului grup infracţional organizat.

În privinţa infracţiunii de contrabandă s-a arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni întrucât valoarea a două baxuri cu ţigări este cu mult sub limita prevăzută de lege pentru produsele accizabile în alin. (2) al art. 270.

Din probatoriul administrat a rezultat faptul că inculpatul Ş. a cumpărat de la inculpatul J. un singur bax cu ţigări ce a fost depistat în autoturism inculpatul Ş. refuzând propunerea inculpatului J. de a cumpăra şi cel de-al doilea bax cu ţigări. S-a mai solicitat restituirea autoturismului aparţinând inculpatului ce a fost indisponibilizat în vederea confiscării întrucât nu a fost folosit de către inculpat în mod efectiv în scopul comiterii infracţiunilor S-a mai arătat că inculpatul se află într-un stadiu avansat de boală depunându-se în acest sens la dosar înscrisuri medicale.

În motivele de apel formulate de inculpata B.I., s-a arătat că nu a săvârşit infracţiunea de violare de domiciliu. Inculpata se deplasa în autoturismul condus de inculpatul J. care a pătruns în curtea părţii vătămate spunând că o cunoaşte pe aceasta. Acest inculpat a oprit maşina şi a deschis poarta, fapt ce a determinat-o să creadă că este vorba despre o persoană cunoscută. Mai mult, proprietarul imobilului nu s-a constituit parte civilă. A mai arătat că iniţial a declarat că ar fi însoţit o altă persoană pe nume A. datorită faptului că inculpatul J. este o persoană violentă, lovind-o în mod frecvent şi ameninţând-o cu moartea.

Din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpata a săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată şi anterior nu îl cunoştea pe inculpatul Ş.

Prin Decizia penală nr. 363 din 15 noiembrie 2013, Curtea de Apel Craiova a dispus a admis apelurile formulate de DIICOT şi partea civilă, iar în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondate apelurile formulate de inculpaţi.

A desfiinţat în parte sentinţa.

În baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Ş.C. din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

În baza art. 7 alin. (1), raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 76 alin. (3) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul Ş.C. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit d C. pen., art. 76 alin. (3) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul Ş.C. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) din C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere pe o perioadă de 4 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) şi (2) C. pen. pe durata termenului de încercare, instanţa a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi la datele ce vor fi fixate de acest serviciu;

b) să anunţe, în prealabil, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului Ş.C. asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 86⁴ din C. pen., privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, precum şi în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor prevăzute de lege şi stabilite de instanţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

A constatat că inculpatul a fost reţinut preventiv 24 de ore, de la 02 mai 2012 până la 03 mai 2012.

A admis acţiunea civilă formulată de partea civilă DGRFP Craiova.

A obligat în solidar pe inculpaţii J.L. şi B.I., la plata sumei de 271.411 lei despăgubiri civile către partea civilă reprezentând taxe vamale, accize şi TVA precum şi la plata dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate potrivit dispoziţiilor art. 119 şi urm. C. proc. fisc.

A obligat în solidar pe inculpaţii J.L., B.I. şi Ş.C. la plata sumei de 46.225 lei despăgubiri civile către partea civilă reprezentând taxe vamale, accize şi TVA precum şi la plata dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate potrivit dispoziţiilor art. 119 şi urm. C. proc. fisc.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel a avut în vedere următoarele aspecte:

În privinţa inculpatului Ş.C. instanţa de fond a dispus în mod greşit achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003. Probele administrate în cauză dovedesc activitatea infracţională a acestui inculpat desfăşurată în conexiune cu cea a inculpaţilor J. şi B. privind introducerea în ţară în mod ilegal a ţigărilor de provenienţă sârbească în vederea comercializării în ţară şi obţinerii de venituri.

În declaraţia dată de inculpatul J.L. în faza de apel la termenul de judecată de la 08 iulie 2013 acesta a descris în mod concret în ce consta rolul, activitatea infracţională a fiecărui inculpat, arătând că inculpatul Ş. prelua ţigările de pe malul Dunării ţigări ce erau aduse cu barca de doi cetăţeni sârbi iar inculpata B. asigura paza locului, în sensul că supraveghea singurul drum de acces dinspre locul unde erau aduse ţigările şi comunica dacă erau maşini de poliţie.

Pe de altă parte, au fost avute în vedere şi declaraţiile martorilor D.L. şi L.I. care au declarat la urmărirea penală că inculpatul Ş.C. a fost văzut folosind un autoturism marca R.E. nr. de înmatriculare X2 autoturism pe care inculpatul Ş. îl parca în curtea unui imobil situat pe strada P.C. nr. 47 din mun. Drobeta-Turnu Severin. În procesul verbal de prindere în flagrant s-a menţionat că inculpatul Ş. încărca ţigările de provenienţă sârbească din autoturismul R. în autoturismul S. şi că a aruncat cheile aparţinând autoturismului R., găsindu-se în cele două autoturisme în total 8 baxuri cu ţigări.

Instanţa de fond a avut în vedere aceste elemente de fapt precum şi notele de redare a convorbirilor telefonice purtate între cei doi inculpaţi, însă a apreciat greşit, doar în raport cu declaraţia iniţială a inculpatului J., că inculpatul Ş. nu a acţionat în cadrul grupului organizat.

Instanţa de apel a apreciat în raport cu considerentele de mai sus, că se impune condamnarea inculpatului Ş.C. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

În privinţa infracţiunii de contrabandă au fost întemeiate criticile formulate de Parchet în cadrul dezbaterilor. Infracţiunea de contrabandă în forma prevăzută de art. art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 presupune colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia. Reprezentând o formă specifică a infracţiunii de tăinuire, reglementată distinct în Legea nr. 86/2006, această infracţiune presupune ca autorul să nu participe la săvârşirea infracţiunii din care provine bunul şi să nu aibă nici o înţelegere prealabilă sau concomitentă săvârşirii faptei cu cei care săvârşesc această infracţiune. În speţă, probele administrate au dovedit faptul că inculpatul Ş. este unul din coautorii infracţiunii de contrabandă, ce a constituit de altfel şi scopul activităţii grupului infracţional constituit de cei trei inculpaţi.

Ca urmare, încadrarea corectă a faptei inculpatei Ş.C. este cea dată de dispoziţiile art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

Întrucât, potrivit declaraţiei inculpatului J., ţigările de contrabandă au fost aduse prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, respectiv aduse cu barca şi preluate de pe malul românesc al Dunării solicitarea inculpaţilor de a fi avută în vedere valoarea totală a ţigărilor găsite a fost neîntemeiată nefiind incidente dispoziţiile art. 270 alin. (2) ce presupun ca bunurile să fie introduse în ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal.

La individualizarea pedepselor ce au fost stabilite pentru inculpatul Ş.C., au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite, modul şi împrejurările în care au fost săvârşite faptele dar şi datele ce caracterizează persoana inculpatului, respectiv faptul că nu are antecedente penale precum şi starea de sănătate a acestuia, aşa cum a rezultat din copiile înscrisurilor medicale depuse la dosarul cauzei, instanţa apreciind că stabilirea unei pedepse de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1), raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, precum şi 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de a art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, vor fi de natură să contribuie la realizarea scopului educativ şi preventiv al pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., faţă de criteriile de individualizare reţinute instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea cesteia urmând ca în temeiul art. 86¹ C. pen. să dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante aplicate.

În privinţa inculpatei B.I. instanţa de fond a apreciat în mod corect că probele administrate în cauză respectiv procesele-verbale de filare, de cercetare la faţa locului şi de percheziţie, încheiate de organele de cercetare penală, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică, planşele foto, notele de redare a convorbirilor telefonice, coroborate cu declaraţiile martorilor G.M.S., M.C. şi L.M.I., cât şi cu declaraţia de recunoaştere a faptelor, dată de inculpatul J.L., dovedesc săvârşirea de către inculpată a infracţiunilor pentru care a fost trimisă în judecată respectiv acţiunile de contrabandă, dar şi fapta de violare de domiciliu, inculpata fiind cea care după ce a coborât din autoturism a deschis porţile imobilului, ascunzându-se astfel împreună cu inculpatul J. de lucrătorii de poliţie împrejurări relatate în declaraţia dată de inculpatul J.L.

Criticile formulate de partea civilă au fost întemeiate.

Potrivit Hotărârii din 29 aprilie 2010 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza Dansk Transport ogLogistik împotriva Skattemimsteriet C-230/08, datoria vamală se stinge numai în cazul în care mărfurile sunt reţinute sau puse sub sechestru de autorităţile vamale sau fiscale în momentul introducerii în ţară respectiv în zona în care se află primul birou vamal, în această situaţie mărfurile rămânând în permanenţă în posesia autorităţilor - art. 233 primul paragraf lit. d) din Regulamentul CEE nr. 2913 din 92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar.

De asemenea mărfurile care sunt puse sub sechestru de autorităţi după ce au fost introduse ilegal pe teritoriul Comunităţii respectiv din momentul în care au ieşit din zone în care se află primul birou vamal nu sunt considerate într-un regim de suspendare a accizelor astfel încât faptul generator al accizei pentru aceste mărfuri se produce şi prin urmare acciza devine exigibilă - art. 5 alin. (1) şi (2) parag. 1 şi parag. 3 şi art. 6 alin. (1) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, art. 84 alin. (1) lit. a) şi art. 98 din Regulamentul 2913/92.

Pentru mărfurile puse sub sechestru de autorităţi după ce au fost introduce ilegal, respectiv după ce au trecut de zona în care se află primul birou vamal, faptul generator al taxei pe valoarea adăugată se produce şi această taxă este exigibilă, art. 202, art. 215 alin. (1) şi (3) şi art. 217 din Regulamentul 2913/92, art. 7 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) Directiva 77/388 modificată prin Directiva 1999/85.

Potrivit art. 224 din Legea nr. 86/2006, datoria vamală la import ia naştere şi prin introducerea ilegală pe teritoriul României a mărfurilor supuse drepturilor de import, datoria vamală constând în obligaţia de a plăti cuantumul drepturilor de import - taxe vamale şi taxe cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri respectiv acciză şi TVA.

Astfel, s-a impus obligarea inculpaţilor, autori ai infracţiunii de contrabandă la plata despăgubirilor civile solicitate de partea civilă reprezentând taxe vamale, acciză şi TVA aferente bunurilor introduse ilegal în ţară precum şi la plata accesoriilor prevăzute de C. proc. fisc. în art. 119 şi urm.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii B.I., Ş.C. şi J.L.

1. Recursul formulat de inculpatul Ş.C.

Prin motivele de recurs formulate, inculpatul a solicitat instanţei, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea recursului formulat, casarea Deciziei penale nr. 363 din 21 noiembrie 2013 şi, în rejudecare, achitarea inculpatului pentru infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 279 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 şi pentru infracţiunea de constituire a unui grup organizat prevăzută de art. 367 din Noul C. pen.

A precizat că, în mod greşit instanţa de apel a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de contrabandă din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 apreciind că în cauză inculpatul este unul dintre coautorii infracţiunii de contrabandă ce a constituit scopul activităţii grupului infracţional constituit de cei trei inculpaţi.

Totodată, a arătat că în cauză, s-a dovedit că în ziua de 02 mai 2012 inculpatul Ş.C. a cumpărat un bax de ţigări şi a fost prins în flagrant când i se oferea spre cumpărare al doilea bax în oraşul Drobeta-Turnu Severin şi nicidecum nu a participat la introducerea acestor ţigări în ţară peste fluviul Dunărea sau prin alte locuri în afara punctelor de frontieră.

A susţinut că, din întregul material probator nu rezultă că inculpatul Ş. a participat alături de inculpatul J. la săvârşirea faptelor.

De asemenea, nici cu privire la săvârşirea faptei de constituire a unui grup organizat nu există un probatoriu suficient, nicio persoană audiată în cauză nu a declarat că l-ar cunoaşte pe inculpatul Ş., cu excepţia inculpatului J. Nu există niciun mijloc de probă, respectiv înregistrări audio-video sau interceptări telefonice din care să rezulte că inculpatul Ş. a avut vreun rol şi a executat acte materiale în cadrul presupusului grup.

În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă reţinută în actul de sesizare, a susţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, nefiind întregită latura obiectivă sub aspectul elementului material, mai precis în ceea ce priveşte valoarea produselor accizabile cu care inculpatul a fost depistat. Valoarea celor două baxuri de ţigări este cu mult sub limita imperativă prevăzută de lege pentru produsele accizabile, respectiv 20.000 lei.

În ceea ce priveşte latura civilă, a susţinut că în mod nelegal şi netemeinic, instanţa de apel a admis apelul formulat de partea civilă Statul Român prin ANAF - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara şi Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Mehedinţi.

2. Recursul formulat de inculpata B.I.

A solicitat, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. d) C. proc. pen., admiterea recursului formulat, casarea Deciziei penale nr. 363 din 21 noiembrie 2013 şi, în rejudecare, achitarea inculpatei pentru infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 279 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 şi pentru infracţiunea de constituire a unui grup organizat prevăzută de art. 367 din Noul C. pen., iar în temeiul art. 224 alin. (3) din Noul C. pen. raportat la art. 11 pct. 2 lit. b) şi art. 10 lit. f) C. pen., încetarea procesului penal pentru infracţiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) Noul C. pen. cu aplicarea art. 33 - 34 C. pen. şi art. 5 Noul C. pen.

A susţinut că, în mod greşit instanţa de fond a dispus, iar instanţa de apel a menţinut, condamnarea inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, având în vedere că nu există niciun mijloc de probă care să susţină această acuzare.

Singura legătură pe care inculpata o avea cu inculpatul J.L. era cea determinată de faptul că era concubina acestuia.

Cu privire la cele trei infracţiuni de contrabandă reţinute în sarcina inculpatei, a precizat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestora, nefiind întregită latura subiectivă sub aspectul vinovăţiei inculpatei.

De asemenea, a arătat că deşi în anumite momente inculpata avea cunoştinţă de activitatea infracţională a inculpatului J.L., aceasta se afla în permanenţă într-o stare de stres şi de constrângere morală, datorată comportamentului extrem de violent ale acestuia din urmă.

Referitor la infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., a menţionat că a intervenit o convenţie de împăcare între părţi, conform înscrisului autentic nr. 341 din 25 februarie 2014 prin care partea vătămată B.P. a precizat că nu formulează plângere penală în cauză şi nu are niciun fel de pretenţii în legătură cu fapta comisă de inculpată.

3. Recursul formulat de inculpatul J.L. La data de 13 februarie 2014, inculpatul a depus la dosarul cauzei o declaraţie prin care arată că înţelege să îşi retragă recursul formulat la data de 02 decembrie 2014.

Examinând cauza în temeiul art. 385⁶ alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că recursurile formulate de inculpaţii B.I. şi Ş.C. sunt nefondate, urmând a le respinge, pentru următoarele considerente:

Cu privire la aspectele invocate de ambii inculpaţi, referitoare la inexistenţa unui probatoriu din care să rezulte săvârşirea infracţiunilor de contrabandă şi constituire de grup infracţional organizat, infracţiuni reţinute în sarcina celor doi inculpaţi, motivul de recurs invocat de ambii inculpaţi, respectiv individualizarea pedepselor aplicate şi a modalităţii de executare a acesteia, Înalta Curte aminteşte că aspectele care nu privesc legalitatea unei hotărâri, nu mai pot fi cenzurate în recurs.

Instanţa de recurs verifică corecta încadrare juridică a faptei din perspectiva corespondenţei elementelor faptice reţinute în hotărârile recurate cu elementele constitutive ale infracţiunilor, fără să procedeze la analiza sau la reaprecierea situaţiei de fapt, o atare verificare nefiind posibilă în calea de atac a recursului.

La nivel concret, nu este permisă exercitarea controlului judiciar cu privire la "situaţia de fapt", şi stabilirea efectivă a unei alte situaţii de fapt, ci numai cu privire la "chestiunea de drept". Astfel, împrejurarea că inculpatul Ş.C. a cumpărat două baxuri de ţigări şi nu le-a introdus în ţară prin niciun punct de frontieră sau că inculpata B.I. nu a participat la săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, aceasta fiind prezentă doar prin prisma calităţii sale, de concubină a inculpatului J.L., nu sunt aspecte pe care instanţa de recurs le poate analiza şi pe cale de consecinţă, de a pronunţa o soluţie de achitare a inculpaţilor.

Individualizarea pedepsei este o chestiune de apreciere, ce implică reanalizarea criteriilor de cuantificare şi de stabilire a sancţiunii şi nu verificarea modalităţii în care instanţa de fond sau instanţa de apel au aplicat sau au respectat o anumită dispoziţie legală.

În consecinţă, atâta vreme cât instanţa de prim control judiciar, instanţa de apel, într-o cale de atac integral devolutivă care permitea examinarea cauzei sub toate aspectele de fapt şi de drept, putând da o nouă apreciere a probelor administrate în faţa primei instanţe şi a situaţiei de fapt, a pronunţat o soluţie, motivele de recurs invocate nu permit stabilirea în recurs a unei alte situaţii de fapt şi o reapreciere care să conducă la o altă soluţie.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpatei B.I., de încetare a procesului penal pentru infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. [art. 224 alin. (1) Noul C. pen.] ca urmare a faptului că a intervenit împăcarea părţilor, Înalta Curte constată că niciunul dintre cele două texte de lege sus-menţionate nu prevăd expres că împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Astfel, în temeiul principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, Înalta Curte va respinge această solicitare.

Abordarea juridică de profunzime pentru inculpaţii recurenţi face trimitere la împrejurarea că instanţa de recurs este învestită şi în acelaşi timp obligată în a realiza o analiză a speţei şi din perspectiva regulii constituţionale a "aplicării legii penale mai favorabile" - art. 5 actual C. pen.

În situaţia în care după comiterea faptei de către inculpat intră în vigoare o altă lege care incriminează aceeaşi faptă, dar modifică tratamentul sancţionator, de principiu legislaţiile penale moderne, în cadrul cărora se înscrie şi cea românească, admit aplicarea legii care îi este mai favorabilă inculpatului.

Înalta Curte se va raporta şi va determina pe de o parte dacă şi cum anume sunt încadrate juridic acuzaţiile şi faptele inculpaţilor în legea nouă şi apoi va compara sancţiunile prevăzute de legile speciale şi Noul C. pen. pentru aceste infracţiuni şi dacă se circumscriu unor limite mai reduse în raport de reglementarea iniţială.

Astfel, Înalta Curte constată că în prezent acţiunea incriminatoare a infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74, 76 lit. b) C. pen. se regăseşte şi poate fi calificată în drept în conţinutul art. 367 Noul C. pen.; a infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74, 76 lit. b) C. pen. în conţinutul art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006; a infracţiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74, 76 lit. c) C. pen. în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 224 Noul C. pen.

Analiza acestui prim criteriu relevă şi reflectă că acţiunile incriminatoare circumscrise textelor de lege precizate se regăsesc şi în noile dispoziţii legale sens în care se va proceda la analiza celui de-al doilea criteriu de aplicare a legii penale mai favorabile.

Al doilea criteriu de analiză impune a se verifica sancţiunile prevăzute de dispoziţiile legii penale noi pentru aceste infracţiuni şi dacă ele se circumscriu unor limite mai reduse în raport de reglementarea iniţială.

Din această perspectivă, realizând o corespondenţă juridică pe marginea dispoziţiilor art. 7 Legea nr. 39/2003 este de constatat că fapta adiacentă era pedepsită, la momentul comiterii sale, cu pedeapsa principală a închisorii de la 5 la 20 ani, pentru ca, pe parcursul derulării procesului penal să intervină Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului C. pen., care pentru aceeaşi faptă şi încadrare juridică să se prevadă pedeapsa principală a închisorii de la 1 la 5 ani.

Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) Legea nr. 86/2006, instanţa constată la momentul comiterii sale, fapta era pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar ulterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 187/2012, s-a prevăzut aceeaşi pedeapsă.

Pentru infracţiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., instanţa de recurs constată că la momentul comiterii sale, aceasta era pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani, în actuala reglementare, art. 224 alin. (1) Noul C. pen., să se prevadă pentru aceeaşi faptă şi aceeaşi încadrare juridică pedeapsa principală a închisorii de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Astfel, sub aspect sancţionator legea nouă deşi prevede limite de pedeapsă mai reduse, pentru infracţiunile reţinute în sarcina celor doi inculpaţi, totuşi aceasta nu este mai favorabilă, întrucât în considerarea celorlalte instituţii (concurs de infracţiuni, condiţiile suspendării sub supraveghere), s-ar ajunge ca legea nouă prin aplicarea sa globală să creeze inculpaţilor o situaţie mai grea.

Înalta Curte aminteşte că, în materia căilor de atac exercitate de părţi operează principiul procesual prevăzut de art. 418 C. proc. pen., corespondent al art. 372 din reglementarea anterioară, astfel instanţa de control judiciar, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel ce a declarat o cale de atac.

Raţiunea acestui principiu porneşte de la dreptul părţilor de a supune hotărârea atacată unui control jurisdicţional fără a i se crea titularului căii de atac o situaţie mai grea, pentru că astfel s-ar putea determina abţinerea părţii de la exercitarea drepturilor sale procesuale de teama asumării acestui risc.

O atenţie aparte trebuie alocată instituţiei "circumstanţelor atenuante", în speţă fiind aplicate inculpaţilor dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Într-o prezentare formală a dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, respectiv aspectele ce ţin de "conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii" se constată o lipsă a regăsirii lor în cadrul art. 75 Noul C. pen.

Iar dacă se face trimitere la cadrul normativ privind efectele circumstanţelor atenuante, lesne se poate constata că prevederile art. 76 C. pen. anterior sunt mult favorabile persoanelor condamnate atâta vreme cât fac trimitere la necesitatea "coborârii sub minimul special legal", comparativ cu prevederile art. 76 din Noul C. pen. care stipulează că "limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime".

Chiar acceptând în plan teoretic posibilitatea combinării unor dispoziţii mai favorabile cuprinse în legi diferite, atunci când acestea privesc instituţii susceptibile de a fi aplicate autonom, problematica este circumscrisă abordării unitare a respectivei instituţii juridice - reţinerea circumstanţelor atenuante ce sunt reglementate de un anumit act normativ se vor raporta la pedeapsa şi efectele circumstanţelor din aceeaşi lege penală - o regulă de bază în aplicarea legii penale mai favorabile constituind-o interdicţia creării pe cale judiciară a unei lex tertia prin combinarea unor dispoziţii mai favorabile din mai multe legi.

În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, ca instanţă abilitată în a trata exclusiv chestiunile de drept aduse în discuţie, în lipsa constatării incidenţei vreunui caz de casare prevăzut de art. 385⁹ C. proc. pen., într-o analiză inclusiv din oficiu, coroborat cu tratamentul juridic din perspectiva regulii constituţionale a "aplicării legii penale mai favorabile" - art. 5 actual C. pen., constatată o deplină legalitate în formula sancţionatorie propusă de instanţele ierarhic inferioare în funcţie de dispoziţiile legii penale vechi.

Cu privire la recursul formulat de inculpatul J.L., Înalta Curte analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi conţinutul declaraţiei de retragere a recursului, constată că în cauză se impune a se lua act de manifestarea unilaterală de voinţă a recurentului inculpat

Retragerea unei căi de atac, în cauză a cererii de recurs, este un act de dispoziţie, care odată exercitată, duce la pierderea unui drept.

În speţă, inculpatul şi-a manifestat voinţa de a-şi retrage calea de atac înainte de primul termen de judecată, printr-o declaraţie scrisă înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 13 februarie 2014.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a da eficienţă poziţiei procesuale exprimate de recurentul inculpat de retragere a căii de atac şi va lua act de retragerea recursului formulat.

Faţă de toate aceste aspecte, Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii B.I. şi Ş.C. împotriva Deciziei penale nr. 363 din 21 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va lua act de retragerea recursului formulat de inculpatul J.L. împotriva aceleiaşi decizii penale.

Va obliga recurenţii inculpaţi B.I. şi Ş.C. la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Va obliga recurentul inculpat J.L. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii B.I. Şi Ş.C. împotriva Deciziei penale nr. 363 din 21 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Ia act de retragerea recursului formulat de inculpatul J.L. împotriva aceleiaşi decizii penale.

Obligă recurenţii inculpaţi B.I. şi Ş.C. la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat J.L. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 mai 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1752/2014. SECŢIA PENALĂ. Omorul calificat...		ICCJ. Decizia nr. 1763/2014. SECŢIA PENALĂ. Traficul de minori... →

ICCJ. Decizia nr. 1754/2014. SECŢIA PENALĂ

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1754/2014. SECŢIA PENALĂ