ICCJ. Decizia nr. 2648/2014. SECŢIA PENALĂ. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), uzul de fals (art. 291 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2648/2014

Dosar nr. 5665/111/2008

Şedinţa publică din 22 septembrie 2014

Asupra recursurilor de faţă

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 25 din 8 februarie 2013 pronunţată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 5665/111/2008, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata C.M.C., la infracţiunea prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a respins cererea de judecare conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen., formulată de inculpata C.M.C.

În baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei C.M.C., la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea aceleaşi inculpate la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceleaşi inculpate la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatei C.M.C., din infracţiunea prevăzută de art. 288 C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 288 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. text de lege în baza căruia, făcând şi aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 86⁵ C. pen. a fost anulat beneficiul suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1091/2009 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 1061/R din 6 decembrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, pedeapsă care a fost contopită în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 luni închisoare aplicate în acea cauză şi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 903/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 502/R/19 octombrie 2006 a Curţii de Apel Oradea cu privire la care s-a anulat suspendarea condiţionată.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a fost contopită pedeapsa aplicată în cauză cu pedepsele de 3 ani închisoare şi 3 luni închisoare aplicate prin Sentinţa penală 1091/2009 a Judecătoriei Oradea şi cu pedeapsa de 3 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală 108/2012 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin Decizia penală nr. 302/R din 9 noiembrie 2012 a Tribunalului Bihor în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară, ce se va executa de către inculpată în regim de detenţie.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 88 şi art. 36 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 1 noiembrie 2006 până la 6 noiembrie 2006 şi de la 14 noiembrie 2012 la zi.

S-a dispus anularea Mandatului de executare nr. 150/2012 emis în baza Sentinţa penală nr. 108/2012 a Judecătoriei Oradea şi emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.

În baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului C.T. la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

A fost contopită pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară aplicată prin Sentinţa penală nr. 823/2012 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 228/R din 17 august 2012 a Tribunalului Bihor, în pedepsele componente de: pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, aplicate prin Sentinţa penală nr. 1083 din 27 iunie 2007 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală nr. 78/A din 26 martie 2010 a Tribunalului Bihor şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 429/R din 24 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea care la rândul ei a fost contopită în pedepsele individuale de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată în acea cauză, 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. şi 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pedepse aplicate prin Sentinţa penală nr. 248 din 11 februarie 2005 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală nr. 504/A din 18 decembrie 2006 a Tribunalului Bihor, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 206/R din 3 mai 2007 a Curţii de Apel Oradea şi s-a înlăturat sporul de 6 luni închisoare; pedeapsa de 22 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 405 din 20 octombrie 2011 a Curţii de. Apel Bucureşti, secţia penală, definitivă prin nerecurare la data de 3 ianuarie 2012, de recunoaştere a Sentinţei penale din 19 iulie 2010 a Curţii Municipale din Brno, pronunţată în Dosarul nr. 91 T 68/2010, definitivă prin decizia Curţii Regionale din Brno Republica Cehă, pronunţată în Dosarul nr. 80 To 450/2010 (faptă din anul 2009); s-a înlăturat sporul de 1 an închisoare.

A fost contopită pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată prin Sentinţa penală nr. 1166 din 29 noiembrie 2007 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la 11 decembrie 2007 în pedepsele componente de: 2 ani şi 6 luni şi 2 luni închisoare aplicate în acea cauză; 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. şi 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pedepse aplicate prin Sentinţa penală nr. 248 din 11 februarie 2005 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală nr. 504/A din 18 decembrie 2006 a Tribunalului Bihor, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 206/R din 3 mai 2007 a Curţii de Apel Oradea.

A fost contopită pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată prin sentinţa penală 1494/2012 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin nerecurare la data de 4 decembrie 2012 în pedepsele componente de: 4 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani aplicată prin Sentinţa penală nr. 823/2012 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 228/R/2012 a Tribunalului Bihor care la rândul ei a fost descontopită în pedepse individuale astfel cum a fost descontopită şi mai sus; 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1025/2012 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 909/R din 6 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea; s-a înlăturat sporul de 2 ani închisoare.

S-a constatat că infracţiunile ce formează obiectul cauzei sunt concurente cu infracţiunile pentru oare inculpatul a fost condamnat definitiv la pedepsele descontopite mai sus şi cu infracţiunile pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale prin Sentinţa penală nr. 285/P din 28 septembrie 2006 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală nr. 472 din 7 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite în cauză cu pedepsele individuale mai sus descontopite, în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 ani urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare în regim de detenţie şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 88 şi art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerilor, arestului preventiv şi perioadele executate de la 25 septembrie 1997 până al 18 iunie 1999, de la 9 octombrie 2002 până la 1 octombrie 2003, de la 2 noiembrie 2006 până la 6 noiembrie 2006, de la 22 februarie 2007 până la 11 septembrie 2007, de la 27 iulie 2010 până la 20 august 2012 şi de la 13 noiembrie 2012 până la 18 decembrie 2012.

S-a dispus anularea mandatelor de executare a pedepsei închisorii emise pe numele condamnatului C.T. în baza Sentinţei penale nr. 1494/2012 a Judecătoriei Oradea şi a Sentinţei penale nr. 1166/2007 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive a acesteia.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei B.A. (nume anterior D.) la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi art. 122 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva aceleiaşi inculpate pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 290 C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

S-a respins cererea de contopire formulată de inculpată.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului M.M.G., la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi art. 122 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 40 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. a fost contopită pedeapsa stabilită mai sus cu pedeapsa de 8.000.000 RON vechi amendă penală aplicată prin Sentinţa penală nr. 875/2003 a Judecătoriei Oradea în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, ce se va executa de către inculpat în regim de detenţie.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată de la 04 noiembrie 2006 la 7 decembrie 2006.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului P.I., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i.s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor principale şi accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni stabilit confirm art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului C.N.C.R., din infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. şi art. 18¹ C. pen. s-a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals prevăzute de art. 215 alin. (2) şi (5) şi art. 291 C. pen.

În baza art. 91 lit. c) C. pen. a deciziei de recurs în interesul legii nr. XXXV/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă de 1.000 RON.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului B.N.E., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 1 lună închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului V.Z.A. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului V.Z.A. din infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia făcând şi aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 lună închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor principale şi accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 10 luni stabilit confirm art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului S.R. din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (2) şi (5), art. 288 şi art. 291 C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (2) şi (5), art. 288 şi art. 291 C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi art. 122 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 288 şi art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea 37 lit. b) C. pen. şi cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului Ş.R. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

A fost contopită pedeapsa de 3 ani şi 5 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1359/2012 a Judecătoriei Satu Mare, definitivă prin nerecurare la 28 decembrie 2012 în pedepsele componente de: 3 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1626/2011 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 365/R din 3 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea care la rândul a fost contopită în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată în acea cauză, 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 978/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 65/A din 8 februarie 2006 a Tribunalului Bihor şi 3 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 580/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 321/A din 9 noiembrie 2005 a Tribunalului Bihor; 2 ani şi 6 luni închisoare Sentinţa penală nr. 1876/2011 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 297/R din 13 martie 2012 a Curţii de Apel Oradea care la rândul a fost contopită în pedepsele componente respectiv 7 pedepse de 2 ani închisoare şi 7 pedepse de 2 ani şi 6 luni închisoare; s-a înlăturat sporul de 3 luni închisoare

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite în cauză cu pedepsele individuale mai sus descontopite, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 2 luni ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 10 luni urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 88 şi art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerilor, arestului preventiv şi perioadele executate de la 9 ianuarie 2006 până la 1 aprilie 2008 şi de la data de 18 iulie 2012 la zi.

S-a dispus anularea Mandatului de executare nr. 1555 din 28 decembrie 2012 emis în baza Sentinţa penală nr. 1359/2012 a Judecătoriei Satu Mare şi emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.

În baza 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului M.B., din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (2) şi (5) şi art. 291 C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 215 alin. (2) şi (5) şi art. 291 C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi art. 122 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea 37 lit. a) şi b) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului M.E. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen. a fost revocat beneficiul liberării condiţionate a restului de 401 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1601/2003 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin Decizia penală nr. 177/R din 26 februarie 2004 a Curţii de Apel Oradea, rest contopit cu pedeapsa aplicată în cauză în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare ce se va executa de către inculpat în regim de detenţie.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului V.F.D., la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 1 lună închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor principale şi accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit confirm art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului M. (actualmente Mh.) T.F. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului A.V. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului M.Gh.C. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 796 din 17 aprilie 2006 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la 2 mai 2006, pedeapsă care a fost descontopită în pedepsele componente de 3 luni închisoare şi 1 lună închisoare.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite în cauză cu pedepsele descontopite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81, 85 alin. (3) şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor principale şi accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 8 luni stabilit confirm, art. 82 C. pen., care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului D.M.N., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionata a executării pedepselor principale şi accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni stabilit confirm art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului G.P., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului B.R.V., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 86⁵ C. pen. s-a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 543/2010 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la 10 mai 2010.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite în cauză cu pedeapsa de 1 an şi 8 luni în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 8 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 86¹, 86⁵ alin. (2) şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor principale şi accesorii pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit confirm art. 86² C. pen., care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea executării pedepsei.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere.

A fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prevăzută de art. 86³ alin. (1) lit. b) - d) C. pen.

În baza art. 86³ alin. (3) lit. e) C. pen. i s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare să respecte obligaţia de a nu conduce autovehicule.

În baza art. 86³ alin. (1) lit. a) C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se prezinte periodic la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor pentru verificarea respectării obligaţiilor stabilite în sarcina acestuia.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului I.G., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 3 luni închisoare.

În baza art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1344/2004 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin Decizia penală nr. 124/R din 17 februarie 2005 a Curţii de Apel Oradea şi s-a dispus executarea acesteia alături de fiecare din pedepsele aplicate în cauză, rezultând o pedeapsă de 5 ani închisoare şi o pedeapsă de 2 ani şi 3 luni închisoare.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 844/2010 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 67/R din februarie 2011 a Curţii de Apel Oradea în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare ce se va executa de inculpat în regim de detenţie.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 5 iulie 2010 la zi.

S-a anulat Mandatul de executare a pedepsei nr. 1251 din 28 iunie 2010 a Judecătoriei Oradea şi s-a dispus emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului H.Gh., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului V.V., din infracţiunea de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. în infracţiunea de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului V.V. la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 1 lună închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. şi art. 18¹ C. pen. s-a dispus achitarea inculpatului M.N.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals prev. de art. 215 alin. (2) şi (5) şi art. 291 C. pen.

În baza art. 91 lit. c) C. pen. şi a deciziei de recurs în interesul legii nr. XXXV/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă de 600 RON.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului G.P.A., la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 86⁵ C. pen. s-a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1434/2011 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin nerecurare la 15 noiembrie 2011, pedeapsă care a fost contopită în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată în acea cauză şi de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare la 14 iulie 2010 cu privire la care s-a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere, anulare menţinută.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite în cauză cu pedepsele descontopite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., art. 65 alin. (2), (3) C. pen., i s-a aplicat inculpatului G.P.A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, astfel cum a fost stabilită prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor.

În baza art. 86⁵ alin. (2) C. pen. cu referire la art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor principale şi accesorii pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit conform art. 86² C. pen., care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea executării pedepsei.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 86³ alin. (1) lit. a) C. pen. a fost obligat inculpatul G.P.A. ca, pe durata termenului de încercare, să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele ce vor fi fixate de acest serviciu, care va verifica respectarea de către inculpat a măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86³ alin. (1) lit. b) - d) C. pen., măsuri pe care le impune inculpatului, respectiv a obligaţiei de a nu intra în legătură cu inculpatul Hexan Vasile Daniel, obligaţie stabilită prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor şi care a fost menţinută.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada a reţinerii de 24 ore din 1 iunie 2009 şi a arestului preventiv de la 2 iunie 2009 la 9 septembrie 2009 inclusiv.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 - 999 şi art. 1003 C. civ. au fost obligaţi inculpaţii individual sau în solidar la plata de despăgubiri civile după cum urmează: 7.526,15 RON inculpatele C.M.C. şi B.A. în solidar, în favoarea părţii civile F.R. SA Bucureşti; 2.321,84 RON inculpaţii C.M.C. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile EFG R.S. IFN SA; 11.096,54 RON inculpata C.M.C. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA; 11.211,28 RON inculpaţii C.T. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 1.5442,14 RON inculpata C.M.C. în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 6.339,70 RON inculpaţii M.M.G. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile SC A.R. SRL Piatra-Neamţ; 3.300 RON inculpaţii C.T. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile SC C.C. SRL Oradea; 4.878,66 RON inculpatul C.T. în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 3.079,02 RON inculpaţii C.M.C. şi P.I. în solidar, în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 5.332,61 RON inculpaţii C.M.C. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile B.T. Sucursala Oradea; 6.900 RON inculpaţii B.N.E., V.Z.A. şi C.M.C., în solidar, în favoarea părţii civile B.T. Sucursala Oradea; 1.932,98 RON inculpaţii V.Z.A. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 7.203,19 RON inculpatul C.T. în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 2.250 RON inculpaţii C.T. şi S.R. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.799,80 RON inculpata C.M.C. în favoarea SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.989,70 RON inculpaţii M.E. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.137,30 RON inculpaţii V.F.D. şi C.T., în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 28.592,14 RON inculpatul C.T. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.295,59 RON inculpaţii M.T.F. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.438,39 RON inculpaţii A.V. şi C.T. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.149,70 RON inculpaţii M.Gh.C. şi C.T. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.469,50 RON inculpaţii D.M.N. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.233,95 RON inculpaţii G.P. şi C.T., în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.669,16 RON inculpaţii B.R.V. şi C.T., în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 29.932 RON inculpata C.M.C. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 14.645,88 RON inculpaţii I.G., C.M.C. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.C.R. Asigurări SA Sucursala Bihor; 13.000 RON inculpatul C.T. în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R.; 20.000 RON inculpatul H.Gh. şi C.M.C., în solidar, în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R.; 14.300 RON inculpaţii V.V., C.T. şi C.M.C., în solidar, în favoarea părţii civile E.K.; 18.593,77 RON inculpatul I.G. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R.; 9.000 RON inculpatul G.P.A. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R.; 72.500 RON inculpata C.M.C., în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R..

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-au menţinut măsurile asigurătorii luate prin ordonanţele din 2 noiembrie 2006 şi 6 noiembrie 2006 privind suma de 500 RON depusă la unitatea CEC nr. 2 Oradea în contul 2505178075371959 şi trei telefoane mobile depuse la camera de corpuri delicte a I.P.J. Bihor conform dovezii seria AT nr. .... din 30 noiembrie 2006, bunuri ridicate de la inculpatul C.T.

În baza art. 348, 445 C. proc. pen. au fost anulate ca fiind false: Adeverinţa de salariat nr. 11 din 20 mai 2004; xerocopia contractului individual de muncă nr. 3120 din 6 octombrie 2003; adeverinţa de venit nr. 172 din 27 decembrie 2004; adeverinţele de salariu nr. 14 din 17 septembrie 2007, nr. 36 din 30 septembrie 2004 şi nr. 29 din 29 septembrie 2004; adeverinţa de salariu nr. 182 din 30 martie 2004, o xerocopie a dispoziţiei de plată a salariului pe luna februarie 2004 şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 344767 din 28 august 2002; adeverinţa de salariu nr. 33 din 22 iulie 2004, o xerocopie a cuponului de salariu pe luna iunie 2004, şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 487085 din 14 aprilie 2004; adeverinţa de salariu nr. 23 din 20 iulie 2004, o xerocopie a cuponului de salariu din luna iunie 2004, o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 344768 din 15 aprilie 2004 şi o xerocopie a carnetului de muncă seria BI nr. ....; adeverinţa de salariu nr. 11 din 2 aprilie 2004, o xerocopie a dispoziţiei de plată a salariului pe luna februarie 2004 şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 344765 din 28 august 2002; adeverinţa de salariu nr. 17 din 14 septembrie 2004 şi xerocopia contractului individual de muncă; două adeverinţe angajament nr. 116 şi 117 din 28 ianuarie 2005; adeverinţa de salariat nr. 91 din 30 noiembrie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.M.S.S.FILA nr. ....; adeverinţa de salariu şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. ...; adeverinţa de salariu nr. 154 din 3 octombrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 214 din 12 octombrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 218 din 12 octombrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 31 din 21 octombrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 153 din 24 august 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. ....; adeverinţa de salariu nr. 165 din 26 august 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. ....; adeverinţa de salariu nr. 1108 din 6 iulie 2005, xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. ....; adeverinţa de salariu nr. 247 din 6 octombrie 2005; xerocopia buletinului de identitate seria GV nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 219 din 14 iulie 2005 şi o copie a carnetului de muncă; adeverinţa de salariu nr. 187 din 28 septembrie 2005 şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 12 din 7 martie 2005; adeverinţa de salariu nr. 118 din 16 iunie 2005 şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 58 din 24 iunie 2004; adeverinţa de salariu nr. 214 din 7 octombrie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. ...; adeverinţa de salariu nr. 47 din 17 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 136 din 23 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 214 din 31 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 147 din 28 octombrie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. ....; adeverinţa de salariu nr. 28 din 10 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 17 din 6 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 108 din 12 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 109 din 12 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 49 din 18 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 48 din 17 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 215 din 24 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 224 din 30 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 120 din 15 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 119 din 15 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 123 din 19 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 135 din 23 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 142 din 28 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 39 din 16 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 143 din 19 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 217 din 24 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 73 din 29 decembrie 2005; adeverinţa de salariu 64 din ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 85 din 4 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 89 din 4 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 93 din 5 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 84 din 4 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 95 din 5 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 97 din 6 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu 217 din 27 decembrie 2005; adeverinţa de salariu 219 din 29 decembrie 2005; adeverinţa de salariu 179 din 27 decembrie 2005; adeverinţa de salariu 48 din 18 mai 2006; xerocopia contractului individual muncă nr. 4 din 1 noiembrie 2005 şi adeverinţa de venit pe numele G.C.; adeverinţa de salariu nr. 193 din 4 mai 2006 şi xerocopia contractului individual de muncă nr. 134 din 15 martie 2005; xerocopia contractului individual de muncă nr. 158 din 14 aprilie 2005 şi statele de plată pe lunile februarie - aprilie 2006 şi adeverinţa de venit nr. 215 din 2 iunie 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 136 din 20 martie 2005 şi fluturaşii de salariu din lunile februarie - aprilie 2006 şi adeverinţa de salariu nr. 197 din 8 mai 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 78 din 6 aprilie 2005, adeverinţa de venit nr. 82 din 12 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 44 din 17 ianuarie 2005 şi adeverinţa de venit nr. 35 din 2 iunie 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 43 din 17 ianuarie 2005 şi adeverinţa de venit nr. 36 din 2 iunie 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 97 din 10 ianuarie 2005, adeverinţa de venit nr. 178 din 17 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 161 din 20 aprilie 2005, adeverinţa de salariu nr. 217 din 24 mai 2006 şi statele de plată pe lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 97 din 25 ianuarie 2005, adeverinţa de venit nr. 207 din 2 iunie 2006 şi statele de plată pe lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 111 din 16 februarie 2005, adeverinţa de venit nr. 278 din 7 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 153 din 12 aprilie 2005; adeverinţa de salariu nr. 177 din 16 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 174 din 4 mai 2005; adeverinţa de venit nr. 279 din 7 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 117 din 23 februarie 2005; adeverinţa de venit nr. 211 din 19 mai 2005 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 118 din 23 februarie 2005, adeverinţa de venit nr. 212 din 2 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, xerocopia contractului individual de muncă nr. 175 din 4 mai 2005, adeverinţa de venit nr. 280 din 7 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006, pe care în baza art. 118 lit. b) C. pen. le confiscă în favoarea statului.

În baza art. 189 C. proc. pen., onorariile în cuantum de 400 RON pentru avocat din oficiu B.A. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 6026 din 11 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu M.C. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 6057 din 12 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu M.C. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 5829 din 9 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu M.A. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 6059 din 12 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu D.M. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 6035 din 11 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu D.R. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 6037 din 12 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu C.R. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 6039 din 12 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu V.A. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 6023 din 11 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu V.B. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 6025 din 11 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu P.M. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 5986 din 11 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu P.M. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 5963 din 11 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu O.L. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 5964 din 11 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat din oficiu N.A. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 5965 din 11 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat M.D. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 6052 din 12 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat N.A. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 5967 din 11 decembrie 2008; 400 RON pentru avocat U.M. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 5989 din 11 decembrie 2008; 200 RON pentru avocat din oficiu C.O. din cadrul Baroului Bihor conform Delegaţiei nr. 828 din 5 februarie 2009; se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii C.T. şi C.M.C. la câte 3.000 RON fiecare, iar pe ceilalţi inculpaţi la câte 1.000 RON fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul emis la data de 7 noiembrie 2008 emis în Dosarul nr. 440/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor: C.M.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1 infracţiune compusă din 4 acţiuni), complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1 infracţiune constând în cele 39 acţiuni plus complicitatea la tentativă la înşelăciune), fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în 45 acţiuni) şi fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 C. pen. (1 faptă), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; C.T., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1 infracţiune cu 31 acţiuni), complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1 infracţiune cu 28 acţiuni), înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1 infracţiune cu 3 acţiuni) şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; M.M.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; B.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate de înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; P.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; C.N.C.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; B.N.E. pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; V.Z.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. şi complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; Ş.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; M.E., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; V.F.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; M.T.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; A.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; M.Gh.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; D.M.N., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; G.P., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; B.R.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; I.G., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.; H.Gh., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; V.V., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; M.N.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; G.P.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt s-a reţinut că în perioada august 2004 - octombrie 2006 inculpata C.M.C. a falsificat înscrisuri sub semnătură privată pe care apoi le-a încredinţat altor inculpaţi (enumeraţi în ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penale, cu excepţia învinuiţilor G.M., M.R.D., Ş.T.) în vederea solicitării şi obţinerii de credite ori pentru achiziţia de bunuri cu plata în rate, cauzându-se astfel prejudicii în sumă totală de 273.374,46 RON, ceea ce constituie consecinţe deosebit de grave în sensul art. 146 C. pen.

Aceeaşi inculpată în datele de 20 mai 2004, 27 decembrie 2004, 2 august 2004 şi 7 aprilie 2004, în baza unei unice rezoluţii infracţionale, i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţilor vătămate F.R. SA - Sucursala Oradea, E.R.S. SA şi R.B. cu ocazia încheierii unor contracte de credit pentru sumele de 7.526,15 RON, 2.490,34 RON, 4.956,72 RON şi, respectiv, 4.349,58 RON, folosind în acest sens acte false privind veniturile realizate.

În aceeaşi perioadă, la rândul său inculpatul C.T., a falsificat înscrisuri sub semnătură privată pe care apoi le-a încredinţat altor persoane (enumerate în ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penale) în vederea solicitării şi obţinerii de credite ori pentru achiziţia de bunuri cu plata în rate, cauzându-se astfel prejudicii în sumă totală de 135.196,76. (1 infracţiune cu 28 acţiuni).

De asemenea în datele de 6 aprilie 2004, 2 august 2004 şi 29 ianuarie 2005, în baza unei unice rezoluţii infracţionale, inculpatul C.T. i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţilor vătămate R.B. şi SC C.C. SRL Oradea cu ocazia încheierii unor contracte de credit ori de vânzare-cumpărare pentru sumele de 4.966,91 lei,6.962,28 RON şi, respectiv, 3.300 RON, folosind adeverinţe de salariu şi contracte de muncă false.

Inculpata D.A. a falsificat înscrisuri sub semnătură privată pe care apoi le-a pus la dispoziţia inculpatei C.M.C. în vederea săvârşim de infracţiuni de înşelăciune din data de 20 mai 2004.

Inculpatul M.M.G., în data de 24 septembrie 2004 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate F. SA Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit pentru suma de 7.203,08 RON, prezentând înscrisuri false (adeverinţă de salariat şi xerocopia unui contract individual de muncă) prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC M. SRL Oradea.

Inculpatul P.I., în data de 12 octombrie 2005, cu ocazia încheierii unui contract, i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate R.B. - Agenţia nr. 4 Oradea, prin folosirea de înscrisuri false (adeverinţă de salariu), cauzând astfel un prejudiciu de 3.097,02 RON.

Inculpatul C.N.C.R., în data de 13 octombrie 2005, cu ocazia încheierii unui contract, i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate R.B. - Agenţia nr. 4 Oradea, prin folosirea de înscrisuri false (adeverinţă de salariu), cauzând astfel un prejudiciu de 6.038,29 RON.

Inculpatul B.N.E., în data de 26 august 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.T. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în sumă de 7.000 RON, folosind o adeverinţă de salariu falsă din care a rezultat în mod neadevărat că este angajat al SC N. SRL.

Inculpatul V.Z.A., în data de 26 august 2008 l-a ajutat pe inculpatul B.N.E. să săvârşească infracţiunea de înşelăciune în convenţii, semnând contractul de credit în calitate de girant şi folosind înscrisuri false prin care se atesta în mod neadevărat că este angajat.

Inculpatul V.Z.A., în data de 7 octombrie 2005 s-a prezentat la sediul R.B. SA - Agenţia Oradea 4 şi a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice în sumă de 1.932,98 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de „şofer" de 1 an şi 2 luni, având un salariu lunar net de 702 RON.

Inculpatul Ş.R., în data de 14 iulie 2005, folosind buletinul de identitate al fratelui său Ş.E.R., în care a înlocuit fotografia titularului cu fotografia sa, s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinul „P." din Oradea şi a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice pentru achiziţionarea de bunuri în sumă de 2.250 RON, folosind de asemenea şi înscrisuri sub semnătură private false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC F.L. SRL Constanţa în funcţia de „şofer".

Inculpatul M.E., în data de 23 iunie 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „D." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.989,70 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu şi o xerocopie a contractului individual de muncă) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de mecanic auto.

Inculpatul V.F.D., în data de 10 octombrie 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 5.029,30 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu şi xerocopia unui carnet de munca), prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de tinichigiu auto.

Inculpatul M.T.F., în data de 10 ianuarie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.295,59 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de mecanic auto.

Inculpatul A.V., în data de 6 ianuarie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.438,39 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu), prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea.

Inculpatul M.Gh.C., în data de 14 decembrie 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.149,70 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de „şofer.

Inculpatul D.M.N., în data de 13 decembrie 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.469,50 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de agent de vânzări.

Inculpatul G.P., în data de 18 ianuarie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.233,95 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de „şofer".

Inculpatul B.R.V., în data de 20 ianuarie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.669,16 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de „şofer".

Inculpatul I.G., în datele de 7 iunie 2006 şi 22 mai 2006, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţilor vătămate OTP B. - Sucursala Oradea şi respectiv, B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unor contracte de credit în valoare de 7.300 CHF (14.645,88 RON) şi, respectiv, 20.000 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu, xerocopia unui contract individual de muncă şi state de plată) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea.

Inculpatul H.Gh., în data de 16 mai 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în cuantum de 20.000 RON, folosind înscrisuri false (xerocopia unui contract individual de munca, o adeverinţa de venit şi state de plată), prin care se atesta în mod nereal ca este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de inginer.

Inculpatul V.V., în data de 15 mai 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în cuantum de 17.500 RON, folosind înscrisuri false (xerocopia unui contract individual de muncă, o adeverinţă de salariu şi fluturaşi de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de şef depozit.

Inculpatul M.N.M., în data de 2 iunie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în cuantum de 20.000 RON, folosind înscrisuri false (xerocopia unui contract individual de muncă, o adeverinţă de venit şi state de plată) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de tâmplar.

Inculpatul G.P.A., în data de 09 iunie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în cuantum de 9.000 RON, folosind înscrisuri false (xerocopia unui contract individual de muncă, o adeverinţă de venit şi state de plată) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de manipulant marfă.

Inculpata C.M.C. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor, iar inculpatul C.T. fie a refuzat să dea declaraţii, fie a recunoscut infracţiunile doar în măsura administrării de probe.

Inculpatul I.G. nu a recunoscut comiterea faptelor.

Ceilalţi inculpaţi au recunoscut comiterea faptelor.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa de fond a reţinut următoarele:

În data de 20 mai 2004 inculpata C.M.C. s-a prezentat la magazinul „A." din Oradea şi după ce a prezentat adeverinţa de salariat nr. 11 din 20 mai 2004, xerocopia contractului individual de muncă nr. 3120 din 6 octombrie 2003 şi xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., înscrisuri prin care se atesta contrar realităţii că este angajată la SC L. SRL Oradea începând din data de 6 octombrie 2003 în funcţia de gestionar, a solicitat (cererea de credit semnată de învinuită) şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri cu plata în rate în valoare de 7.526,15 RON, în acest sens fiind încheiat Contractul de credit din 20 mai 2004 cu partea vătămată F.R. SA - Sucursala Oradea.

Inculpata a achiziţionat astfel de la SC A.I. SRL Piatra-Neamţ produse electronice şi electrocasnice în valoare totală de 6.699,60 RON, conform facturii fiscale din 20 mai 2004, semnată de învinuită şi completată de aceasta cu menţiunea olograf „Am primit bunurile specificate în prezenta factură" fără a mai achita ulterior ratele aferente.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 126.730 din 24 august 2006, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariu nr. 11 din 20 mai 2004 şi pe Contractul individual de muncă nr. 3120 din 6 octombrie 2003 a fost executat de inculpata B. (fostă D.) A.

Inculpata C.M.C. a recunoscut săvârşirea faptelor şi declară că i-a solicitat inculpatei B. (fostă D.) A. să completeze şi apoi să semneze adeverinţa şi contractul individual de muncă, aplicând şi ştampilele, după care a' prezentat actele şi a obţinut creditul pentru cumpărarea bunurilor. Inculpata recunoaşte că ştia că actele sunt false întrucât ea nu era la acea dată angajata societăţii L. SRL. Inculpata mai declară că bunurile le-a transportat la locuinţa inculpatei B., de la care a primit în schimb suma de 2.000 RON.

Inculpata B. (fostă D.) A. prin declaraţia dată a recunoscut că în cursul lunii mai 2004, la rugămintea inculpatei C.M.C., a completat adeverinţa de salariat şi contractul individual de muncă, iar apoi acest înscris a fost folosit de inculpată pentru a solicita şi obţine un credit pentru achiziţia de bunuri cu plata în rate. În declaraţia olografă din data de 9 august 2006, aceasta a recunoscut că inculpata C.M.C. i-a solicitat să îi calculeze astfel salariul încât să se încadreze în normele pentru obţinerea creditului şi i-a pus la dispoziţie înscrisurile în alb în vederea completării. Fiindu-i prezentate cele două înscrisuri, inculpata B.A. şi-a recunoscut scrisul, arătând însă că nu ştie cine a executat semnăturile şi a aplicat ştampilele.

Partea vătămată F.R. SA s-a constituit parte civilă cu suma de 14.102,76 RON, reprezentând prejudiciul suferit.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 7 526,15 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatele C.M.C. şi B. (fostă D.) A. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 27 decembrie 2004 inculpata C.M.C. s-a prezentat la magazinul „ G." din incinta complexului comercial „L." din Oradea şi după ce a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate şi adeverinţa de venit nr. 172 din 27 decembrie 2004 prin care se atesta contrar realităţii că este angajată la SC V. SRL Oradea din data de 10 noiembrie 2003 în funcţia de „magazioner", a solicitat şi a obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri cu plata în rate în valoare de 2.490,34 RON, în acest sens fiind încheiat Contractul de credit nr. 108977 din 27 decembrie 2004 cu partea vătămată E.R.S. SA.

Inculpata a achiziţionat astfel 2 telefoane mobile, conform facturii fiscale din 6 ianuarie 2005, fără a mai achita ulterior ratele aferente, făcând doar plata sumei de 168,5 RON la data de 24 martie 2005.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77459 din 1 iunie 20076, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariu nr. 172 din 27 decembrie 2004 a fost executat de inculpatul C.T.

În urma verificărilor efectuate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor s-a stabilit că asociatul şi administratorul unic al SC V. SRL Oradea este H.I.Ş.

Martorul H.I.Ş. a declarat că lucrează ca zilier în agricultură şi că, după ce în martie 2004 a preluat părţile sociale, l-a împuternicit pe U.L.P. să reprezinte societatea în activitatea curenta, înmânându-i acestuia ştampila şi actele societăţii. Martorul a declarat ca nu o cunoaşte pe inculpata C.M.C. şi nu cunoaşte nici un angajat al societăţii, care nu a desfăşurat activitate, iar scrisul de completare şi semnătura din dreptul numelui său de pe adeverinţa de venit nr. 172 din 27 decembrie 2004 nu îi aparţin.

În cursul urmăririi penale inculpatul C.T. a refuzat să dea declaraţii în legătură cu faptele sus-menţionate, invocând dreptul la tăcere.

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a recunoscut comiterea faptei solicitând aplicarea procedurii simplificate prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen.

Inculpata C.M.C. a recunoscut că ştia că actele sunt false întrucât ea nu era la acea dată angajata societăţii V. SRL.

Din adresele nr. 46.661 din 8 februarie 2006 şi nr. 48.953 din 21 martie 2006 ale Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpata C.M.C. nu figurează în evidenţe ca angajată la cele două societăţi comerciale sus-menţionate.

Partea vătămată E.R.S. SA Bucureşti s-a constituit parte civilă cu suma de 2.521,07 RON, reprezentând prejudiciul suferit.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.490,34 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, sumă din care se scade partea achitată de 168,5 RON, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.M.C. şi C.T. în solidar la plata în favoarea părţii civile a sumei de 2.321,84 RON.

Prin rechizitoriul nr. 5179/P/2004 din 21 martie 2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor R.A. şi B.P.D. pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., reţinându-se că în datele de 17 septembrie 2004 şi 25 septembrie 2004, folosind adeverinţe de venit false, prin care se adeverea contrar realităţii că sunt angajaţi ai SC M. SRL Oradea, au solicitat şi obţinut credite pentru cumpărarea de bunuri cu plata în rate, cauzând astfel prejudicii de 11.294,28 RON şi, respectiv 5.869,60 RON.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în vederea identificării persoanei care a falsificat adeverinţele de venit şi i-a ajutat astfel, material, pe cei doi învinuiţi să săvârşească infracţiunile, în urma cercetărilor rezultând că aceasta este inculpata C.M.C.

Astfel, din Rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 76.982 din 22 februarie 2007 şi nr. 78.413 din 11 decembrie 2007, întocmite de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţele de salariu nr. 14 din 17 septembrie 2004, nr. 36 din 30 septembrie 2004 şi nr. 29 din 29 septembrie 2004 a fost executat de C.M.C.

Inculpata C.M.C. a declarat că a completat adeverinţele de salariu pe numele R.A. şi B.P.D. la solicitarea lui N.D.M. şi a lui V.D., fără ca titularii adeverinţelor să fie prezenţi. Inculpata a susţinut că datele i-au fost comunicate de cei doi, care au şi aplicat ştampila pe adeverinţe, despre care inculpata ştia că vor fi folosite pentru achiziţionarea de bunuri cu plata în rate.

Partea vătămată SC A.I. SRL s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.869,60 RON, iar partea vătămată BRD F. IFN cu suma de 5.226,94 RON, prejudicii de care inculpata C.M.C. în calitate de complice răspunde în solidar cu autorii faptelor de înşelăciune, instanţa de fond neputând acorda sume mai mari decât cele solicitate.

În data de 6 aprilie 2004 inculpatul C.T. s-a prezentat la magazinul „F." din Oradea şi a solicitat achiziţionarea de produse electronice cu plata în rate, respectiv un telefon mobil, o cameră video şi un televizor color, ocazie cu care inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., adeverinţa de salariu nr. 182 din 30 martie 2004, o xerocopie a dispoziţiei de plată a salariului pe luna februarie 2004 şi o xerocopie a Contractului individual de muncă nr. 344767 din 28 august 2002. Prin aceste înscrisuri se atesta contrar realităţii că inculpatul este angajat al SC R.P. SRL Ploieşti în funcţia de economist din luna august 2002, având un venit lunar net de 7.710.500 ROL.

Cu acea ocazie între inculpat şi partea vătămată R.B. a fost încheiat contractul de credit pentru suma de 49.669.182 ROL (4.966,92 RON).

Inculpatul C.T. a ridicat bunurile achiziţionate astfel în baza înscrisurilor false şi a achitat doar trei rate aferente în sumă totală de 717,93 RON, până la data de 3 octombrie 2005.

De menţionat că inculpatul a achitat doar trei rate pentru a crea aparenţa bunei-sale credinţe, în felul acesta inculpatul urmărind şi reuşind ca în data de 2 august 2004 să mai obţină în acelaşi mod foloase materiale injuste în dauna aceleiaşi părţi vătămate, dovedindu-se în acest fel că inculpatul a avut o reprezentare unică a activităţii sale infracţionale.

În cursul urmăririi penale s-a stabilit că inculpatul este administratorul şi asociatul unic al SC R.P. SRL Ploieşti, dar nu are calitatea de salariat al societăţii, neavând încheiat un contract individual de muncă, aşa cum a prezentat în faţa reprezentanţilor părţii vătămate, aspect care a rezultat din adresa nr. 411 din 7 martie 2007 a ITM Prahova, în care se arată că singurul contract individual de muncă înregistrat de societate este al lui A.M. în anul 1999. În plus, societatea nu are declarat vreun punct de lucru în judeţul Bihor.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 15.405 din 24 august 2005, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul de completare depus pe adeverinţa de salariu nr. 182 din 30 martie 2004 a fost executat de inculpatul C.T.

Inculpata C.M.C. a recunoscut că a falsificat contractul individual de muncă în vederea folosirii lui de către inculpatul C.T., care a falsificat adeverinţa de salariu.

În data de 2 august 2004 inculpatul C.T. s-a prezentat la magazinul „F." din Oradea şi a solicitat cerere de credit pentru persoane fizice nr. 40393417 din 28 iulie 2004, achiziţionarea unui sistem IT cu plata în rate, ocazie cu care a prezentat xerocopia carţii sale de identitate seria XH nr. .... adeverinţa de salariu nr. 33 din 22 iulie 2004 eliberată de SC L. SRL, o xerocopie a cuponului de salariu pe luna iunie 2004 şi o xerocopie a Contractului individual de muncă nr. 487085 din 14 aprilie 2004. Prin aceste înscrisuri se atesta contrar realităţii că inculpatul este angajat al SC L. SRL Oradea în funcţia de economist din luna aprilie, având un venit lunar net de 10.387.030 ROL.

Cu acea ocazie între inculpat şi partea vătămată R.B. a fost încheiat contractul de credit din 2 august 2004 pentru suma de 69.622.852 ROL (6.962,29 RON).

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 15.279 din 28 iulie 2005, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul de completare depus la primele două rubrici (până la menţiunea „L.S.") de pe adeverinţa de salariu nr. 33 din 22 iulie 2004 a fost executat de inculpata C.M.C.

Inculpatul C.T. a ridicat bunurile achiziţionate astfel în baza înscrisurilor false, dar nu a mai achitat apoi ratele aferente.

Inculpata C.M.C. a recunoscut că a falsificat adeverinţa de salariu (prin completarea ei olografă) şi arată că inculpatul C.T. a semnat apoi adeverinţa.

Prin faptele săvârşite la datele de 6 aprilie 2004 şi 2 august 2004 s-a cauzat părţii vătămate R.B. un prejudiciu de 4.248,99 RON, respectiv 6.962,29 RON, urmând a fi obligaţi inculpaţii C.M.C. şi C.T. în solidar la plata acestuia.

În aceeaşi zi de 2 august 2004 inculpata C.M.C. s-a prezentat la acelaşi magazin „F." din Oradea şi a solicitat (cerere de credit pentru persoane fizice nr. 40391178 din 26 iulie 2004, achiziţionarea unui sistem IT cu plata în rate, a unui telefon mobil şi a unui radiocasetofon, ocazie cu care inculpata a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., adeverinţa de salariu nr. 23 din 20 iulie 2004, o xerocopie a cuponului de salariu pe luna iunie 2004, o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 344768 din 15 aprilie 2004 şi o xerocopie a carnetului de muncă seria BI nr. ..... Prin aceste înscrisuri, se atesta contrar realităţii că inculpata este angajată la SC L. SRL Oradea în funcţia de gestionar din luna aprilie 2004, având un venit de bază lunar brut de 13.500.000 ROL.

Cu acea ocazie între inculpată şi partea vătămată R.B. a fost încheiat contractul de credit din 2 august 2004 pentru suma de 49.567.233 ROL (4.956,72 RON).

Inculpata C.M.C. a ridicat bunurile achiziţionate astfel în baza înscrisurilor false, dar nu a mai achitat apoi ratele aferente.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 15.279 din 28 iulie 2005, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul de completare depus la primele două rubrici (până la menţiunea „L.S.") de pe adeverinţa de salariu nr. 23 din 20 iulie 2004 a fost executat de inculpata C.M.C.

Inculpata a recunoscut că completat adeverinţa de salariu.

În data de 7 aprilie 2004, inculpata C.M.C. s-a prezentat la magazinul „F." din Oradea şi a solicitat (cerere de credit pentru persoane fizice nr. din 6 aprilie 2004), achiziţionarea de produse electronice (un sistem IT şi un telefon mobil) cu plata în rate, ocazie cu care inculpata a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. 107622, adeverinţa de salariu nr. 11 din 2 aprilie 2004, o xerocopie a dispoziţiei de plată a salariului pe luna februarie 2004 şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 344765 din 28 august 2002. Prin aceste înscrisuri, se atesta contrar realităţii că inculpata este angajată la SC R.P. SRL Ploieşti în funcţia de vânzător-gestionar din luna august 2002, având un venit lunar de 8.650.000 ROL.

Cu acea ocazie între inculpată şi partea vătămată R.B. a fost încheiat contractul de credit din 7 aprilie 2004 pentru suma de 43.495.806 ROL.

S-a constatat, din nou, că în aceeaşi zi şi, respectiv, la doar o zi după ce inculpatul C.T. a săvârşit infracţiuni folosind înscrisuri false emise de SC R.P. SRL Ploieşti, şi inculpata C.M.C. a folosit acelaşi gen de înscrisuri false emise de aceeaşi societate pentru a săvârşi aceleaşi infracţiuni, în dauna aceleiaşi părţi vătămate, numerele atribuite contractelor individuale de muncă ale inculpaţilor fiind succesive, dovedindu-se astfel legătura infracţională dintre inculpaţi.

Inculpata C.M.C. a ridicat bunurile achiziţionate astfel în baza înscrisurilor false şi a achitat doar trei rate aferente în sumă totală de 615,95 RON. De menţionat că inculpata a achitat doar trei rate, pentru a crea aparenţa bunei-sale credinţe, în felul acesta inculpata urmărind şi reuşind ca în data de 2 august 2004 să mai obţină în acelaşi mod foloase materiale injuste în dauna aceleiaşi părţi vătămate, dovedindu-se în acest fel că inculpata a avut o reprezentare unică a activităţii sale infracţionale.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 15.279 din 28 iulie 2005, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul de completare depus la primele două rubrici (pană la menţiunea „L.S.") de pe adeverinţa de salariu nr. 11 din 2 aprilie 2004 a fost executat de inculpata C.M.C.

Inculpata a recunoscut săvârşirea faptei.

Din Adresa nr. 35475 din 15 iunie 2005 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că: contractul individual de muncă nr. 344765 din 4 martie 2002 este încheiat între SC M. SRL şi S.I., iar nu între SC R.P. SRL Ploieşti şi inculpata C.M.C.; contractul individual de muncă nr. 344767 din 4 martie 2002 este încheiat între SC R.P.I. SRL şi M.I.C., iar nu între SC R.P. SRL Ploieşti şi inculpatul C.T.T.; contractul individual de muncă nr. 487085 din 14 iulie 2004 este încheiat între SC O. SRL şi inculpatul C.T.T.; contractul individual de muncă nr. 344768 din 4 martie 2002 încheiat între SC T.P. SRL şi inculpata C.M.C. este înregistrat în baza de date dar nu se găseşte în arhiva instituţiei.

Din Adresa nr. 35474 din 10 iunie 2005 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că SC R.P. SRL Ploieşti şi SC L. SRL Oradea nu sunt înregistrate în evidenţe, nefiind depuse spre înregistrare nici un fel de documente privind existenţa unor raporturi de muncă, respectiv acte de constituire, contracte individuale de muncă, state de plată şi ordinele de plată aferente, acte adiţionale, decizii de încetare a raporturilor de muncă, dovedindu-se astfel caracterul fals al contractelor şi carnetelor de muncă folosite de cei doi inculpaţi.

În urma verificărilor efectuate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor s-a stabilit că asociatul şi administratorul-unic al SC L. SRL Oradea este martorul B.M.C.

Partea vătămată R.B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.622,64 RON pentru prejudiciile cauzate de inculpata C.M.C. prin săvârşirea faptelor din datele de 7 aprilie 2004 şi 2 august 2004 şi cu suma de 6.442,10 RON pentru prejudiciul cauzat de inculpatul C.T. ca urmare a faptelor săvârşite la datele de 6 aprilie 2004 şi 2 august 2004, instanţa de fond neputând acorda sume mai mari decât cele solicitate.

Prin Rechizitoriul nr. 4241/P/2004 din 9 iunie 2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea s-a dispus disjungerea cauzei în vederea identificării şi cercetării persoanei necunoscute, care l-a ajutat pe învinuitul S.C.R. să-i inducă în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate R.B. cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate din data de 14 septembrie 2004, când învinuitul a cumpărat de la magazinul „F." din incinta complexului comercial „L." un nr. de trei telefoane mobile în valoare de 46.879.881 ROL.

Cu ocazia încheierii contractului învinuitul a prezentat Adeverinţa de salariu nr. 17 din 14 septembrie 2004 şi xerocopia contractului individual de muncă, înscrisuri prin care se atesta contrar realităţii că învinuitul este angajat al SC L. SRL Oradea în funcţia de magazioner.

În urma cercetărilor efectuate în prezenta cauză s-a stabilit că înscrisurile au fost falsificate de inculpata C.M.C., care apoi le-a predat învinuitului S.C.R. pentru a le folosi.

Astfel, din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 15.525 din 23 septembrie 2005 a rezultat că scrisul de completare depus pe adeverinţa de venit nr. 17 din 14 septembrie 2004 a fost executat de inculpata C.M.C.

Inculpata C.M.C. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor şi a declarat că a falsificat înscrisurile la cererea lui V.D. şi N.D.M., care i-au pus la dispoziţie xerocopia cărţii de identitate a învinuitului S.C.R. şi ştampila societăţii L. SRL, iar după falsificarea înscrisurilor inculpata le-a predat celor doi, nu direct învinuitului.

Învinuitul S.C.R. nu a putut fi audiat, deoarece s-a sustras de la urmărirea penală. în declaraţia de făptuitor dată în prezenta cauză şi în declaraţiile de învinuit date în Dosarul nr. 4241/P/2004 învinuitul a recunoscut săvârşirea infracţiunilor.

În data de 26 august 2005 învinuitul H.O.V. s-a prezentat la magazinul „F." din incinta complexului comercial „L." din Oradea pentru a cumpăra bunuri cu plata în rate (un DVD player şi un telefon mobil), ocazie cu care a încheiat cu partea vătămată R.B.

Contractul de credit nr. ... pentru suma de 20.638.171 ROL (2.063,81 RON).

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., adeverinţa de salariu nr. 23 din 20 august 2004, xerocopia contractului individual de muncă şi xerocopia unui cupon de salariu pe luna iulie 2004, înscrisuri false prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC L. SRL în funcţia de mecanic auto, cu un salariu lunar net de 9.040.300 ROL.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 15.616 din 21 octombrie 2005, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul criminalistic, a rezultat că scrisul de completare depus pe adeverinţa de venit nr. 23 din 20 august 2004 a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul H.O.V. a declarat că în cursul lunii august 2004 a fost abordat într-un bar din cartierul R. din Oradea de doi bărbaţi necunoscuţi, care s-au oferit să îl ajute să cumpere bunuri cu plata în rate, în acest sens urmând să îl angajeze la firma lor. Cei doi bărbaţi i-au solicitat învinuitului carnetul de muncă şi cartea de identitate, iar a doua zi s-au întâlnit cu învinuitul, cu care s-au deplasat apoi la magazinul „F.", unde învinuitul a încheiat contractul de credit în baza înscrisurilor false primite de la cei doi bărbaţi.

Învinuitul mai susţine că, după ce a ridicat bunurile de la magazin, le-a depus în autoturismul celor doi bărbaţi, cu care urma să se întâlnească a doua zi la sediul firmei unde urma să lucreze, pe str. Borşului din Oradea, însă învinuitul nu i-a mai întâlnit pe cei doi bărbaţi şi nici nu a găsit societatea L. SRL.

Inculpata C.M.C. şi-a recunoscut scrisul olograf de completare de pe adeverinţa de salariu.

Faţă de învinuitul H.O.V. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

Prejudiciul în sumă de 2.063,81 RON nu a fost reparat, astfel că partea vătămată R.B. s-a constituit parte civilă cu această sumă, prejudiciu de care inculpata C.M.C. în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

În data de 24 septembrie 2004, inculpatul M.M.G. s-a prezentat la magazinul „A." din incinta complexului comercial „L." din Oradea şi a solicitat cumpărarea de bunuri cu plata în rate, în acest sens fiind încheiat contractul de credit nr. 901751 din 24 septembrie 2004 cu F., prin care învinuitului i se acorda un credit de 72.030.818 ROL pentru achiziţionarea bunurilor.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., adeverinţa de salariat nr. 35 din 23 septembrie 2004 şi xerocopia contractului individual de muncă, prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC M. SRL Oradea în funcţia de tâmplar, având un salariu lunar net de 9.500.000 ROL.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat produse electronice şi electrocasnice (maşină de spălat, combină frigorifică şi televizor) în valoare de 6.339,70 RON, conform facturii fiscale nr. 8776143 din 24 septembrie 2004.

Din adresa nr. 37.755 din 22 august 2005 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că-inculpatul M.M.G. nu figurează ca angajat al SC M. SRL.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 234.499 din 26 martie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul criminalistic, a rezultat că semnătura depusă pe contractul de credit nr. 901751 din 24 septembrie 2004 a fost executată de aceeaşi persoană care a semnat cererea de eliberare a paşaportului turistic pe numele M.M.G.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 15704 din 18 noiembrie 2005, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul criminalistic, a rezultat că scrisul de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 35 din 23 septembrie 2004 a fost executat de inculpata C.M.C. iar impresiunile de ştampilă depuse pe adeverinţă nu sunt aceleaşi cu impresiunile de ştampile puse la dispoziţie ca model de comparaţie.

Martorul S.A., administratorul SC M. SRL Oradea, a declarat că nu a avut nici un angajat cu numele M.M.G., nu a eliberat şi semnat adeverinţa de salariu ori contractul individual de muncă iar semnăturile de a rubricile „Director general" şi „Angajator" nu îi aparţin.

Inculpatul M.M.G. a recunoscut săvârşirea faptelor şi arată că a fost abordat de un bărbat necunoscut, care i-a pus la dispoziţie actele despre care ştia că sunt false, respectiv adeverinţa de salariu şi contractul individual de muncă, iar după cumpărarea bunurilor a primit de la bărbatul respectiv suma de 1.800 RON.

Inculpata C.M.C. a recunoscut că a completat şi semnat adeverinţa de salariu şi contractul individual de muncă pe numele inculpatului, pe care nu îl cunoştea.

Partea vătămată SC A.I. SRL Piatra-Neamţ - Punct de lucru Oradea „L." s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 6.339,70 RON, având în vedere că prejudiciul nu a fost reparat şi că F. nu a acceptat dosarul, prejudiciul fiind astfel suferit de prima societate, astfel că instanţa de fond a obligat inculpaţii M.M.G. şi C.M.C. în solidar la plata acestei sume în favoarea părţii civile.

În data de 29 ianuarie 2005 inculpatul C.T. s-a prezentat la magazinul părţii vătămate SC C.C. SRL Oradea şi a solicitat cumpărarea de mobilier cu plata în rate, prezentând cu acea ocazie două adeverinţe-angajament nr. 116 şi 117 din 28 ianuarie 2005 prin care se atesta contrar realităţii că el şi inculpata C.M.C., care avea calitatea de girant, sunt angajaţi ai SC V. SRL Oradea în funcţiile de şef depozit şi, respectiv, gestionar.

După încheierea contractului de vânzare-cumpărare de bunuri cu plata în rate nr. 82 din 29 ianuarie 2005, inculpatul C.T. a ridicat mobilier în valoare de 4.323,50 RON, conform facturii fiscale din 29 ianuarie 2005, achitând un avans de 1.000 RON.

Din Adresa nr. 40.330 din 9 noiembrie 2005 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că SC V. SRL a depus şi înregistrat contractul individual de muncă încheiat cu inculpatul C.T. la data de 20 decembrie 2004, dar nu a depus şi înregistrat un contract cu inculpata C.M.C.

Martorul H.I.Ş., administratorul SC V. SRL Oradea, declară că a devenit administrator la solicitarea lui U.L.P., care apoi a preluat toate actele societăţii, acesta din urmă neputând fi audiat deoarece se sustrage de la urmărirea penală într-o altă cauză.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 15.791 din 7 decembrie 2005, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul criminalistic, a rezultat că scrisul de completare de pe cele două adeverinţe-angajament nr. 116 şi 177 a fost executat de inculpatul C.T.

Inculpata C.M.C. recunoaşte că semnat în alb adeverinţa-angajament nr. 116 din 28 ianuarie 2005 la rugămintea inculpatului C.T., ştiind că acesta o va folosi apoi pentru a cumpăra bunuri. Inculpata declară însă că nu a fost niciodată angajată la SC V. SRL, astfel că adeverinţa-angajament întocmită pe numele său este falsă.

Partea vătămată SC C.C. SRL Oradea se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3.300 RON şi întrucât prejudiciul cauzat nu a fost reparat până în prezent, instanţa de fond a obligat inculpaţii C.T. şi C.M.C. în solidar la plata acestei sume în favoarea părţii civile.

În cursul lunii noiembrie 2005 învinuita J.A. s-a prezentat la sediul părţii vătămate F. - Sucursala Oradea şi a solicitat un credit pentru nevoi personale, prezentând xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., adeverinţa de salariat nr. 91 din 30 noiembrie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.M.S.S.F. nr. 2879641, prin care se atesta contrar realităţii că este angajată la SC C. SRL Oradea din data de 1 ianuarie 2004 în funcţia de gestionară.

Creditul nu i-a fost acordat învinuitei, astfel că fapta a rămas în formă de tentativă.

Din adresa nr. 43.239 din 29 decembrie 2005 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuita J.A. nu figurează în evidenţe ca fiind angajată cu contract individual de muncă la SC C. SRL, iar carnetul de muncă al acesteia nu există în baza de date.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 75.685 din 23 mai 2006, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 91 din 30 noiembrie 2005 a fost executat de inculpata C.M.C.

Martora F.R., administratorul SC C. SRL Oradea, declară că nu are cunoştinţă de împrejurările în care a fost emisă adeverinţa de salariat nr. 91 din 30 noiembrie 2005, că învinuita nu este angajata societăţii şi că A.A. şi C.C., numele reprezentanţilor societăţii, înscrise pe adeverinţă, nu îi sunt cunoscuţi.

Inculpata C.M.C. recunoaşte că a falsificat adeverinţa de salariu şi carnetul de muncă ale învinuitei, la rugămintea acesteia, după care tot inculpata a aplicat şi ştampila societăţii C. SRL.

Faţă de învinuita J.A. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În cursul lunii decembrie 2005 învinuitul B.L.C. s-a prezentat la sediul părţii vătămate F. - Sucursala Oradea şi a solicitat un credit pentru nevoi personale, prezentând xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .., o adeverinţă de salariu şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. ..., prin care se atesta contrar realităţii că este angajat la SC F.L. SRL Constanţa în funcţia de şofer.

Creditul nu i-a fost acordat învinuitului, astfel că fapta a rămas în formă de tentativă.

Din adresa nr. 40.831 din 28 noiembrie 2005 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că în evidenţe carnetul de muncă seria M.P.S. nr. 1400396 aparţine altei persoane decât învinuitul.

Învinuitul B.L. a recunoscut săvârşirea infracţiunii, arătând că a fost contactat de două persoane necunoscute, un bărbat şi o femeie, care s-au oferit să îl ajute să obţină un credit de nevoi personale în schimbul unei sume de bani, propunere acceptată întrucât la acea dată nu era angajat şi mai avea contractat un credit de nevoi personale. învinuitul arată că a primit astfel o adeverinţă de salariu prin care se atesta contrar realităţii că este angajat la SC F.L. SRL, xerocopia unui carnet de muncă şi o coală de hârtie pe care erau menţionate detalii despre societate, pe care trebuia să le memoreze pentru a putea apoi răspunde întrebărilor puse de angajaţii băncii. După ce învinuitul s-a prezentat la bancă şi a depus actele, i s-a comunicat că trebuie să prezinte şi originalul carnetului de muncă, împrejurare în care bărbatul necunoscut i-a solicitat învinuitului să ridice toate actele depuse la bancă, pe care apoi le-a predat respectivului.

Din declaraţia învinuitului şi adresa nr. 1147 din 29 iunie 2006 a F.R. SA - Sucursala Oradea a rezultat că adeverinţa de salariu a fost returnată învinuitului cu ocazia respingerii creditului.

Inculpata C.M.C. recunoaşte că a falsificat adeverinţa de salariu şi carnetul de muncă ale învinuitului, urmând ca după obţinerea creditului să primească în schimb suma de 500 RON. Inculpata mai recunoaşte că după ce creditul a fost respins, a primit de la învinuit înscrisurile false şi le-a distrus.

Faţă de învinuitul B.L. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 3 octombrie 2005 învinuitul A.P.P. s-a prezentat la R.B. - Agenţia nr. 4 din incinta SC S.C.&C. SRL Oradea şi a solicitat (cerere de credit nr. 41533627 din 3 octombrie 2005) acordarea unui credit de consum pentru persoane fizice în vederea achiziţionării de bunuri cu plata în rate.

Cu ocazia încheierii Contractului de credit din 3 octombrie 2005 pentru suma de 4.878,66 RON, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 154 din 3 octombrie 2005, prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC F.L. SRL în funcţia de „şofer".

Învinuitul nu a putut fi audiat în cauză deoarece este dispărut de la domiciliu.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 76.212 din 19 septembrie 2006, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariu nr. 154 din 3 octombrie 2005 a învinuitului A.P.P. a fost executat de inculpatul C.T.

Partea vătămată R.B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.514,89 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 4.878,66 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul A.P.P., s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen.

În data de 12 octombrie 2005 inculpatul P.I. s-a prezentat la R.B. - Agenţia nr. 4 din incinta SC S.C.&C. SRL Oradea şi a solicitat (cerere de credit nr. 41556694 din 12 octombrie 2005) acordarea unui credit de consum pentru persoane fizice în vederea achiziţionării de bunuri cu plata în rate.

Cu ocazia încheierii contractului de credit din 12 octombrie 2005 pentru suma de 3.097,02 RON, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. 028538 şi adeverinţa de salariu nr. 214 din 12 octombrie 2005, prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC F.L. SRL în funcţia de tâmplar.

Inculpatul P.I. a recunoscut că a folosit înscrisuri false pentru încheierea contractului de credit şi că a cumpărat şi ridicat astfel bunuri.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 75.842 din 16 iunie 2006, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariu nr. 214 din 12 octombrie 2005 a inculpatului P.I. a fost executat de inculpata C.M.C.

Inculpata C.M.C. recunoaşte că a falsificat adeverinţa de salariu pe numele inculpatului P.I.

Partea vătămată R.B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.478,61 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.097,02 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.M.C. şi P.I. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 13 octombrie 2005 inculpatul C.N.C.R. s-a prezentat la R.B. - Agenţia nr. 4 din incinta SC S.C.&C. SRL Oradea şi a solicitat acordarea unui credit de consum pentru persoane fizice în vederea achiziţionării de bunuri cu plata în rate.

Cu ocazia încheierii contractului de credit din 13 octombrie 2005 pentru suma de 6.038,29 RON, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 218 din 12 octombrie 2005, prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC F.L. SRL în funcţia de operator calculator, având un salariu lunar net de 701 RON.

Inculpatul declară că în cursul lunii august 2005, prin intermediul unui anunţ la mica publicitate prin care se căuta un şofer cu maşină proprie, l-a cunoscut pe inculpatul C.T., cu care a convenit să îl angajeze pe pentru a-l transporta cu autoturismul pe raza municipiului Oradea între orele 08:00 - 12:00, contra sumei de 300 RON lunar. Acesta i-a comunicat că este administratorul unei societăţi comerciale iar în prima săptămână a semnat un contract individual de muncă prin care era angajat la SC F.L. SRL Constanţa ca şofer cu un salariu lunar de 300 RON. Contractul astfel semnat de inculpat într-un singur exemplar a rămas apoi în posesia inculpatului C.T., care i-a spus că îl va da contabilei societăţii pentru a-l înregistra la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor, fără ca inculpatul să mai ştie dacă acest lucru s-a întâmplat. A lucrat astfel ca şofer doar 4 luni, perioadă în care l-a preluat pe inculpatul C.T. cu autoturismul de pe str. Podului din Oradea, unde acesta susţinea că este sediul societăţii şi unde locuia şi contabila „C.".

Ori, din adeverinţa folosită de inculpat şi cererea de credit semnată de acesta a rezultat că salariul lunar net ar fi de 701 RON şi, respectiv 681,42 RON, iar funcţia inculpatului ar fi de operator calculator, cu o vechime de 7 luni, în timp ce inculpatul susţine că salariul primit în calitate de conducător auto era de doar 300 RON lunar. A rezultat astfel că inculpatul a cunoscut că cel puţin două aspecte determinante la încheierea contractului de credit (funcţia şi venitul) nu corespundeau realităţii, însă totuşi a urmărit încheierea contractului. De altfel, chiar inculpatul a recunoscut că ştia că „nu este real salariul" şi că a observat că „.. datele înscrise pe adeverinţa de salariu sunt nereale în ceea ce priveşte salariul, funcţia ocupată şi data începerii activităţii în cadrul acestei societăţi"".

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 76.212 din 19 septembrie 2006, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariu nr. 218 din 12 octombrie 2005 a inculpatului C.N.C. a fost executat de inculpatul C.T.

Din adresa nr. 2.649 din 14 februarie 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa a rezultat că SC F.L. SRL Constanţa nu a înregistrat nici un contract individual de muncă pentru vreun angajat.

Inculpatul C.T. declară că nu a desfăşurat activitate cu societatea F.L. SRL şi nici nu cunoaşte societatea, nu îl cunoaşte pe inculpatul C.N.C. şi nu i-a întocmit acte, contrar raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 76.213 din 19 septembrie 2006.

Partea vătămată R.B. s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 6.262,49 RON, prejudiciu reparat integral de inculpatul C.N.C. la data de 21 decembrie 2006, aşa cum a rezultat din înscrisul prezentat de acesta.

În cursul lunii martie 2006 învinuitul D.F. s-a prezentat la sediul persoanei vătămate B.C.R. - Sucursala Judeţeană Bihor şi a solicitat acordarea unui credit de nevoi personale în valoare de 4.900 euro, prezentând adeverinţa de salariu nr. 61 din 14 martie 2006 şi xerocopia certificată pentru conformitate cu originalul a unui contract individual de muncă, prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC M.E. SRL Aleşd în funcţia de şofer.

În urma verificărilor efectuate de angajaţii părţii vătămate s-a constatat că învinuitul nu este angajat, astfel că nu i-a mai fost acordat creditul.

Persoana vătămată nu se constituie parte civilă în cauză, întrucât documentaţia de credit a fost respinsă şi nu s-a cauzat prejudiciu.

Faţă de învinuitul D.F. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În martie 2006 învinuitul P.L.Gh. s-a prezentat la sediul persoanei vătămate B.C.R. - Agenţia Decebal Oradea şi a solicitat acordarea unui credit de nevoi personale în valoare de 19.000 RON, prezentând xerocopia cărţii sale de identitate seria X.H. nr. .., adeverinţa de salariu nr. 60 din 14 martie 2006 şi xerocopia certificată pentru conformitate cu originalul a unui contract individual de muncă nr. 180 din 23 martie 2005, prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC M.E. SRL Aleşd în funcţia de electrician.

În urma verificărilor efectuate de angajaţii părţii vătămate s-a constatat că învinuitul nu este angajat, astfel că nu i-a mai fost acordat creditul.

Persoana vătămată nu se constituie parte civilă în cauză întrucât documentaţia de credit a fost respinsă şi nu s-a cauzat prejudiciu.

Faţă de învinuitul P.L.Gh. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.460 din 30 mai 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţele de salariat nr. 60 din 14 martie 2006 şi nr. 61 din 14 martie 2006, eliberate pe numele învinuiţilor P.L.Gh. şi D.F. a fost executat de inculpata C.M.C.

În data de 22 octombrie 2005 învinuitul S.I.R. s-a prezentat la R.B. - Agenţia nr. 4 din incinta SC S.C.&C. SRL Oradea şi a solicitat acordarea unui credit de consum pentru persoane fizice în vederea achiziţionării de bunuri cu plata în rate.

Cu ocazia încheierii contractului de credit din 22 octombrie 2005 în sumă de 5.532,61 RON, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 31 din 21 octombrie 2005, prin care se atesta contra realităţii că este angajat al SC R.P.I. SRL în funcţia de gestionar, cu un salariu lunar net de 703 RON.

Din adresa nr. 411 din 7 martie 2007 a I.T.M. Prahova a rezultat că SC R.P.I. SRL Ploieşti a înregistrat în evidenţele instituţiei un singur contract individual de muncă, pe numele lui A.M.

Din adresa nr. 53.325 din 4 iulie 2006 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că SC R.P.I. SRL nu figurează în evidenţele instituţiei.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 75.921 din 12 iulie 2006, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariu nr. 31 din 21 octombrie 2005 a învinuitului S.I.R. a fost executat de inculpata C.M.C.

Inculpata C.M.C. recunoaşte că a completat şi semnat .adeverinţa de salariu pe numele învinuitului, pe care nu îl cunoştea, la cererea inculpatului C.T.

De menţionat că pe adeverinţa de salariu nr. 31 din 21 octombrie 2005 este înscris un număr de telefon care aparţine martorei R.L.M., fosta soţie a inculpatului C.T. în perioada 1984 - 1991, rezultând astfel că inculpatul a avut o implicare în întocmirea acestei adeverinţe, ceea ce se coroborează şi cu declaraţia inculpatei C.M.C.

Faţă de învinuitul S.I.R. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., urmând să fie identificate şi ridicate alte scripte de comparaţie şi dispusă o expertiză tehnico-ştiinţifică grafică.

Partea vătămată R.B. se constituie parte civilă în cauză cu suma de 6.097,28 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 5.332,61 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.M.C. şi C.T. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpaţii în calitate de complici răspund în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

în data de 26 august 2005 inculpatul B.N.E. s-a prezentat la B.T. Oradea, împreună cu inculpatul V.Z.A., care i-a fost girant, şi a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale pentru persoane fizice în sumă de 6.900 RON, prezentând următoarele înscrisuri: xerocopia buletinului său de identitate seria G.T. nr. ...., adeverinţa de salariu nr. 153 din 24 august 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1875594, care atestau în mod nereal că este angajat la SC N. SRL Oradea în funcţia de electrician, cu un salariu lunar net de 720 RON.

De asemenea, inculpatul V.Z.A. în calitate de girant, a prezentat următoarele înscrisuri: xerocopia buletinului său de identitate seria G.T. nr. ...., adeverinţa de salariu nr. 165 din 26 august 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1961465, care atestau în mod nereal că este angajat la SC N. SRL Oradea în funcţia de operator calculator, cu un salariu lunar net de 720 RON.

În acest fel au fost încheiate contractul de credit nr. 4796 din 26 august 2005 şi contractul de garanţie reală mobiliară fără ca apoi vreunul dintre inculpaţi să achite ratele contractuale. Inculpatul B.N.E. a semnat şi un acord de plată pe adeverinţa de salariu prin care atesta în mod nereal că este angajat şi realizează venituri.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 234.501 din 27 martie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnătura depusă pe contractul de credit nr. 4796 din 26 august 2005, la rubrica „client", a fost executată de inculpatul B.N.E.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 234.502 din 7 aprilie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnătura depusă pe contractul de credit nr. 4796 din 26 august 2005, la rubrica „Semnătura" de la pagina 7, a fost probabil executată de V.Z.A. Concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafică se coroborează astfel cu declaraţiile inculpaţilor B.N.E. şi V.Z.A., care confirmă că acesta din urmă a fost prezent la bancă şi a semnat contractul.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 76.090 din 11 august 2006, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţele de salariat nr. 153 din 24 august 2005 a inculpatului B.N.E. şi nr. 165 din 26 august 2005 a inculpatului V.Z.A. a fost executat de inculpata C.M.C.

Din adresa nr. 50339 din 28 aprilie 2006 a Inspectoratului Teritorial de Muncă al Judeţului Bihor a rezultat că inculpaţii nu figurează ca angajaţi cu contract individual de muncă la SC N. SRL Oradea.

Inculpatul B.N.E. recunoaşte comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa şi arată că a ştiut că actele de venit sunt false întrucât le-a citit înainte de a se prezenta la bancă pentru a încheia contractul.

Inculpatul V.Z.A. recunoaşte comiterea faptelor şi declară că a fost împreună cu B.N.E. la bancă, unde a semnat contractul de garanţie, lucru pentru care nu i-a pretins şi nici nu a primit vreo sumă de bani, inculpatul B.N.E. spunându-i că doreşte să obţină un credit în baza unor adeverinţe false.

Inculpata C.M.C. recunoaşte că a falsificat adeverinţele de salariu şi carnetele de muncă, pe care apoi le-a predat celor doi învinuiţi pentru a le folosi în vederea obţinerii unui credit.

Partea vătămată B.T. Oradea se constituie parte civilă cu suma de 7.245 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 6.900 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.M.C., B.N.E. şi V.Z.A. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 11 iulie 2005 învinuitul M.F.A. s-a prezentat la sediul R.B. SA - Agenţia Oradea 2 şi a solicitat (cerere de credit pentru persoane fizice din 8 iulie 2005, semnată de învinuit) şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice în vederea achiziţionării de bunuri, în valoare de 956,97 euro, conform contractului de credit din 11 iulie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 1108 din 6 iulie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1561463, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de „şofer" de 10 luni, având un salariu lunar net de 6.400.000 ROL.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.460 din 30 mai 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 1108 din 6 iulie 2005 a învinuitului M.F.A. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul M.F.A. recunoaşte săvârşirea faptelor şi arată că în cursul lunii iulie 2005 a cunoscut o persoană care i-a spus că, în schimbul unui telefon mobil şi a sumei de 200 RON, îi va întocmi înscrisuri din care să rezulte că este angajat, pe care apoi să le folosească pentru a cumpăra bunuri cu plata în rate. învinuitul menţionează că i-a predat acelei persoane necunoscute actele sale de identitate iar după câteva ore a primit adeverinţa de salariu din care rezulta că este angajat la SC V. SRL Salonta ca şofer, cu un salariu lunar net de 640 RON.

Inculpata C.M.C. recunoaşte săvârşirea faptelor. Astfel, inculpata arată că în cursul lunii iunie 2005, la rugămintea învinuitului M.F.A. (care ar fi fost însoţit de un bărbat necunoscut), i-a completat adeverinţa de salariu din care rezulta că este angajat la SC V. SRL Salonta. În legătură cu carnetul de muncă întocmit pe numele aceluiaşi învinuit, inculpata recunoaşte că l-a falsificat tot ea, prin ştergerea pe xerocopie şi apoi scrierea de menţiuni din care să rezulte să este angajat la societatea menţionată. Inculpata mai arată că actele astfel falsificate le-a înmânat direct învinuitului M.F.A. pentru a le folosi la cumpărarea unor telefoane mobile. învinuita susţine că nu a primit în schimb bani sau alte bunuri.

Prin plângerea penală, partea vătămată R.B. SA Bucureşti s-a constituit parte civilă cu suma de 916,73 euro, însă ulterior învinuitul a restituit creditul integral la data de 7 decembrie 2006 conform adeverinţei nr. 2817 din 8 decembrie 2006.

Faţă de învinuitul M.F.A. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 23 iunie 2005 învinuitul H.I.D. s-a prezentat la sediul R.B. SA - Agenţia Oradea 2 şi a solicitat (cerere de credit pentru persoane fizice din 23 iunie 2005, semnată de învinuit) şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice în valoare de 1.167,77 RON, în vederea achiziţionării de bunuri, conform contractului de credit din 23 iunie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia buletinului său de identitate seria GX nr. ...., adeverinţa de salariu nr. 217 din 22 iunie 2005 şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 29 din 24 iunie 2004, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de mecanic auto începând cu data de 24 iunie 2004, având un salariu lunar net de 4.250.000 ROL.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 217 din 22 iunie 2005 a învinuitului H.I.D. a fost executat de inculpatul C.T.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 1.167,77 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 1.544,93 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 1.167,77 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T.la plata acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul H.I.D. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 28 iunie 2005 învinuitul M.G. s-a prezentat la sediul R.B. SA - Sucursala Bihor şi a solicitat (cerere de credit pentru persoane fizice din 28 iunie 2005, semnată de învinuit) şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice în sumă de 2.520,85 RON, în vederea achiziţionării de bunuri, conform contractului de credit din 28 iunie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., adeverinţa de salariu nr. 247 din 28 iunie 2005 şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 67 din 24 iunie 2004, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de mecanic auto începând cu data de 24 iunie 2004, având un salariu lunar net de 6.300.000 ROL.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 247 din 28 iunie 2005 a învinuitului M.G. a fost executat de inculpatul C.T.

învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.520,85 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.331,01 RON.

Faţă de învinuitul M.G. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. în data de 7 octombrie 2005 inculpatul V.Z.A. s-a prezentat la sediul R.B. SA - Agenţia Oradea 4 şi a solicitat (cerere de credit pentru persoane fizice din 7 octombrie 2005, semnată de învinuit) şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice în sumă de 1.932,98 RON, în vederea achiziţionării de bunuri, conform contractului de credit din 7 octombrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia buletinului său de identitate seria GT nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 247 din 6 octombrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de „şofer" de 1 an şi 2 luni, având un salariu lunar net de 702 RON.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.460 din 30 mai 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 247 din 6 octombrie 2005 a inculpatului V.Z.A. a fost executat de inculpata C.M.C.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 234.508 din 9 aprilie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că semnătura depusă pe contractul de credit din 7 octombrie 2005, la rubrica „împrumutat" a fost executată de inculpatul V.Z.A.

Inculpatul V.Z.A. recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa.

Inculpata C.M.C. recunoaşte săvârşirea faptelor. Astfel, inculpata declară că în cursul lunii octombrie 2005 inculpatul a rugat-o să îi întocmească o adeverinţă de salariu în baza căreia să cumpere telefoane cu plata în rate. Inculpata a acceptat şi a completat adeverinţa de salariu prin care se atesta că inculpatul este angajat al SC V. SRL, pe care apoi i-a predat-o, fără să primească în schimb bani sau bunuri.

Inculpatul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de inculpat este de 1.932,98 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.237,79 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 1.932,98 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.M.C. şi V.Z.A. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 2 noiembrie 2005 învinuitul C.Gh. s-a prezentat la sediul R.B. SA - Sucursala Bihor şi a solicitat (cerere de credit pentru persoane fizice din 7 octombrie 2005, semnată de învinuit) şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice în sumă de 3.514,57 RON, în vederea cumpărării de bunuri, conform contractului de credit din 2 noiembrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 214 din 1 noiembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de „şofer" începând din data de 19 aprilie 204, având un salariu lunar net de 702 RON.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 214 din 1 noiembrie 2005 a învinuitului C.Gh. a fost executat de inculpatul C.T.

Prin adresa nr. 58938 din 21 noiembrie 2006 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că SC V. SRL Salonta nu figurează în evidenţele instituţiei.

Învinuitul nu a mai achitat ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 3.514,57 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 4.074,55 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.514,57 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

În data de 14 iulie 2005 inculpatul Ş.R., folosind buletinul de identitate al fratelui său Ş.E.R., în care a înlocuit fotografia titularului cu fotografia sa, s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinul „P. din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice pentru achiziţionarea de bunuri în sumă de 2.250 RON, conform contractului de credit din 14 iulie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia buletinului său de identitate seria GV nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 219 din 14 iulie 2005 şi o copie a carnetului de muncă, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC F.L. SRL Constanţa în funcţia de „şofer" din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net 620 RON.

După aprobarea creditului, inculpatul a cumpărat un frigider în valoare de 2.250 RON de la magazinul „P." al SC M. SA din Oradea, conform facturii fiscale din 14 iulie 2005.

Martorul Ş.E.R., fratele învinuitului S.R., declară că nu a încheiat contractul de credit iar buletinul de identitate este al său însă fotografia aplicată pe acesta este a inculpatului.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 219 din 14 iulie 2005 a martorului Ş.E.R., folosită de inculpatul S.R., a fost executat de inculpatul C.T.

Inculpatul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de inculpat este de 2.250 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.143,69 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.250 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.T. şi S.R. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 28 septembrie 2005 învinuita F.K.R. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat (cerere de credit din 28 septembrie 2005, semnată de învinuită) şi obţinut un credit în vederea achiziţionării de bunuri în valoare de 3.799,80 RON, conform contractului de credit din 21 noiembrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., adeverinţa de salariu nr. 187 din 28 septembrie 2005 şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 12 din 7 martie 2005 prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC F.L. SRL Constanţa în funcţia de magazioneră, având un salariu de bază lunar brut de 7.600.000 ROL.

După aprobarea creditului, învinuita a cumpărat produse electronice (un TV şi un sistem home-cinema) în valoare de 3.799,80 RON de la magazinul „P." din Oradea, conform facturii fiscale din 28 septembrie 2005.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.460 din 30 mai 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 187 din 28 septembrie 2005 a învinuitei F.K.R. a fost executat de inculpata C.M.C.

Din adresa nr. 2.649 din 14 februarie 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa a rezultat că SC F.L. SRL Constanţa nu a înregistrat în evidenţele instituţiei nici un contract individual de muncă.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 3.799,80 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 4.440,94 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 379,80 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuita F.K.R. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 23 iunie 2005 inculpatul M.E., s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „D." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit pentru achiziţia de bunuri în valoare de 3.989,70 RON, conform contractului de credit din 23 iunie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 118 din 16 iunie 2005 şi o xerocopie a contractului individual de muncă nr. 58 din 24 iunie 2004, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de mecanic auto din data de 15 iunie 2004, având un salariu lunar net de 685 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat la data de 23 iunie 2005 produse electronice şi electrocasnice (două telefoane mobile şi o combină frigorifică) în valoare de 3.989,70 RON, conform facturii fiscale din 23 iunie 2005, eliberată de SC D.R. SA Târgu Secuiesc.

Inculpatul M.E. recunoaşte săvârşirea faptei şi declară că a intrat în posesia documentelor false cu ajutorul fratelui său (care ulterior a decedat) şi că bunurile achiziţionate chiar în ziua în care a primit înscrisurile false le-a vândut la jumătate din preţul de achiziţie.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 118 din 16 iunie 2005 a învinuitului M.E. a fost executat de către inculpatul C.T.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 3.989,70 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 5.343,31 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.989,70 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.T. şi M.E. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 10 octombrie 2005 inculpatul V.F.D. s-a prezentat la biroul de credit al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 5.029,30 RON, conform contractului de credit nr. 501851903 din 10 octombrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., adeverinţa de salariu nr. 214 din 7 octombrie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 695951, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de tinichigiu auto din data de 14 martie 2004, având un salariu lunar net de 680 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat produse electrocasnice un aragaz „A.", un televizor „S.", un DVD „M.", o maşină de spălat „A.", un sistem de boxe, un cuptor cu microunde şi o combină frigorifică.

Conform înscrisurilor de la dosar, inculpatul a achitat până în prezent rate în sumă totală de 1.892,20 RON din valoarea creditului.

Inculpatul V.F.D. recunoaşte săvârşirea faptei şi arată că actele i-au fost întocmite de inculpatul C.T., care s-a şi prezentat împreună cu el la magazinul P. pentru a prelua bunurile. Inculpatul C.T. a intrat în posesia bunurilor, remiţându-i suma de 800 RON. La întrebările reprezentantei părţii vătămate, inculpatul a dat răspunsuri care să coincidă cu actele prezentate, aşa cum îl sfătuise C.T.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 118 din 16 iunie 2005 a inculpatului V.F.D. a fost executat de către inculpatul C.T.

Din Adresa nr. 57.249 din 10 octombrie 2006 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că SC V. SRL Salonta nu figurează în evidenţele instituţiei.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 5.029,30 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 4.768,75 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 5.029,30 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, sumă din care se scade partea achitată de 1.892 RON, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii V.F.D. şi C.T. în solidar la plata în favoarea părţii civile a sumei de 3.137,30 RON.

În data de 18 ianuarie 2006 învinuitul B.A. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.508 RON, conform Contractului de credit nr. 502966489 din 18 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., adeverinţa de salariu nr. 47 din 17 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de „şofer" din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 690 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat bunuri (două telefoane mobile) în valoare de 2.508 RON, conform facturii fiscale din 18 ianuarie 2006.

Învinuitul B.A. recunoaşte săvârşirea faptei şi arată că în cursul lunii ianuarie 2006 a fost contactat de o persoană necunoscută, care i-a propus să cumpere telefoane mobile, propunere acceptată, astfel că i-a înmânat acelei persoane cartea sa de identitate iar în data de 18 ianuarie 2006 s-au reîntâlnit, învinuitul primind adeverinţa de salariu. Apoi împreună cu persoana necunoscută s-au deplasat la magazinul „S." unde a completat cererea de credit. Învinuitul susţine că i s-ar fi comunicat că nu s-a aprobat creditul şi, astfel, nu a ridicat telefoanele mobile.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 47 din 17 ianuarie 2006 a învinuitului B.A. a fost executat de către inculpatul C.T.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.508 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.001,13 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.508 RON neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul B.A. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 23 ianuarie 2006 învinuitul H.C. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.538 RON, conform Contractului de credit nr. 503008493 din 23 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 136 din 23 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de lăcătuş, din data de 14 aprilie 2005, având un salariu lunar net de 540 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat bunuri (două telefoane mobile) în valoare de 2.538 RON, conform facturii fiscale din 23 ianuarie 2006.

Învinuitul H.C. recunoaşte săvârşirea infracţiunii şi arată că în cursul lunii ianuarie 2006 a cunoscut două persoane, care în doar cca. 30 minute au revenit cu adeverinţa de salariu. Cele două persoane l-au însoţit apoi la magazin iar telefoanele susţine că le-a predat lui C.C., un consătean care îl însoţea, aspect neprobat însă.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe Adeverinţa nr. 136 din 23 ianuarie 2006 a învinuitului H.C. a fost executat de către inculpatul C.T.

Din adresa nr. 62.307 din 2 februarie 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuiţii nu sunt înregistraţi în evidentele instituţiei cu contract individual de muncă la SC M. SRL Oradea.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.538 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.984,91 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.538 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul H.C. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 31 ianuarie 2006 învinuitul B.I. (nume anterior V.I.) s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.763 RON, conform Contractului de credit din 31 ianuarie 2006.

Pentru încheierea contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 214 din 31 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC P.T. SRL Timişoara ca zidar din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 510 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 2.763 RON, conform facturii fiscale din 1 februarie 2006.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 214 din 31 ianuarie 2006 a învinuitului B.I. a fost executat de inculpatul C.T.

Din adresa nr. 288 din 31 octombrie 2007 a I.T.M. Timiş a rezultat că învinuitul B.I. nu este înregistrat în evidenţele instituţiei cu contract individual de muncă la SC P. SRL Timişoara.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.763 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.228,20 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.763 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul B.I. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 31 octombrie 2005 învinuitul A.A.L. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. I.F.N. SA Bucureşti din cadrul magazinului „P." unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 4.599,50 RON, conform contractului de credit din 31 octombrie 2005.

În vederea încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., adeverinţa de salariu nr. 147 din 28 octombrie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1400396, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta ca „şofer" din data de 8 martie 2005, având un salariu lunar net de 740 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat un TV „S.", un aragaz, o maşină de spălat şi un sistem audio în valoare de 4.599,50 RON, conform facturii fiscale din 31 octombrie 2005.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 147 din 28 octombrie 2005 a învinuitului A.A.L. a fost executat de inculpatul C.T.

Din adresa nr. 58938 din 21 noiembrie 2006 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că SC V. SRL Salonta nu figurează în evidenţele instituţiei.

învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 4.599,50 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 5.860,43 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 4.599,50 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune

Faţă de învinuitul A.A.L. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 10 ianuarie 2006 inculpatul M. (M.) T.F. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.295,59 RON, conform Contractului de credit din 10 ianuarie 2006. Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 28 din 10 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de mecanic auto din data de 10 februarie 2005, având un salariu lunar net de 710 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat un dozator de apă, un sistem audio, un televizor, o maşină de spălat şi un filtru de cafea în valoare de 3.295,59 RON, conform facturii fiscale din 10 ianuarie 2006.

Inculpatul M. (M.) T.F. a recunoscut săvârşirea infracţiunii, arătând că în cursul lunii ianuarie 2006, în urma unui anunţ la mica publicitate din care rezulta că o societate comercială angajează mecanic auto, a luat legătura cu un bărbat care i-a propus să cumpere bunuri cu plata în rate. După câteva zile bărbatul respectiv i-a adus adeverinţa de salariu prin care se atesta în mod nereal că angajat la SC M. SRL ca mecanic auto din data de 10 februarie 2005, cu un venit lunar net de 710 RON, menţiuni despre care ştia că nu sunt reale.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţele de salariat nr. 28 din 10 ianuarie 2006 a inculpatului M.T.F. a fost executat de inculpatul C.T.

Inculpatul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de inculpat este de 3.295,59 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 4.042,12 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.295,59 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii M. (M.) T.F. şi C.T. în solidar la plata acestei sume în favoarea părţii civile.

În data de 6 ianuarie 2006 inculpatul A.V. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.438,39 RON, conform Contractului de credit din 6 ianuarie 2006.

În vederea încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 17 din 6 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de „şofer" din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 780 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat un motoferăstrău, un televizor, un cuptor cu microunde, o maşină de spălat, o veioză şi perdele în valoare de 3.438,39 RON, conform facturii fiscale din 6 ianuarie 2006.

Inculpatul A.V. a recunoscut săvârşirea infracţiunii, arătând că în cursul lunii ianuarie 2006, prin intermediul lui D.D.I. din satul Cărănzel, l-a cunoscut pe „T." (inculpatul C.T.), care s-a prezentat ca fiind administratorul SC M. SRL, căruia inculpatul i-a înmânat cartea sa de identitate iar după doar cca. 2 ore „T." i-a predat adeverinţa de salariu falsă, pe care apoi a folosit-o pentru a cumpăra bunurile. Inculpatul susţine că bunurile au fost apoi preluate de „T." iar el a primit în schimb doar suma de 200 RON.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţele de salariat nr. 28 din 10 ianuarie 2006 a inculpatului A.V. a fost executat de inculpatul C.T.

Inculpatul nu a mai achitat ulterior ratele aferente

Prejudiciul cauzat de inculpatul este de 3.438,39 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 4.216,83 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.438,39 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii A.V. şi C.T. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 14 decembrie 2005 inculpatul M.Gh.C. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.149,70 RON, conform Contractului de credit din 14 decembrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 108 din 12 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de „şofer" din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 720 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat bunuri o maşină de spălat, un frigider şi un televizor în valoare de 3.149,70 RON, conform facturii fiscale din 14 decembrie 2005.

Inculpatul M.Gh.C. a recunoscut săvârşirea infracţiunii, arătând că în cursul lunii decembrie 2005 a fost contactat de o cunoştinţă, care i-a propus să cumpere bunuri cu plata în rate în baza unor documente de venit false, propunere acceptată, astfel că în data de 14 decembrie 2005 a primit adeverinţa de salariu falsă, pe care apoi a folosit-o la încheierea contractului de credit. Inculpatul precizează că la ieşirea din magazin a fost aşteptat de acea cunoştinţă şi de „T.", acesta din urmă preluând bunurile şi dându-i în schimb suma de 450 RON.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa nr. 108 din 12 decembrie 2005 a inculpatului M.Gh.C. a fost executat de inculpatul C.T.

Inculpatul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 3.149,70 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.937,01 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.149,01 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.T. şi M.Gh.C. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 13 decembrie 2005 inculpatul D.M.N. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.469,50 RON, conform Contractului de credit din 13 decembrie 2005. Pentru încheierea contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 109 din 12 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de agent de vânzări din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 680 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat o maşină de spălat, o combină frigorifică, un DVD player, un televizor şi un cuptor cu microunde în valoare de 3.469,50 RON, conform facturii fiscale din 6 ianuarie 2006.

Învinuitul D.M.N. a recunoscut săvârşirea infracţiunii, arătând că în cursul lunii decembrie 2005 a fost contactat de două persoane necunoscute, unul dintre aceştia fiind „T.", care i-au propus să cumpere bunuri cu plata în rate în baza unor documente de venit false, propunere acceptată întrucât nu avea loc de muncă. Inculpatul a primit de la aceştia adeverinţa de salariu falsă, pe care apoi a folosit-o la încheierea contractului de credit. Totodată precizează că cele două persoane l-au însoţit la magazin iar apoi au preluat bunurile, dându-i în schimb suma de 300 RON.

Din adresa nr. 57.246 din 10 octombrie 2006 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că SC M. SRL Oradea nu este înregistrată în evidenţele instituţiei.

Inculpatul nu a mai achitat ulterior ratele aferente. Prejudiciul cauzat de învinuit este de 3.469,50 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 4.336,81 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.469,50 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.T. şi D.M.N. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 18 ianuarie 2006 inculpatul G.P. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice, constând în achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.233,95 RON, conform Contractului de credit din 18 ianuarie 2006. Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 49 din 18 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de „şofer" din data de 10 ianuarie 2005, având un salariu lunar net de 940 RON. De precizat că inculpatul nu are permis de conducere.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat o maşină de spălat, o combină frigorifică, un DVD player, un televizor şi un cuptor cu microunde în valoare de 3.233,95 RON, conform facturii fiscale din 18 ianuarie 2006.

Inculpatul G.P. recunoaşte săvârşirea infracţiunii şi declară că, după ce a primit adeverinţa de salariu falsă şi a cumpărat bunurile, le-a predat inculpatului C.T. (cunoscut sub numele „T."), care i-a remis în schimb suma de 150 RON, cu promisiunea că îi va mai da şi alţi bani. Inculpatul mai arată că atunci când l-a cunoscut pe inculpatul C.T., acesta avea asupra sa o servietă în care se aflau mai multe ştampile şi documente, dovedindu-se şi prin acest mijloc de probă că inculpatul desfăşura o activitate infracţională amplă, bine organizată şi cu caracter de îndeletnicire.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77 459 din 1 iunie 2007, emis de către Serviciul Criminalistic, din cadrul I.P.J. Bihor, s-a concluzionat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 49 din 18 ianuarie 2006 a inculpatului G.P. a fost executat de inculpatul C.T.

Inculpatul nu a mai achitat ulterior ratele aferente

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 3.233,95 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 4.189,51 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.233,95 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.T. şi G.P. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 18 ianuarie 2006 învinuita M.V. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice, constând în achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.409,60 RON, conform Contractului de credit din 18 ianuarie 2006.

În vederea încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 48 din 17 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC B.R. SRL Borş în funcţia de operator calculator din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 720 RON.

În baza creditului acordat, învinuita a cumpărat o maşină de spălat, o combină frigorifică, un DVD player, un televizor şi un cuptor cu microunde în valoare de 3.409,60 RON, conform facturii fiscale din 18 ianuarie 2006.

Prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, emis de către Serviciul Criminalistic, din cadrul I.P.J. Bihor, s-a concluzionat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 48 din 17 ianuarie 2006 a învinuitei M.V. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuita a achitat parţial ratele aferente creditului conform chitanţelor din datele de 7 august 2007 şi 3 ianuarie 2008, din care a rezultat că aceasta a achitat în total suma de 1.200 RON din valoarea creditului.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.409,60 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, sumă din care se scade partea achitată de 1.200 RON, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a sumei de 2.209,60 RON, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuita M.V. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 25 ianuarie 2006 învinuitul G.P.G.O. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice, constând în achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.848 RON, conform Contractului de credit din 25 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 215 din 24 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de mecanic auto din data de 23 februarie 2005, având un salariu lunar net de 520 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat două telefoane mobile în valoare de 2.848 RON, conform facturii fiscale din 25 ianuarie 2006.

Învinuitul G.P.G.O. a recunoscut săvârşirea infracţiunii, arătând că în cursul lunii ianuarie 2006 a fost abordat într-un bar de un bărbat, care i-a spus că îl poate ajuta să cumpere bunuri cu plata în rate, propunere pe care a acceptat-o astfel că a doua zi, învinuitul a prezentat adeverinţa de salariu falsă la magazin şi a cumpărat cele două telefoane mobile.

Prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, emis de către Serviciul Criminalistic, din cadrul I.P.J. Bihor, s-a concluzionat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 215 din 24 ianuarie 2006 a învinuitului G.P.G.O. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.848 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.372,68 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.848 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul G.P.G.O. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 31 ianuarie 2006 învinuitul M.M.F. s-a prezentat biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.598 RON, conform Contractului de credit din 31 ianuarie 2006. Pentru încheierea contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 224 din 30 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de mecanic din data de 10 februarie 2005, având un salariu lunar net de 570 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat două telefoane mobile în valoare de 2.598 RON, conform facturii fiscale din 31 ianuarie 2006.

Prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 77.459 din 1 iunie 2007, emis de către Serviciul Criminalistic, din cadrul I.P.J. Bihor, s-a concluzionat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 224 din 30 ianuarie 2006 a învinuitului M.M.F. a fost executat de inculpatul C.T.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.598 RON, din care învinuitul a achitat la datele de 21 mai 2007, 25 iunie 2007, 19 septembrie 2007, 24 octombrie 2007 şi 16 ianuarie 2008 suma totală de 2.200 RON iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.021,93 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.598 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, sumă din care se scade partea achitată de 2.200 RON, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a sumei de 398 RON prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Din Adresa nr. 62.305 din 2 februarie 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul G.P. şi învinuiţii M.V., G.P.G.O. şi M.M.F. nu sunt înregistraţi în evidenţele instituţiei ca angajaţi cu contract individual de muncă la SC B.R. SRL Borş.

În data de 15 decembrie 2005 învinuitul F.D. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.012 RON, conform Contractului de credit din 15 decembrie 2005. Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 120 din 15 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de instalator din data de 12 aprilie 2003, având un salariu lunar net de 744 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 2.012 RON, conform facturii fiscale din 15 decembrie 2005.

Învinuitul F.D. recunoaşte săvârşirea infracţiunii şi arată că în cursul lunii decembrie 2005, în timp ce era angajat ca taximetrist la SC G.&C. Com SRL Oradea, a cunoscut doi bărbaţi care i-au propus să cumpere telefoane mobile cu plata în rate, urmând ca în schimbul unora din aceste bunuri ei să facă rost de actele necesare. învinuitul declară că s-a deplasat cu cei doi bărbaţi, care anterior i-au spus că actele false le întocmeşte o femeie „C.", la un bloc de pe str. P, iar după cca. 20 minute au revenit cu adeverinţa de salariu falsă, pe care a citit-o. învinuitul susţine că un telefon a rămas asupra sa iar celelalte două le-a predat celor doi bărbaţi.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.460 din 30 mai 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 119 din 15 decembrie 2005 a învinuitului F.D. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.012 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.467,65 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.012 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune

Faţă de învinuitul F.D. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 15 decembrie 2005 învinuitul P.I.V. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.247 RON, conform Contractului de credit din 15 decembrie 2005. În vederea încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 119 din 15 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de şef depozit din data de 1 ianuarie 2004, având un salariu lunar net de 733 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 2.598 RON, conform facturii fiscale din 15 decembrie 2005.

Învinuitul nu a putut fi audiat întrucât din verificările efectuate a rezultat că acesta este plecat în Italia, la dosar fiind depusă o chitanţă din data de 22 mai 2007, din care a rezultat că acesta a achitat suma de 500 RON.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.247 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.757,85 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.247 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, sumă din care se scade partea achitată de 500 RON, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a sumei de 1.747 RON prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul P.I.V. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 19 decembrie 2005 învinuitul C.C.V. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.128 RON, conform Contractului de credit din 19 decembrie 2005. Pentru încheierea contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 123 din 19 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de manipulant marfă din data de 25 august 2003, având un salariu lunar net de 733 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat două telefoane mobile în valoare de 2.128 RON, conform facturii fiscale din 19 decembrie 2005.

Învinuitul C.C.V. recunoaşte săvârşirea infracţiunii şi arată că adeverinţa de salariu falsă a obţinut-o prin intermediul lui O.D., de la care a primit apoi suma de 200 RON.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.460 din 30 mai 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 123 din 19 decembrie 2005 a învinuitului C.C.V. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.128 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma 2.604,49 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.128 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume prejudiciu de care inculpata C.M.C. în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul C.C.V. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 23 decembrie 2005 învinuitul L.F. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.198 RON, conform Contractului de credit din 23 decembrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ... şi adeverinţa de salariu nr. 135 din 23 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de „şofer" din data de 16 septembrie 2004, având un salariu lunar net de 788,05 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat două telefoane mobile în valoare de 2.198 RON, conform facturii fiscale din 23 decembrie 2005.

Învinuitul L.F. nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor şi susţine că a semnat acte la solicitarea unui anume C.C. şi a doi bărbaţi necunoscuţi, fără să ştie ce semnează. în declaraţia olografă din data de 7 februarie 2006, învinuitul recunoaşte însă că ştia că a semnat contracte de credit, fiind asigurat că nu vor fi probleme.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.460 din 30 mai 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 135 din 23 decembrie 2005 a învinuitului L.F. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.198 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.644,87 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.198 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul L.F. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 28 decembrie 2005 învinuitul V.T. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.428 RON, conform Contractului de credit din 28 decembrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 142 din 28 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de mecanic din data de 10 februarie 2005, având un salariu lunar net de 570 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat două telefoane mobile în valoare de 2.428 RON, conform facturii fiscale din 28 decembrie 2005.

Învinuitul V.T. declară că în cursul lunii decembrie 2005, în timp ce era împreună cu învinuitul G.C., au fost abordaţi de C.C. şi de doi bărbaţi, care le-au solicitat să semneze acte pentru cumpărarea unor telefoane mobile cu plata în rate, învinuitul susţinând că a acceptat întrucât a fost lovit cu palma peste faţă, aspect neprobat însă. învinuitul susţine că a primit în schimb suma de 20 RON.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 234.285 din 3 martie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 142 din 28 decembrie 2005 a învinuitului V.T. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.428 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.931,16 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.428 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul V.T. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 28 decembrie 2005 învinuitul G.C. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.428 RON, conform contractului de credit din 28 decembrie 2005.

În vederea încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia buletinului său de identitate seria G.X. nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 143 din 28 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de manipulant marfă din data de 9 martie 2005, având un salariu lunar net de 450 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat două telefoane mobile în valoare de 2.428 RON, conform facturii fiscale din 28 decembrie 2005.

Învinuitul G.C. declară şi el că a fost abordat de C.C. în timp ce era împreună cu învinuitul V.T., că a semnat apoi nişte acte, fără să cunoască ce fel de acte ori conţinutul acestora, şi că nu a primit în schimb bani sau bunuri.

Martorul G.Z., fratele învinuitului, confirmă declaraţiile acestuia cu privire la implicarea lui C.C. în activitatea infracţională.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.460 din 30 mai 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 143 din 28 decembrie 2005 a învinuitului G.C. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.428 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.931,16 RON.

Faţă de învinuitul G.C. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 16 ianuarie 2006 învinuita B.C.C. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.589,40 RON, conform Contractului de credit din 16 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 39 din 16 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC B.R. SRL Borş în funcţia de vânzătoare din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 690 RON.

În baza creditului acordat, învinuita a cumpărat un cuptor cu microunde, robot de bucătărie, televizor, frigider, aragaz şi o maşină de spălat în valoare de 3.589,40 RON, conform facturii fiscale din 16 ianuarie 2006.

Învinuita nu a putut fi audiată întrucât din verificările efectuate a rezultat că este plecat la muncă în Spania. Mama învinuitei a depus la dosarul cauzei mai multe chitanţe din datele de 18 octombrie 2006, 15 noiembrie 2006, 7 februarie 2007, 9 februarie 2007, 12 martie 2007 şi 19 martie 2007, 2 aprilie 2007 şi 17 aprilie 2007, din care a rezultat că învinuita a achitat suma de 2.500 RON din valoarea creditului.

Martorul G.P., cumnatul învinuitei, declară că aceasta a obţinut adeverinţa de salariu falsă de la un bărbat „T." din Oradea, cunoscut că „rezolvă astfel de documente contra cost".

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 39 din 16 ianuarie 2006 a învinuitei B.C.C. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuita a achitat doar parţial ratele aferente.

Partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.823,48 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.589,40 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, sumă din care se scade partea achitată de 2.500 RON, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a sumei de 1.089,40 RON, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuita B.C.C. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 20 ianuarie 2006 inculpatul B.R.V. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.669,16 RON, conform Contractului de credit din 20 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 143 din 19 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de „şofer" din data de 12 ianuarie 2004, având un salariu lunar net de 730 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat un radiocasetofon, un aspirator, un sandwichmaker, un cea cu pendul, un suport CD, un toaster, un uscător de păr, un ferăstrău şi o maşină de spălat în valoare de 3.669,16 RON, conform facturii fiscale seria din 20 ianuarie 2006.

Inculpatul B.R.V. recunoaşte săvârşirea infracţiunii şi arată că la data când a primit adeverinţa de salariu nu era angajat. În plus, mai arată că „S.", cel care i-a pus la dispoziţie adeverinţa de salariu, a afirmat că bunurile vor fi valorificate sub preţul de achiziţie, el primind în schimb suma de 170 RON.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 143 din 19 ianuarie 2006 a inculpatului B.R.V. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 3.669,16 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 4.754,40 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.669,16 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.T. şi B.R.V. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 25 ianuarie 2006 învinuitul P.A.I. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.999,60 RON, conform Contractului de credit din 25 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 217 din 24 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de mecanic auto din data de 15 iunie 2004, având un salariu lunar net de 710 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat un radiocasetofon, un aragaz, o maşină de spălat şi un frigider în valoare de 2.999,60 RON, conform facturii fiscale din 25 ianuarie 2006.

Învinuitul nu a fost audiat întrucât din verificările efectuate a rezultat că acesta nu mai locuieşte la domiciliu.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 217 din 24 ianuarie 2006 a învinuitului P.A. a fost. executat de inculpatul C.T.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.999 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.871,37 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.999 lei, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul P.A. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

Din adresele nr. 62.306 din 2 februarie 2007 şi nr. 65.638 din 16 martie 2007 ale Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul B.R.V. şi învinuiţii F.D., P.A., B.C., C.C., L.F., V.T., G.C. şi P.I. nu sunt înregistraţi în evidenţele instituţiei ca angajaţi cu contract individual de muncă la SC C. SRL Oradea.

În data de 29 decembrie 2005 învinuitul T.T.R. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.307 RON, conform Contractului de credit din 29 decembrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 73 din 29 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC T.S. SRL Baia Mare în funcţia de electrician din data de 9 martie 2005, având un salariu lunar net de 550 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 2.307 RON, conform facturii fiscale din 29 decembrie 2005.

Învinuitul T.T.R. recunoaşte săvârşirea infracţiunii şi arată că cei care i-au procurat adeverinţa de salariu falsă sunt O.D.D., zis „G.", şi M.R.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.581 din 22 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit din 29 decembrie 2005, la rubrica „semnătura împrumutat şi semnătura membrului asigurat" au fost executate de învinuitul T.T.R.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 78.233 din 30 octombrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare şi semnăturile depuse pe adeverinţa de salariat nr. 73 din 29 decembrie 2005 a învinuitului T.T.R. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.307 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.783,58 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.307 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul T.T.R. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 30 decembrie 2005 învinuita Ş.O. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.133 RON, conform Contractului de credit din 30 decembrie 2005.

În vederea încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 64 din 24 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC T.S. SRL Baia Mare în funcţia de vânzător-gestionar din data de 8 martie 2005, având un salariu lunar net de 550 RON.

În baza creditului acordat, învinuita a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 3.133 RON, conform facturii fiscale din 30 decembrie 2005.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 78.233 din 30 octombrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare şi semnăturile depuse pe adeverinţa de salariat nr. 64 din 30 decembrie 2005 a învinuitei Ş.O. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 3.133 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.866,15 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.133 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul Ş.O. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 4 ianuarie 2006 învinuita B.M.A. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.278 RON, conform Contractului de credit din 4 ianuarie 2006.

Pentru încheierea contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 85 din 4 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC T.S. SRL Baia Mare în funcţia de vânzător-gestionar din data de 8 martie 2005, având un salariu lunar net de 550 RON.

În baza creditului acordat, învinuita a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 2.999,60 RON, conform facturii fiscale din 4 ianuarie 2006.

Învinuita B.M.A. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 78.372 din 10 decembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul şi semnătura depuse pe Contractul de credit din 4 ianuarie 2006 şi scrisul şi semnătura depusă pe cererea de eliberare a unu nou paşaport pe numele B.M.A. au fost executate de aceeaşi persoană.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 78.233 din 30 octombrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare şi semnăturile depuse pe adeverinţa de salariat nr. 85 din 4 ianuarie 2006 a învinuitei B.M.A. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 2.278 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.804,84 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.278 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul B.M.A. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 4 ianuarie 2006 învinuita B.E. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.187 RON, conform Contractului de credit din 4 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 89 din 4 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC T.S. SRL Oradea în funcţia de magazioneră din data de 7 februarie 2005, având un salariu lunar net de 560 RON.

În baza creditului acordat, învinuita a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 2.187 RON, conform facturii fiscale din 4 ianuarie 2006.

Învinuita B.E. declară că la începutul anului 2006 ea şi nepoata sa R.S. au fost acostate de un bărbat „R.", care le-a întrebat dacă sunt de acord să cumpere telefoane mobile, fără să le mai achite. Învinuita susţine că i-a înmânat acestuia cartea sa de identitate iar apoi a semnat acte al căror caracter şi conţinut nu le cunoaşte, primind în schimb un telefon mobil.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 78.233 din 30 octombrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare şi semnăturile depuse pe adeverinţa de salariat nr. 89 din 4 ianuarie 2006 a învinuitei B.E. a fost 'executat de inculpata C.M.C.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 2.187 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.592,45 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.187 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuita B.E. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 5 ianuarie 2006 învinuita R.S.D. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 1.847 RON, conform Contractului de credit din 4 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 93 din 5 ianuarie 2006 prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC T.S. SRL Baia Mare în funcţia de vânzător-gestionar din data de 14 martie 2005, având un salariu lunar net de 530 RON.

În baza creditului acordat, învinuita a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 2.999,60 RON, conform facturii fiscale din 5 ianuarie 2006.

Învinuita nu a putut fi audiată deoarece se află în străinătate.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 78.233 din 30 octombrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare şi semnăturile depuse pe adeverinţa de salariat 93 din 5 ianuarie 2006 a învinuitei R.S.D. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 1.847 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.223,59 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 1.847 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuita R.S.D. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 4 ianuarie 2006 învinuitul P.C. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.492 RON, conform Contractului de credit din 4 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 84 din 4 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC T.S. SRL Baia Mare în funcţia de electrician din data de 26 iulie 2005, având un salariu lunar net de 550 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 2.492 RON, conform facturii fiscale din 4 ianuarie 2006.

Învinuitul nu a putut fi audiat deoarece se află în străinătate.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.135 din 15 martie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit din 4 ianuarie 2006 la rubricile „Semnătura împrumutat" şi „Semnătura membrului asigurat" precum şi semnăturile depuse pe cererile şi declaraţia pe numele P.C. adresate FEIP Valea lui Mihai şi Serviciului Paşapoarte Bihor au fost executate de aceeaşi persoană.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 78.233 din 30 octombrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare şi semnăturile depuse pe adeverinţa de salariat a învinuitului P.C. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.492 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.829,82 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.492 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul P.C. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 5 ianuarie 2006 învinuita A.V.Z. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.747 RON, conform Contractului de credit din 5 ianuarie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 95 din 5 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC C. SRL Oradea în funcţia de operator calculator din data de 06 aprilie 2005, având un salariu lunar net de 550 RON.

În baza creditului acordat, învinuita a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 2.747 RON, conform facturii fiscale din 5 ianuarie 2006.

Învinuita A.V.Z. declară că a obţinut adeverinţa de salariu falsă prin intermediul a două persoane pe nume „D." şi „Ţ.", care i-au făcut cunoştinţă cu doi bărbaţi, iar a doua sau a treia zi a primit adeverinţa de salariu falsă, iar după semnarea contractului şi-a reţinut un telefon mobil iar celelalte două le-a dat lui „G.".

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 76.862 din 30 ianuarie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnătura depusă pe Contractul de credit din 5 ianuarie 2006, la rubrica „împrumutat" au fost executate de învinuita A.V.Z.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 78.233 din 30 octombrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare şi semnăturile depuse pe adeverinţa de salariat nr. 95 din 5 ianuarie 2006 a învinuitei A.V.Z. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 2.747 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.423,44 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.747 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuita A.V.Z. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

În data de 6 ianuarie 2006 învinuita B.K. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „S." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 1.997 RON, conform Contractului de credit din 6 ianuarie 2006.

În vederea încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 97 din 6 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC C. SRL Oradea în funcţia de gestionară din data de 19 mai 2005, având un salariu lunar net de 550 RON.

În baza creditului acordat, învinuita a cumpărat trei telefoane mobile în valoare de 1.997 RON, conform facturii fiscale din 6 decembrie 2006.

Învinuita B.K. a recunoscut săvârşirea infracţiunii în declaraţia olografă din data de 12 ianuarie 2007.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.041 din 2 martie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că menţiunea olografă „B.K." şi semnăturile depuse pe Contractul de credit din 6 ianuarie 2006 la rubrica „împrumutat" au fost executate de învinuita B.K.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 78.233 din 30 octombrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare şi semnăturile depuse pe adeverinţa de salariat nr. 97 din 6 ianuarie 2006 a învinuitei B.K. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 1.997 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.414,80 RON. Ulterior, învinuita a achitat întreg prejudiciul cauzat părţii vătămate, depunând chitanţele la dosar.

Faţă de învinuita B.K. s-a dispus în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative de 1.000 RON.

Din Adresa nr. 572 din 22 ianuarie 2007 a I.T.M. Maramureş a rezultat că învinuiţii nu sunt înregistraţi în evidenţele instituţiei ca angajaţi cu contract individual de muncă la SC T.S. SRL Baia Mare.

Inculpata C.M.C. a recunoscut săvârşirea faptelor. Astfel, inculpata precizează că în cursul lunii decembrie 2005 l-a cunoscut pe M.R., poreclit „R.G.", care a rugat-o să îi completeze mai multe adeverinţe de salariu pe care apoi acesta urma să le folosească pentru a cumpăra telefoane mobile cu plata în rate, tot atunci inculpata cunoscându-l acasă la „R.G." şi pe O.D. Inculpata declară că a completat adeverinţele de salariu în decembrie 2005 şi ianuarie 2006 pe numele societăţii SC T.S. SRL Baia Mare, astfel cum i-a indicat „R.G.", căruia i-a predat adeverinţele. Fiindu-i prezentate adeverinţele de salariu întocmite pe numele celor 8 învinuiţi sus-menţionaţi, inculpata şi-a recunoscut scrisul de completare şi semnăturile executate din fantezie la rubricile „Director general" şi „Director economic". Inculpata susţine că nu îşi mai aminteşte de unde avea ştampila aplicată pe aceste adeverinţe. în schimbul acestor servicii, inculpata susţine că a primit de la „R.G." un telefon mobil marca N.

În legătură cu participaţia lui M.R., relevante sunt şi declaraţiile martorilor P.L.M. şi P.C.D., angajaţi ca vânzători la punctul de lucru al SC S. SRL din Oradea, str. R., care declară că învinuiţii erau însoţiţi de un bărbat foarte gras şi pe care l-ar recunoaşte.

În data de 27 decembrie 2005 învinuitul D.I.D. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.009,59 RON, conform Contractului de credit din 27 decembrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat adeverinţa de salariu nr. 217 din 27 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de conducător auto, având un salariu lunar net de 940 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat un cuptor cu microunde, motoferăstrău, televizor, sandwichmaker şi o maşină de spălat în valoare de 3.009,59 RON, conform facturii fiscale din 27 decembrie 2005.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 217 din 27 decembrie 2005 a învinuitului D.I.D. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 3.009,59 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.761,52 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 3.009,59 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

În data de 29 decembrie 2005 învinuitul D.I.D. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice, constând în achiziţionarea de bunuri în valoare de 1.091,86 RON, conform Contractului de credit din 29 decembrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 219 din 29 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de conducător auto, având un salariu lunar net de 760 RON.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 219 din 29 decembrie 200 şi a învinuitului D.I.D. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 1.091,86 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.343,88 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 1.091,88 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

În data de 27 decembrie 2005 învinuitul D.I.D. s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea unde a obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 2.537,59 RON, conform Contractului de credit din 27 decembrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 179 din 27 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de conducător auto, având un salariu lunar net de 760 RON.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.459 din 1 iunie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 179 din 27 decembrie 2005 a învinuitului D.I.D. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 2.537,59 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 2.651,80 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 2.537,59 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Din Adresa nr. 5724 din 11 octombrie 2006 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuitul nu este înregistrat în evidenţele instituţiei ca angajat cu contract individual de muncă la SC B.R. SRL Oradea.

Faţă de învinuitul D.I.D. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 7 iunie 2006 inculpatul I.G. s-a prezentat la sediul ... Bank - Sucursala Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice, constând în achiziţionarea de bunuri în valoare de 7.300 CHF, conform Contractului de credit din 7 iunie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat adeverinţa de salariu nr. 48 din 18 mai 2006 şi o copie a carnetului de muncă, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea din data de 10 ianuarie 2005 în funcţia de economist, având un salariu lunar net de 1.108 RON.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 234.285 din 3 martie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 48 din 18 mai 2006 a inculpatului I.G. a fost executat de inculpata C.M.C.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 234.504 din 2 aprilie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit din 7 iunie 2006, la rubrica „împrumutat", au fost executate de inculpatul I.G.

Din Adresa nr. 83.436 din 21 decembrie 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul I.G. nu este înregistrat în evidenţele instituţiei ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Inculpatul I.G. a refuzat să dea declaraţii în cauză, invocând dreptul la tăcere. În declaraţia olografă dată ca făptuitor, acesta recunoaşte că la data solicitării şi obţinerii creditului era angajat la SC M. SRL Zalău şi nu la SC R. SRL Oradea iar cel care l-a ajutat să obţină creditul a fost „o mai veche cunoştinţă a mea C.T.".

Inculpata C.M.C. a recunoscut săvârşirea faptelor, arătând că inculpatul I.G. l-a contactat pe inculpatul C.T. pentru a-l ajuta să obţină un credit, iar ea a falsificat adeverinţa de salariu şi cererea de credit.

Inculpatul C.T. confirmă şi el că inculpatul I.G. l-a contactat pentru a-l ajuta să obţină un credit iar cea care a întocmit documentele de venit a fost C.M.C.

Din declaraţiile coroborate ale inculpaţilor a rezultat că inculpatul I.G. din urmă a cunoscut că documentele devenit care urmau să îi fie întocmite erau false şi că obţine creditul prin săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune întrucât, deşi era angajat al unei societăţi comerciale cu sediul în municipiul Zalău, inculpatul nu a solicitat o adeverinţă de salariu de la această societate şi nu a solicitat apoi personal creditul în baza unei adeverinţe astfel obţinute, ci a apelat la persoane străine de societatea la care era angajat, care i-au procurat o adeverinţă de salariu despre care inculpatul trebuia să ştie că este falsă. Susţinerile inculpatului cu privire la faptul că nu a citit contractul de credit nu au nici o relevanţă întrucât acesta ştia că un asemenea contract de credit nu se poate încheia fără a prezenta o adeverinţă de salariu emisă de angajator, adeverinţă pe care el nu o solicitase şi nu o deţinea.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Partea vătămată BCR Asigurări, substituită în drepturile asiguratului ... Bank căreia i-a achitat creditul, se constituie parte civilă cu suma de 14.645,88 RON. Având în vedere că prejudiciul nu a fost recuperat, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.M.C., C.T. şi I.G. în solidar la plata în favoarea părţii civile a sumei de 14.645,88 RON.

În data de 27 octombrie 2006 învinuitul G.C.I. a solicitat şi obţinut de la V. - Sucursala Oradea un credit pentru nevoi personale cu ipotecă, în sumă de 15.000 euro, conform convenţiei de credit din 27 octombrie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia contractului individual de muncă nr. 4 din 1 noiembrie 2005 şi adeverinţa de venit, prin care se atesta contrar realităţii că învinuitul este angajat al SC S. SRL în funcţia de „şofer autocamion" din data de 1 noiembrie 2005, având un salariu lunar net de 1.617 RON.

Din Adresa nr. 60762 din 29 decembrie 2006 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuitul G.C.I. nu figurează în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă al SC S. SRL.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 76.603 din 6 decembrie 2006, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de venit nr. 159 din 18 octombrie 2006 a învinuitului G.C.I. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul G.C.I. recunoaşte şi regretă faptul că a contractat un credit de nevoi personale cu ipotecă, folosindu-se de documente de venit falsificate, însă a făcut acest lucru pentru a se putea căsători. Buna lui credinţă a rezultat din faptul că acesta îşi achită lunar ratele contractuale, fără întârziere, neexistând nici un dubiu că nu şi le va achita şi în continuare întrucât pentru a putea primi creditul a ipotecat apartamentul părinţilor soţiei.

Pentru aceste considerente, constatând că nu s-a cauzat un prejudiciu, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. Totodată, în temeiul art. 10 lit. b1) C. proc. pen. s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului pentru infracţiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 25 raportat la art. 290 C. pen., având în vedere că acesta recunoaşte şi regretă săvârşirea faptei.

Martora C.O.M., logodnica învinuitului, declară că în cursul lunii septembrie 2005, intenţionând să obţină un credit pentru organizarea nunţii, prin intermediul unei cunoştinţe l-au cunoscut pe „G.", angajat la barul „L.D." din Oradea, care la rândul lui le-a făcut cunoştinţă cu două femei pe nume „C." şi „M.", probabil funcţionare bancare. De menţionat că în acea perioadă învinuitul era angajat al SC T.A. SRL, cu un venit mai mic decât cel înscris în adeverinţa falsă. Martora mai declară că cele două femei le-au comunicat că vor trebui să achite un „comision" de 1.500 Euro, sumă predată de învinuit lui „M.", în apartamentul acesteia de pe bd. Ş.M. din Oradea.

În cursul urmăririi penale „R." a fost identificată în persoana lui T.R., care declară că în cursul lunii septembrie 2005 a întâlnit-o pe fosta sa colegă de şcoală J.M., care era însoţită de o femeie prezentată cu numele C.C. şi care i-a spus că „în ziua de azi nu merită să lucrezi, fiindcă ea are firmele ei pe care poate să ajute diferite persoane să obţină credite". Martora T.R. confirmă că s-a întâlnit cu C.O.M. şi că J.M. a asigurat-o pe aceasta din urmă că o va ajuta să obţină creditul.

Numita J.M. confirmă că împreună cu inculpata C.M.C. s-au întâlnit la barul „L.D." cu învinuitul G.C.I. şi logodnica acestuia şi i-au asigurat pe aceştia că vor putea să îi ajute să obţină un credit de 15.000 euro, deşi au aflat că acesta are un salariu de doar 400 RON brut, insuficient pentru obţinerea creditului.

Prin Adresa nr. 46 din 31 ianuarie 2007 a V. România - Sucursala Oradea se arată că partea vătămată nu se constituie parte civilă întrucât până la acea dată creditul a fost rambursat conform graficului, fără a fi înregistrate întârzieri sau restanţe.

În data de 10 mai 2006 învinuita N.M. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 13.000 RON, conform Contractului de credit din 10 mai 2006. Cu ocazia încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., adeverinţa de salariu nr. 193 din 4 mai 2006 şi xerocopia a contractului individual de muncă nr. 134 din 15 martie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC R. SRL Oradea din data de 15 martie 2005 în funcţia de gestionară, având un salariu de bază lunar brut de 950 ROL.

Din adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuita N.M. nu este înregistrată în evidenţe ca angajată cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Învinuita nu a fost audiată în cauză întrucât a dispărut de la domiciliu, din verificările efectuate rezultând că a plecat în Ungaria.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 193 din 4 mai 2006 a învinuitei N.M. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 13.000 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 13.920,13 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 13.000 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpatul C.T. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuita N.M. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 16 mai 2006 inculpatul H.Gh. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 20.000 RON, conform Contractului de credit din 16 mai 2006.

În vederea încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia contractului individual de muncă nr. 158 din 14 aprilie 2005, adeverinţa de venit nr. 215 din 2 iunie 2006 şi statele de plată pe lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de inginer, având un salariu de bază brut lunar de 1.545 RON.

Din Adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul H.Gh. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 234506 din 4 aprilie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit din 16 mai 2006 au fost executate de inculpatul H.Gh.

Inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunii, arătând cea care l-a ajutat să obţină creditul este inculpata C.M.C. care înainte de a semna contractul de credit i-a pus la dispoziţie un bileţel pe care erau scrise datele societăţii la care figura ca angajat şi care trebuiau memorate pentru a răspunde la eventualele întrebări puse de angajaţii băncii, dându-şi seama că actele erau false.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 215 din 2 iunie 2006 a învinuitului H.Gh. a fost executat de inculpata C.M.C.

Inculpatul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 20.000 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 21.502,77 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 20.000 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.M.C. şi H.Gh. în solidar la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 15 mai 2006 inculpatul V.V. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 17.500 RON, conform Contractului de credit din 15 mai 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 136 din 20 martie 2005, adeverinţa de salariu nr. 197 din 8 mai 2006 şi fluturaşii de salariu din lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de şef depozit, având un salariu de bază brut lunar de 1.348 RON.

Din Adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul V.V. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 234.507 din 3 aprilie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit din 15 mai 2006 au fost executate de inculpatul V.V..

Inculpatul V.V. recunoaşte şi regretă comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa şi arată că nu poate achita ratele contractuale întrucât are probleme financiare. În legătură cu împrejurările în care a solicitat şi obţinut creditul, inculpatul arată că cel care l-a ajutat a fost inculpatul C.T. pe care îl cunoştea de mai mulţi ani.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 197 din 8 mai 2006 a inculpatului V.V. a fost executat de inculpata C.M.C.

Prejudiciul cauzat de inculpat este de 17.500 RON, sumă din care inculpatul în perioada 2011 - 2012 a achitat 3.200 RON conform chitanţelor depuse la dosar. Având în vedere că prejudiciul nu a fost recuperat integral instanţa de fond a obligat inculpaţii C.T., C.M.C. şi V.V. în solidar la plata sumei de 14.300 RON în favoarea părţii civile IFN N.C. F. prin mandatar E.K. România SRL, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare.

în data de 29 iunie 2006 învinuitul G.M. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 21.000 RON, conform Contractului de credit din 29 iunie 2006.

În vederea încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., xerocopia contractului individual de muncă nr. 78 din 6 aprilie 2005, adeverinţa de venit nr. 82 din 12 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.C. SRL Bucureşti în funcţia de inginer, având un salariu de bază brut lunar de 1.545 RON.

Din adresa nr. 27.129/R din 30 august 2007 a I.T.M. Bucureşti a rezultat că învinuitul G.M. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC B.C. SRL Bucureşti.

Învinuitul G.M. recunoaşte că a contractat un credit folosindu-se de acte de venit falsificate de inculpata C.M.C.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 82 din 12 iunie 2006 a învinuitului G.M. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul a achitat ratele lunare conform graficului stabilit la acordarea creditului, fără să înregistreze restanţe.

Partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză întrucât învinuitul nu are restanţe.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen.

În data de 20 iunie 2006 învinuitul C.E.D. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 10.000 RON, conform Contractului de credit din 20 iunie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., adeverinţa de venit nr. 35 din 2 iunie 2006 şi xerocopia contractului individual de muncă nr. 44 din 17 ianuarie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.C. SRL Bucureşti - Punctul de lucru Oradea în funcţia de manipulant marfă, având un salariu de bază brut lunar de 750 RON.

Din Adresa nr. 27.129/R din 30 august 2007 a I.T.M. Bucureşti a rezultat că învinuitul C.E.D. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC B.C. SRL Bucureşti.

Învinuitul nu a fost audiat în cauză întrucât este dispărut de la domiciliu.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 35 din 2 iunie 2006 a învinuitului C.E.D. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 10.000 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 11.743,40 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 10.000 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul C.E.D. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 9 iunie 2006 învinuitul J.I.M. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice, constând în achiziţionarea de bunuri în cuantum de 18.000 RON, conform Contractului de credit din 9 iunie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 43 din 17 ianuarie 2005, adeverinţa de venit nr. 36 din 2 iunie 2006 şi statele de plată pe lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.C. SRL Bucureşti - Punctul de lucru Oradea în funcţia de tâmplar, având un salariu de bază brut lunar de 1.348 RON.

Din Adresa nr. 27.129/R din 30 august 2007 a I.T.M. Bucureşti a rezultat că învinuitul J.I.M. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC B.C. SRL Bucureşti.

Învinuitul nu a putut fi audiat, fiind dispărut de la domiciliu.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 36 din 2 iunie 2006 a învinuitului J.I., a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 18.000 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 20.216,28 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 18.000 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul J.I. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 22 mai 2006 inculpatul I.G. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale pentru persoane fizice în cuantum de 20.000 RON, conform Contractului de credit din 22 mai 2006.

Pentru încheierea contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia contractului individual de muncă nr. 97 din 10 ianuarie 2005, adeverinţa de venit nr. 178 din 17 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de economist, având un salariu de bază brut lunar de 1.545 RON.

Din Adresa nr. 89.769 din 30 aprilie 2008 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul nu este angajat al SC R. SRL Oradea ci al SC S. SRL, conform contractului individual de muncă nr. 580798 din 18 mai 2006, în funcţia de agent transporturi cu un salariu lunar brut de doar 350 RON.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 234504 din 2 aprilie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit din 22 mai 2006, la rubrica „împrumutat", au fost executate de învinuitul I.G.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 178 din 17 mai 2006 a inculpatului I.G. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuitul I.G. declară că nu ştia că documentaţia depusă este falsă întrucât inculpatul C.T. i-ar fi promis că îl va angaja cu contract individual de muncă şi că datorită faptului că în prezent are probleme financiare nu a mai achitat ratele contractuale. Relevant de reţinut este că inculpatul recunoaşte totuşi că inculpatul C.T. i-a comunicat că „.. mă poate ajuta să obţin un credit mai repede chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile." A rezultat astfel că inculpatul ştia că va obţine creditul în mod ilegal, în baza unor înscrisuri false şi, deşi a cunoscut aceste aspecte, a acceptat să semneze contractul de credit, fără să poată face dovada că nu l-a semnat în condiţiile în care semnătura depusă pe un act creează prezumţia cunoaşterii şi asumării conţinutului acelui act, prezumţia care nu a fost răsturnată de inculpat prin probe certe.

Prejudiciul cauzat de inculpat este de 20.000 RON, sumă din care inculpatul a achitat 1.406,23 RON conform adresei depuse la dosar. Având în vedere că prejudiciul nu a fost recuperat integral instanţa de fond a obligat inculpaţii C.T. şi I.G. în solidar la plata sumei de 18.593,77 RON în favoarea părţii civile E.F. GMBH prin mandatar E.K. România SRL, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare.

În data de 31 mai 2006 învinuita N.E. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale pentru persoane fizice în cuantum de 18.000 RON, conform Contractului de credit din 31 mai 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 161 din 20 aprilie 2005, adeverinţa de salariu nr. 217 din 24 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC R. SRL Oradea în funcţia de secretară, având un salariu de bază brut lunar de 1.345 RON.

Din Adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuita N.E. nu este înregistrată în evidenţe ca angajată cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Învinuita nu a fost audiată întrucât nu a fost găsită, din verificările efectuate rezultând că aceasta s-a mutat de la domiciliul declarat.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 217 din 24 mai 2006 a învinuitei N.E. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 18.000 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 19.750,09 RON.

Faţă de învinuita N.E. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 16 mai 2006 învinuitul Ş.T.M. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale pentru persoane fizice în cuantum de 12.500 RON, conform Contractului de credit din 16 mai 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 97 din 25 ianuarie 2005; numărul de înregistrare al contractului de muncă este acelaşi cu al inculpatului I.G., adeverinţa de venit nr. 207 din 2 iunie 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de conducător auto, având un salariu de bază brut lunar de 950 RON.

Din adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuitul Ş.T.M. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Învinuitul nu a fost audiat întrucât nu a fost găsit, din verificările efectuate acesta nu mai locuieşte la domiciliul declarat.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 207 din 2 iunie 2006 a învinuitului Ş.T.M. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 12.500 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 13.438,67 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 12.500 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuitul Ş.T.M. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 7 iulie 2006 învinuitul M.R.D. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale pentru persoane fizice în cuantum de 18.000 RON, conform Contractului de credit din 7 iulie 2006.

În vederea încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 111 din 16 februarie 2005, adeverinţa de venit nr. 278 din 7 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de subinginer, având un salariu de bază brut lunar de 1.348 RON.

Din Adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuitul M.R.D. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Învinuitul M.R.D. recunoaşte ca a contractat un credit folosindu-se de acte de venit falsificate, primite de la inculpatul C.T.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 278 din 7 iunie 2006 a învinuitului M.R.D. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul a achitat ratele aferente conform graficului, fără să înregistreze restanţe.

Partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză întrucât învinuitul nu are restanţe şi astfel, nu s-a cauzat prejudiciu.

Având în vedere că nu a fost cauzat prejudiciu, nefiind astfel realizată latura obiectivă a infracţiunii, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului.

În data de 23 mai 2006 învinuitul F.T.O. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale pentru persoane fizice în cuantum de 19.000 RON, conform Contractului de credit din 23 mai 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ...., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 153 din 12 aprilie 2005, adeverinţa de salariu nr. 177 din 16 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de şef depozit, având un salariu de bază brut lunar de 1.545 RON.

Din adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuitul F.T.O. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Învinuitul F.T.O. recunoaşte că a contractat un credit folosindu-se de acte de venit falsificate, primite de la inculpatul C.T.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 177 din 16 mai 2006 a învinuitului F.T.O. a fost executat de inculpatul C.T.

Învinuitul a achitat ratele aferente conform graficului, fără să înregistreze restanţe.

Partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză întrucât învinuitul nu are restanţe şi, astfel, nu s-a cauzat prejudiciu.

Având în vedere că nu a fost cauzat prejudiciu, nefiind astfel realizată latura obiectivă a infracţiunii, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului.

În data de 7 iulie 2006 învinuita J.C.I. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 14.000 RON, conform Contractului de credit din 7 iulie 2006.

Pentru încheierea contractului, învinuita a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 174 din 4 mai 2005, adeverinţa de venit nr. 279 din 7 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajată la SC R. SRL Oradea în funcţia de operator calculator, având un salariu de bază brut lunar de 1.073 RON.

Din Adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuita J.C.I. nu este înregistrată în evidenţe ca angajată cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Învinuita nu a fost audiată întrucât nu a fost găsită, din verificările efectuate aceasta s-a mutat de la domiciliul declarat.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 279 din 7 iunie 2006 a învinuitei J.C.I. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuita nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuită este de 14.000 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, şi întrucât nu a fost recuperat instanţa de fond a obligat pe inculpata C.M.C. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume, prejudiciu de care inculpata în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul faptei de înşelăciune.

Faţă de învinuita J.C.I. s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

În data de 2 iunie 2006 inculpatul M.N.M. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea şi a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 20.000 RON, conform Contractului de credit din 2 iunie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 117 din 23 februarie 2005, adeverinţa de venit nr. 211 din 19 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de tâmplar, având un salariu de bază brut lunar de 1.348 RON.

Învinuitul a achitat ulterior doar parţial ratele aferente, plătind suma de 2.000 RON la data de 05 noiembrie 2007.

Din Adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuitul M.N.M. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 234514 din 2 aprilie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit din 2 iunie 2006 din 7 iunie 2006 au fost executate de către inculpatul M.N.M.

Inculpatul M.N.M. recunoaşte săvârşirea infracţiunii. Astfel, inculpatul recunoaşte că la data solicitării şi obţinerii creditului nu era angajat la vreo societate comercială iar cel care l-a ajutat să obţină creditul a fost inculpatul C.T., care i-a promis că-l va angaja fără însă să fi semnat vreun contract de muncă anterior datei contractului de credit.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 211 din 19 mai 2006 a învinuitului M.N.M. a fost executat de inculpata C.M.C.

Prejudiciul cauzat de inculpat este de 20.000 RON şi a fost achitat integral conform extraselor de cont depuse la dosar. De altfel partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În data de 9 iunie 2006 inculpatul G.P.A. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 9.000 RON, conform Contractului de credit din 9 iunie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 118 din 23 februarie 2005, adeverinţa de venit nr. 212 din 2 iunie 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de manipulant marfă, având un salariu de bază brut lunar de 750 RON.

Din adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuitul G.P.A. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Inculpatul G.P.A. recunoaşte şi regretă comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa. Astfel inculpatul a declarat că în cursul lunii iunie 2006 a fost abordat de un bărbat şi o femeie care i-au propus să îl ajute să obţină un credit bancar, în schimbul unui comision de 40%. După câteva zile, acesta s-a prezentat la bancă şi, la întrebările funcţionarului bancar, a confirmat că este angajat la o societate, iar apoi a semnat contractul de credit. Inculpatul mai precizează că după obţinerea creditului a predat suma de 3.900 RON bărbatului şi femeii care îl ajutaseră să obţină creditul iar restul banilor i-a cheltuit în interes personal fără să mai achite apoi vreo rată.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic nr. 234515 din 7 aprilie 2008, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit din 9 iunie 2006 au fost executate de inculpatul G.P.A.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 212 din 2 iunie 2006 a inculpatului G.P.A. a fost executat de inculpata C.M.C.

Inculpatul nu a mai achitat ulterior ratele aferente.

Prejudiciul cauzat de învinuit este de 9.000 RON, iar partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 10.077,29 RON.

Având în vedere că prejudiciul efectiv cauzat ca urmare a infracţiunii este de 9.000 RON, neputându-se calcula dobânzi şi comisioane conform contractului de credit încheiat prin inducerea în eroare, instanţa de fond a obligat pe inculpaţii C.M.C. şi G.P.A. la plata în favoarea părţii civile a acestei sume.

În data de 7 iulie 2006 învinuitul Ş.T. s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 18.000 RON, conform Contractului de credit din 7 iulie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..., xerocopia Contractului individual de muncă nr. 175 din 4 mai 2005, adeverinţa de venit nr. 280 din 7 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de mecanic auto-tinichigiu, având un salariu de bază brut lunar de 1.348 RON.

Din Adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că învinuitul Ş.T. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Învinuitul Ş.T. recunoaşte că atunci când a solicitat creditul ştia că documentele privind veniturile şi locul său de muncă sunt nereale, el nefiind la acea dată angajat în baza unui contract individual de muncă, dar a „considerat că nu este o problemă gravă". învinuitul mai declară că nu a avut intenţia de a înşela unitatea bancară şi că îşi achită la termen ratele contractuale.

Inculpata C.M.C. recunoaşte săvârşirea faptelor şi arată că pentru fiecare set de acte falsificate primea sume de la beneficiarii creditelor.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 280 din 7 iunie 2006 a învinuitului Ş.T. a fost executat de inculpata C.M.C.

Învinuitul a achitat ratele aferente conform graficului, fără să înregistreze restanţe.

Partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză întrucât învinuitul nu are restanţe.

Având în vedere că nu s-a cauzat prejudiciu, nefiind astfel realizată latura obiectivă a infracţiunii de înşelăciune, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii B.A., M.M.G., P.I., Ş.R., V.F.D., M. (M.) T.F., A.V., D.M.N., G.P., B.R.V., I.G., V.V., M.N.M., G.P.A., C.M.C., C.T., V.Z.A. şi B.N.E.

Ceilalţi inculpaţi deşi legal citaţi inclusiv cu mandate de aducere nu s-au prezentat în instanţă.

Inculpata B.A. a recunoscut că a completat la solicitarea coinculpatei C.M.C. o adeverinţă de salariat şi un contract de muncă, însă fără să ştie la ce vor fi folosite precizând că nu a semnat aceste acte. I-a cerut să facă acest lucru întrucât dorea să îşi facă o firmă şi să ştie cum se completează un contract de muncă, cum se calculează un salariu. Din discuţiile purtate nu a putut trage concluzia că s-ar urmări comiterea unei infracţiuni. Nu a interesat-o dacă datele de pe cele două acte corespund sau nu realităţii, întrucât le-a completat doar ca un exerciţiu şi nu ca întocmirea unor acte reale.

Inculpatul M.M.G. a declarat că în toamna anului 2004 în gara din Oradea, a fost abordat de un bărbat care l-a întrebat dacă doreşte să facă bani. La răspunsul său afirmativ i-a spus că îl angajează la firma sa şi că astfel poate să achiziţioneze produse cu plata în rate pe care ulterior să le vândă şi să împartă banii împreună. A acceptat, i-a dat buletinul, iar a doua zi respectivul i-a dat două înscrisuri pe care le-a semnat şi ulterior le-a folosit la SC A. unde s-au deplasat împreună, cu ei mergând încă un băiat pentru a-i ajuta la transport.

Au plecat toţi trei la magazinul A. din incinta complexului L., unde cel care i-a dat actele i-a lăsat acolo, iar cel de-al treilea băiat i-a indicat ce anume bunuri să cumpere respectiv: frigider, televizor şi cred că maşină de spălat. Pentru încheierea contractului de credit, pentru aceste bunuri a folosit actele de angajare pe care le primise de la celălalt bărbat. Bunurile astfel achiziţionate au fost transportate de către cel care l-a însoţit dându-i în schimb aproximativ 8 sau 9 milioane de ROL. De aproximativ 2 ani a încercat să plătească valoarea acestui credit dar nu a reuşit întrucât la bancă i s-a spus că nu are credit, iar la A. la fel.

Inculpatul P.I. a recunoscut comiterea faptelor şi a declarat că în toamna anului 2005 a discutat cu o cunoştinţă pe nume A. despre posibilitatea de a face bani. Acesta i-a spus că dacă îi dau o copie de pe buletin îi procură actele necesare pentru obţinerea unor credite pentru achiziţie de bunuri. A acceptat, iar a doua zi s-au întâlnit în parcarea de la S., unde i-a fost predată adeverinţa de salar pe care a prezentat-o în magazin. A achiziţionat o combină muzicală, un DVD şi un televizor, bunuri ce i-au fost indicate de către A. A încheiat cu reprezentanţii S. actele necesare vânzării cu plata în rate pe care le-a semnat. După predarea bunurilor, în parcare le-a remis lui A. care i-a dat suma de 11 mii. ROL. Nu a plătit nici o rată pentru că A. l-a asigurat că nu vor fi probleme.

Inculpatul S.R. a recunoscut comiterea faptelor arătând că în anul 2004 sau 2005 la solicitarea inculpaţilor C.M.C. şi C.T., a dat acestora buletinul său şi al fratelui pentru întocmirea actelor necesare obţinerii unor credite pentru achiziţii de bunuri. A fost necesar ca să schimbe fotografia de pe buletinul fratelui său cu fotografia sa deoarece avea deja luat un credit anterior la care au fost probleme de plată. A primit de la C. actele constând în buletinul fratelui cu fotografia sa şi xerocopia unei cărţi de muncă. Cu aceste acte s-a dus la magazinul C. de unde a cumpărat un frigider pe care i l-a dat inculpatului C., primind de la acesta suma de 5 mii ROL. Nu a plătit ratele, iar ulterior a fost încarcerat însă este de acord să plătească prejudiciul.

Inculpatul V.F.D. a recunoscut comiterea faptei arătând că în 2005 lucra ca paznic la cai şi întrucât dorea să îşi cumpere un televizor şi o maşină de spălat haine, prin intermediul numitului B. l-a cunoscut pe T. care i-a promis că îl angajează la firma sa pentru a putea cumpăra bunurile pe care le dorea cu plata în rate. În acest sens i-a dat acestuia buletinul, iar ulterior acesta i-a predat nişte acte printre care o copie de pe cartea de muncă. I-a comunicat că dacă va fi întrebat să spună că salariul său este între 6 şi 7 mii ROL. Totodată i-a spus că va fi angajat ca tinichigiu auto deşi el nu lucrase niciodată în acest domeniu. De fapt eu a fost de acord deoarece dorea „să-i meargă cartea de muncă" şi dorea să plătească lunar contribuţiile la fondurile de asigurare pentru a putea beneficia de pensie. De asemenea i-a spus că actele de angajare urmează să fie folosite la P. pentru cumpărarea bunurilor pe care le doreşte şi că în acest mod nu va mai trebui să plătească nimic.

A fost împreună cu T. la magazinul P. şi acesta i-a indicat bunurile pe care să le ia respectiv un televizor, maşină de spălat şi un frigider. Deşi iniţial ar fi vrut să cumpere produse mai ieftine, pentru că s-a gândit că nu poate să le plătească, T. i-a spus să ia ce-i indică el deoarece acelea sunt mărfuri de calitate. După ce a semnat actele necesare perfectării vânzării cu plata în rate, bunurile respective au fost încărcate într-o maşină, iar el s-a dus împreună cu T. la un restaurant unde i-a dat suma de 6 sau 7 mii ROL ca şi garanţie să se întoarce, dar acesta nu a mai venit.

După achiziţia acestor bunuri, când a fost somat acasă să plătească, a achitat timp de 2 ani ratele, după care întrucât nu a mai lucrat, nu a mai putut să plătească, dar este de acord să plătească în continuare sumele restante.

La poliţie l-a recunoscut pe T. după planşa foto.

Inculpatul M. (M.) T.F. a recunoscut comiterea faptelor arătând că în ianuarie 2006 a văzut un anunţ în ziar în care se căuta ajutor mecanic (profil pe care îl avea) şi a răspuns acestui anunţ. Ulterior s-a întâlnit cu doi băieţi şi din discuţiile purtate cu aceştia şi-a dat seama că nu este vorba de o angajare ci de a cumpăra bunuri cu plata în rate fără ca după aceea să se mai achite preţul, suma obţinută din vânzare urmând să fie împărţită în părţi egale. Pentru că era într-o situaţie financiară dificilă, a acceptat, a predat buletinul şi după două zile, s-a întâlnit cu respectivii la magazinul P. unde a primit adeverinţă de salariu şi toate actele necesare obţinerii unui credit. A intrat în magazin cu S., şi-a ales pentru el o combină muzicală, iar celelalte bunuri achiziţionate au fost indicate de S. după care a semnat toate actele necesare obţinerii creditului. Nu a plătit ulterior ratele creditului.

Inculpatul A.V. a recunoscut comiterea faptelor arătând că în ianuarie 2006, de la D.R. a aflat că există o firmă în Oradea care face angajări pentru lăcătuşi. A venit împreună cu acesta la Oradea şi într-un bar din Nufărul, s-au întâlnit cu doi bărbaţi T. şi S. Cel mai în vârstă, T., i-a spus că firma este în apropiere de sensul giratoriu, că va lucra ca şi lăcătuş, cu program zilnic şi salariu de 8 mii ROL. Le-a dat buletinul şi după aproximativ 20 de minute s-au reîntors cu actele de angajare, ocazie cu care l-au întrebat dacă nu doreşte să cumpere diverse bunuri de folosinţă casnică ce vor fi achitate prin reţineri din salariul lunar.

Au mers toţi patru până la intrarea la P.. în magazin a intrat împreună cu D. care i-a indicat ce anume bunuri să cumpere, respectiv un cuptor cu microunde, o drujbă, un televizor, perdele. Pentru obţinerea creditului a folosit actele care i-au fost puse la dispoziţie de T. După primirea bunurilor, la ieşire le-a remis lui S. şi T. care i-au dat în schimb 150 RON spunând că vor vinde acele bunuri şi îi vor da partea sa de 15 mii ROL. Deşi i-a aşteptat până seara la un bar, aceştia nu s-au mai întors.

Inculpatul D.M.N. a recunoscut comiterea faptelor arătând că în 2005 i-a cunoscut pe S. şi Sj. într-un bar, aceştia relatându-i despre posibilitatea achiziţionării unor bunuri cu plata preţului în rate, promiţându-i că îl angajează cu un salariu de aproximativ 9 mii ROL, fără ştie unde urma să fie locul de muncă şi pe ce funcţie. Le-a dat buletinul, iar după aprox. 2 zile a primit de la aceştia actele de angajare, care a fost condiţionată de încheierea contractului de credit.

După perfectarea acelor acte, au plecat împreună la magazinul P. unde cei doi i-au indicat ce anume bunuri să cumpere şi folosind actele primite de la aceştia, a întocmit actele necesare vânzării cu plata preţului în rate. După predarea bunurilor acestea au fost preluate de către S. şi Sj. care i-au dat în schimb suma de 5 mii ROL. Iniţial s-au înţeles ca acele bunuri să fie vândute, iar el să primească jumătate din preţul obţinut. Acestea urmau să fie vândute sub jumătatea preţului din magazin.

Inculpatul G.P. a recunoscut comiterea faptelor arând că în jurul datei de 10 februarie 2006, la locuinţa sa din Cărănzel a venit numitul D.D. împreună cu un individ pe nume S. care i-au propus să îi ajute să cumpere nişte bunuri care ulterior să fie vândute, iar din banii obţinuţi va primi suma de 15 mii ROL. A acceptat, a venit cu cei doi la Oradea unde el şi D.D. au rămas la P., iar S. s-a întors după aprox. jumătate de o şi i-a o fişă de angajare şi un contract de muncă, din care rezulta că era angajat ca şofer de TIR cu un salariu de aproximativ 9.600.000 ROL deşi nici măcar nu avea permis de conducere.

Actele pe care le-a primit de la acesta le-a folosit la încheierea contractelor pentru achiziţia de la P. a unui televizor, o drujbă, o perdea şi un aspirator, bunurile obţinute fiind încărcate în maşinile care îi aşteptau la ieşirea din magazin. A primit 1.500.000 ROL de la S. şi a doua zi trebuia să primească diferenţa până la 15 mii ROL dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

I s-a spus că plata ratelor urmează a fi făcută de către firmă.

Inculpatul B.R.V. a recunoscut comiterea faptelor arătând că a fost contactat de D.D. împreună cu S. care i-a spus că îi oferă slujba de şofer la firma sa pe care a acceptat-o întrucât mai lucrase anterior ca şofer la Trei G. I-a spus să-şi facă vizitele medicale şi i-a cerut o copie după buletin. Cu aceeaşi ocazie i-a spus că nu se înţelege cu mama sa, doreşte să se mute şi are nevoie de ajutor pentru a cumpăra bunuri de la P., fapt pe care l-a acceptat întrucât s-a angajat că va plăti el ratele.

A doua zi a primit de la acesta o adeverinţă de salariu în baza căreia a încheiat toate actele necesare vânzării cu plata preţului în rate, S. alegând bunurile pe care le-a dus la el acasă dându-i în schimb suma de 1,5 mii ROL.

Inculpatul I.G. nu a recunoscut comiterea faptelor arătând că a luat două credite de la ... Bank şi de la BRD în valoare de aproximativ 5.000 euro prin intermediul unor brokeri, pentru obţinerea cărora a folosit doar buletinul, fără a depune alte acte. A plătit ratele până în momentul în care organele de urmărire penală au întocmit acest dosar. Era administratorul unei firme în momentul în care a luat creditul şi avea nevoie de bani.

A apelat la firma de brokeraj pentru că era comod, dădeai buletinul şi după ce se discuta cu banca, te chema doar la semnat. La firma de brokeraj a ajuns prin intermediul lui C.T. Cererea de acordare a creditului nu este semnată de el, ci de către broker care a ridicat banii şi i-a predat ulterior.

Inculpatul a precizat că recunoaşte că a uzat de un fals dar în nici un caz nu a comis infracţiunea de înşelăciune.

Inculpatul V.V. a declarat că a luat un credit de la BRD şi a achitat ratele aferente. A încetat plata acestora în momentul în care s-a început urmărirea penală împotriva sa. Creditul a fost obţinut doar pe baza buletinului şi după peste câteva zile de la întocmirea actelor a fost sunat că s-a aprobat şi că poate să ridice banii. Nu a depus nici o adeverinţă de salariu şi nici nu avea de unde pentru că nu era angajat nicăieri. A semnat nişte acte la bancă dar nu le-a citit. În principiu este de acord să plătească rambursarea creditului.

Inculpatul M.N.M. a declarat că a solicitat un credit de nevoi personale de la BRD, însă nu a depus nici cererea de creditare şi nici un alt act la bancă, fiind ajutat de C.T.. A semnat contractul de credit în momentul în care banca i-a comunicat acordul şi banii astfel obţinuţi i-a utilizat în interes personal, iar ratele aferente creditului le-a plătit toate la zi. Nu a ştiut că s-a folosit o adeverinţă falsă, el dorind să fie angajat la societatea lui C., lucru care nu s-a mai întâmplat întrucât a plecat în străinătate la muncă înainte de contractarea creditului nu a lucrat.

Inculpatul G.P.A. a declarat că în cursul anului 2006, un bărbat şi o femeie i-au propus să-l ajute să obţină un credit bancar în schimbul unui comision de 40% din valoarea acestuia. A acceptat, a solicitat la BRD un credit de 90.000.00 ROL, folosind pentru obţinerea acestuia doar buletinul. Cererea de creditare şi dosarul întocmit pentru aceasta nu au fost semnate de el. A semnat doar contractul de credit în momentul în care a ridicat banii de la bancă unde au fost prezenţi şi cei doi şi le-a remis comisionul. Nu a plătit nici o rată, dar este de acord să plătească creditul.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 şi după pronunţarea deciziilor Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea art. 320¹ C. proc. pen. s-a pus în vedere inculpaţilor că au posibilitatea să solicite judecarea potrivit procedurii simplificate. Astfel, inculpaţii C.T., B.A., B.N.E., V.Z.A., S.R., V.F.D., V.V. şi G.P.A. au solicitat aplicarea procedurii simplificate fiind audiaţi în acest sens, ocazie cu care au declarat că recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor.

Inculpata C.M.C. a recunoscut că a falsificat adeverinţe de venit pentru mai multe persoane - învinuiţi în prezenta cauză - pe care le-a predat acestora, fiind folosite ulterior la contractarea unor credite şi de asemenea a falsificat şi contracte individuale de muncă în cazul a 8 - 10 persoane.

În data de 20 mai 2004 a cumpărat de la magazinul A. mai multe produse cu plata în rate, sens în care am prezentat o adeverinţă de salariu şi o copie a contractului individual de muncă despre care ştia că sunt false întrucât ea nu lucra la SC L. SRL. Aceste acte au fost completate, semnate şi ştampilate de B.A. la solicitarea sa, iar bunurile au fost duse la domiciliul acesteia primind în schimb 2.000 RON.

În data de 27 decembrie 2004 folosindu-se de acte false a achiziţionat bunuri de la G. pe care le-a folosit personal. Totodată a precizat că a falsificat unele înscrisuri pentru C.T. şi de asemenea, acesta la rândul lui a falsificat înscrisuri pe care ea le-a folosit ulterior la obţinerea creditelor. A arătat că nu a fost angajată la SC V. SRL.

Cu privire la faptele din data de 2 august 2004 şi respectiv 7 aprilie 2004 a arătat că nu a fost angajată la SC L. sau la SC R.P. SRL Ploieşti, iar carnetul de muncă care era carnetul său de muncă l-a falsificat în sensul că a înscris rubrica privind angajarea la SC L. în vederea obţinerii creditului.

De asemenea inculpata a arătat că deşi recunoaşte falsificarea adeverinţelor, nu înţelege să solicite procedura prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen. întrucât nu se consideră vinovată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave întrucât a crezut că toate acele persoane îşi vor achita ratele. Toate persoanele cărora ea le-a completat adeverinţele sunt persoane care au plătit şi plătesc ratele de credit.

Ulterior, la termenul de judecată din 15 ianuarie 2013 inculpata a solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen. arătând că recunoaşte în totalitate comiterea faptelor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu, poziţie de recunoaştere pe care a avut-o încă de la începutul procesului penal, precizând că nu a solicitat iniţial această procedură întrucât a vrut să ceară schimbarea încadrării juridice în sensul de a nu se reţine alin. (5) al art. 215 C. pen. deoarece majoritatea prejudiciilor au fost recuperate iar beneficiarii au promis la momentul încheierii contractelor că vor plăti ratele astfel că intenţia sa nu a avut în vedere asemenea consecinţe.

Având în vedere că poziţia inculpatei care nu a solicitat aplicarea procedurii simplificate nu este retractabilă şi că instanţa de fond a administrat probe cu privire la faptele acesteia, instanţa de fond a apreciat ca inadmisibilă cererea inculpatei formulate la ultimul termen de judecată de aplicare a procedurii prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen. astfel că a fost respinsă.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martorii F.T.O., C.O.M., T.R., G.P. şi G.C. şi în baza art. 327 alin. (3) C. proc. pen. s-a dat citire declaraţiilor martorilor M.R.D., J.M.I. şi G.M.

Martorul F.T.O. a declarat că în cursul anului 2006 o cunoştinţă de-a sa T. s-a oferit să îl angajeze şi să îl ajute să obţină un credit bancar. A acceptat oferta sa deoarece avea nevoie de bani pentru plata cheltuielilor curente, întreţinere, electricitate etc. Acesta i-a pus la dispoziţie nişte acte din care rezulta că este angajat, acte cu care s-a prezentat la bancă şi a obţinut un credit de 20.000 RON, pe care îl plăteşte la zi. Între timp s-a angajat în altă parte, oferta de muncă al lui T. nefinalizându-se. în cursul urmăririi penale a recunoscut dintr-o planşă foto persoana care s-a prezentat cu identitatea T.

Martora C.O.M. a declarat că în 2006 sau 2007 logodnicul său G.C.I. dorea să contracteze un credit bancar, fiind angajat la SC T.A. SA. O cunoştinţă comună i-a pus în legătură cu două doamne pe nume C. şi M. care îi puteau ajuta să obţină mai repede creditul dorit, în sumă de 15.000 euro ce urma a fi garantat cu un apartament al părinţilor săi. A predat celor două femei dosarul conţinând actele necesare obţinerii acelui credit inclusiv adeverinţa de venit a logodnicului său. Cele două s-au ocupat de depunerea dosarului la V., care conţine o altă adeverinţă de venit din care reieşea că logodnicul său era angajatul unei alte societăţi al cărui nume nu şi-l aminteşte şi că are un salariu mai mare decât cel real. într-un final logodnicul său a obţinut creditul, iar pentru serviciul prestat a dat celor două femei 500 euro.

Martorul G.P. a arătat că cumnata sa B.C.C. a cumpărat în anul 2006 mai multe produse de uz casnic cu plata în rate folosind o adeverinţă de salariu falsă pe care a primit-o de la C.C. din satul Botean care la rândul lui ar fi obţinut-o de un anume T. din Oradea despre care auzise în acea perioadă că rezolvă astfel de documente contra cost. În acea perioadă cumnata sa nu era angajată cu contract de muncă.

Martorul G.C.I. a arătat că întrucât lucra ca şofer la T.A. şi mai avea încă un credit, ştiind că nu poate să obţină un alt credit, fiind în prag de căsătorie împreună cu viitoarea soţie, C.O., au hotărât să ia un alt credit astfel că prin intermediul unei persoane G., a intrat în contact cu două femei pe nume C. şi M. care i-au spus că îl poate ajuta să obţină creditul, punând şi ipotecă pe un imobil. A pus la dispoziţia acestora o adeverinţă de salariu de la locul meu de muncă şi copii de pe carnetul şi contractul de muncă. În schimbul ajutorului lor trebuia să le predăm 15% din valoarea creditului obţinut. După o perioadă s-au întâlnit în faţă la Finanţe cu M. şi încă o femeie R. precum şi cu un bărbat S. care aveau două dosare pentru credite. Cu dosarul primit de la acel S. s-au dus la V. unde la indicaţiile lui S. au căutat-o pe G.U. care le-a preluat actele şi cu care auz ţinut legătura pentru evaluarea imobilului. La bancă părinţii lui C.O. au semnat contractul de garanţie imobiliară întrucât ei erau proprietari.

C.O. i-a dat la C. sau lui M. suma de 500 euro şi în acest sens s-a deplasat la locuinţa respectivei undeva lângă gară.

Totodată martorul a arătat că actele ce i-au fost întocmite pentru obţinerea creditului atestau că este angajat la SC S. SRL cu un salariu de 1.600 RON lucru pe care C. i l-a spus înainte de a da suma de 500 euro motivând că pe documentele de la T.A. nu poate să obţină credit.

Vinovăţia inculpaţilor este pe deplin dovedită prin probele administrate în cauză astfel cum au fost analizate mai sus, ea rezultând din coroborarea declaraţiilor învinuiţilor sau inculpaţilor cu înscrisurile depuse în vederea obţinerii creditelor, declaraţiile martorilor, procesul-verbal de percheziţie corporală şi asupra vehiculului inculpatului C.T. şi procesul-verbal de percheziţie domiciliară la locuinţa inculpatei C.M.C.

În data de 2 noiembrie 2006, în baza ordonanţei de efectuare a unei percheziţii corporale emisă de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, s-au găsit asupra inculpatului C.T. suma de 500 RON şi trei telefoane mobile. Având în vedere ordonanţele de luare a măsurilor asigurătorii din data de 2 noiembrie 2006 şi 6 noiembrie 2006, bunurile găsite asupra inculpatului au fost ridicate, suma de bani fiind depusă la Unitatea CEC nr. 2 Oradea, în contul XX, iar telefoanele mobile la camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Bihor, conform dovezii din 30 noiembrie 2006.

În ce priveşte cererea inculpatei C.M.C. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instanţa de fond a apreciat-o ca neîntemeiată având în vedere că infracţiunea de înşelăciune se consumă în momentul producerii pagubei, ca rezultat al activităţii de inducere în eroare. Prin urmare achitarea ulterioară a ratelor nu constituie decât o recuperare a prejudiciului şi nu are efecte asupra încadrării juridice a faptei, astfel că instanţa de fond a respins cererea formulată în acest sens.

Fapta inculpatei C.M.C., care în perioada august 2004 - octombrie 2006 în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale a falsificat înscrisuri sub semnătură privată pe care apoi le-a încredinţat altor învinuiţi în vederea solicitării şi obţinerii de credite ori pentru achiziţia de bunuri cu plata în rate, cauzându-se astfel prejudicii în sumă totală de 238.659,94 RON, ceea ce constituie consecinţe deosebit de grave în sensul art. 146 C. pen., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia făcând şi aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. a) C. pen. instanţa de fond a dispus condamnarea la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Faptele inculpatei C.M.C., care în datele de 7 aprilie 2004, 20 mai 2004, 2 august 2004 şi 27 decembrie 2004, în baza unei unice rezoluţii infracţionale, i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţilor vătămate F.R. SA - Sucursala Oradea, E.R.S. SA şi R.B. cu ocazia încheierii unor contracte de credit pentru sumele de 7.526,15 RON, 2.490,34 RON, 4.956,72 RON şi respectiv, 4.349,58 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia făcând şi aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen. instanţa de fond a dispus condamnarea la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Fapta aceleaşi inculpate de a falsifica în mod repetat în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale adeverinţe de venit care au caracterul unor acte sub semnătură privată întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia făcând şi aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen. instanţa de fond a dispus condamnarea la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

Având în vedere că inculpata a falsificat în mod repetat în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale contracte de muncă sau cărţi de muncă care au caracterul unor acte oficiale, instanţa de fond a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina sa din infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 C. pen. în infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. text de lege în baza căruia făcând şi aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen. instanţa de fond a dispus condamnarea la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, numărul mare de fapte comise şi perioada îndelungată în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, urmarea produsă constând într-un prejudiciu mare, recuperat doar în mică parte precum şi persoana inculpatei care a recunoscut comiterea faptei încă din faza urmăririi penale, a colaborat cu organele judiciare şi s-a prezentat la toate termenele de judecată, aceste din urmă aspecte fiind reţinute ca şi circumstanţe atenuante cărora se impune a li se da eficienţă în condiţiile în care inculpata nu a solicitat procedura simplificată pe considerentul cererii de schimbare a încadrării juridice, atitudinea ei fiind însă una sinceră pe tot parcursul procesului penal.

Prin Sentinţa penală nr. 1091/2009 a Judecătoria Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 1061/R din 6 decembrie 2011 a Curţii de Apel Oradea s-a dispus condamnarea inculpatei C.M.C. la o pedeapsă de 3 ani închisoare şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea în luna august 2005 a infracţiunilor de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 903/2005 a Judecătoria Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 502/R din 19 octombrie 2006 a Curţii de Apel Oradea şi s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare cu privire la care s-a dispus în baza art. 86¹ C. pen. suspendarea executării sub supraveghere.

Prin Sentinţa penală nr. 1166 din 29 noiembrie 2007 a Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la 11 decembrie 2007 s-a dispus condamnarea inculpatei C.M.C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi două pedepse de 2 luni închisoare pentru săvârşirea la datele de 26 martie 2004, respectiv 29 martie 2004 a infracţiunilor de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, pedepse contopite în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare cu privire la care s-a dispus în baza art. 81 C. pen. suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Prin Sentinţa penală nr. 108/2012 a Judecătoria Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 302/R din 9 noiembrie 2011 a Tribunalului Bihor s-a dispus condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârşirea la data de 30 martie 2010 a infracţiunii de abuz de încredere prevăzută de art. 213 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. s-a anulat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 903/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 502/R din 19 octombrie 2006 a Curţii de Apel Oradea.

În baza art. 83 C. pen. s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1166/2007 a Judecătoriei Cluj-Napoca definitivă prin neapelare la data de 11 decembrie 2007, pedeapsă pe care a contopit-o în pedepsele componente de 2 ani închisoare şi 2 pedepse de 2 luni închisoare.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 C. pen. s-au contopit pedepsele mai sus descontopite cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 903/2005 a Judecătoriei Oradea în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen. s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare mai sus stabilită alături de pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată în prezenta cauză, inculpata urmând să execute pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare în regim de detenţie.

Având în vedere că toate faptele comise de inculpată au fost săvârşite înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, aflându-se astfel în concurs real, instanţa de fond în baza art. 86⁵ C. pen. a anulat beneficiul suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1091/2009 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 1061/R din 6 decembrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, pedeapsă descontopită în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 luni închisoare aplicate în acea cauză şi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 903/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 502/R din 19 octombrie 2006 a Curţii de Apel Oradea cu privire la care s-a anulat suspendarea condiţionată.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. s-a contopit pedeapsa aplicată în cauză cu pedepsele de 3 ani închisoare şi 3 luni închisoare aplicate prin Sentinţa penală nr. 1091/2009 a Judecătoriei Oradea şi cu pedeapsa de 3 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 108/2012 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 302/R din 9 noiembrie 2012 a Tribunalului Bihor (nu s-a impus descontopirea întrucât s-au aplicat regulile privind recidiva postcondamnatorie) în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi va interzice exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară, ce se va executa de către inculpată în regim de detenţie.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Prin Ordonanţa din 1 noiembrie 2006 a I.P.J. Bihor s-a dispus reţinerea inculpatei C.M.C. pe o durată de 24 de ore. Prin Încheierea nr. 53/M din 2 noiembrie 2006 a Judecătoriei Oradea s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei C.M.C. pe o durată de 29 de zile emiţându-se Mandatul de arestare preventivă nr. 48/M/2006. Ulterior, prin Încheierea nr. 52/Î/R din 6 noiembrie 2006 a Tribunalului Bihor s-a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara dispunându-se punerea de îndată în libertate a inculpatei.

La data de 14 noiembrie 2012 inculpata C.M.C. a fost încarcerată la Penitenciarul Arad pentru executarea pedepsei aplicate prin Sentinţa penală nr. 108/2012 a Judecătoriei Oradea

S-a dispus anularea Mandatului de executare nr. 150/2012 emis în baza Sentinţa penală nr. 108/2012 a Judecătoriei Oradea şi emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.

Faptele inculpatului C.T., care în perioada august 2004 - octombrie 2006 în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat a falsificat înscrisuri sub semnătură privată pe care apoi le-a încredinţat altor învinuiţi în vederea solicitării şi obţinerii de credite ori pentru achiziţia de bunuri cu plata în rate, cauzându-se astfel prejudicii în sumă totală de 135.196,76, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., texte de lege în baza cărora instanţa de fond, făcând şi aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

Faptele inculpatului C.T., care în datele de 6 aprilie 2004, 2 august 2004 şi 29 ianuarie 2005, în baza unei unice rezoluţii infracţionale, i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţilor vătămate R.B. şi SC C.C. SRL Oradea cu ocazia încheierii unor contracte de credit ori de vânzare-cumpărare pentru sumele de 4.966,91 RON, 6.962,28 RON şi, respectiv, 3.300 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţe de salariu, contracte de muncă) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. făcând şi aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu 1/3 conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. circumstanţele reale ale comiterii faptelor, numărul mare de fapte comise şi perioada îndelungată în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, urmarea produsă constând într-un prejudiciu mare, recuperat doar în mică parte precum şi persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor.

Având în vedere că faptele ce formează obiectul cauzei sunt concurente cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin mai multe hotărâri judecătoreşti la care se va face referire mai jos, precum şi cu infracţiunile pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale prin Sentinţa penală nr. 285/P din 28 septembrie 2006 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală nr. 472 din 7 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie instanţa de fond:

A descontopit pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară aplicată prin Sentinţa penală nr. 823/2012 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 228/R din 17 august 2012 a Tribunalului Bihor, în pedepsele componente de: pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, aplicate prin Sentinţa penală nr. 1083 din 27 iunie 2007 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală nr. 78/A din 26 martie 2010 a Tribunalului Bihor şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 429/R din 24 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea (fapte din august 2001 - aprilie 2002) care la rândul a fost contopită în pedepsele individuale de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată în acea cauză,3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. şi 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pedepse aplicate prin Sentinţa penală nr. 248 din 11 februarie 2005 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală nr. 504/A din 18 decembrie 2006 a Tribunalului Bihor, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 206/R din 3 mai 2007 a Curţii de Apel Oradea (fapte din mai - septembrie 2001) şi s-a înlăturat sporul de 6 luni închisoare; pedeapsa de 22 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 405 din 20 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia penală, definitivă prin nerecurare la data de 3 ianuarie 2012, de recunoaştere a Sentinţei penale din 19 iulie 2010 a Curţii Municipale din Brno, pronunţată în Dosarul nr. 91 T 68/2010, definitivă prin decizia Curţii Regionale din Brno Republica Cehă, pronunţată în Dosarul nr. 80 To 450/2010 (faptă din 2 octombrie 2009); s-a înlăturat sporul de 1 an închisoare.

S-a descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani aplicată prin Sentinţa penală nr. 1166 din 29 noiembrie 2007 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la 11 decembrie 2007 în pedepsele componente de: 2 ani şi 6 luni şi 2 luni închisoare aplicate în acea cauză (fapte din martie 2004 şi 22 martie 2004); 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. şi 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pedepse aplicate prin Sentinţa penală nr. 248 din 11 februarie 2005 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală nr. 504/A din 18 decembrie 2006 a Tribunalului Bihor, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 206/R din 3 mai 2007 a Curţii de Apel Oradea.

S-a descontopit pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată prin Sentinţa penală nr. 1494/2012 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin nerecurare la data de 4 decembrie 2012 în pedepsele componente de: 4 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani aplicată prin Sentinţa penală nr. 823/2012 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 228/R/2012 a Tribunalului Bihor care la rândul ei a fost descontopită în pedepse individuale astfel cum a fost descontopită şi mai sus; 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1025/2012 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 909/R din 6 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea (fapte din 30 noiembrie 2005 - 8 decembrie 2005); s-a înlăturat sporul de 2 ani închisoare.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite în cauză cu pedepsele individuale mai sus descontopite, în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 ani urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare în regim de detenţie şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Prin Sentinţa penală nr. 285/P din 28 septembrie 2006 a Tribunalului Bihor, pronunţată în Dosarul nr. 9391/2002 al Tribunalului Bihor rămasă definitivă la data de 7 februarie 2008 prin Decizia penală nr. 472/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul C.T. pentru săvârşirea în cursul anului 1996 a infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 215 alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) şi 13 C. pen. şi art. 292 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Totodată s-a constatat că inculpatul C.T. a fost arestat în cauză de la 25 septembrie 1997 până la 18 iunie 1999.

Potrivit art. 88 C. pen. durata reţinerii şi arestării preventive se scade din pedeapsa aplicată şi atunci când condamnatul a fost judecat, în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracţiuni concurente chiar dacă s-a încetat procesul penal pentru fapta care a determinat reţinerea sau arestarea preventivă.

Având în vedere aceste dispoziţii legale şi faptul că infracţiunile pentru care s-a încetat procesul penal comise în anul 1996 sunt concurente cu cele pentru care petentul a fost condamnat prin hotărârile mai sus menţionate şi care au fost contopite instanţa de fond în baza art. 88 şi art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerilor, arestului preventiv şi perioadele executate de la 25 septembrie 1997 până al 18 iunie 1998, de la 9 octombrie 2002 până la 1 octombrie 2003, de la 2 noiembrie 2006 până la 6 noiembrie 2006, de la 22 februarie 2007 până la 11 septembrie 2007, de la 27 iulie 2010 până la 20 august 2012 şi de la 13 noiembrie 2012 până la 18 decembrie 2012.

S-a dispus anularea mandatelor de executare a pedepsei închisorii emise pe numele condamnatului C.T. în baza Sentinţa penală nr. 1494/2012 a Judecătoriei Oradea şi Sentinţa penală nr. 1166/2007 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive a acesteia.

Fapta inculpatei B. (D.) A., care a falsificat înscrisuri sub semnătură privată (adeverinţă de salariu şi contractul individual de muncă) pe care apoi le-a pus la dispoziţia inculpatei C.M.C. care la data de 20 mai 2004 folosindu-se de aceste acte a indus în eroare reprezentanţii A. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de consum pentru achiziţionarea de bunuri cu plata în rate în sumă de 7526,15 întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., text de lege în baza căruia instanţa de fond, făcând şi aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. a condamnat-o la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În ce priveşte infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, instanţa de fond a constatat că a intervenit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Astfel potrivit art. 122 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) C. pen. termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani şi curge de la data săvârşirii infracţiunii.

Potrivit art. 124 C. pen. prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzută de art. 122 C. pen. este depăşit cu încă jumătate.

Având în vedere că termenul de prescripţie de 7 ani şi 6 luni calculat de la data faptei 20 mai 2004 s-a împlinit, instanţa de fond în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi art. 122 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 124 C. pen. a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 290 C. pen.

În ceea ce priveşte cererea de contopire formulată de inculpată, instanţa de fond a respins-o, având în vedere că situaţia sa juridică nu este definitivată până în prezent, aceasta având pe rolul instanţelor şi alte cauze în care are calitatea de inculpată (Sentinţa penală nr. 159/2011 a Tribunalului Bihor, Dosar nr. 442/111/2013 şi nr. 7862/111/2011 a Tribunalului Bihor) urmând a se efectua o contopire unitară a pedepselor la momentul definitivării situaţiei juridice a acesteia.

Fapta inculpatului M.M.G., care în data de 24 septembrie 2004 folosindu-se de înscrisuri false (adeverinţă de salariat şi xerocopia unui contract individual de muncă) care atestau contrar realităţii că este angajat al SC M. SRL Oradea i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate F. SA Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit pentru suma de 6.339,70 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. text de lege în baza căruia, făcând şi aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen. instanţa de fond îl va condamna la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Conform fişei de cazier judiciar fapta ce formează obiectul cauzei a fost comisă în stare de recidivă postexecutorie, primul termen al recidivei constituindu-l condamnarea la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 104/1999 a Judecătoriei Oradea din executarea căreia a fost liberat condiţionat la data de 8 septembrie 2000 cu un rest de 188 de zile. Prin urmare, fapta în cauză a fost comisă după ce pedeapsa a fost considerată executată.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mic, nerecuperat, precum şi persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptei, acest din urmă aspecte fiind reţinut ca şi o circumstanţă atenuantă.

În ce priveşte infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, instanţa de fond a constatat că a intervenit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Astfel potrivit art. 122 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) C. pen. termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani şi curge de la data săvârşirii infracţiunii.

Având în vedere că termenul de prescripţie de 7 ani şi 6 luni calculat de la data faptei 24 septembrie 2004 s-a împlinit, instanţa de fond în baza art. 11 punctul 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi art. 122 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 124 C. pen. a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 291 C. pen.

Prin Sentinţa penală nr. 875/2003 a Judecătoriei Oradea inculpatul a fost condamnat la 800 RON amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de loviri.

Prin Sentinţa penală nr. 915/2005, modificată prin Decizia penală nr. 15/A/2006 a Tribunalului Bihor s-a dispus înlocuirea amenzii penale cu pedeapsa închisorii de 3 ani emiţându-se mandatul de executare nr. 304/2005 din 8 februarie 2006. în baza acestui mandat inculpatul a fost încarcerat la 4 noiembrie 2006 şi eliberat la 7 decembrie 2006 cu un rest de 58 zile.

Ulterior, prin Decizia penală nr. 597/R din 7 decembrie 2006 a Curţii de Apel Oradea s-a admis recursul peste termen formulat de condamnat, s-a constatat că acesta a achitat amenda penală, s-a respins sesizarea de înlocuire a amenzii penale, s-a revocat mandatul de executare şi s-a dispus punerea de îndată în libertate.

Apreciind îndeplinite în cauză condiţiile pluralităţii intermediare în baza art. 40 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. instanţa de fond a contopit pedeapsa stabilită mai sus cu pedeapsa de 8.000.000 ROL amendă penală aplicată prin Sentinţa penală nr. 875/2003 a Judecătoriei Oradea în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare ce se va executa de către inculpat în regim de detenţie.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată de la 4 noiembrie 2006 la 7 decembrie 2006.

Faptele inculpatului P.I., care în data de 12 octombrie 2005, cu ocazia încheierii unui contract, i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate R.B. - Agenţia nr. 4 Oradea, prin folosirea de înscrisuri false (adeverinţă de salariu), cauzând astfel un prejudiciu de 3.097,02 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de lan şi 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptei, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu mic, nerecuperat precum şi persoana inculpatului care nu are antecedente penale şi a recunoscut comiterea faptelor, aceste din urmă aspecte fiind reţinute ca şi circumstanţe atenuante.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

în baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Având în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunilor comise, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, instanţa de fond a apreciat că scopul pedepsei aplicate se poate realiza şi fără executarea efectivă a pedepsei în regim de detenţie, motiv pentru care în baza art. 81 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi accesorii pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Faptele inculpatului C.N.C.R., care în data de 13 octombrie 2005, cu ocazia încheierii unui contract, i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate R.B. - Agenţia nr. 4 Oradea, prin folosirea de înscrisuri false (adeverinţă de salariu), cauzând astfel un prejudiciu de 6.038,29 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz fals prevăzută de art. 291 C. pen., astfel că instanţa de fond a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. în uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. având în vedere că inculpatul nu a falsificat el actele, ci doar le-a folosit cunoscând că sunt false.

Având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptelor, şi-a achitat integral prejudiciul cauzat instanţa de fond a apreciat că fapta acestuia nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracţiuni, aducând o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de lege astfel că în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. şi art. 18¹ C. pen. va achita pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals prevăzute de art. 215 alin. (2) şi (5) şi art. 291 C. pen.

În baza art. 91 lit. c) C. pen. şi a deciziei de recurs în interesul legii nr. XXXV/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va aplica inculpatului o amendă administrativă de 1.000 RON.

Faptele inculpatului B.N.E., care în data de 26 august 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.T. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în sumă de 6.900 RON, folosind o adeverinţă de salariu falsă din care a rezultat în mod neadevărat că este angajat al SC N. SRL, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) şi e) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, respectiv 1 lună închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu 1/3 conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mic, nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor şi s-a prezentat în faţa organelor judiciare, precum şi lipsa antecedentelor penale, acest din urmă aspect fiind reţinut ca şi circumstanţă atenuantă.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Având în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunii comise, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, instanţa de fond a apreciat că scopul pedepsei aplicate se poate realiza şi fără executarea efectivă a pedepsei în regim de detenţie, motiv pentru care în baza art. 81 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi accesorii pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Fapta inculpatului V.Z.A., care în data de 26 august 2005 l-a ajutat pe inculpatul B.N.E. să săvârşească infracţiunea de înşelăciune în convenţii, semnând contractul de credit în calitate de girant şi folosind înscrisuri false prin care se atesta în mod neadevărat că este angajat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., text de lege în baza căruia, făcând şi aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen.

Instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

Fapta inculpatului V.Z.A., care în data de 7 octombrie 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii R.B. SA - Agenţia Oradea 4 cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru persoane fizice în sumă de 1.932,98 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de „şofer" de 1 an şi 2 luni, având un salariu lunar net de 702 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. text de lege în baza căruia, făcând şi aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

Având în vedere că inculpatul a folosit înscrisuri falsificate atât cu ocazia semnării în calitate de girant a contractului încheiat de B.N.E. cât şi cu ocazia încheierii contractului de credit în nume propriu, fapte comise la un interval scurt de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, instanţa de fond în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului V.Z.A. din infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia făcând şi aplicarea art. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. l-a condamnat la o pedeapsă de 1 lună închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu 1/3 conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea a două fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mic, nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor şi s-a prezentat în faţa organelor judiciare, precum şi lipsa antecedentelor penale, acest din urmă aspect fiind reţinut ca şi circumstanţă atenuantă.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Faptele inculpatului Ş.R., care în data de 14 iulie 2005, folosind buletinul de identitate al fratelui său Ş.E.R., în care a înlocuit fotografia titularului cu fotografia sa, s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinul „P." din Oradea şi a obţinut un credit de consum pentru persoane fizice pentru achiziţionarea de bunuri în sumă de 2.250 RON, folosind de asemenea şi înscrisuri sub semnătură privată false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC F.L. SRL Constanţa în funcţia de „şofer", întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 C. pen. înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

Din fişa de cazier judiciar a rezultat că faptele ce formează obiectul cauzei au fost comise în stare de recidivă postexecutorie, primul termen al recidivei constituindu-L condamnarea la pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 333/2001 a Judecătoriei Deva definitivă prin Decizia penală nr. 403 din 26 februarie 2001 a Curţii de Apel Alba Iulia din executarea căreia a fost liberat la data de 20 mai 2003, fără rest de pedeapsă. S-a apreciat faptul că nu poate fi reţinută recidiva postcondamnatorie raportat la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 978/2005 a Judecătoriei Oradea întrucât aceasta a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 65/A din 8 februarie 2006 a Tribunalului Bihor, deci după comiterea faptei în cauză.

Faţă de aceste considerente, instanţa de fond în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu din infracţiunile prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5), art. 288 şi art. 291 C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracţiunile prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5), art. 288 şi art. 291 C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea 37 lit. b) C. pen. şi cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului Ş.R. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În ce privesc infracţiunile de fals în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. pedepsită instanţa de fond a constatat că a intervenit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Astfel potrivit art. 122 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) C. pen. termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani şi curge de la data săvârşirii infracţiunii.

Potrivit art. 124 C. pen. prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar intervenii, dacă termenul de prescripţie prevăzută de art. 122 C. pen. este depăşit cu încă jumătate.

Având în vedere că termenul de prescripţie de 7 ani şi 6 luni calculat de la data faptei 14 iulie 2005 s-a împlinit, instanţa de fond în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi art. 122 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 124 C. pen. a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 288 şi art. 291 C. pen.

Întrucât infracţiunile care fac obiectul cauzei sunt concurente cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat în mai multe hotărâri judecătoreşti la care se va face referire mai jos, instanţa de fond a descontopit pedeapsa de 3 ani şi 5 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1359/2012 a Judecătoriei Satu Mare, definitivă prin nerecurare la 28 decembrie 2012 în pedepsele componente de: 3 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1626/2011 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 365/R din 3 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea (fapte din 23 mai 2003) care la rândul a fost contopită în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată în acea cauză, 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 978/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 65/A din 8 februarie 2006 a Tribunalului Bihor şi 3 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 580/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 321/A din 9 noiembrie 2005 a Tribunalului Bihor; 2 ani şi 6 luni închisoare Sentinţa penală nr. 1876/2011 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 297/R din 13 martie 2012 a Curţii de Apel Oradea care la rândul a fost contopită în pedepsele componente respectiv 7 pedepse de 2 ani închisoare şi 7 pedepse de 2 ani şi 6 luni închisoare (fapte din perioada 16 martie 2009 - 13 mai 2009); s-a înlăturat sporul de 3 luni închisoare. În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în cauză cu pedepsele individuale mai sus descontopite, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 2 luni ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 10 luni urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie. în baza art. 88 şi art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerilor, arestului preventiv şi perioadele executate de la 9 ianuarie 2006 până la 1 aprilie 2008 şi de la data de 18 iulie 2012 la zi. S-a dispus anularea Mandatului de executare nr. 1555 din 28 decembrie 2012 emis în baza Sentinţa penală nr. 1359/2012 a Judecătoriei Satu Mare şi emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.

Faptele inculpatului M.E., care în data de 23 iunie 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „D." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit pentru achiziţia de bunuri în valoare de 3.989,70 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu şi o xerocopie a contractului individual de muncă) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de mecanic auto, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

Din fişa de cazier judiciar a rezultat că inculpatul a executat o pedeapsă privativă de libertate în perioada 6 martie 1997 şi 23 iunie 2000 când a fost liberat condiţionat cu un rest de 844 zile. Raportat la această condamnare faptele în cauză au fost comise în stare de recidivă postexecutorie. Tot în stare de recidivă post executorie inculpatul a mai comis o infracţiune de furt calificat pentru care a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare prin Sentinţa penală nr. 1601/2003 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 177/R din 26 februarie 2004 a Curţii de Apel Oradea pe care a executat-o în perioada 22 octombrie 2002 şi 15 septembrie 2004 când a fost liberat condiţionat cu un rest de 401 zile. Această condamnare constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii în raport de infracţiunea în cauză care a fost comisă în termenul de liberare condiţionată.

Având în vedere decizia de recurs în interesul legii nr. XVIII/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie instanţa de fond în baza 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului, din infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (2) şi (5) şi art. 291 C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (2) şi (5) şi art. 291 C. pen. fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen.

În ce priveşte infracţiunea de uz de fals în prevăzută de art. 291 C. pen. pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, instanţa de fond a constatat că a intervenit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Astfel potrivit art. 122 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) C. pen. termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani şi curge de la data săvârşirii infracţiunii.

Având în vedere că termenul de prescripţie de 7 ani şi 6 luni calculat de la.data faptei 23 iunie 2005 s-a împlinit, instanţa de fond în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi art. 122 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 124 C. pen. a dispus încetarea procesului. penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 61 C. pen. s-a revocat beneficiul liberării condiţionate a restului de 401 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1601/2003 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin Decizia penală nr. 177/R din 26 februarie 2004 a Curţii de Apel Oradea, rest contopit cu pedeapsa aplicată în cauză în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare ce se va executa de către inculpat în regim de detenţie.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mic, nerecuperat, antecedentele penale ale inculpatului precum şi persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor acest din urmă aspect fiind reţinut ca şi circumstanţă atenuantă.

Faptele inculpatului V.F.D., care în data de 10 octombrie 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 5.029,30 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu şi xerocopia unui carnet de muncă), prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de tinichigiu auto, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) şi e) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an închisoare, respectiv o lună închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu 1/3 conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mic recuperat parţial, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor şi s-a prezentat în faţa organelor judiciare, precum şi lipsa antecedentelor penale, impunându-se reţinerea în sarcina acestuia a circumstanţelor atenuante raportat la conduita bună anterioară comiterii faptelor şi diligenta depusă pentru recuperarea prejudiciului.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Faptele inculpatului M. (actualmente M.) T.F., care în data de 10 ianuarie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.295,59 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de mecanic auto, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) şi e) C. pen. instanţa de fond a dispus condamnarea la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mic nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor precum şi lipsa antecedentelor penale, aceste din urmă aspecte fiind reţinute ca şi circumstanţe atenuante.

Faptele fiind în concurs reale, instanţa de fond în baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Faptele inculpatului A.V., care în data de 6 ianuarie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.438,39 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu), prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) şi e) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mic nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor precum şi lipsa antecedentelor penale, aceste din urmă aspecte fiind reţinute ca şi circumstanţe atenuante.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Faptele inculpatului M.Gh.C., care în data de 14 decembrie 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.149,70 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de „şofer", întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) şi e) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mic, nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor precum şi lipsa antecedentelor penale, aceste din urmă aspecte fiind reţinute ca şi circumstanţe atenuante.

Prin Sentinţa penală nr. 796 din 17 aprilie 2006 a Judecătoria Oradea, definitivă prin neapelare la 2 mai 2006 inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare şi o pedeapsă de o lună închisoare pentru săvârşirea în perioada aprilie - iunie 2004 a infracţiunilor de delapidare şi fals.

Având în vedere că faptele pentru care a fost condamnat prin hotărârea mai sus menţionată se află în concurs real cu faptele în cauză, fiind comise înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, instanţa de fond în baza art. 85 C. pen. a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 796 din 17 aprilie 2006 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la 02 mai 2006, pedeapsă descontopită în pedepsele componente de 3 luni închisoare şi 1 lună închisoare.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite în cauză cu pedepsele descontopite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Având în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunii comise, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, instanţa de fond a apreciat că scopul pedepsei aplicate se poate realiza şi fără executarea efectivă a pedepsei în regim de detenţie, motiv pentru care în baza art. 81, art. 85 alin. (3) şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi accesorii pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 8 luni, stabilit conform art. 82 C. pen., care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea executării pedepsei.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate.

Faptele inculpatului D.M.N., care în data de 13 decembrie 2005 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.469,50 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de agent de vânzări, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) şi e) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu mic nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor precum şi lipsa antecedentelor penale, aceste din urmă aspecte fiind reţinute ca şi circumstanţe atenuante.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Faptele inculpatului G.P., care în data de 18 ianuarie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.233,95 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de „şofer", întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) şi e) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu mic nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor precum şi lipsa antecedentelor penale, aceste din urmă aspecte fiind reţinute ca şi circumstanţe atenuante.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Faptele inculpatului B.R.V., care în data de 20 ianuarie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate BRD F. din cadrul magazinului „P." din Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.669,16 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de „şofer, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) şi e) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptei, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu mic, nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor precum şi lipsa antecedentelor penale, aceste din urmă aspecte fiind reţinute ca şi circumstanţe atenuante.

Prin Sentinţa penală nr. 543/2010 a Judecătoria Oradea, definitivă prin neapelare la 10 mai 2010 inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea la data de 27 martie 2009 a infracţiunii prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

Având în vedere că fapta pentru care a fost condamnat prin hotărârea mai sus menţionată se află în concurs real cu faptele în cauză, fiind comise înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, în baza art. 86⁵ C. pen. s-a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 543/2010 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la 10 mai 2010,

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite în cauză cu pedeapsa de 1 an şi 8 luni în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 8 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Având în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunii comise, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, instanţa de fond a apreciat că scopul pedepsei aplicate se poate realiza şi fără executarea efectivă a pedepsei în regim de detenţie, motiv pentru care în baza art. 86¹, 86⁵ alin. (2) C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale şi accesorii pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86² C. pen. care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea executării pedepsei.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere.

A fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prevăzută de art. 86³ alin. (1) lit. b) - d) C. pen.

În baza art. 86³ alin. (3) lit. e) C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să respecte obligaţia de a nu conduce autovehicule.

Faptele inculpatului I.G., care în datele de 7 iunie 2006 şi 22 mai 2006, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţilor vătămate OTP B. - Sucursala Oradea şi, respectiv, B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unor contracte de credit în valoare de 7.300 CHF (14.645,88 RON) şi, respectiv,. 20.000 RON, folosind înscrisuri false (adeverinţă de salariu, xerocopia unui contract individual de muncă şi state de plată) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. text de lege în baza căruia instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Având în vedere că pentru inducerea în eroare a reprezentanţilor bancari inculpatul a folosit înscrisuri sub semnătură privată false, în cursul cercetării judecătoreşti s-a dispus extinderea procesului penal faţă de acesta cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (două acte materiale) texte de lege în baza cărora instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea a două acte materiale de înşelăciune, urmarea produsă constând într-un prejudiciu mare, recuperat doar în mică proporţie, persoana inculpatului care a nu a recunoscut comiterea faptelor precum şi antecedentele penale ale acestuia.

Prin Sentinţa penală nr. 1344 din 11 iunie 2004 a Judecătoria Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 124/R din 17 februarie 2005 a Curţii de Apel Oradea, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată conform art. 81 C. pen.

Întrucât faptele în cauză au fost comise în termenul de încercare al suspendării condiţionate, instanţa de fond în baza art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1344/2004 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 124/R din 17 februarie 2005 a Curţii de Apel Oradea şi s-a dispus executarea acesteia alături de fiecare din pedepsele aplicate în cauză, rezultând o pedeapsă de 5 ani închisoare şi o pedeapsă de 2 ani şi 3 luni închisoare.

Din fişa deţinutului a rezultat că inculpatul se află în prezent în executarea unei pedepse de 4 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 844/2010 a Judecătoria Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 67/R din 1 februarie 2011 a Curţii de Apel Oradea pentru săvârşirea la data de 15 decembrie 2008 a unei infracţiuni la regimul rutier. Executarea pedepsei a început la data de 05 iulie 2010.

Având în vedere că faptele în cauză se află în concurs real cu fapta pentru care a fost condamnat prin hotărârea mai sus menţionată, fiind comise înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, instanţa de fond în baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite mai sus cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 844/2010 a Judecătoriei Oradea definitivă prin Decizia penală nr. 67/R din 1 februarie 2011 a Curţii de Apel Oradea în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare ce se va executa de inculpat în regim de detenţie.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 5 iulie 2010 la zi.

S-a anulat Mandatul de executare a pedepsei nr. 1251 din 28 iunie 2010 a Judecătoriei Oradea şi s-a dispus emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.

Faptele inculpatului H.Gh., care în data de 16 mai 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în cuantum de 20.000 RON, folosind înscrisuri false (xerocopia unui contract individual de muncă, o adeverinţa de venit şi state de plată), prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de inginer, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) şi e) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu mare nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor precum şi lipsa antecedentelor penale, aceste din urmă aspecte fiind reţinute ca şi circumstanţe atenuante.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Faptele inculpatului V.V., care în data de 15 mai 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în cuantum de 17.500 RON, folosind înscrisuri false (xerocopia unui contract individual de muncă, o adeverinţă de salariu şi fluturaşi de salariu) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de şef depozit, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen.

Întrucât cu privire la condamnările anterioare ale inculpatului s-a împlinit termenul de reabilitare, instanţa de fond în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului V.V. din infracţiunea de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. în infracţiunea de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., text de lege în baza căruia, făcând şi aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi aplicarea art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

Întrucât pentru inducerea în eroare a reprezentantului bancar inculpatul sa folosit de înscrisuri al căror caracter fals îl cunoştea, în cursul cercetării judecătoreşti instanţa de fond a dispus extinderea procesului penal faţă de acesta cu privire la săvârşirea infracţiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., text de lege în baza căruia, făcând şi aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi aplicarea art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) C. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 1 lună închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu 1/3 conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. circumstanţele reale ale comiterii faptelor, participarea la comiterea unei singure înşelăciuni, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mare, recuperat doar parţial, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor, s-a prezentat în faţa organelor judiciare, precum şi lipsa antecedentelor penale, impunându-se reţinerea în favoarea sa de circumstanţe atenuante constând în lipsa antecedentelor penale şi diligenta depusă pentru recuperarea prejudiciului.

Faptele fiind comise în concurs real, instanţa de fond în baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării.

Faptele inculpatului M.N.M., care în data de 2 iunie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în cuantum de 20.000 RON, folosind înscrisuri false (xerocopia unui contract individual de muncă, o adeverinţă de venit şi state de plată) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de tâmplar, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptelor, şi-a achitat integral prejudiciul cauzat conform extraselor de cont depuse la dosar cu ocazia concluziilor scrise, instanţa de fond a apreciat că fapta acestuia nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracţiuni, aducând o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de lege astfel că în baza art. 11 punctul 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. şi art. 18¹ C. pen. a fost achitat inculpatul sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) şi art. 291 C. pen.

În baza art. 91 lit. c) C. pen. şi a deciziei de recurs în interesul legii nr. XXXV/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-a fost aplicat inculpatului o amendă administrativă de 600 RON.

Faptele inculpatului G.P.A., care în data de 9 iunie 2006 i-a indus în eroare pe reprezentanţii părţii vătămate B.R.D. - Agenţia R. Oradea cu ocazia încheierii unui contract de credit de nevoi personale în cuantum de 9.000 RON, folosind înscrisuri false (xerocopia unui contract individual de muncă, o adeverinţă de venit şi state de plată) prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de manipulant marfă, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. texte de lege în baza cărora, făcând şi aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. instanţa de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, respectiv 2 luni închisoare.

La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege reduse cu 1/3 conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., circumstanţele reale ale comiterii faptei, participarea la comiterea unei singure fapte, urmarea produsă constând într-un prejudiciu relativ mare, nerecuperat, persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor precum şi lipsa antecedentelor penale.

Prin Sentinţa penală nr. 1434/2011 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin nerecurare la 15 noiembrie 2011 inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea la data de 30 mai 2009 a infracţiunii de complicitate la furt calificat.

Prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare la 14 iulie 2010 acelaşi inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, care a fost anulată prin hotărârea mai sus menţionată dispunându-se contopirea pedepselor.

Având în vedere că faptele pentru care a fost condamnat prin hotărârile mai sus menţionate se află în concurs real cu faptele în cauză, fiind comise înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, instanţa de fond în baza art. 86⁵ C. pen. a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1434/2011 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin nerecurare la 15 noiembrie 2011, pedeapsă descontopită în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată în acea cauză şi de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare la 14 iulie 2010 cu privire la care s-a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere, anulare menţinută.

În baza art. 36 alin. (1), art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite în cauză cu pedepsele descontopite mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare ce se va executa de către inculpat.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., art. 65 alin. (2), (3) C. pen., i s-a aplicat inculpatului G.P. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, astfel cum a fost stabilită prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor.

Având în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunii comise în prezenta cauză, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, instanţa de fond a apreciat că scopul pedepsei aplicate se poate realiza şi fără executarea efectivă a pedepsei în regim de detenţie, motiv pentru care în baza art. 86¹, 86⁵ alin. (2) C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale şi accesorii pe durata termenului de încercare de 8 ani, stabilit conform art. 86² C. pen. care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea executării pedepsei.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 86³ alin. (1) lit. a) C. pen. a fost obligat inculpatul G.P.A. ca, pe durata termenului de încercare, să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele ce vor fi fixate de acest serviciu, care va verifica respectarea de către inculpat a măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86³ alin. (1) lit. b) - d) C. pen., măsuri pe care le impune inculpatului, respectiv a obligaţiei de a nu intra în legătură cu inculpatul H.V.D., obligaţie stabilită prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor şi care se menţine.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reţinerii de 24 ore din 1 iunie 2009 şi a arestului preventiv de la 2 iunie 2009 la 9 septembrie 2009 inclusiv.

Cu privire la latura civilă a cauzei constatând că prejudiciile cauzate părţilor civile ca urmare a faptelor comise de inculpaţi nu au fost recuperate integral instanţa de fond în baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 - 999 şi art. 1003 C. civ. a obligat inculpaţii individual sau în solidar la plata de despăgubiri civile după cum urmează: 7.526,15 RON inculpatele C.M.C. şi B.A. în solidar, în favoarea părţii civile F.R. SA Bucureşti; 2.321,84 RON inculpaţii C.M.C. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile EFG R.S. IFN SA; 11.096,54 RON inculpata C.M.C. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA; 11.211,28 RON inculpaţii C.T. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 15.442,14 RON inculpata C.M.C. în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 6.339,70 RON inculpaţii M.M.G. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile SC A. România SRL Piatra-Neamţ; 3.300 RON inculpaţii C.T. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile SC C.C. SRL Oradea; 4.878,66 RON inculpatul C.T. în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 3.079,02 RON inculpaţii C.M.C. şi P.I. în solidar, în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 5.332,61 RON inculpaţii C.M.C. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile B.T. Sucursala Oradea; 6.900 RON inculpaţii B.N.E., V.Z.A. şi C.M.C., în solidar, în favoarea părţii civile B.T. Sucursala Oradea; 1.932,98 RON inculpaţii V.Z.A. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 7.203,19 RON inculpatul C.T. în favoarea părţii civile R.B. Sucursala Bihor; 2250 RON inculpaţii C.T. şi S.R. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.799,80 RON inculpata C.M.C. în favoarea SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.989,70 RON inculpaţii M.E. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.137,30 RON inculpaţii V.F.D. şi C.T., în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 28.592,14 RON inculpatul C.T. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.295,59 RON inculpaţii M.T.F. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.438,39 RON inculpaţii A.V. şi C.T. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.149,70 RON inculpaţii M.Gh.C. şi C.T. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.469,50 RON inculpaţii D.M.N. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.233,95 RON inculpaţii G.P. şi C.T., în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 3.669,16 RON inculpaţii B.R.V. şi C.T., în solidar, în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 29.932 RON inculpata C.M.C. în favoarea părţii civile SC B.R.D. F. I.F.N. SA Bucureşti; 14.645,88 RON inculpaţii I.G., C.M.C. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile SC B.C.R. Asigurări SA Sucursala Bihor; 13.000 RON inculpatul C.T. în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R.; 20.000 RON inculpatul H.Gh. şi C.M.C., în solidar, în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R.; 14.300 RON inculpaţii V.V., C.T. şi C.M.C., în solidar, în favoarea părţii civile E.K.; 18.593,77 RON inculpatul I.G. şi C.T. în solidar, în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R.; 9.000 RON inculpatul G.P.A. şi C.M.C. în solidar, în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R.; 72.500 RON inculpata C.M.C., în favoarea părţii civile B.R.D. Oradea - Agenţia R.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-au menţinut măsurile asigurătorii luate prin ordonanţele din 2 noiembrie 2006 şi 6 noiembrie 2006 privind suma de 500 RON depusă la unitatea CEC nr. 2 Oradea în contul xx şi trei telefoane mobile depuse la camera de corpuri delicte a I.P.J. Bihor conform dovezii din 30 noiembrie 2006, bunuri ridicate de la inculpatul C.T.

În baza art. 348, 445 C. proc. pen. au fost anulate ca fiind false: adeverinţa de salariat nr. 11 din 20 mai 2004; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 3120 din 6 octombrie 2003; adeverinţa de venit nr. 172 din 27 decembrie 2004; adeverinţele de salariu nr. 14 din 17 septembrie 2007, nr. 36 din 30 septembrie 2004 şi nr. 29 din 29 septembrie 2004; adeverinţa de salariu nr. 182 din 30 martie 2004, o xerocopie a dispoziţiei de plată a salariului pe luna februarie 2004 şi o xerocopie a Contractului individual de muncă nr. 344767 din 28 august 2002; adeverinţa de salariu nr. 33 din 22 iulie 2004, o xerocopie a cuponului de salariu pe luna iunie 2004, şi o xerocopie a Contractului individual de muncă nr. 487085 din 14 aprilie 2004; adeverinţa de salariu nr. 23 din 20 iulie 2004, o xerocopie a cuponului de salariu din luna iunie 2004, o xerocopie a Contractului individual de muncă nr. 344768 din 15 aprilie 2004 şi o xerocopie a carnetului de muncă seria BI nr. ....; adeverinţa de salariu nr. 11 din 2 aprilie 2004, o xerocopie a dispoziţiei de plată a salariului pe luna februarie 2004 şi o xerocopie a Contractului individual de muncă nr. 344765 din 28 august 2002; adeverinţa de salariu nr. 17 din 14 septembrie 2004 şi xerocopia contractului individual de muncă; două adeverinţe angajament nr. 116 şi 117 din 28 ianuarie 2005; adeverinţa de salariat nr. 91 din 30 noiembrie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.M.S.S. FILA nr. 2879641; adeverinţa de salariu şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1400396; adeverinţa de salariu nr. 154 din 3 octombrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 214 din 12 octombrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 218 din 12 octombrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 31 din 21 octombrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 153 din 24 august 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1875594; adeverinţa de salariu nr. 165 din 26 august 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1961465; adeverinţa de salariu nr. 1108 din 6 iulie 2005, xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1561463; adeverinţa de salariu nr. 247 din 6 octombrie 2005; xerocopia buletinului de identitate seria GV nr. .... şi adeverinţa de salariu nr. 219 din 14 iulie 2005 şi o copie a carnetului de muncă; adeverinţa de salariu nr. 187 din 28 septembrie 2005 şi o xerocopie a Contractului individual de muncă nr. 12 din 7 martie 2005; adeverinţa de salariu nr. 118 din 16 iunie 2005 şi o xerocopie a Contractului individual de muncă nr. 58 din 24 iunie 2004; adeverinţa de salariu nr. 214 din 7 octombrie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 695951; adeverinţa de salariu nr. 47 din 17 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 136 din 23 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 214 din 31 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 147 din 28 octombrie 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1400396; adeverinţa de salariu nr. 28 din 10 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 17 din 6 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 108 din 12 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 109 din 12 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 49 din 18 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 48 din 17 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 215 din 24 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 224 din 30 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 120 din 15 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 119 din 15 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 123 din 19 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 135 din 23 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 142 din 28 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 143 din 28 decembrie 2005; adeverinţa de salariu nr. 39 din 16 ianuarie 2006; adeverinţa de salariu nr. 64 din 24 ianuarie 2006, 85 din 4 ianuarie 2006, 89 din 4 ianuarie 2006, 93 din 5 ianuarie 2006, 84 din 4 ianuarie 2006, 95 din 5 ianuarie 2006, 97 din 6 ianuarie 2006, 143 din 19 ianuarie 2006, 217 din 24 ianuarie 2006, 73 din 29 decembrie 2005, adeverinţa de salariu nr. 48 din 18 mai 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 4 din 1 noiembrie 2005 şi adeverinţa de venit pe numele G.C.; adeverinţa de salariu nr. 193 din 4 mai 2006 şi xerocopia Contractului individual de muncă nr. 134 din 15 martie 2005; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 158 din 14 aprilie 2005 şi statele de plată pe lunile februarie - aprilie 2006 şi adeverinţa de venit nr. 215 din 2 iunie 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 136 din 20 martie 2005 şi fluturaşii de salariu din lunile februarie - aprilie 2006 şi adeverinţa de salariu nr. 197 din 8 mai 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 78 din 6 aprilie 2005, adeverinţa de venit nr. 82 din 12 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 44 din 17 ianuarie 2005 şi adeverinţa de venit nr. 35 din 2 iunie 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 43 din 17 ianuarie 2005 şi adeverinţa de venit nr. 36 din 2 iunie 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 97 din 10 ianuarie 2005, adeverinţa de venit nr. 178 din 17 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 161 din 20 aprilie 2005, adeverinţa de salariu nr. 217 din 24 mai 2006 şi statele de plată pe lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 97 din 25 ianuarie 2005, adeverinţa de venit nr. 207 din 2 iunie 2006 şi statele de plată pe lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 111 din 16 februarie 2005, adeverinţa de venit nr. 278 din 7 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 153 din 12 aprilie 2005, adeverinţa de salariu nr. 177 din 16 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia contractului individual de muncă nr. 174 din 4 mai 2005, adeverinţa de venit nr. 279 din 7 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 117 din 23 februarie 2005, adeverinţa de venit nr. 211 din 19 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006; xerocopia Contractului individual de muncă nr. 118 din 23 februarie 2005, adeverinţa de venit nr. 212 din 2 iunie 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, xerocopia Contractului individual de muncă nr. 175 din 4 mai 2005, adeverinţa de venit nr. 280 din 7 iunie 2006 şi statele de plată din lunile martie - mai 2006, pe care în baza art. 118 lit. b) C. pen. le confiscă în favoarea statului.

În baza art. 191 alin. (1) şi 2 C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii C.T. şi C.M.C. la câte 3.000 RON fiecare, iar pe ceilalţi inculpaţi la câte 1.000 RON fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii C.M.C., C.T., B.A., M.M.G., P.I., C.N.C.R., B.N.E., V.Z.A., S.R., M.E., V.F.D., M. (M.) T.F., A.V., M.Gh.C., D.M.N., G.P., B.R.V., I.G., H.Gh., V.V., M.N.M. şi G.P.A. şi de inculpaţii C.M.C., din Penitenciarul Arad, S.R. şi I.G., ambii din Penitenciarul Satu Mare, C.T., B. (D.) Ana, M.M.G., M.E., M.T.F., apreciind-o ca netemeinică şi nelegală.

Prin apelul declarat parchetul a solicitat, în principal, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre judecare primei instanţe, ca urmare a faptului că procedura de judecată s-a derulat în lipsa inculpaţilor C.T., I.G. şi C.M.C., deşi aceştia erau deţinuţi în alte cauzei, motiv de apel care însă nu a mai fost susţinut.

A fost susţinută cererea subsidiară, prin care s-a solicitat înlăturarea circumstanţei atenuante reţinută în favoarea inculpatei C.M.C. şi majorarea pedepselor ce i-au fost aplicate acesteia, susţinându-se că în raport de prejudiciul produs, modul de comitere al faptelor, precum şi de conduita procesuală a acesteia, se impune majorarea pedepselor.

Referitor la inculpatul C.T. s-a solicitat să se aplice pedepse complementare, în raport de împrejurarea că sunt îndeplinite condiţiile cerute de dispoziţiile art. 65 C. pen.

În ceea ce o priveşte pe inculpata B. (D.) A. s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, în raport de împrejurarea că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra cererii formulate de parchet şi de inculpată, de contopire a pedepselor ce i-au fost aplicate inculpatei pentru infracţiunile deduse judecăţii cu cele ce i-au fost anterior, cerere ce nu a mai fost susţinută de procurorul de şedinţă cu ocazia acordării cuvântului asupra apelurilor.

S-a solicitat în ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.M.G. înlăturarea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen. şi, pe cale de consecinţă, majorarea pedepselor ce i-au fost aplicate, arătându-se că acesta nu a depus nicio stăruinţă pentru recuperarea pagubei.

Referitor la inculpatul P.I. s-a cerut să se înlăture circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., în raport de natura infracţiunilor comise, de gravitatea acestora şi de circumstanţele reale ale comiterii lor, precum şi de atitudinea ulterioară a inculpatului.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.N.C. s-a solicitat să se înlăture sancţiunea administrativă aplicată de prima instanţă şi să se dispună condamnarea acestuia la pedepse just individualizate, susţinându-se că în mod greşit prima instanţă a apreciat că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni.

S-a solicitat în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B.N.E. şi V.Z.A., să se înlăture circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi să se majoreze pedepsele ce le-au fost aplicate.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul S.R. s-a solicitat să se majoreze pedepsele ce i-au fost aplicate, în raport de circumstanţele reale ale comiterii faptelor, urmarea produsă, prejudiciul nerecuperat şi persoana inculpatului care a suferit multiple condamnări în trecut.

Cât îi priveşte pe inculpaţii V.F.D., M. (M.) T.F., A.V., M.Gh.C., D.M.N., G.P., B.R.V., H.Gh. şi V.V. s-a solicitat să se înlăture circumstanţele atenuante ce au fost reţinute în favoarea lor de prima instanţă şi să se majoreze pedepsele ce le-au fost aplicate. Referitor la inculpatul A.V. s-a solicitat şi să se schimbe încadrarea juridică a faptelor în sensul de a se reţine dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen., în raport de condamnarea ce i-a fost aplicată prin Sentinţa penală nr. 268/1997, considerent pentru care s-a solicitat să se dispună executarea pedepsei rezultante aplicată acestuia în regim privativ de libertate. Totodată, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.V. s-a cerut să se anuleze suspendarea condiţionată a pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1661/2012 şi contopirea acesteia cu pedeapsa aplicată în cauză şi să se dispună executarea pedepsei rezultante în regim privativ de libertate.

Referitor la inculpatul I.G. s-a arătat că acesta nu a recunoscut comiterea faptelor şi s-a precizat că instanţa de fond nu trebuia să revoce, ci doar să menţină revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată acestuia prin Sentinţa penală nr. 1344/2004 a Judecătoriei Oradea, deoarece aceasta a fost revocată anterior prin Sentinţa penală nr. 844 din 14 iunie 2010 a aceleiaşi instanţe.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.N.M. s-a solicitat să se înlăture dispoziţia de achitare a primei instanţe şi să se pronunţe faţă de aceasta o hotărâre de condamnare.

Referitor la inculpatul G.P.A. s-a arătat că prima instanţă a omis să menţină anularea suspendării sub supraveghere dispusă prin Sentinţa penală nr. 1434/2011 a Judecătoriei Oradea cu privire la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 160/2010 a Tribunalului Bihor.

În şedinţa publică din 14 ianuarie 2014, procurorul de şedinţă a solicitat să se desfiinţeze sentinţa şi în sensul de a se dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor P.I., I.G. B.N.E., V.Z.A., V.F.D., M. (M.) T.F., A.V., M.Gh.C., D.M.N., G.P., B.R.V., H.Gh., V.V., M.N.M. şi G.P.A. pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 291 C. pen., ca urmare a faptului că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale.

Inculpata C.M.C. a solicitat, prin apelul declarat, să se desfiinţeze sentinţa în sensul de a se înceta procesul penal pentru infracţiunile prev. şi ped. de art. 288 C. pen. şi art. 290 C. pen. şi să se reducă pedeapsa ce i-a fost aplicată pentru infracţiunea de înşelăciune, în raport de participaţia sa penală, precum şi de împrejurarea că aceasta îi are întreţinere pe părinţii săi.

Inculpatul C.T. a solicitat, prin apelul declarat, să se reducă pedepsele ce i-au fost aplicate, iar în urma contopirii să i se aplice pedeapsa cea mai grea, fără aplicarea unui spor şi să se constate că a executat aproape în întregime pedeapsa.

Inculpatul I.G. a solicitat să se desfiinţeze sentinţa şi să se trimită cauza spre rejudecare instanţei de fond.

Inculpata B. (D.) A. a solicitat să se desfiinţeze sentinţa şi să se trimită cauza spre rejudecare instanţei de fond, în raport de împrejurarea că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la cererea de contopire.

Inculpatul M.M.G. a solicitat să se trimită cauza spre rejudecare primei instanţe, în raport de împrejurarea că judecarea cauzei la instanţa de fond s-a făcut în lipsa unor inculpaţi deţinuţi în alte cauze.

În şedinţa publică din 14 ianuarie 2014, inculpatul S.R., aflat în stare de detenţie, prezent în instanţă, şi-a retras apelul.

Inculpatul M.E. a solicitat să se reţină în favoarea a circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen. şi să se reducă pedepsele ce i-au fost aplicate.

Inculpata M.T.F. a solicitat să se desfiinţeze sentinţa, în sensul de a se înceta procesul penal pornit pentru infracţiunea de uz de fals şi să se reducă pedeapsa ce i-a fost aplicată pentru infracţiunea de înşelăciune, în raport de participaţia sa.

Prin Decizia penală nr. 1/A din 14 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori s-a decis, astfel:

I. În baza art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., s-au admis apelurile penale declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor şi de către inculpaţii C.M.C., C.T. şi I.G. împotriva Sentinţei penale nr. 25 din 8 februarie 2013 a Tribunalului Bihor, care a fost desfiinţată în parte şi s-a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bihor, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii apelanţi C.M.C., C.T., I.G.

II. În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-au admis apelurile penale declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor şi de inculpatul M.M.G. împotriva aceleaşi sentinţe, care a fost desfiinţată în sensul că:

II. 1. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul apelant M.M.G.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului M.M.G. în pedepsele de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi pedeapsa de 8.000.000 RON ROL amendă penală aplicată prin Sentinţa penală nr. 875/2003 a Judecătoriei Oradea.

S-a reţinut că prin Decizia penală nr. 597/R din 7 decembrie 2006 a Curţii de Apel Oradea s-a constatat că inculpatul a achitat amenda penală.

S-a dispus ca inculpatul M.M.G. să execute pedeapsa de 2 ani închisoare, în regim privativ de libertate, cu aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

II.2. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul intimat P.I.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului P.I. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen.

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a dispus ca inculpatul P.I. să execute pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

11.3. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.N.C.R. s-a înlăturat amenda administrativă de 1.000 RON aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 291 C. pen. şi de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C.N.C.R. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea art. 74 lit. a), b) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.N.C.R. la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei mai sus arătate, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi 85 C. pen.

S-a constatat că prejudiciul cauzat părţii civile R.B. - Agenţia Bihor, în cuantum de 6.038.29 RON a fost recuperat conform Adresei nr. 5167 din 16 septembrie 2008.

11.4. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.N.E.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului B.N.E. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi de o lună închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen.

S-a înlăturat pedeapsa de o lună închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B.N.E. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

S-a dispus ca inculpatul B.N.E. să execute pedeapsa de:

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. îi atrage atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

11.5. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.Z.A.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare aplicată inculpatului V.Z.A. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen., 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi o lună închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. cu art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi sporul de pedeapsă de 4 luni închisoare.

S-a înlăturat pedeapsa de o lună închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului V.Z.A. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au contopit pedepsele de câte 1 an şi 6 luni închisoare (2 pedepse) în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de:

-l an şi 10 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

11.6. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.F.D.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepsele individuale de 1 an închisoare aplicată pentru comiterea art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi o lună închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. c) C. pen.

S-a înlăturat pedeapsa de o lună închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului V.F.D. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

S-a înlăturat circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen.

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatul V.F.D. pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. de la 1 an închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi în baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. proc. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

11.7. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M. (M.) T.F.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului M. (M.) T.F. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen.

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M. (M.) T.F. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

S-a dispus ca inculpatul M. (M.) T.F. să execute pedeapsa de:

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

II.8. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A.V.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului A.V. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi 2 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen.

S-au înlăturat dispoziţiile art. 81, art. 71 alin. (5), art. 82 C. pen. şi art. 359 C. proc. pen.

S-au înlăturat pedepsele aplicate inculpatului.

S-a înlăturat circumstanţa prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. în cea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A.V. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul A.V. la o pedeapsă de:

- 2 ani închisoare, cu privare de liberate, cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

II.9. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.Gh.C.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată inculpatului M.Gh.C. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi 2 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 796/2006 a Judecătoriei Oradea, descontopită în pedepsele componente de 3 luni şi o lună şi sporul de 2 luni închisoare.

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M.Gh.C. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

Au fost recontopite pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare, 3 luni închisoare şi o lună închisoare în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul M.Gh.C. să execute pedeapsa rezultantă de:

- 1 an şi 8 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

II. 10. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.M.N.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului D.M.N. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen.

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a dispus ca inculpatul D.M.N. să execute pedeapsa de:

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

II. 11. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.P.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului G.P. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen.

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a dispus ca inculpatul G.P. să execute pedeapsa de:

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

II. 12. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.R.V.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatului B.R.V. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 543/2010 a Judecătoriei Oradea şi sporul de 6 luni închisoare.

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B.R.V. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

- 2 ani şi 2 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 86¹, art. 86⁵ alin. (2), art. 71 alin. (5) C. pen., precum şi obligaţia inculpatului de a se supune pe durata termenului de încercare de 5 ani măsurilor de supraveghere prev. 86³ alin. (1) lit. b) - d) C. pen., precum şi dispoziţiile art. 86³ alin. (3) lit. e) C. pen. privind obligaţia inculpatului ca pe durata termenului de încercare să nu conducă autovehicule.

S-a menţinut dispoziţia art. 86³ alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 86⁵ C. pen.

II. 13. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul H.Gh.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului H.Gh. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen.

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a dispus ca inculpatul H.Gh. să execute pedeapsa de:

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

II. 14. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.V.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului V.V. în pedepsele individuale de 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) C. pen.

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului V.V. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

S-au înlăturat circumstanţele atenuate prevăzută de art. 74 lit. a) şi b) C. pen. şi s-a reţinut circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. c) C. pen.

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatul pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. d) C. pen. de la 1 an închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare şi s-a dispus ca inculpatul V.V. să execute pedeapsa de:

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

II.15. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.N.M.

S-a înlăturat amenda administrativă de 600 RON aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunilor prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. şi prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M.N.M. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea art. 74 lit. a), b) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.N.M. la o pedeapsă de:

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei mai sus arătate pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi 85 C. pen.

S-a înlăturat dispoziţia instanţei de fond referitoare la constatarea recuperării în întregime a prejudiciului şi a fost obligat inculpatul M.N.M. la plata sumei de 7.917,94 RON în favoarea părţii civile BRD GSG SA.

II. 16. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.P.A.:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului G.P.A. în pedepsele individuale de 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., 2 luni închisoare pentru aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1434/2011 a Judecătoriei Oradea, descontopită în pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 160/2010 a Tribunalului Bihor.

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a recontopit pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedepsele de 2 ani închisoare şi 3 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea şi s-a dispus ca inculpatul G.P.A. să execute pedeapsa rezultantă de:

- 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, astfel cum a fost stabilită prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor.

S-au menţinut dispoziţiile art. 86⁵ alin. (2) cu referire la art. 86¹ C. pen., art. 86³ alin. (1) lit. a) şi art. 86³ alin. (1) lit. b) - c) C. pen., respectiv obligaţia de a nu intra în legătură cu inculpatul H.V.D., obligaţie stabilită prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor, care a fost menţinută.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 86⁵ C. pen.

S-au menţinut dispoziţiile sentinţei atacate care nu contravin acestei decizii.

III. În baza art. 369 C. proc. pen., s-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul Ş.R., la 9 octombrie 1980, din Penitenciarul Oradea, împotriva aceleaşi sentinţe.

IV. În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-au respins ca nefondate apelurile penale declarate de inculpaţii B. (D.) A., M.E., M.T.F. împotriva aceleaşi sentinţe.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. s-a dispus obligarea inculpaţilor apelanţi B. (D.) A., Ş.R., M.E., M.T.F. la plata sumei de câte 200 RON, cheltuieli judiciare în apel.

Pentru a pronunţa această decizie, examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art. 371 şi art. 378 C. proc. pen., instanţa de apel a constatat că aceasta este parţial nelegală şi netemeinică.

Astfel, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii C.M.C., C.T. şi I.G. s-a constatat că au fost încălcate dispoziţiile art. 314 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora judecata nu poate avea lor decât în prezenţa inculpatului când acesta se află în stare de deţinere.

Instanţa de fond a început în 30 aprilie 2010 cercetarea judecătorească în cauză, procedând la audierea inculpaţilor B. (D.) A., M.M.G., P.I., Ş.R., V.F.D., M.T.F., A.V., D.M.N., G.P., B.R.V., I.G., V.V., M.N.M., G.P.A. Tot la acest termen de judecată s-a omis audierea inculpatei C.M.C.

În data de 20 octombrie 2010, Interpol România a comunicat instanţei că inculpatul C.T. este deţinut în Penitenciarul Jihlavska din Cehia, începând cu data de 28 iulie 2010, când a fost extrădat din Ungaria. Inculpatul a fost transferat din Cehia în România în data de 16 martie 2012 acesta lipsind la toate termenele de judecată până la cel din data de 15 mai 2012, când a fost şi audiat.

La termenul de judecată din 31 ianuarie 2012, instanţa de fond a procedat la audierea martorului F.T.O., iar la termenul de judecată din 7 martie 2012 la audierea martorei C.O.M.

La acest din urmă termen, din 7 martie 2012, când s-a procedat la audierea martorei C.O.M., în instanţă nu a fost transferat nici inculpatul I.G., la acea dată deţinut în Penitenciarul Satu Mare, iar apărătorul acestuia s-a opus audierii martorei, având în vedere lipsa de procedură.

La termenul de judecată din 4 decembrie 2012, instanţa de fond a procedat la audierea martorilor G.P., G.C.I. şi B.R. deşi în cauză inculpata C.M.C., la acea dată deţinută în Penitenciarul Arad în executarea unei pedepse, nu a fost transferată în instanţă.

S-a reţinut, sub acest aspect, că doi dintre martorii audiaţi au făcut referire la inculpata C.M.C., respectiv la activitatea infracţională a acesteia.

Inculpatul I.G. a precizat că recunoaşte că a comis infracţiunea de uz de fals, dar nu a recunoscut comiterea infracţiunii de înşelăciune.

Ulterior, inculpatul I.G. a depus la dosarul cauzei un memoriu, prin care a solicitat să se disjungă cauza faţă de el şi să se trimită cauza la procuror în vederea refacerii urmăririi penale, invocând nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală.

Inculpatul C.T. a arătat că recunoaşte comiterea faptelor dar că, având în vedere durata mare de timp scursă, nu a putut da amănunte cu privire la activitatea infracţională.

Inculpata C.M.C., deşi a recunoscut comiterea unora dintre faptele ce-i sunt imputate prin actul de sesizare a instanţei, a precizat că nu solicită aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., deoarece nu se consideră vinovată de comiterea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, întrucât a crezut că toate persoanele cărora le-a falsificat actele vor achita creditele contractate.

Pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, legea procesual-penală conţine prevederi exprese privind prezenţa părţilor la judecata cauzelor, precum şi sancţiuni atunci când acestea sunt încălcate.

În acord cu legislaţia europeană, inclusiv cu dispoziţiile Convenţiei europene a drepturilor omului, art. 314 alin. (1) C. proc. pen. statuează că judecata nu poate avea loc decât în prezenţa inculpatului, când acesta se află în stare de deţinere, iar sancţiunea nerespectării acestei dispoziţii legale atrage nulitatea absolută a hotărârii.

În raport de cele mai sus arătate, Curtea a apreciat că, indiferent de poziţia procesuală pe care au adoptat-o cei trei inculpaţi, câtă vreme la termenele de judecată la care s-a făcut referire mai sus s-au administrat probe în lipsa lor, le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil şi, fiind în prezenţa unei nulităţi absolute în ceea ce-i priveşte pe aceşti inculpaţi, se impune desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe pentru a se asigura exercitarea deplină a drepturilor şi garanţiilor procesuale conferite de lege, inclusiv dreptul la apărare şi pentru a li se da posibilitatea de a-şi apăra interesele legitime.

Aşa cum a statuat CEDO, inclusiv în cea mai recentă cauză împotriva României (Bobeş c/a României), dispoziţiile art. 6 alin. (3) lit. d) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră principiul potrivit căruia, înainte ca un acuzat să poată fi declarat vinovat, toate probele acuzării trebuie prezentate, în principiu în faţa acestuia în şedinţă publică, în vederea unei dezbateri contradictorii. Principiul în cauză nu se aplică fără excepţii, acestea putând fi însă acceptate doar sub rezerva dreptului la apărare; ca regulă generală, acestea impun să i se ofere acuzatului o posibilitate adecvată şi suficientă de a contesta mărturiile acuzării şi de a-i interoga pe autorii acestora, la momentul depoziţiei acestora sau ulterior.

Din acest principiu general decurg, conform jurisprudenţei instanţei de contencios european două cerinţe: prima: absenţa unui martor trebuie justificată de un motiv serios şi a doua: atunci când o condamnare se bazează în întregime sau într-o proporţie considerabilă pe depoziţiile unei persoane în cazul căreia acuzatul nu i-a putut adresa întrebări sau nu a putut solicita ascultarea acesteia nici în stadiul de instrumentare, nici în cursul dezbaterilor, dreptul la apărare poate fi restrâns în mod incompatibile cu garanţiile prevăzute la art. 6 din Convenţie.

Referitor la apelul inculpatului M.M.G., Curtea a reţinut că cererea acestuia, formulată de apărătorul său, de a se trimite cauza spre rejudecare şi în ceea ce-1 priveşte, ca urmare a încălcării în cauză a dispoziţiilor art. 314 alin. (1) C. proc. pen. în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii C.M.C., C.T. şi I.G. nu poate fi primită, această încălcare neavând nicio consecinţă asupra situaţiei juridice a inculpatului apelant.

Acesta, în declaraţia dată în faţa instanţei de fond a recunoscut comiterea faptei, a arătat că în cursul anului 2004 a fost abordat de o persoană care i-a spus că poate face rost de bani dacă acceptă să cumpere în rate bunuri de uz casnic. Inculpatul a acceptat oferta, condiţii în care după ce persoana i-a dat două înscrisuri s-au deplasat la magazinul A., de unde a cumpărat un frigider, un televizor şi o maşină de spălat, pentru care a întocmit un contract de credit. Bunurile au fost transportate de persoana care l-a abordat şi de către un tânăr, iar inculpatului aceştia i-au dat suma de aproximativ 8 - 9 milioane ROL.

Din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, rezultă că inculpatul apelant M.M.G. a încheiat în data de 24 septembrie 2004 un contract de credit pentru suma de 72.030.818 ROL cu F., în baza căruia a achiziţionat de la magazinul A. din incinta complexului comercial L. din Oradea, o maşină de spălat, o combină frigorifică şi un televizor, în valoare de 6.339,70 RON, conform facturii fiscale nr. 8776143 din 24 septembrie 2004.

Cu ocazia încheierii contractului inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate, adeverinţa de salariat nr. 35 din 23 septembrie 2004 şi xerocopia contractului individual de muncă, prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC M. SRL Oradea în funcţia de tâmplar, având un salariu lunar net de 9.500.000 ROL.

Din adresa nr. 37.755 din 22 august 2005 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul M.M.G. nu figurează ca angajat al SC M. SRL, iar din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică întocmit în cauză de I.P.J. Bihor - Serviciul criminalistic, a rezultat că semnătura depusă pe Contractul de credit nr. 901751 din 24 septembrie 2004 a fost executată de inculpat.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 15704 din 18 noiembrie 2005, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul criminalistic, a rezultat că scrisul de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 35 din 23 septembrie 2004 a fost executat de inculpata C.M.C., iar impresiunile de ştampilă depuse pe adeverinţă nu sunt aceleaşi cu impresiunile de ştampile puse la dispoziţie ca model de comparaţie.

Martorul S.A., administratorul SC M. SRL Oradea, declară că nu a avut nici un angajat cu numele M.M.G., nu a eliberat şi semnat adeverinţa de salariu ori contractul individual de muncă iar semnăturile de a rubricile „Director general" şi „Angajator".

Astfel fiind, Curtea a constatat că în mod corect prima instanţă a reţinut vinovăţia inculpatului apelant sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., iar pedeapsa de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată acestuia a fost corect individualizată.

De asemenea, în raport de data comiterii infracţiunii de uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen. - 24 septembrie 2004, prima instanţă a constatat corect că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, condiţii în care s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal.

Totodată, justificat s-a reţinut că inculpatul a comis cele două infracţiuni în stare de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 8.000.000 ROL aplicată prin Sentinţa penală nr. 875/2003 a Judecătoriei Oradea.

Curtea a reţinut că în mod greşit prima instanţă a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în această cauză.

Astfel, prin Sentinţa penală nr. 915 din 13 mai 2005 a Judecătoriei Oradea, s-a respins sesizarea din oficiu privind înlocuirea pedepsei amenzii penale de 8.000.000 RON aplicată inculpatului M.M.G., sentinţă ce a fost desfiinţată prin Decizia penală nr. 15/A din 11 ianuarie 2006 a Tribunalului Bihor, prin care s-a dispus înlocuirea amenzii penale cu pedeapsa închisorii de 3 luni, cu aplicarea art. 71, 64 C. pen.

Curtea de Apel Oradea, prin Decizia penală nr. 597/R din 7 decembrie 2006 a admis recursul peste termen declarat de inculpatul M.G.M., a casat decizia mai sus arătată şi a menţinut Sentinţa penală nr. 915 din 13 mai 2005 a Judecătoriei Oradea.

Prin aceeaşi decizie s-a constatat că inculpatul M.G.M. a achitat amenda penală de 800 RON (8.000.000 ROL), conform chitanţei din 5 decembrie 2006.

Astfel, apelul inculpatului M.M.G. şi al parchetului au fost admise, iar sentinţa a fost desfiinţată în ceea ce-l priveşte în sensul că, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în pedepsele de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi pedeapsa de 8.000.000 ROL amendă penală aplicată prin Sentinţa penală nr. 875/2003 a Judecătoriei Oradea.

S-a reţinut că prin Decizia penală nr. 597/R din 7 decembrie 2006 a Curţii de Apel Oradea s-a constatat că inculpatul a achitat amenda penală şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare, în regim privativ de libertate, cu aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.I., s-a reţinut că, din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că, în data de 12 octombrie 2005, acesta s-a prezentat la R.B. - Agenţia nr. 4 din incinta SC S.C.&C. SRL Oradea şi a solicitat acordarea unui credit de consum pentru persoane fizice în vederea achiziţionării de bunuri cu plata în rate.

Cu ocazia încheierii Contractului de credit din 12 octombrie 2005 pentru suma de 3.097,02 RON, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate seria XH nr. ..... şi adeverinţa de salariu nr. 214 din 12 octombrie 2005, prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC F.L. SRL în funcţia de tâmplar.

Inculpatul P.I. a recunoscut că a folosit înscrisuri false pentru încheierea contractului de credit şi că a cumpărat şi ridicat astfel bunuri, iar în declaraţia dată în faţa instanţei de fond acesta a arătat că, la solicitarea unei cunoştinţe, cu numele A., a achiziţionat de la magazinul S. o combină muzicală, un DVD şi un televizor, folosind o adeverinţă de salariu care i-a fost dată în acest scop şi că i-a predat bunurile numitului A. are i-a remis suma de 11 milioane ROL.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariu nr. 214 din 12 octombrie 2005 a inculpatului P.I. a fost executat de inculpata C.M.C., care a recunoscut că a falsificat-o.

În aceste condiţii, Curtea a constatat că în mod corect s-a reţinut vinovăţia inculpatului cu privire la comiterea celor două infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată însă, în ceea ce priveşte infracţiunea de uz de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen., în raport de data comiterii infracţiunii - 12 octombrie 2005, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal.

Curtea a apreciat că pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune a fost corect individualizată în raport de gravitatea faptei, circumstanţele concrete în care inculpatul a comis-o, valoarea prejudiciului, precum şi circumstanţele personale ale acestuia, considerente în raport de care apreciază că şi modalitatea de executare a fost corect individualizată, neimpunându-se executarea efectivă de către inculpat a pedepsei în vederea atingerii scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Astfel fiind, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului P.I. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi se va înlătura pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului P.I. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

Referitor la inculpatul C.N.C.R., s-a reţinut că din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că, în data de 13 octombrie 2005, acesta s-a prezentat la R.B. - Agenţia nr. 4 din incinta SC S.C.&C. SRL Oradea şi a solicitat acordarea unui credit de consum pentru persoane fizice în vederea achiziţionării de bunuri cu plata în rate.

Cu ocazia încheierii contractului de credit pentru suma de 6.038,29 RON, inculpatul a prezentat xerocopia cărţii sale de identitate şi adeverinţa de salariu nr. 218 din 12 octombrie 2005, prin care se atesta contrar realităţii că este angajat al SC F.L. SRL în funcţia de operator calculator, având un salariu lunar net de 701 RON.

Inculpatul a declarat că în cursul lunii august 2005, prin intermediul unui anunţ la mica publicitate prin care se căuta un şofer cu maşină proprie, l-a cunoscut pe inculpatul C.T., cu care a convenit să îl angajeze pe pentru a-l transporta cu autoturismul pe raza municipiului Oradea între orele 8:00 - 12:00, contra sumei de 300 RON lunar. Acesta i-a comunicat că este administratorul unei societăţi comerciale, iar în prima săptămână a semnat un contract individual de muncă prin care era angajat la SC F.L. SRL Constanţa ca şofer cu un salariu lunar de 300 RON. Contractul astfel semnat de inculpat într-un singur exemplar a rămas apoi în posesia inculpatului C.T., care i-a spus că îl va da contabilei societăţii pentru a-1 înregistra la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor, fără ca inculpatul să mai ştie dacă acest lucru s-a întâmplat. A lucrat astfel ca şofer doar 4 luni, perioadă în care l-a preluat pe inculpatul C.T. cu autoturismul de pe str. Podului din Oradea, unde acesta susţinea că este sediul societăţii şi unde locuia şi contabila „C.".

Din adeverinţa folosită de inculpat şi cererea de credit semnată de acesta a rezultat că salariul lunar net ar fi de 701 RON şi, respectiv 681,42 RON, iar funcţia inculpatului ar fi de operator calculator, cu o vechime de 7 luni, în timp ce inculpatul susţine că salariul primit în calitate de conducător auto era de doar 300 RON lunar. Astfel fiind, în mod corect a reţinut instanţa de fond că inculpatul a cunoscut că cel puţin două aspecte determinante la încheierea contractului de credit (funcţia şi venitul) nu corespundeau realităţii, însă totuşi a urmărit încheierea contractului.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariu nr. 218 din 12 octombrie 2005 a inculpatului C.N.C. a fost executat de inculpatul C.T., iar din adresa ITM Constanţa rezultă că SC F.L. SRL Constanţa nu a înregistrat nici un contract individual de muncă pentru vreun angajat.

Astfel, Curtea a apreciat că apelul declarat de inculpat în ceea ce-l priveşte este fondat şi a fost admis ca atare, considerent pentru care s-a înlăturat amenda administrativă de 1.000 RON aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunilor prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. şi prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen.

În raport de data în care inculpatul a comis infracţiunea de uz de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. - 13 octombrie 2005, s-a constatat că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal.

În ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, Curtea a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prevăzută şi pedepsită de art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen., în raport de persoana acestuia, de atitudinea procesuală, precum şi de faptul că, aşa cum rezultă din Adresa nr. 5167 din 16 septembrie 2008 a R.B. - Agenţia Bihor, prejudiciul în cuantum de 6.038.29 RON a fost recuperat.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea art. 74 lit. a), b) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.N.C. la o pedeapsă de 1 an închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., iar în baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

Curtea a apreciat că în raport de gravitatea faptei, circumstanţele concrete în care inculpatul a comis-o, valoarea prejudiciului şi împrejurarea că acesta a fost recuperat, nu este necesară executarea efectivă a pedepsei de către inculpat, suspendarea condiţionată a executării acesteia fiind în măsură să asigure în cazul inculpatului realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi 85 C. pen. şi s-a constatat că a fost recuperat prejudiciul.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B.N. şi V.Z.A., s-a reţinut că, din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală a rezultat că, în data de 26 august 2005, aceştia s-au prezentat la B.T. Oradea, inculpatul B.N. solicitând un credit de nevoi personale în sumă de 6.900 RON, pentru care inculpatul V.Z.A. a fost girant. Inculpatul B.N. a prezentat copia buletinului său de identitate, adeverinţa de salariu nr. 153 din 24 august 2005 şi copia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. ...., care atestau în mod nereal că este angajat la SC N. SRL Oradea în funcţia de electrician, cu un salariu lunar net de 720 RON.

De asemenea, inculpatul V.Z.A. în calitate de girant, a prezentat copia buletinului său de identitate, adeverinţa de salariu nr. 165 din 26 august 2005 şi xerocopia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 1961465, care atestau în mod nereal că este angajat la SC N. SRL Oradea în funcţia de operator calculator, cu un salariu lunar net de 720 RON.

În acest fel au fost încheiate Contractul de credit nr. 4796 din 26 august 2005 şi contractul de garanţie reală mobiliară, fără ca apoi vreunul dintre inculpaţi să achite ratele contractuale. Inculpatul B.N.E. a semnat şi un acord de plată pe adeverinţa de salariu prin care atesta în mod nereal că este angajat şi realizează venituri.

Din rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică grafică al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnătura depusă pe Contractul de credit nr. 4796 din 26 august 2005, la rubrica „client", a fost executată de inculpatul B.N.E., iar semnătura depusă pe Contractul de credit nr. 4796 din 26 august 2005, la rubrica „Semnătura" de la pagina 7, a fost probabil executată de V.Z.A.

Tot din raportul I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţele de salariat nr. 153 din 24 august 2005 a inculpatului B.N.E. şi nr. 165 din 26 august 2005 a inculpatului V.Z.A. a fost executat de inculpata C.M.C.

Din Adresa nr. 50339 din 28 aprilie 2006 a Inspectoratului Teritorial de Muncă al Judeţului Bihor a rezultat că inculpaţii nu figurează ca angajaţi cu contract individual de muncă la SC N. SRL Oradea.

Inculpata C.M.C. a recunoscut că a falsificat adeverinţele de salariu şi carnetele de muncă, pe care apoi le-a predat celor doi inculpaţi pentru a le folosi în vederea obţinerii unui credit.

Cei doi inculpaţi au recunoscut comiterea faptei şi au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate în cazul recunoaşterii vinovăţiei, cerere ce a fost admisă de prima instanţă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de uz de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. pentru care cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată, în raport de data comiterii faptei - 26 august 2005, Curtea a constatat că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, condiţii în care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., s-a dispus încetarea urmăririi penale faţă de cei doi inculpaţi.

Astfel fiind, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului B.N.E. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi de o lună închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi s-a înlăturat pedeapsa de o lună închisoare.

S-a dispus ca inculpatul B.N.E. să execute pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi se vor menţine dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.Z.A., în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare aplicată inculpatului în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen., 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi o lună închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. cu art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi sporul de pedeapsă de 4 luni închisoare şi se va înlătura pedeapsa de o lună închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au contopit pedepsele de câte 1 an şi 6 luni închisoare (2 pedepse) în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

Curtea a apreciat că în mod corect s-a reţinut în favoarea celor doi inculpaţi circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi că pedepsele ce le-au fost aplicate pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, respectiv complicitate la înşelăciune au fost corect individualizate de prima instanţă, în raport de gravitatea faptelor, circumstanţele concrete în care au fost comise, valoarea prejudiciului, precum şi circumstanţele personale ale celor doi inculpaţi, apreciind, la rândul său, că pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen. nu este necesară executarea efectivă a pedepsei de către cei doi inculpaţi.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.F.D., s-a reţinut că, din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală rezultă că acesta, în 10 octombrie 2005, s-a prezentat la biroul de credit al BRD F. din cadrul magazinului P. din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 5.029,30 RON, conform Contractului de credit nr. 501851903 din 10 octombrie 2005.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat copia cărţii sale de identitate, adeverinţa de salariu nr. 214 din 7 octombrie 2005 şi copia carnetului de muncă seria M.P.S. nr. 695951, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de tinichigiu auto din data de 14 martie 2004, având un salariu lunar net de 680 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat un aragaz, un televizor, un DVD, o maşină de spălat, un sistem de boxe, un cuptor cu microunde şi o combină frigorifică, inculpatul achitând doar o parte din rate, respectiv suma de 1.892,20 RON din valoarea creditului.

Inculpatul V.F.D. a recunoscut comiterea faptei, arătând că actele au fost întocmite de inculpatul C.T. şi a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate în cazul recunoaşterii vinovăţiei, cererea sa fiind admisă de prima instanţă.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 118 din 16 iunie 2005 a inculpatului V.F.D. a fost executat de către inculpatul C.T.

Din Adresa nr. 57.249 din 10 octombrie 2006 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că SC V. SRL Salonta nu figurează în evidenţele instituţiei.

Curtea a constatat că, în raport de data la care inculpatul a comis infracţiunea de uz de fals - 10 octombrie 2005, în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. a dispus dispus încetarea procesului penal.

Astfel fiind, în urma admiterii apelului declarat de parchet s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului V.F.D. în pedepsele individuale de 1 an închisoare aplicată pentru comiterea art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi o lună închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi s-a înlăturat pedeapsa de o lună închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului V.F.D. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

S-a înlăturat circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen. şi s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatul V.F.D. pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. de la 1 an închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi în baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. proc. pen. dispunându-se suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

Curtea a apreciat că deşi în mod corect, în raport de persoana inculpatului, prima instanţă a reţinut circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen., nu se impunea şi reţinerea celei prevăzute de art. 74 lit. b) C. pen., în raport de împrejurarea că inculpatul nu a recuperat în întregime prejudiciul, considerent pentru care a procedat la înlăturarea acesteia.

În raport de valoarea prejudiciului şi de modalitatea concretă în care inculpatul a comis faptele, Curtea a apreciat că se impune majorarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului de prima instanţă de la 1 an închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, apreciind că aceasta corespunde, atât sub aspectul naturii cât şi al duratei sale, gravităţii faptei, pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului, precum şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii penale.

Referitor la inculpatul M. (M.) T.F., s-a reţinut că, din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, rezultă că acesta, în data de 10 ianuarie 2006, s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului P. din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.295,59 RON, conform Contractului de credit nr. 502914216 din 10 ianuarie 2006. Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat copia cărţii sale de identitate şi adeverinţa de salariu nr. 28 din 10 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de mecanic auto din data de 10 februarie 2005, având un salariu lunar net de 710 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat un dozator de apă, un sistem audio, un televizor, o maşină de spălat şi un filtru de cafea în valoare de 3.295,59 RON.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii, arătând că în cursul lunii ianuarie 2006, în urma unui anunţ la mica publicitate din care rezulta că o societate comercială angajează mecanic auto, a luat legătura cu un bărbat care i-a propus să cumpere bunuri cu plata în rate. După câteva zile bărbatul respectiv i-a adus adeverinţa de salariu prin care se atesta în mod nereal că angajat la SC M. SRL ca mecanic auto din data de 10 februarie 2005, cu un venit lunar net de 710 RON, menţiuni despre care ştia că nu sunt reale.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţele de salariat nr. 28 din 10 ianuarie 2006 a inculpatului M.T.F. a fost executat de inculpatul C.T.

Curtea a apreciat că în mod corect s-a reţinut vinovăţia inculpatului dar, în raport de data la care a comis infracţiunea de uz de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. - 10 ianuarie 2006, în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerat pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal.

Astfel fiind, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului M. (M.) T.F. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi se va înlătura pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a dispus ca inculpatul M. (M.) T.F. să execute pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

Curtea a apreciat că în mod corect prima instanţă a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., în raport de persoana acestuia, precum şi de conduita sa procesuală, iar pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni corespunde, sub aspectul naturii şi duratei sale, gravităţii faptei, pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului, precum şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii penale.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A.V., Curtea a reţinut că, din probele administrate în cauza de urmărire penală rezultă că, în data de 6 ianuarie 2006, acesta s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului P. din Oradea, unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.438,39 RON, conform Contractului de credit nr. 502895158 din 6 ianuarie 2006.

În vederea încheierii contractului, inculpatul a prezentat copia cărţii sale de identitate şi adeverinţa de salariu nr. 17 din 6 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de „şofer" din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 780 RON.

În baza creditului acordat, învinuitul a cumpărat un motoferăstrău, un televizor, un cuptor cu microunde, o maşină de spălat, o veioză şi perdele în valoare de 3.438,39 RON şi nu a achitat ratele.

Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, arătând că în cursul lunii ianuarie a anului 2006 l-a cunoscut, prin intermediul unei cunoştinţe, pe inculpatul C.T., care i-a dat adeverinţa falsă pe care ulterior a folosit-o pentru a cumpăra bunurile. Inculpatul a susţinut că inculpatul C.T. a preluat bunurile şi i-a dat în schimb suma de 200 RON.

În raport de cele mai sus arătate, Curtea a reţinut că, în mod corect s-a reţinut vinovăţia inculpatului cu privire la infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului şi din copia sentinţei penale nr. 268 din 10 februarie 1997 a Judecătoriei Oradea, rezultă că inculpatul A.V. a fost condamnat, prin Sentinţa penală nr. 268 din 10 februarie 1997 la o pedeapsă de 2 ani şi 7 luni închisoare cu aplicarea art. 71, 64 C. pen., pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) - 209 lit. a), e), g) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen., fiind arestat în 6 septembrie 1996 şi liberat condiţionat în 30 aprilie 1998 cu un rest de pedeapsă de 340 zile închisoare.

Astfel fiind, infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză au fost comise de inculpat în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. b) C. pen., primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 2 ani şi 7 luni închisoare la care s-a făcut referire mai sus, considerent pentru care, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a schimbat încadrarea juridică a celor două infracţiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. în cea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Totodată, în raport de data comiterii infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. - 6 ianuarie 2006, s-a constatat că pentru această infracţiune a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru această infracţiune.

Faţă de cele ce preced, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului A.V. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi 2 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi s-a înlăturat dispoziţiile art. 81, art. 71 alin. (5), art. 82 C. pen. şi art. 359 C. proc. pen., pedepsele aplicate inculpatului, precum şi circumstanţa prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul A.V. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu privare de liberate, cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

Curtea a apreciat că, în raport de conduita procesuală corectă a inculpatului, care a recunoscut comiterea faptei, se impune reţinerea în favoarea acestuia a circumstanţei prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., iar pedeapsa de 2 ani închisoare corespunde, atât sub aspectul duratei cât şi al naturii sale gravităţii faptei, pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului - cu multiple condamnări la pedepse privative de libertate, pentru comiterea unor infracţiuni de furt, precum şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii penale.

Aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar a inculpatului, inculpatul a mai fost condamnat anterior, în perioada 1990 - 1995 la pedepsele privative de libertate pentru comiterea mai multor infracţiuni de furt calificat, ceea ce denotă perseverenţa infracţională a acestuia, fiind evident că pedepsele ce i-au fost anterior aplicate inculpatului nu şi-au atins scopul, considerent pentru care curtea apreciază că se impune executarea efectivă de către inculpat a pedepsei de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.Gh.C., s-a reţinut că, din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că acesta, în data de 14 decembrie 2005, s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului P. din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.149,70 RON.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat copia cărţii sale de identitate şi adeverinţa de salariu nr. 108 din 12 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de „şofer" din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 720 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat bunuri o maşină de spălat, un frigider şi un televizor în valoare de 3.149,70 RON.

Inculpatul M.Gh.C. a recunoscut săvârşirea infracţiunii, arătând că în cursul lunii decembrie 2005 a fost contactat de o cunoştinţă, care i-a propus să cumpere bunuri cu plata în rate în baza unor documente de venit false, propunere acceptată, astfel că în data de 14 decembrie 2005 a primit adeverinţa de salariu falsă, pe care apoi a folosit-o la încheierea contractului de credit. Inculpatul a arătat că, la ieşirea din magazin a fost aşteptat de acea cunoştinţă şi de „T.", acesta din urmă preluând bunurile şi dându-i în schimb suma de 450 RON.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică al I.P. J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa nr. 108 din 12 decembrie 2005 a inculpatului M.Gh.C. a fost executat de inculpatul C.T.

În aceste condiţii, Curtea a apreciat că în mod corect s-a reţinut vinovăţia inculpatului sub aspectul comiterii celor două infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată, dar, în raport de data comiterii infracţiunii de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. - 14 decembrie 2005, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru această infracţiune.

S-a constatat şi că în mod corect prima instanţă a reţinut că infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 796/2006 a Judecătoriei Oradea la o pedeapsă rezultantă de 3 luni închisoare.

Astfel fiind, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată inculpatului M.Gh.C. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi 2 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 796/2006 a Judecătoriei Oradea, descontopită în pedepsele componente de 3 luni şi o lună şi sporul de 2 luni închisoare şi s-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M.Gh.C. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

S-au recontopit pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare, 3 luni închisoare şi o lună închisoare în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul M.Gh.C. să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

Curtea a apreciat că în mod corect prima instanţă a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante în raport de conduita sa procesuală, iar pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare corespunde sub aspectul duratei sale, gravităţii faptei de înşelăciune comisă de inculpat, precum şi persoanei acestuia care a comis-o, aşa cum s-a arătat mai sus în condiţiile în care anterior fusese condamnat pentru infracţiuni concurente la o pedeapsă cu închisoarea, considerent pentru care s-a apreciat că justificat prima instanţă a aplicat în urma contopirii un spor de pedeapsă de 2 luni închisoare, pe care l-a menţinut.

De asemenea, Curtea a apreciat că modalitatea de executare a pedepsei a fost just individualizată de prima instanţă, neimpunându-se executarea efectivă de către inculpat a pedepsei, considerent pentru care s-au menţinut dispoziţiile art. 81, art. 72 şi art. 71 alin. (5) C. pen., iar în baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

Referitor la inculpatul D.M.N., s-a reţinut că, din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că, în data de 13 decembrie 2005, acesta la prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului P. din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.469,50 RON. Pentru încheierea contractului, inculpatul a prezentat copia cărţii sale de identitate şi adeverinţa de salariu nr. 109 din 12 decembrie 2005, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC M. SRL Oradea în funcţia de agent de vânzări din data de 15 martie 2005, având un salariu lunar net de 680 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat o maşină de spălat, o combină frigorifică, un DVD player, un televizor şi un cuptor cu microunde în valoare de 3.469,50 RON.

Din adresa nr. 57.246 din 10 octombrie 2006 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că SC M. SRL Oradea nu este înregistrată în evidentele instituţiei.

Inculpatul D.M.N. a recunoscut comiterea faptelor, arătând că în cursul lunii decembrie 2005 a fost contactat de două persoane necunoscute, unul dintre aceştia fiind „T.", care i-au propus să cumpere bunuri cu plata în rate în baza unor documente de venit false, propunere acceptată întrucât nu avea loc de muncă. Inculpatul a primit de la aceştia adeverinţa de salariu falsă, pe care apoi a folosit-o la încheierea contractului de credit. Totodată a precizat că cele două persoane l-au însoţit la magazin iar apoi au preluat bunurile, dându-i în schimb suma de 300 RON.

Inculpatul a recunoscut şi în faţa instanţei de fond comiterea faptelor arătând că, din câte îşi aminteşte a primit de la cele două persoane care i-au dat adeverinţa falsă şi au preluat bunurile suma de 5 milioane ROL.

În aceste condiţii. în mod corect s-a reţinut de instanţa de fond vinovăţia inculpatului dar, în raport de data comiterii infracţiunii de uz de fals - 13 decembrie 2005, Curtea a constatat că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru comiterea acestei infracţiuni.

Astfel fiind, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului D.M.N. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi s-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D.M.N. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen., urmând ca inculpatul D.M.N. să execute pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., menţinându-se dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

Curtea a apreciat că în mod corect, în raport de circumstanţele personale ale inculpatului şi de conduita sa procesuală, s-au reţinut în favoarea acestuia circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi că pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării acesteia pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni corespunde, atât sub aspectul naturii cât şi al duratei sale gravităţii faptei, pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului, precum şi aptitudinii acestui de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii penale.

S-a reţinut că o situaţie similară o are inculpatul G.P., şi în privinţa acestuia intervenind prescripţia specială a răspunderii penale pentru comiterea infracţiunii de uz de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen.

Astfel, s-a constat că, din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că, în data 18 ianuarie 2006 acesta s-a prezentat la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului P. din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru persoane fizice, constând în achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.233,95 RON. Cu ocazia încheierii contractului de credit, inculpatul a prezentat copia cărţii sale de identitate şi adeverinţa de salariu nr. 49 din 18 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC B.R. SRL Borş în funcţia de „şofer" din data de 10 ianuarie 2005, având un salariu lunar net de 940 RON, inculpatul neavând, de altfel, permis de conducere.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat o maşină de spălat, o combină frigorifică, un DVD player, un televizor şi un cuptor cu microunde în valoare de 3.233,95 RON.

Inculpatul G.P. a recunoscut săvârşirea infracţiunii şi a declarat că, după ce a primit adeverinţa de salariu falsă şi a cumpărat bunurile, le-a predat inculpatului C.T. (cunoscut sub numele „T."), care i-a remis în schimb suma de 150 RON, cu promisiunea că îi va mai da şi alţi bani. Inculpatul a mai precizat că atunci când l-a cunoscut pe inculpatul C.T., acesta avea asupra sa o servietă în care se aflau mai multe ştampile şi documente.

Şi în faţa instanţei de fond, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, arătând că i s-a spus de către inculpatul C.T. că ratele vor fi achitate de firma care i-a emis adeverinţa falsă.

Prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic al Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Bihor, s-a concluzionat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 49 din 18 ianuarie 2006 a inculpatului G.P. a fost executat de inculpatul C.T.

Inculpatul a fost anterior condamnat prin Sentinţa penală nr. 543/2010 a Judecătoriei Oradea la o pedeapsă de 1 an şi 8 luni închisoare pentru o infracţiune concurentă cu cele deduse judecăţii în prezenta cauză.

În raport de cele mai sus arătate, Curtea a apreciat că în mod corect prima instanţă a reţinut vinovăţia inculpatului, iar în raport de persoana şi de conduita procesuală a acestuia, justificat s-au reţinut în favoarea sa circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., iar pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune a fost just individualizată.

Cu toate acestea, s-a constatat că, în raport de data comiterii infracţiunii de uz de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. - 18 ianuarie 2006, în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru această infracţiune.

Faţă de cele ce preced, în urma admiterii apelului declarat de parchet s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului G.P. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi se va înlătura pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului G.P. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen., urmând ca inculpatul G.P. să execute pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi menţine dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

Curtea, la rândul său, a apreciat că în raport de cele mai sus arătate, nu este absolut necesară executarea efectivă a pedepsei de către inculpatul G.P., modalitatea de executare fiind just individualizată de prima instanţă şi în măsură să asigure realizarea scopului pedepsei, inclusiv prevenţia specială.

Referitor la inculpatul B.R.V., s-a reţinut că, din probele administrate în faza de urmărire penală, rezultă că în data de 20 ianuarie 2006, acesta s-a prezentat la magazinul P. din Oradea, la biroul de credite al BRD F., unde a solicitat şi obţinut un credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în valoare de 3.669,16 RON.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat copia cărţii sale de identitate şi adeverinţa de salariu nr. 143 din 19 ianuarie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC C. SRL Oradea în funcţia de „şofer" din data de 12 ianuarie 2004, având un salariu lunar net de 730 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat un radiocasetofon, un aspirator, un sandwichmaker, un ceas cu pendul, un suport CD, un toaster, un uscător de păr, un ferăstrău şi o maşină de spălat în valoare de 3.669,16 RON.

Inculpatul B.R.V. a recunoscut comiterea faptelor, arătând că la data când a primit adeverinţa de salariu nu era angajat. în plus, a mai arătat că „S.", cel care i-a pus la dispoziţie adeverinţa de salariu, a afirmat că bunurile vor fi valorificate sub preţul de achiziţie, el primind în schimb suma de 170 RON.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 143 din 19 ianuarie 2006 a inculpatului B.R.V. a fost executat de inculpatul C.T..

Şi în declaraţia dată în faţa instanţei de fond, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, precizând că inculpatul C.T. şi numitul D.D. i-au spus că ratele vor fi achitate de ei şi că pentru ajutorul pe care i l-a dat acestora a primit suma de 1.500.000 ROL.

S-a reţinut că faptele deduse judecăţii în prezenta cauză sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare, prin Sentinţa penală nr. 543/2010 a Judecătoriei Oradea.

Curtea a apreciat că în mod corect prima instanţă a reţinut vinovăţia inculpatului cu privire la ambele infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată dar, în raport de data la care inculpatul a comis infracţiunea de uz de fals - 20 ianuarie 2006, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru această infracţiune.

Curtea a apreciat că în raport de persoana inculpatului şi de conduita procesuală a acestuia, s-au reţinut corect în favoarea sa circumstanţe atenuante, iar pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune a fost just individualizată în raport de modalitatea şi circumstanţele concrete în care inculpatul a comis fapta şi că justificat s-a dispus şi aplicarea unui spor de 6 luni închisoare în urma contopirii.

Astfel fiind, în urma admiterii apelului s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatului B.R.V. în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a şi c şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 543/2010 a Judecătoriei Oradea şi sporul de 6 luni închisoare şi s-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B.R.V. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

S-au recontopit pedepsele de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an şi 8 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 8 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul B.R.V. să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 2 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi s-au menţinut dispoziţiile art. 86¹, art. 86⁵ alin. (2), art. 71 alin. (5) C. pen., obligaţia inculpatului de a se supune pe durata termenului de încercare de 5 ani măsurilor de supraveghere prev. 86³ alin. (1) lit. b) - d) C. pen., precum şi dispoziţiile art. 86³ alin. (3) lit. e) C. pen. privind obligaţia inculpatului ca pe durata termenului de încercare să nu conducă autovehicule şi s-a menţinut şi dispoziţia art. 86³ alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 86⁵ C. pen.

Curtea a apreciat că modalitatea de executare a pedepsei a fost corect individualizată de prima instanţă, nefiind absolut necesară executarea pedepsei dar, în raport de împrejurarea că inculpatul a fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoare, este necesară supravegherea acestuia, urmând să i se atragă atragă atenţia asupra dispoziţiilor art. 86⁵ C. pen.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul H.Gh., s-a reţinut că probele administrate în faza de urmărire penală fac dovada faptului că acesta, în data de 16 mai 2006, a solicitat şi obţinut de la BRD- Agenţia R. din Oradea un credit de nevoi personale în cuantum de 20.000 RON prezentând, în vederea încheierii contractului, copia cărţii sale de identitate, copia Contractului individual de muncă nr. 158 din 14 aprilie 2005, adeverinţa de venit nr. 215 din 2 iunie 2006 şi statele de plată pe lunile februarie-aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de inginer, având un salariu de bază brut lunar de 1.545 RON.

Din adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul H.Gh. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit nr. 1818468 din 16 mai 2006 au fost executate de inculpatul H.Gh.

Inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunii, arătând că cea care l-a ajutat să obţină creditul este inculpata C.M.C., care înainte de a semna contractul de credit i-a pus la dispoziţie un bileţel pe care erau scrise datele societăţii la care figura ca angajat şi care trebuiau memorate pentru a răspunde la eventualele întrebări puse de angajaţii băncii, dându-şi seama că actele erau false.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 215 din 2 iunie 2006 a învinuitului H.Gh. a fost executat de inculpata C.M.

În raport de cele mai sus arătate, Curtea a apreciat că în mod corect instanţa de fond a reţinut vinovăţia inculpatului dar, în raport de data comiterii infracţiunii de uz de fals - 16 mai 2006, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru comiterea acestei infracţiuni.

Curtea a apreciat că, în raport de persoana inculpatului şi de conduita procesuală a acestuia, justificat s-au reţinut în favoarea sa circumstanţe atenuante şi că pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune a fost corect individualizată.

Astfel fiind, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a desfiinţat sentinţa în ceea ce-1 priveşte pe acest inculpat, în sensul că s-a descontopit rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului în pedepsele individuale de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi s-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului H.Gh. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen., urmând ca inculpatul H.Gh. să execute pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., menţinându-se dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atrage atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

Referitor la inculpatul V.V., Curtea a reţinut că, aşa cum rezultă din actele de urmărire penală, în data de 15 mai 2006 s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 17.500 RON, ocazie cu care a prezentat copia cărţii sale de identitate, copia Contractului individual de muncă nr. 136 din 20 martie 2005, adeverinţa de salariu nr. 197 din 8 mai 2006 şi fluturaşii de salariu din lunile februarie-aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea, în funcţia de şef depozit, având un salariu de bază brut lunar de 1.348 RON.

Din adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul V.V. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea, iar din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit nr. 176955 din 15 mai 2006 au fost executate de inculpatul V.V..

Inculpatul V.V. a recunoscut comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa şi a susţinut că nu poate achita ratele contractuale, întrucât are probleme financiare. în legătură cu împrejurările în care a solicitat şi obţinut creditul, inculpatul a arătat că cel care l-a ajutat a fost inculpatul C.T. pe care îl cunoştea de mai mulţi ani. Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 197/08 mai 2006 a inculpatului V.V. a fost executat de inculpata C.M.C.

În faţa instanţei de fond, inculpatul a declarat că recunoaşte faptele reţinute în sarcina sa şi a cerut să fie judecat potrivit procedurii simplificate în cazul recunoaşterii vinovăţiei, cerere ce a fost admisă de instanţa de fond.

Curtea a reţinut că în mod justificat prima instanţă a extins procesul penal faţă de inculpat cu privire la comiterea infracţiunii de uz de fals, în raport de împrejurarea că inculpatul s-a folosit de înscrisurile false la care s-a făcut referire mai sus în vederea obţinerii creditului dar, în raport de data comiterii faptei - 15 mai 2006, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru această infracţiune.

S-a constatat că prima instanţă a reţinut, cu privire la condamnările anterioare ale inculpatului, că s-a împlinit termenul de reabilitare.

Curtea a constatat, din verificările efectuate, că prin Sentinţa penală nr. 186 din 15 februarie 1991 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin Decizia penală nr. 216 din 15 aprilie 1992, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare prin muncă corecţională, la locul de muncă.

Judecătoria Oradea a comunicat că din menţiunile existente în registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale, reiese că în data de 16 aprilie 1992 s-a emis adresă la COTS Băile Felix, dar nu rezultă că pedeapsa ar fi fost executată sau revocată, condiţii în care, într-adevăr, nu se poate reţine că această pedeapsă ar putea constitui prim termen al recidivei cu privire la infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului, rezultă că inculpatul a fost arestat în data de 9 decembrie 1993 în Dosarul nr. 589/1993 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 272 C. pen. şi eliberat în 15 decembrie 1993.

Inculpatul V.V. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 1487 din 22 noiembrie 2010 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin nerecurare, la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, pentru comiterea în 20 noiembrie 2009 a infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

De asemenea, prin Sentinţa penală nr. 1661 din 12 decembrie 2012 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin Decizia penală nr. 306/R din 23 aprilie 2013 a acestei curţi de apel, inculpatul V.V. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, pentru comiterea infracţiunilor prevăzută şi pedepsită de art. 296¹ alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două infracţiuni).

În raport de cele mai sus arătate, Curtea a apreciat că nu se poate reţine în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., ca de altfel nici cea prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen., faţă de împrejurarea că inculpatul nu a efectuat demersuri în vederea recuperării prejudiciului, considerent pentru care, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-au înlăturat aceste circumstanţe atenuante însă, în raport de conduita procesuală corectă a inculpatului, care s-a prezentat inclusiv în faţa acestei instanţe, aproape la toate termenele de judecată s-a reţinut în favoarea sa circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen.

În raport de natura şi frecvenţa infracţiunilor comise de inculpat, atât anterior faptelor deduse judecăţii în prezenta cauză, cât şi ulterior, Curtea a apreciat că pedeapsa de 1 an închisoare ce i-a fost aplicată de instanţa de fond nu reflectă gradul de pericol social al faptei şi în special al inculpatului, considerent pentru care s-a dispus majorarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. d) C. pen. de la 1 an închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare.

Apreciind, la rândul său, că nu este absolut necesară executarea efectivă a pedepsei, Curtea a menţinut modalitatea de executare dispusă de instanţa de fond, urmând să-i atragă atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

Faţă de cele ce preced, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a desfiinţat sentinţa în ceea ce-l priveşte pe inculpat, în sensul că, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului V.V. în pedepsele individuale de 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi de 2 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi s-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului V.V. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

S-au înlăturat circumstanţele atenuate prevăzute de art. 74 lit. a) şi b) C. pen., s-a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. c) C. pen. şi s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. d) C. pen. de la 1 an închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare şi s-a dispus ca inculpatul V.V. să execute pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., menţinându-se dispoziţiile art. 81, 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 84 şi 85 C. pen.

Referitor la inculpatul M.N.M., s-a reţinut că, din probele administrate în faza de urmărire penală, rezultă, că acesta, în data de 2 iunie 2006, s-a prezentat la sediul B.R.D. - Agenţia R. Oradea şi a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 20.000 RON, ocazie cu care a prezentat copia cărţii sale de identitate, copia Contractului individual de muncă nr. 117 din 23 februarie 2005 adeverinţa de venit nr. 211 din 19 mai 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de tâmplar, având un salariu de bază brut lunar de 1.348 RON.

ITM Bihor a comunicat că inculpatul M.N.M. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea, iar din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit nr. 1799180 din 2 iunie 2006 din 7 iunie 2006 au fost executate de către inculpatul M.N.M.

Inculpatul M.N.M. a recunoscut comiterea faptelor şi a arătat că la data solicitaţii şi obţinerii creditului nu era angajat la vreo societate comercială, iar cel care l-a ajutat să obţină creditul a fost inculpatul C.T., care i-a promis că-l va angaja fără însă să fi semnat vreun contract de muncă anterior datei contractului de credit.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 77.996 din 26 septembrie 2007, întocmit de I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 211 din 19 mai 2006 a învinuitului M.N.M. a fost executat de inculpata C.M.C.

În declaraţia dată în faţa tribunalului, inculpatul a recunoscut că a solicitat un credit de nevoi speciale de la BRD şi că a semnat contractul, dar că nu a ştiut că adeverinţa folosită este falsă. A precizat inculpatul că nu s-a angajat la firma inculpatului C., ulterior plecând în străinătate să muncească, iar apărătorul său ales a precizat, în faţa instanţei de apel, că inculpatul se află şi în prezent în străinătate, unde munceşte.

Instanţa de fond a constatat, prin sentinţa atacată, că inculpatul a recuperat în întregime prejudiciul dar, din adresa BRD rezultă că inculpatul figurează cu un sold de 7.917,94 RON pentru creditul angajat.

Susţinerea inculpatului, prin apărătorul său, că din ratele achitate până în prezent a fost acoperită suma ce a fost efectiv primită de inculpat, nu poate duce la concluzia că prejudiciul a fost în întregime recuperat.

Astfel fiind, în raport de modalitatea concretă şi circumstanţele în care inculpatul a comis faptele, de motivul comiterii acestora şi de scopul urmărit, de mijloacele folosite, Curtea a apreciat că faptele prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni, considerent pentru care, în urma admiterii apelului declarat de parchet s-a înlăturat dispoziţia de achitare a acestuia, precum şi amenda administrativă de 600 RON ce i-a fost aplicată.

În raport de data comiterii faptei de uz de fals - 2 iunie 2006, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru comiterea acestei infracţiuni.

În baza baza art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea art. 74 lit. a), b) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat pe inculpatul M.N.M. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Curtea, în raport de persoana inculpatului, fără antecedente penale, integrat social, de împrejurarea că acesta a făcut demersuri în vederea recuperării prejudiciului, achitând o mare parte din prejudiciu, precum şi de conduita sa procesuală corectă a reţinut în favoarea acestuia circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen. şi, în raport de cele mai sus arătate, a apreciat că nu este absolut necesară executarea pedepsei, considerând că procesul penal în sine a reprezentat pentru inculpatul un avertisment mai mult decât serios, iar suspendarea condiţionată a executării pedepsei va fi în măsură să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Faţă de cele ce preced, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a desfiinţat sentinţa în ceea ce-l priveşte pe inculpat, în sensul că s-a înlăturat amenda administrativă de 600 RON aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunilor prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. şi prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M.N.M. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen.

În baza art. 215 alin. (2) şi (5) cu aplicarea art. 74 lit. a), b) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.N.M. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., iar în baza art. 81 şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei mai sus arătate pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi 85 C. pen. şi s-a înlăturat dispoziţia instanţei de fond referitoare la constatarea recuperării în întregime a prejudiciului şi va fi obligat pe inculpatul M.N.M. la plata sumei de 7.917,94 RON în favoarea părţii civile BRD.

Referitor la inculpatul G.P.A., s-a reţinut că, din probele administrate în faza de urmărire penală, rezultă că acesta s-a prezentat în data de 9 iunie 2006 la B.R.D. - Agenţia R. Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în cuantum de 9.000 RON, conform Contractului de credit nr. 1811629 din 9 iunie 2006.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat copia cărţii sale de identitate, copia Contractului individual de muncă nr. 118 din 23 februarie 2005, adeverinţa de venit nr. 212 din 2 iunie 2006 şi statele de plată din lunile februarie - aprilie 2006, prin care se atesta în mod nereal că este angajat la SC R. SRL Oradea în funcţia de manipulant marfă, având un salariu de bază brut lunar de 750 RON.

Din adresa nr. 76.966 din 20 august 2007 a Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a rezultat că inculpatul G.P.A. nu este înregistrat în evidenţe ca angajat cu contract individual de muncă la SC R. SRL Oradea.

Inculpatul G.P.A. a recunoscut şi regretat comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, inclusiv în faţa instanţei de fond, arătând că în cursul lunii iunie 2006 a fost abordat de un bărbat şi o femeie care i-au propus să îl ajute să obţină un credit bancar, în schimbul unui comision de 40%. După câteva zile, acesta s-a prezentat la bancă şi, la întrebările funcţionarului bancar, a confirmat că este angajat la o societate, iar apoi a semnat contractul de credit. Inculpatul a mai precizat că după obţinerea creditului a predat suma de 3.900 RON bărbatului şi femeii care îl ajutaseră să obţină creditul iar restul banilor i-a cheltuit în interes personal fără să mai achite apoi vreo rată.

Inculpatul a solicitat instanţe de fond judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate în cazul recunoaşterii vinovăţiei, cerere ce a fost admisă de instanţa de fond.

Din rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică grafic al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că semnăturile depuse pe Contractul de credit nr. 1811629 din 9 iunie 2006 au fost executate de inculpatul G.P.A., iar scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 212 din 2 iunie 2006 a inculpatului G.P.A. a fost executat de inculpata C.M.C.

Astfel fiind, în mod justificat prima instanţă a reţinut vinovăţia inculpatului pentru comiterea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată dar, în raport de data comiterii infracţiunii de uz de fals - 9 iunie 2006, s-a reţinut că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, considerent pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 122 lit. d) C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru această infracţiune.

Inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 160 din 2 iunie 2010 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare, la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani pentru comiterea în data de 24 aprilie 2009 a infracţiunii prevăzută şi pedepsită 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Prin Sentinţa penală nr. 1434 din 21 octombrie 2011 a Judecătoriei Oradea, inculpatul a fost condamnat pentru comiterea în data de 30 mai 2009 a infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), i) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., dispunându-se, în baza art. 86⁵ C. pen. raportat la art. 85 C. pen., anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 160 din 2 iunie 2010 a Tribunalului Bihor.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect că faptele deduse judecăţii în prezenta cauză sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţele la care s-a făcut referire mai sus şi justificat a menţinut anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 160 din 2 iunie 2010 a Tribunalului Bihor.

Curtea a apreciat că pedeapsa de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost corect individualizată şi corespunde atât pericolului social al faptei, cât şi periculozităţii inculpatului.

În raport de cele mai sus arătate, în urma admiterii apelului declarat de parchet, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului G.P.A. în pedepsele individuale de 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., 2 luni închisoare pentru aplicarea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1434/2011 a Judecătoriei Oradea, descontopită în pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 160/2010 a Tribunalului Bihor şi se va înlătura pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a recontopit pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedepsele de 2 ani închisoare şi 3 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea şi s-a dispus ca inculpatul G.P.A. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, astfel cum a fost stabilită prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor.

S-au menţinut dispoziţiile art. 86⁵ alin. (2) cu referire la art. 86¹ C. pen., art. 86³ alin. (1) lit. a) şi art. 86³ alin. (1) lit. b), c) C. pen., respectiv a obligaţiei de a nu intra în legătură cu inculpatul H.V.D., obligaţie stabilită prin Sentinţa penală nr. 160/P/2010 a Tribunalului Bihor, care a fost menţinută.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului şi asupra dispoziţiilor art. 86⁵ C. pen.

Curtea a apreciat că, în raport de conduita procesuală a inculpatului, de motivul comiterii infracţiunii şi de scopul urmărit, ţinând seama şi de natura infracţiunilor concurente, modalitatea de executare a fost corect individualizată de instanţa de fond, supravegherea inculpatului pe durata unui termen de încercare de 8 ani fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei, inclusiv prevenţia specială.

În sarcina inculpatei B. (D.) A. s-a reţinut că, în cursul lunii mai 2004, la rugămintea inculpatei C.M.C., a completat adeverinţa de salariat şi contractul individual de muncă, folosite apoi de inculpata C.M.C. pentru obţinerea în data de 20 mai 2004 a unui credit de consum pentru achiziţionarea de bunuri în rate, în valoare de 7.526,15 RON.

În baza acestui contract de credit, inculpata C.M.C. a achiziţionat mai bunuri de uz casnic, pe care a susţinut că le-a transportat la locuinţa inculpatei B. (D.) A., de la care a primit în schimb suma de 2.000 RON.

Inculpata B. (fostă D.) A. a recunoscut că a completat adeverinţa de salariu şi contractul individual de muncă pentru inculpata C.M.C. şi, fiindu-i prezentate cele două înscrisuri, inculpata B.A. şi-a recunoscut scrisul, arătând însă că nu ştie cine a executat semnăturile şi a aplicat ştampilele.

În faţa instanţei de fond, inculpata B. (D.) A. a recunoscut că a completat cele două acte, dar a susţinut că nu a ştiut că inculpata C.M.C. le-a folosit în vederea obţinerii unui credit şi că a aflat despre această împrejurare cu ocazia audierii la poliţie.

Instanţa de fond a admis cererea formulată de inculpată de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate în cazul recunoaşterii vinovăţiei, a constatat că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale privind comiterea infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. şi a condamnat-o pentru comiterea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu executare prin privare de libertate, pedeapsă ce a fost just individualizată, în raport de pericolul social al faptei şi periculozitatea inculpatei, cu multiple antecedente penale.

Parchetul a renunţat la cererea formulată prin motivele scrise, de desfiinţare a sentinţei şi de trimitere a cauzei spre rejudecare instanţei de fond în ceea ce o priveşte pe inculpată, pentru a se dispune asupra cererii de contopire pe care aceasta a formulat-o în faţa primei instanţe.

Cererea a fost susţinută însă de inculpată, prin apărătorul său ales, însă Curtea a apreciat că este nefondată şi a respins-o ca atare. Astfel, prin concluziile scrise depuse la dosar, inculpata, prin apărătorul său ales, a solicitat să se dispună contopirea pedepsei aplicată în prezenta cauză cu pedepsele aplicate prin hotărâri definitive anterioare pentru faptele concurente cu cea din prezenta cauză, conform fişei de cazier judiciar a inculpatei, cât şi a ultimei hotărâri de contopire - Sentinţa penală nr. 1660 din 1 februarie 2012 a Judecătoriei Oradea.

Or, în raport de numărul mare de hotărâri ce se impuneau a fi solicitate, soluţionarea cererii de contopire presupunea o nouă amânare a judecării cauzei, ceea ce ar fi dus la o nouă tergiversare a soluţionării cauzei.

Mai mult de atât, inculpata mai are încă pe rol cauze ce nu au fost soluţionate definitiv, astfel că poate formula, în condiţiile art. 449 C. proc. pen., o cerere de contopire, nesoluţionarea acesteia în prezenta nefiind de natură a-i cauza vreun prejudiciu inculpatei.

Referitor la inculpatul M.E., s-a reţinut că din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, rezultă că acesta, în data de 23 iunie 2005, s-a prezentat la magazinul D. din Oradea, la biroul de credite al BRD F. din cadrul magazinului „D." din Oradea unde a solicitat şi obţinut un credit pentru achiziţia de bunuri în valoare de 3.989,70 RON.

Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul a prezentat copia cărţii sale de identitate, adeverinţa de salariu nr. 118 din 16 iunie 2005 şi o copie a Contractului individual de muncă nr. 58 din 24 iunie 2004, prin care se atestau, în mod nereal, că este angajat la SC V. SRL Salonta în funcţia de mecanic auto din data de 15 iunie 2004, având un salariu lunar net de 685 RON.

În baza creditului acordat, inculpatul a cumpărat la data de 23 iunie 2005 produse electronice şi electrocasnice, respectiv două telefoane mobile şi o combină frigorifică, în valoare de 3.989,70 RON.

Inculpatul M.E. a recunoscut comiterea faptelor a declarat că a intrat în posesia documentelor false cu ajutorul fratelui său (care ulterior a decedat) şi că bunurile achiziţionate chiar în ziua în care a primit înscrisurile false le-a vândut la jumătate din preţul de achiziţie. Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafic al I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic a rezultat că scrisul olograf de completare depus pe adeverinţa de salariat nr. 118 din 16 iunie 2005 a învinuitului M.E. a fost executat de către inculpatul C.T.

Instanţa de fond a constatat că, în ceea ce priveşte infracţiunea de uz de fals a intervenit prescripţia specială a executării pedepsei şi a dispus încetarea procesului penal, iar pentru infracţiunea de de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., comisă în condiţiile art. 37 lit. a) şi b) C. pen., reţinând justificat în favoarea sa, în raport de conduita sa procesuală, circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., l-a condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Inculpatul a comis faptele deduse judecăţii în prezenta cauză pe durata liberării condiţionate din executarea pedepsei de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 1601/2003 a Judecătoriei Oradea, aplicată pentru comiterea unei infracţiuni de furt calificat.

Astfel fiind, în raport de natura infracţiunii pentru care a fost condamnat inculpatul în prezenta cauză, de perseverenţa sa infracţională, s-a apreciat că în mod corect prima instanţă a dispus, în baza art. 61 C. pen., revocarea beneficiului liberării condiţionate a restului de pedeapsă de 401 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin Sentinţa penală nr. 1601/2003, definitivă prin Decizia penală nr. 177/R din 26 februarie 2004 a acestei curţi de apel şi a dispus contopirea acestui rest cu pedeapsa de 2 ani aplicată în cauză în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în detenţie.

Curtea a apreciat că hotărârea instanţei de fond este temeinică şi legală în ceea ce-l priveşte pe inculpat, neimpunându-se, astfel cum s-a solicitat prin motivele de apel, să se reţină în favoarea acestuia circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen. şi că pedeapsa de 2 ani închisoare cu executare prin privare de libertate corespunde, atât sub aspectul naturii cât şi al duratei sale, pericolului faptei, dar şi al inculpatului, care a suferit anterior multiple condamnări, ceea ce demonstrează perseverenţa sa infracţională.

S-a mai reţinut că, în şedinţa publică din 14 ianuarie 2014, inculpatul Ş.R., aflat în stare de detenţie, a solicitat să se ia act că îşi retrage apelul declarat în cauză.

Cum, potrivit art. 369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, oricare dintre părţi îşi poate retrage apelul declarat, retragerea putând fi făcută personal, s-a luat act de declaraţia inculpatului Ş.R.

Curtea a constatat că hotărârea instanţei de fond este temeinică şi legală, în ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile a cauzei şi că în mod corect s-a făcut şi aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 348 şi art. 445 C. proc. pen., iar, în raport de precizările făcute de procurorul de şedinţă, în data la care s-au dezbătut apelurile, nu a mai analizat hotărârea în ceea ce-i priveşte pe ceilalţi inculpaţi, cu privire la care procurorul a declarat că nu mai susţine motivele de apel.

Împotriva Deciziei penale nr. l/A din 14 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii B. (D.) A., M.E., V.V., M.N.M. şi G.P.A.

Prealabil analizării motivelor de recurs, se impun a fi făcute câteva precizări pentru stabilirea limitelor analizării acestora.

În cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, care prevăd expres că, recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi (Codul de procedură penală intrat în vigoare la 1 februarie 2014), declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Legea nr. 2/2013 a impus o limitare a devoluţiei căii de atac a recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, altele modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a cazului prevăzut de pct. 17² al art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen., scopul urmărit de legiuitor, prin amendarea cazurilor de casare, fiind acela de a se restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac, doar la chestiuni de drept.

Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului, art. 385⁶ C. proc. pen. stabileşte în alineatul 2 că instanţa de recurs examinează cauza în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385⁹ din acelaşi cod. Astfel, recurenţii şi instanţa se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale decât acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 385⁹ C. proc. pen.

Verificând îndeplinirea cerinţelor formale prevăzute de art. 385¹⁰ alin. (1) şi (2) C. proc. pen., se constată că recurentul inculpat M.N.M. a motivat recursul în scris, în termenul legal, criticile formulate fiind întemeiate pe cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17² din C. proc. pen., în sensul că soluţia de condamnare dispusă de instanţa de apel este nelegală, întrucât faptele săvârşite nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

De asemenea, inculpatul a formulat motive scrise de recurs întemeiate pe cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 12 din C. proc. pen., care au fost depuse la dosarul cauzei cu depăşirea termenului prevăzut de art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen. şi nu au mai susţinute de apărătorul ales cu ocazia dezbaterilor.

În subsidiar, apărătorul inculpatului, a solicitat, în baza art. 5 C. pen., aplicarea dispoziţiilor Codului penal în vigoare şi reducerea cuantumului pedepsei aplicată inculpatului.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B. (D.) A., M.E., V.V., şi G.P.A., se constată că aceştia şi-au încălcat obligaţia ce le revenea potrivit art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen. anterior, de a depune motivele de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată.

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului V.V. a invocat oral incidenţa cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., susţinând că în mod greşit instanţa de apel a înlăturat circumstanţele atenuante prevăzute de dispoziţiile art. 74 lit. a) şi b) C. pen. reţinute în favoarea inculpatului de către instanţa de fond şi a majorat cuantumul pedepsei acestuia. În subsidiar, a solicitat, în baza art. 5 C. pen., aplicarea dispoziţiilor Codului penal în vigoare şi reducerea cuantumului pedepsei aplicată inculpatului.

De asemenea, apărătorul desemnat din oficiu al inculpaţilor B. (D.) A., M.E. şi G.P.A. prin concluziile orale formulate a solicitat, în temeiul art. 5 C. pen., admiterea recursurilor în sensul aplicării legii penale mai favorabile şi reducerea cuantumurilor pedepselor aplicate inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

Examinând hotărârile pronunţate în cauză, în raport cu motivele de casare invocate şi cu prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpata B. (D.) A. este fondat, iar recursurile declarate de inculpaţii, M.E., V.V., M.N.M. şi G.P.A. sunt nefondate, pentru considerentele următoare:

În ceea ce priveşte criticile de recurs formulate de inculpatul M.N.M., se constată că sunt neîntemeiate.

Înalta Curte, reţine că potrivit art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen. anterior, "hotărârile sunt supuse casării când sunt contrare legii sau când prin acestea s-a făcut o greşită aplicare a legii."

Astfel, încălcarea legii materiale sau procesuale se poate realiza. în trei modalităţi principale, respectiv neaplicarea de către instanţa de fond şi/sau cea de apel a unei prevederi legale care trebuia aplicată, aplicarea unei prevederi legale care nu trebuia aplicată sau aplicarea greşită a dispoziţiei legale care trebuia aplicată.

În prezenta cauză, nu este incidenţă niciuna dintre aceste situaţii.

Astfel, prin critica formulată de inculpatul M.N. se invocă formal nelegalitatea deciziei, întrucât aceasta vizează netemeinicia soluţiei de condamnare dispusă de către instanţa de apel, care nu poate fi examinată de instanţa de recurs, având în vedere că prin Legea nr. 2/2013 a fost abrogat cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., care permitea analizarea acestei critici.

În ceea ce priveşte motivul de recurs formulat de inculpatul V.V. în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. anterior, Înalta Curte constată că aspectele invocate, în sensul reindividualizării pedepsei, ar fi putut fi examinate doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul anterior al art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, textul anterior menţionat a fost modificat de art. I pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit aplicabil doar în situaţia când „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conţinutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate de către instanţă.

Având în vedere natura criticilor invocate de către inculpat, respectiv greşita individualizare a pedepsei, rezultă că acestea nu se mai circumscriu cazului de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen.

Examinând recursurile declarate de inculpaţi, în raport cu prevederile art. 5 C. pen., Înalta Curte are în vedere că, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curţii Constituţionale, publicată în M.Of. nr. 372 din 20 mai 2014, s-a statuat, cu caracter obligatoriu, aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Determinarea legii penale mai favorabile şi alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legile succesive care îşi găsesc aplicarea în speţă.

Astfel, examinând cauza din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de incriminare, se constată că, infracţiunea de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. anterior (pedepsită cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi) se regăseşte în legea nouă în infracţiunea prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani).

Înalta Curte constată că, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii M.E., V.V., M.N.M. şi G.P.A., legea mai favorabilă este Codul penal anterior, care a fost aplicat în cauză.

Astfel, chiar dacă pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. anterior limitele de pedeapsă sunt mai mari decât cele prevăzute în dispoziţiile art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. în vigoare, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată fiecăruia dintre inculpaţi se încadrează în noile limite.

Pe de altă parte, în situaţia aplicării dispoziţiilor noului C. pen., circumstanţele atenuante reţinute în favoarea inculpaţilor (respectiv art. 74 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen. cu privire la inculpatul M.N.M. şi art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. cu privire la inculpatul V.V.) nu mai pot produce efecte, întrucât nu mai au corespondent în dispoziţiile art. 75 C. pen., referitoare la circumstanţele atenuante, astfel că nu mai pot determina coborârea pedepselor sub minimul special.

De asemenea, pluralitatea infracţională sub forma concursului de infracţiuni ce s-a reţinut în sarcina inculpaţilor - întrucât infracţiunea de înşelăciune a fost săvârşită în concurs cu infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. -, atrage incidenţa dispoziţiilor art. 39 lit. b) C. pen. în vigoare, care impun, în mod obligatoriu, în cazul contopirii pedepselor cu închisoarea, aplicarea unui spor de o treime, din totalul celorlalte pedepse, la pedeapsa cea mai grea.

Totodată, se are în vedere că, dispoziţiile referitoare la modalitatea de individualizare a executării pedepselor, respectiv suspendarea condiţionată prev. de art. 81 C. pen. anterior (în cazul inculpaţilor V.V. şi M.N.M.) şi suspendarea sub supraveghere prev. de art. 86 C. pen. anterior (în cazul inculpatului G.P.A.) sunt mai favorabile inculpaţilor, în raport cu suspendarea sub supraveghere prevăzută de art. 91 C. pen. în vigoare.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.E., aplicarea dispoziţiilor legii noi ar impune, conform art. 43 alin. (2) C. pen., adăugarea la pedeapsa aplicată în prezenta cauză a restului de pedeapsă de 401 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin Sentinţa penală nr. 1601/2003 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin Decizia penală nr. 177/R din 26 februarie 2004 a Curţii de Apel Oradea.

În ceea ce o priveşte pe inculpata B. (D.) A., Înalta Curte constată că dispoziţiile Codului penal în vigoare sunt mai favorabile acesteia, impunându-se aplicarea acestora, în baza art. 5 C. pen.

Astfel, din actele dosarului rezultă că inculpata a săvârşit infracţiunea de complicitate la înşelăciune, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. anterior, la data de 20 mai 2004.

Având în vedere limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de înşelăciune, incriminată în prezent în dispoziţiile art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, conform art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., iar prescripţia specială operează, potrivit dispoziţiilor art. 155 alin. (4) C. pen., după trecerea unui termen de 10 ani, care s-a împlinit la data de 20 mai 2014.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. d) C. proc. pen., se va admite recursul declarat de inculpata B. (D.) A. împotriva Deciziei penale nr. 1/A din 14 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Se va casa, în parte, atât Decizia penală atacată, cât şi Sentinţa penală nr. 25 din 8 februarie 2013 a Tribunalului Bihor, numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile, privind pe inculpata B. (D.) A.

În baza art. 386 C. proc. pen., se va schimba încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de complicitate la înşelăciune prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., în infracţiunea de complicitate la înşelăciune prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., se va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatei B. (D.) A. pentru săvârşirea infracţiunii sus-menţionate, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, prev. de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

În baza dispoziţiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului declarat de recurenta inculpată B. (D.) A. rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. anterior, se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.E., V.V., M.N.M. şi G.P.A. împotriva aceleiaşi decizii penale.

În baza dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenţii inculpaţi M.E., V.V., M.N.M. şi G.P.A. la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

I. Admite recursul declarat de inculpata B. (D.) A. împotriva Deciziei penale nr. 1/A din 14 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, atât Decizia penală nr. atacată, cât şi Sentinţa penală nr. 25 din 8 februarie 2013 a Tribunalului Bihor, numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile, privind pe inculpata B. (D.) A.

În baza art. 386 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică €. faptei din infracţiunea de complicitate la înşelăciune prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., în infracţiunea de complicitate la înşelăciune prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei B. (D.) A. pentru săvârşirea infracţiunii susmenţionate, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, prev. de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului declarat de recurenta inculpată B. (D.) A. rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

II. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.E., V.V., M.N.M. şi G.P.A. împotriva aceleiaşi decizii penale.

Obligă recurenţii inculpaţi M.E., V.V. şi G.P.A. la plata sumelor de câte 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat M.N.M. la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 septembrie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 2647/2014. SECŢIA PENALĂ. Omorul calificat...		ICCJ. Decizia nr. 2649/2014. SECŢIA PENALĂ →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2648/2014. SECŢIA PENALĂ. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), uzul de fals (art. 291 C.p.). Recurs