ICCJ. Decizia nr. 2970/2014. Penal. Contestaţia la executare (art.598 NCPP). Contestaţie(NCPP)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2970/2014
Dosar nr. 4603/2/2014
Şedinţa publică din 12 noiembrie 2014
Asupra contestaţiei de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 945 din 8 septembrie 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 597 C. proc. pen., a respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul M.S.A. împotriva Deciziei penale nr. 345/A din 17 decembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 48102/3/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 2192 din 27 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, instanţa Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, a reţinut următoarele:
La data de 11 iulie 2014, a fost înregistrată contestaţia la executare formulată de condamnatul M.S.A., prin care s-a solicitat lămurirea dispozitivului Deciziei penale nr. 345/A din 07 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 48102/3/2011, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2192 din 27 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în ceea ce priveşte executarea obligaţiilor stabilite pe perioada suspendării sub supraveghere.
În esenţă, contestatorul a solicitat lămurirea obligaţiilor impuse în sarcina sa, mai exact, stabilirea expresă a condiţiilor pe care instanţa le-a avut în vedere ca necesar a fi îndeplinite în vederea depăşirii limitei teritoriale a municipiului Piteşti şi, evident, cele ale schimbării domiciliului.
În măsura în care, instanţa nu a avut în vedere, prin utilizarea expresiei "decât în condiţiile stabilite de instanţă", condiţiile prezentate la punctele a) - d), în special cu respectarea aceleia de a anunţa orice deplasare în afara oraşului Piteşti, care depăşeşte 8 zile, este necesar să se stipuleze detaliat care este procedura de urmat, căci, aşa cum sunt prezentate acum obligaţiile, se ridică numeroase contradicţii, fiind astfel obligaţii imposibil de executat.
Analizând contestaţia formulată, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-a constatat că nu există nicio nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, sau vreo împiedicare la executare.
Astfel, obligaţiile prevăzute la art. 863 alin. (1), lit. a) - d) vechiul C. pen., s-a apreciat că reprezintă măsuri de supraveghere la care condamnatul trebuie să se supună în toate cazurile în care se aplică această modalitate, iar la alin. (3), se prevăd obligaţiile pe care instanţa poate să le impună, însă, în toate cazurile, pe lângă cele obligatorii, de la alin. (1), astfel că această corelare între obligaţii este făcută de legiuitor.
Fiecare dintre aceste obligaţii trebuie respectată, chiar dacă se referă la acelaşi tip de comportament, respectiv lit. b) de la alin. (1) şi lit. b) de la alin. (3), datele fiind comunicate conform art. 863 alin. (2) vechiul C. pen..
Constatând că nu există nelămuriri sau împiedicare la executare, s-a respins, ca nefondată, contestaţia la executare, cu obligarea contestatorului la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie condamnatul M.S.A.
Examinând contestaţia formulată, Înalta Curte apreciază că aceasta apare ca inadmisibilă pentru considerentele următoare:
Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţie, precum şi exigenţelor determinate prin art. 3 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.
Astfel, dispoziţiile art. 597 alin. (8) C. proc. pen. prevăd că "Judecarea contestaţiei la hotărârea primei instanţe se face în şedinţă publică, cu citarea persoanei condamnate. Condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ este adus la judecată. Participarea procurorului este obligatorie. Decizia instanţei prin care se soluţionează contestaţia este definitivă."
Aşadar, potrivit alin. (8) al art. 597 C. proc. pen., Decizia instanţei prin care se soluţionează contestaţia este definitivă.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că, în cauză, condamnatul M.S.A. a formulat contestaţie împotriva unei decizii definitive, învestind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o cale de atac care nu întruneşte cerinţele textelor menţionate, şi, ca atare, nu este admisibilă potrivit dreptului comun.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru motivele mai sus arătate, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza II-a C. proc. pen. cu referire la art. 597 alin. (8) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată.
Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia declarată de condamnatul M.S.A. împotriva Deciziei penale nr. 945 din 8 septembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 296/2014. Penal. Lovirea sau alte violenţe... | ICCJ. Decizia nr. 2858/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
