ICCJ. Decizia nr. 146/2011. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 146/2011
Dosar nr. 8940/1/2010
Şedinţa publică din 28 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 14 decembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr. 4363/83/2007, s-a suspendat judecata cauzei civile privind pe petenta Asociaţia C.E. şi intimatul Primarul municipiului Satu Mare, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs Asociaţia C.E., solicitând admiterea acestuia.
Prin motivele de recurs formulate, s-a invocat încălcarea competenţei Curţii Constituţionale, a formelor de procedură prevăzute de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., încălcarea legilor justiţiei, trecerea sub tăcere a multor mijloace de apărare, refuzul abuziv de respectare a dispoziţiilor art. 13, art. 20 şi art. 148 din Constituţia României.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., Constituţia României, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului art. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 17, Protocoalele adiţionale 1, 12, Carta Drepturilor Omului, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul Internaţional al Drepturilor Civile, Economice.
Prin Decizia nr. 1212 din 1 octombrie 2009, Curtea de Apel Oradea, secţia civilă mixtă a constatat perimat recursul declarat de petenta Asociaţia C.E., în contradictoriu cu intimatul Primarul municipiului Satu Mare, reţinând incidenţa prevederilor art. 248 şi art. 252 C. proc. civ.
Împotriva deciziei menţionate, a declarat recurs Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, prin care a invocat, în mod formal, dispoziţiile art. 304 pct. 3, 5, 7, 9, 10 C. proc. civ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 2006 din 24 martie 2010, a respins recursul, ca inadmisibil.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune, în raport cu dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. şi cu împrejurarea că Decizia supusă cenzurii pe această cale este irevocabilă, în sensul prevederilor art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ.
La data de 24 martie 2010, împotriva acestei din urmă decizii, a declarat recurs Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, invocând o serie de critici şi reglementări legale cu caracter general, dar fără a indica motive de recurs care să poată fi încadrate în prevederile art. 304 C. proc. civ.
De asemenea, recurenta a cerut suspendarea judecăţii, în temeiul art. 242, art. 243 şi art. 244 C. proc. civ., fără nicio altă argumentare, a solicitat instanţei să se abţină, tot fără a-şi motiva cererea şi a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. (5) C. proc. civ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, prin Decizia nr. 714 din 25 octombrie 2010, a respins recursul pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă.
Instanţa a considerat că, nefăcând dovada înregistrării în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, recurenta nu şi-a dovedit capacitatea juridică, potrivit art. 1 alin. (2) din OG nr. 26/2000 şi art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ şi, prin urmare, nu poate să-şi exercite drepturile procesuale în calitate de recurentă.
La data de 25 octombrie 2010, împotriva deciziei sus menţionate, a declarat recurs Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, fără a invoca motive de recurs care să poate fi încadrate în prevederile art. 304 C. proc. civ.
Având în vedere dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., ce consacră ordinea de soluţionare a excepţiilor, instanţa va cerceta cu prioritate admisibilitatea căii de atac cu care este învestită, soluţionarea acestei chestiuni făcând de prisos analizarea altor cereri sau susţineri.
Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin art. 129 din Constituţia României, a fost statuat principiul potrivit căruia, părţile interesate pot apela la protecţia judiciară a drepturilor subiective încălcate, oferită imparţial de către instanţele competente, în cadrul sistemului procesului civil.
În raport cu principiul statuat prin textul menţionat, admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.
Mai mult, potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procedurale în condiţiile, ordinele şi termenele stabilite de lege sau judecător.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceleaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.
Totodată, aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri formulate sau a unei căi de atac, în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.
În cauză, completul de 9 judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva deciziei prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători s-a pronunţat asupra unui recurs declarat de aceeaşi recurentă, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, împotriva unei hotărâri irevocabile.
Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, una priveşte existenţa unei hotărâri, determinate ca atare de lege, susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.
Hotărârea atacată de către recurentă a dobândit caracter irevocabil odată cu soluţionarea recursului şi, prin urmare, nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar, specific căii de reformare.
Se constată, aşadar, că recursul declarat nu este admisibil, potrivit dreptului comun, ca urmare a neîndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 299 C. proc. civ., cu referire la existenţa unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale.
Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pe de altă parte, soluţionarea prezentului recurs, ce nu priveşte o cauză soluţionată în primă instanţă de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, excede competenţei atribuite completului de 9 judecători prin art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, coroborat cu art. 725 alin. (2) C. proc. civ. şi art. XXV alin. (3) din Legea nr. 202/2010.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
Drept urmare, neobservarea acestora este sancţionată cu nulitatea hotărârilor judecătoreşti, pronunţate cu nesocotirea lor.
Aşadar, recursul nu este admisibil nici potrivit legii speciale.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul declarat de recurenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta Asociaţia Pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva Deciziei nr. 714 din 25 octombrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2011.
Procesat de GGC - N
| ← ICCJ. Decizia nr. 145/2011. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 147/2011. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
