ICCJ. Decizia nr. 218/2010. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Deciziapenală nr. 218/2010
Dosar nr.8582/1/2010
Şedinţa publică din 28 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 993 din 9 iunie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 4830/95/2009 a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul T.I. împotriva ordonanţei nr. 5/P/2007 din 2 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Craiova – Biroul Teritorial Târgu Jiu şi s-a menţinut ordonanţa atacată, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin plângerea din 17 ianuarie2007 adresată Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Biroul Teritorial Târgu-Jiu, persoana vătămată T.I. a solicitat efectuarea de cercetări faţă de S.M., B.I., B.A. şi reprezentanţii Băncii Comerciale Române, Sucursala Gorj, arătând că:
- S.M., deţinător a 50% din părţile sociale ale SC E.R. Rovinari SRL, prin intermediul SC A. SRL la care era asociat unic, înainte de a ceda părţile sociale către D.M. la 31 martie 2004, a retras suma de 2.500.000.000 ROL din contul deschis la B.C.R., sucursala judeţeană Gorj, considerată aport propriu, deşi nu a contribuit cu vreo sumă de bani de la data de 13 iunie 2003 când a devenit asociat, iar în data de 12 decembrie 2003, cu complicitatea funcţionarilor aceleiaşi unităţi bancare, a încheiat un act adiţional la contractul de credit prin care şi-a scos de sub garanţie imobilul proprietatea sa şi bunurile aparţinând firmei sale, introducând sub garanţie mijloacele fixe, clădirile şi terenurile aparţinând SC E.R. Rovinari SRL;
- reprezentanţii B.C.R., sucursala judeţeană Gorj, după deschiderea procedurii de faliment nu au trecut la recuperarea creditului din sumele disponibile în cont sau din executarea bunurilor aparţinând societăţii, ci l-au notificat că în data de 25 ianuarie 2007 îi vor scoate apartamentul proprietatea sa la licitaţie;
- S.M., deţinător a 50% din părţile sociale ale SC E.R. Rovinari SRL, prin intermediul SC A. SRL la care era asociat unic, înainte de a ceda părţile sociale către D.M. la 31 martie 2004, a retras suma de 2.500.000.000 ROL din contul deschis la B.C.R, sucursala judeţeană Gorj, considerată aport propriu, deşi nu a contribuit cu vreo sumă de bani de la data de 13 iunie 2003 când a devenit asociat, iar în data de 12 decembrie 2003, cu complicitatea funcţionarilor aceleiaşi unităţi bancare, a încheiat un act adiţional la contractul de credit prin care şi-a scos de sub garanţie imobilul proprietatea sa şi bunurile aparţinând firmei sale, introducând sub garanţie mijloacele fixe, clădirile şi terenurile aparţinând SC E.R. Rovinari SRL;
- reprezentanţii B.C.R., sucursala judeţeană Gorj, după deschiderea procedurii de faliment nu au trecut la recuperarea creditului din sumele disponibile în cont sau din executarea bunurilor aparţinând societăţii, ci l-au notificat că în data de 25 ianuarie2007 îi vor scoate apartamentul proprietatea sa la licitaţie;
- B.A., asociat în cadrul SC C.E. SRL Târgu-Jiu, desemnată administrator/lichidator judiciar în dosarul de faliment înregistrat la Tribunalul Gorj urmare cererii introduse de SC E.R. SA Bucureşti, a contactat mai mulţi creditori ai SC E.R. Rovinari SA, determinându-i să ceară intrarea societăţii debitoare în faliment, chiar dacă prin deciziile Curţii de Apel Craiova date în recurs au fost respinse cererile introduse de unii creditori (SC E.R. SA Bucureşti, SC T.P.S.U.T. SA Rovinari, SC R.M.T. SRL Târgu-Jiu, SC C.R. SRL Bumbeşti Pitic), creanţele fiind achitate chiar dacă nu toate erau certe lichide şi exigibile, reuşind să obţină deschiderea procedurii falimentului pe baza cererii introduse de SC E.D.F.P.T. SA Galaţi, faţă de care nu înregistra datorii, fapt constatat de expertiza contabilă întocmită într-un dosar penal.
De asemenea, B.A. a permis lui B.I. să efectueze compensări reciproce între SC E.R. Rovinari SA şi SC M.T.G. SRL Bucureşti, la ambele având calitatea de asociat, să înstrăineze bunuri din patrimoniul societăţii debitoare ulterior deschiderii procedurii falimentului din data de 01 martie 2006 şi a facilitat închirierea către societatea din Bucureşti a unui spaţiu de producţie la un preţ derizoriu;
- B.I., după ce a devenit asociat majoritar deţinând 60% din părţile sociale ale SC E.R. Rovinari SA, de la sfârşitul anului 2005 a impus ca toate aprovizionările cu materiale cât şi livrările efectuate sau lucrările prestate să se realizeze prin intermediul SC M.T.G. SRL Bucureşti, transferând astfel profitul către firma din Bucureşti la care deţinea calitatea de asociat şi administrator, contribuind astfel la prejudicierea SC E.R. Rovinari SRL.
Cu ocazia audierii, persoana vătămată T.I. a prezentat detaliat faptele sesizate şi, în completarea acuzaţiilor aduse lichidatorului judiciar B.A., a menţionat că aceasta a pretins de la administratorul SC B.T. SRL - R.L. suma de 50.000 euro pentru a-i facilita achiziţionarea unui utilaj SNG, fapt despre care a luat cunoştinţă de la fostul asociat al acesteia C.M.
Plângerea penală formulată de petent a fost soluţionată prin ordonanţa nr. 5/P/2007 din 02 aprilie 2009 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Biroul Teritorial Târgu Jiu, în sensul că s-a dispus în baza art. 228 alin. (6) şi art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de B.A. pentru infracţiunile prevăzute de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000 şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000; S.M. şi B.I.N. pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 11 din Legea nr. 78/2000, întrucât din actele premergătoare efectuate rezultă că faptele nu există; totodată, s-a disjuns cauza şi s-a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru efectuarea de cercetări faţă de S.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 290 C. pen. şi art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 şi faţă de F.C. şi D.A.R. sub aspectul săvârşirii acţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP); Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu pentru cercetări faţă de B.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi B.I.N. pentru infracţiunile prevăzute de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 şi art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.
Plângerea împotriva acestei ordonanţe, formulate în temeiul art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată prin ordonanţa nr. 243/II/2/2009 din 5 mai 2009 a procurorului şef al Biroului Teritorial Târgu Jiu din cadrul Serviciului Teritorial Craiova al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În temeiul art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., petentul a formulat, în termen legal, plângere împotriva ordonanţei nr. 5/P/2007 din 2 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Craiova – Biroul Teritorial Târgu Jiu, plângere care a fost respinsă, ca nefondată prin sentinţa nr. 993 din 9 iunie 2010 a Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prima instanţă a apreciat că prin ordonanţa atacată procurorul s-a pronunţat doar asupra faptelor de corupţie reclamate prin plângerea penală formulată de petent, urmând ca pentru restul faptelor descrise să se pronunţe alte unităţi de parchet către care a fost direcţionată plângerea, după disjungerile dispuse prin aceeaşi ordonanţă.
De asemenea, prima instanţă a constatat că procurorul a apreciat în mod corect că nu există indicii în sensul că intimata B.A., în calitate de administrator/lichidator judiciar, cu ocazia organizării de licitaţii privind vânzarea unor utilaje aparţinând SC E.R. Rovinari SRL, la datele de 17 şi 24 noiembrie 2006, a pretins şi primit sume de bani pentru a nu anula licitaţia şi nici nu a intermediat sau înlesnit efectuarea unor operaţiuni comerciale de către această societate în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Totodată, actele premergătoare nu au confirmat nici susţinerile petentului în sensul că B.A. a pretins suma de 50.000 Euro de la administratorul SC B.T. SRL - R.L. sau al SC D.P.I. SRL Bacău pentru a facilita achiziţionarea unui utilaj sau pentru a nu anula licitaţia. De asemenea, din declaraţia martorului P.V. - administrator al SC D.P.I. SRL. Bacău a reieşit că intimatul B.I. i-a solicitat suma de 60.000 Euro, susţinând că acţionările electrice de la motoarele utilajului sunt proprietatea firmei sale M.G. SRL, însă martorul nu a fost de acord cu aceste pretenţii, întrucât suma oferită la licitaţie a fost pentru utilajul complet şi funcţional.
Prima instanţă a mai constatat că soluţia dispusă de procuror faţă de S.M. şi B.I.N. pentru complicitate la infracţiunea asimilată infracţiunilor de corupţie, prevăzută de art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu se impune a fi modificată, deoarece din actele premergătoare nu a rezultat că aceşti intimaţi au ajutat lichidatorul judiciar să intermedieze sau să înlesnească efectuarea unor operaţii comerciale de către SC E.R. Rovinari SRL., în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Împotriva sentinţei de respingere a plângerii, petentul T.I. a declarat recurs.
Examinând hotărârea atacată, potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de petent nu este fondat.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
La data de 13 iunie 2003, SC A. SRL Târgu Jiu a cumpărat prin licitaţie de la SC E.R. SA Bucureşti activul Sucursalei UPSSRAE Rovinari, ulterior societatea schimbându-şi denumirea în E.R. Rovinari S.R.L., asociaţi fiind S.M. şi T.I., fiecare deţinând câte 50% din părţile sociale.
Pentru achitarea preţului, SC A. SRL. a contractat de la B.C.R., sucursala judeţeană Gorj, un credit de 4.950.000.000 ROL în baza contractului nr. 320 din 09 iulie 2003, garanţiile constituite pentru acordarea creditului constând în ipotecă asupra unui apartament cu 3 camere situat în Târgu Jiu, ipotecă asupra unui apartament cu 4 camere situat în Târgu Jiu şi gaj fără deposedare asupra unor utilaje din industria lemnului aparţinând altor societăţi deţinute de S.M. (Maestro, Python, Centrul de afaceri Oltenia).
Ulterior, la solicitarea asociatului S.M., au fost radiate garanţiile constituite asupra utilajelor (actul adiţional din 12 decembrie 2003 la contractul de credit) şi a fost scos de sub ipotecă apartamentul proprietatea acestuia, rămânând sau constituindu-se garanţii noi asupra apartamentului proprietatea asociatului T.I., terenului în suprafaţă de 26.456 mp şi a două hale producţie situate în Rovinari, precum şi asupra altor utilaje aparţinând SC E.R. Rovinari SRL, aşa cum rezultă din adresa societăţii transmisă către bancă înregistrată sub nr. 9635 din 30 martie 2004.
Deşi adresa menţionată cât şi procesul-verbal din 01 decembrie 2003, pe baza cărora au fost modificate garanţiile, prezintă semnătura asociatului T.I., acesta a contestat autenticitatea lor, precizând că nu a avut cunoştinţă de aceste înscrisuri, iar actele adiţionale la contractul de credit au fost semnate de către S.M., fără a exista aprobarea adunării asociaţiilor.
La datele de 04 august 2003 şi 03 februarie 2004, la solicitarea asociatului S.M., B.C.R., sucursala judeţeană Gorj, a aprobat virarea sumelor de 400.000.000 ROL şi 1.500.000.000 ROL din contul societăţii în contul personal, reprezentând retragere aport personal.
Referitor la aceste retrageri, T.I. a susţinut că aportul personal a fost justificat probabil cu depuneri din perioada anterioară cumpărării activului fostei sucursale UPSSRAE Rovinari, iar cu privire la înscrisul intitulat „declaraţie" pe care l-a anexat la plângere, din conţinutul căruia rezultă documentele ce justifică depunerea aportului personal, a precizat că doar l-a semnat în cursul anului 2004, când S.M. deţinea funcţia de Prefect al Judeţului Gorj, la solicitarea acestuia, fiindu-i necesară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.
În cursul lunii martie 2004, S.M. a cedat părţile sociale deţinute la SC E.R. Rovinari SRL noului asociat D.M., care a preluat şi funcţia de administrator al societăţii.
În luna aprilie 2005, acesta a cesionat părţile sociale către B.I.N. care, după ce a preluat şi 10% din părţile sociale deţinute de T.I., în schimbul promisiunii că va scoate apartamentul proprietatea acestuia de sub ipotecă, a devenit asociat majoritar al societăţii.
Din declaraţia petentului T.I. a rezultat că scopul asociatului B.I.N. a fost acela de a transfera profitul realizat de SC E.R. Rovinari SRL. către SC M.T.G. SRL Bucureşti unde acesta era asociat şi administrator. Astfel, întreaga aprovizionare cu materiale a societăţii s-a realizat prin intermediul firmei din Bucureşti, cu practicarea unor adaosuri foarte mari, ceea ce a dus la acumularea unei datorii către această societate de peste 12.000.000.000 ROL în circa 8 luni de zile.
În sprijinul celor susţinute, petentul a depus la dosar documente ce reflectă adaosurile practicate la materialele furnizate către societatea din Rovinari.
Tot din declaraţia petentului a mai rezultat că produsele executate erau comercializate prin intermediul SC M.T.G. SRL, B.I. impunând preţurile de facturare care de cele mai multe ori erau mai mici decât costurile de fabricaţie, iar în perioada octombrie 2005 - ianuarie 2006, SC E.R. Rovinari S.R.L. a executat ansamble pentru un beneficiar extern, însă contravaloarea a fost încasată de societatea din Bucureşti.
Pentru a deţine controlul asupra sumelor încasate de SC E.R. Rovinari SRL., B.I.N. a înfiinţat în mod fictiv un punct de lucru în Bucureşti, la adresa domiciliului său şi a deschis un nou cont la B.C.R. - Agenţia Iancului, dispunând ca pe facturile emise să fie trecut noul cont.
De asemenea, B.I.N. a impus înlocuirea programului informatic de evidenţă contabilă ASCCON utilizat de firmele din Gorj, pentru care societatea plătea lunar suma de 6.000.000 ROL, cu un alt program realizat de o rudă a sa pe nume I., plătindu-i lunar suma de 15.000.000 ROL în condiţiile în care noul program nu era mai performant şi a creat numeroase probleme în ţinerea evidenţei contabile.
În scopul preluării societăţii la un preţ diminuat, acesta a refuzat înregistrarea valorii reale a bunurilor rezultate din raportul de expertiză şi evaluare întocmit de SC I.T.P.C. SRL Bucureşti în luna august 2005, dând dispoziţie contabilului şef D.E. să amâne operarea în actele contabile a noii valori conform deciziei nr. 107 din 21 noiembrie 2005 precum şi depunerea declaraţiei la Primăria Oraşului Rovinari.
Referitor la falimentul SC E.R. Rovinari SRL. şi activitatea lichidatorului judiciar B.A., din actele premergătoare efectuate procurorul a constatat următoarele:
În cursul anului 2005, SC E.R. SA Bucureşti, prin lichidatorul judiciar SC P.W.C.M.C. SRL Bucureşti, SC T.P.S.U.T. Rovinari SA, SC R.T. SRL Târgu Jiu şi SC C.R. SRL Bumbeşti Pitic au formulat cereri privind deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului debitorului SC E.R. Rovinari SRL., însă acestea au fost respinse de Tribunalul Gorj sau Curtea de Apel Craiova, în recurs, după ce debitoarea a achitat creanţele.
La dosarul de faliment înregistrat sub nr. 14/F/2005 a fost depusă la data de 31 ianuarie2006 şi cererea formulată de SC E.D.F.P.T. SA Galaţi având acelaşi obiect, cerere care a fost admisă de Tribunalul Gorj, prin sentinţa nr. 172 din 01 martie 2006 dispunându-se deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului debitoarei SC E.R. Rovinari SRL., fiind numit administrator judiciar SC C.E. SA Târgu Jiu.
Prin sentinţa nr. 917 din 15 noiembrie 2006 a Tribunalului Gorj, s-a dispus respingerea cererilor debitoarei SC E.R. Rovinari SRL. şi creditoarei SC M.G. SRL privind aprobarea planurilor de reorganizare, începerea procedurii falimentului, dizolvarea societăţii debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului, fiind desemnat lichidator SC C.E. SA.
În cadrul firmei de lichidare, activităţile de administrare judiciară/lichidare au fost îndeplinite de asociatul B.A. care, ulterior adoptării OUG nr. 86 din 08 noiembrie 2006 şi divizării SC C.E. SA, a devenit asociat la SP T. SPRL, preluând o parte a portofoliului, inclusiv lichidarea SC E.R. Rovinari SRL.
După deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, însă înainte de începerea procedurii falimentului şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului, B.I. a procedat la compensarea unor datorii reciproce ale SC E.R. Rovinari SRL. şi SC M.G. SRL, la dosar fiind depuse ordinele de compensare seria B nr. 5954443 din 03 aprilie 2006 pentru suma de 94.069,56 RON, nr. 5954445 din 20 aprilie 2006 pentru suma de 79.397,43 RON şi nr. 5954467 din 24 mai 2006 pentru suma de 91.769,2 RON.
Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare în perioada efectuării compensaţiilor, deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului asupra sa (art. 54 din Legea nr. 64/1995 respectiv art. 52 din Legea nr. 85/2006).
După pronunţarea hotărârii de intrare în faliment, SC E.R. Rovinari SRL. a organizat licitaţii privind vânzarea unor utilaje la datele de 17 şi 24 noiembrie 2006, care ulterior au fost aprobate de adunarea creditorilor şi judecătorul sindic.
Cu privire la aceste operaţiuni de compensare şi vânzări, petentul T.I. a susţinut că au fost efectuate de B.I. cu acordul şi sprijinul interesat al lichidatorului judiciar.
Tot din declaraţia petentului a rezultat că B.A. a pretins suma de 50.000 Euro de la administratorul SC B.T. SRL - R.L. pentru a-i facilita achiziţionarea unui utilaj S.N.G. la data de 17 noiembrie 2006, fapt ce l-a aflat de la fostul asociat al acesteia C.M.
Cu ocazia audierii, martorul C.M. a declarat că din discuţiile cu administratorul SC D.P.I. SRL Bacău (şi nu administratorul SC B.T. SRL indicat în mod eronat) a înţeles că, deşi acesta a adjudecat la licitaţie un strung, B.A. i-a solicitat încă 50.000 Euro pentru a nu anula licitaţia.
Din declaraţia martorului P.V. - administrator al SC D.P.I. SRL. Bacău a rezultat că la licitaţia din 24 noiembrie 2006 a adjudecat un utilaj strung carusel tip SEM 63-100, însă ulterior a fost înştiinţat de lichidatorul judiciar B.A. că nu poate fi încheiat contractul până nu se validează licitaţia prin hotărâre judecătorească, întrucât societatea intrase în faliment. Un alt motiv invocat de lichidator a fost acela că B.I. a solicitat suma de 60.000 Euro, susţinând că acţionările electrice de la motoarele utilajului sunt proprietatea firmei sale M.G. SRL, însă nu a fost de acord cu aceste pretenţii, întrucât suma oferită la licitaţie a fost pentru utilajul complet şi funcţional.
Pe de altă parte, Înalta Curte mai constată că procurorii au efectuat cercetări doar în legătură cu faptele de corupţie sesizate de petent prin plângerea penală, iar pentru celelalte fapte sesizate cauza a fost disjunsă şi s-a declinat competenţa în favoarea: Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru cercetări faţă de S.M., în prezent deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 290 C. pen. şi art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, faţă de F.C., fost director adjunct al B.C.R. - Sucursala Judeţeană Gorj şi D.A.R., director executiv al aceleiaşi instituţii bancare, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) în legătură cu retragerea de către S.M. a unor sume de bani din contul deschis la această unitate bancară, fără aprobarea adunării generale a asociaţilor SC E.R. Rovinari SRL prin folosirea unor înscrisuri falsificate, contrafăcând semnătura persoanei vătămate T.I., precum şi încheierea unor acte adiţionale prin care au fost radiate garanţiile constituite asupra bunurilor aparţinând numitului S.M. sau firmelor la care acesta era asociat; Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu pentru cercetări faţă de B.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) în legătură cu îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor ce-i reveneau în calitate de administrator judiciar/lichidator al SC E.R. Rovinari S.R.L. prin care au fost vătămate interesele legale ale asociatului T.I.; B.I.N. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 şi art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 referitoare la operaţiunile comerciale desfăşurate în calitate de administrator al SC E.R. Rovinari SRL. în folos propriu şi pentru a favoriza SC M.G. SRL Bucureşti la care deţinea calitatea de asociat, precum şi în legătură cu înstrăinarea unei părţi din activele societăţii debitoare.
Înalta Curte constată, de asemenea, că în cauză nu există indicii în sensul că intimata B.A. ar fi pretins şi primit sume de bani pentru a anula licitaţia privind vânzarea unor utilaje aparţinând SC E.R. Rovinari SRL.
De asemenea nu se poate reţine ca aceasta ar fi intermediat sau înlesnit efectuarea unor operaţiuni comerciale în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi nici că ar fi pretins suma de 50 000 Euro pentru a facilita achiziţionarea unui utilaj sau pentru a nu anula licitaţia, având în vedere declaraţia martorului P.V. din care rezultă că intimatul B.I. i-a solicitat suma de 60 000 de Euro pentru contravaloarea acţionărilor electrice de la motoarele utilajului, proprietatea firmei sale, însă martorul nu a fost de acord cu aceste pretenţii, întrucât suma oferită la licitaţie reprezenta contravaloarea utilajului complet şi funcţional.
Înalta Curte mai constată că nu există indicii că intimaţii S.M. şi B.I.N. ar fi ajutat lichidatorul judiciar să intermedieze sau să înlesnească efectuarea unor operaţiuni comerciale de către SC E.R. Rovinari SRL, în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Din actele premergătoare efectuate în cauză nu a rezultat că intimaţii B.A., ar fi săvârşit acte cărora să le fie conferită semnificaţia juridică a infracţiunilor prevăzute de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, S.M. şi B.I.N. ar fi săvârşit acte cărora să le fie conferită semnificaţia juridică a infracţiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, aşa încât în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de aceştia.
Criticile recurentului petent reiau în esenţă aspectele invocate în plângerea penală adresată primei instanţe şi au făcut obiectul analizei acesteia, după cum s-a şi demonstrat mai sus, iar în această etapă procesuală a recursului nu s-au dovedit aspecte noi de natură a fundamenta o concluzie diferită de cea a primei instanţe.
În consecinţă, soluţia primei instanţe de respingere a plângerii petentului împotriva ordonanţei nr. 5/P/2007 din 2 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Craiova – Biroul Teritorial Târgu Jiu este legală şi temeinică.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul T.I. împotriva sentinţei nr. 993 din 9 iunie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 4830/95/2009.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petent va fi obligat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul T.I. împotriva sentinţei nr. 993 din 9 iunie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 4830/95/2009.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 217/2010. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 219/2011. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
