ICCJ. Decizia nr. 257/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 257/2004
Dosar nr. 92/2004
Şedinţa publică din 20 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 170 din 29 ianuarie 2004, Tribunalul Mureş a obligat pe pârâta SC H.E.R. SA, cu sediul în Târgu Mureş, să plătească reclamantului, P.S.P., echivalentul în lei, la data plăţii, al sumei de 6.740 mărci germane lunar, calculată, începând de la 31 decembrie 2000, până la 29 ianuarie 2004.
Împotriva acestei sentinţe, definitivă şi executorie, pârâta SC H.E.R. SA Târgu Mureş a declarat recurs.
Ca urmare, la data de 3 martie 2004, pârâta SC H.E.R. SA Târgu Mureş a formulat cerere de suspendare a executării silite a sentinţei menţionate, învederând că, prin punerea ei în executare, s-ar afecta grav echilibrul economico-financiar al societăţii, iar această consecinţă ar fi greu de înlăturat ulterior (fila 1).
Prin încheierea din 16 martie 2004, dată în Camera de Consiliu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ţinând seama de cuantumul pretenţiilor precizate, a stabilit o cauţiune în sumă de 300.000 lei, care a fost consemnată de petiţionară la B.C.R., sucursala judeţeană Mureş. Ulterior, prin încheierea nr. 1217 din 25 martie 2004, secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis cererea formulată de SC H.E.R. SA Târgu Mureş şi a dispus suspendarea executării silite a sentinţei civile nr. 170 din 29 ianuarie 2004 a Tribunalului Mureş, până la soluţionarea recursului declarat împotriva acesteia, cu motivarea că temeiurile invocate se încadrează în dispoziţiile art. 300 C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri, reclamantul P.S.P. a declarat recurs.
Recursul nu este admisibil.
În adevăr, prin art. 300 C. proc. civ., în care este reglementată procedura privind suspendarea, la cerere, a executării hotărârii atacate cu recurs, nu se prevede că încheierea cu efect vremelnic, dată asupra acestei cereri, ar fi supusă vreunei căi de atac.
Aşa fiind şi cum, în raport cu dispoziţiile art. 299 C. proc. civ., încheierile nu pot fi atacate cu recurs decât în cazurile limitativ menţionate de lege, iar dacă au fost pronunţate de însăşi instanţa învestită cu judecarea recursului trebuie excluse de la o atare cale de atac şi pentru că, altfel, încheierile respective ar fi susceptibile de alte grade de jurisdicţie decât cele prevăzute pentru cererea principală, urmează ca recursul declarat de reclamantul P.S.P. să fie respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de P.S.P. împotriva încheierii nr. 1217 din 25 martie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială în dosarul nr. 3005/2004.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 20 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 256/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 258/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
