ICCJ. Decizia nr. 255/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 255/2004
Dosar nr. 65/2004
Şedinţa publică din 20 septembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 16 septembrie 2002, SC P.L. SA Brăila a formulat cerere, prin care a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 883/R din 6 septembrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 878/2002, prin care i s-a respins, ca nefondat, recursul declarat, împotriva încheierii Tribunalului Brăila, secţia comercială şi de contencios administrativ din 14 iunie 2002.
În motivarea cererii formulate, SC P.L. SA Brăila a invocat cazurile de revizuire prevăzute în art. 322 pct. 2, 5 şi 7 C. proc. civ., referindu-se, în legătură cu ultimul caz invocat, la contrarietatea de soluţii existentă între încheierea din 7 februarie 2002, pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 139/2002, menţinută de Tribunalul Brăila, prin respingerea recursului, şi Decizia nr. 883/R din 6 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Prin Decizia civilă nr. 1100 R din 19 noiembrie 2002, Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de SC P.L. SA Brăila.
Prin Decizia civilă nr. 70/R din 30 ianuarie 2003, a aceleiaşi curţi de apel, a fost admisă contestaţia în anulare formulată de SC P.L. SA Brăila şi, desfiinţându-se Decizia nr. 1100 R din 19 noiembrie 2002, numai cu privire la soluţionarea cererii de revizuire, referitor la temeiul prin care a fost invocat cazul înscris în art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în conformitate cu prevederile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a fost declinată competenţa de soluţionare a acestui capăt al cererii în favoarea Curţii Supreme de Justiţie.
Examinând cauza în aceste limite, prin Decizia nr. 171 din 20 ianuarie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de SC P.L. SA Brăila, împotriva deciziei nr. 883/R din 6 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
S-a motivat că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute în art. 322 pct. 7 C. proc. civ., deoarece, prin încheierea din 7 februarie 2002, pronunţată în dosarul nr. 139/2002 al Judecătoriei Brăila, nu s-a evocat fondul, ci s-a dispus suspendarea judecăţii în condiţiile prevăzute de art. 35 din Legea nr. 64/1995, astfel că acea încheiere nu poate fi considerată potrivnică deciziei a cărei revizuire s-a cerut şi, deci, nu se justifică invocarea cazului de revizuire reglementat în art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Revizuienta SC P.L. SA Brăila a declarat recurs, împotriva acestei decizii irevocabile.
Recursul nu este admisibil.
În conformitate cu dispoziţiile art. 328 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
Or, Decizia nr. 883/R din 6 septembrie 2002, prin care Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins, ca nefondat, recursul declarat de SC P.L. SA Brăila, împotriva încheierii din 14 iunie 2002, pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 2996/2002, fiind irevocabilă (dosarul nr. 878/2002), nu mai era supusă nici unei căi de atac.
Pe de altă parte, mai este de reţinut că prevederii de la art. 328 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căreia, „dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul", nu i se poate da o altă semnificaţie decât aceea că, prin referirea expresă la calea de atac a recursului, s-a înlăturat calea de atac a apelului, în eventualitatea în care hotărârea supusă revizuirii era susceptibilă de a fi atacată şi pe această cale.
Ca urmare, prin alin. (2) art. 328 C. proc. civ. nu se derogă de la reglementarea din primul alineat al acestui articol, în care se pretinde că, pentru exercitarea recursului împotriva hotărârii date în revizuire, trebuie să fie îndeplinită condiţia ca însăşi hotărârea revizuită să fie supusă unei astfel de căi de atac, întrucât, cererea de revizuire, fiind un litigiu fără existenţă proprie, nu este susceptibilă de alte grade de jurisdicţie decât acelea la care este supusă cererea principală.
Aşa fiind, se impune a se constata că nici Decizia nr. 171 din 20 ianuarie 2004, prin care secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra cererii de revizuire formulate în cauză, nu este supusă recursului, cât timp Decizia a cărei revizuire s-a solicitat nu este atacabilă pe o asemenea cale.
În consecinţă, rezultând că recursul declarat de revizuienta SC P.L. SA Brăila, împotriva deciziei menţionate, nu este admisibil, urmează a se dispune respingerea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuienta SC P.L. SA Brăila, împotriva deciziei nr. 171 din 20 ianuarie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 20 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 254/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 256/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
