ICCJ. Decizia nr. 307/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 307/2004
Dosar nr. 194/2004
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 24 noiembrie 2003, D.M.L., parte vătămată în dosarul nr. 3677/2003 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, a depus, în şedinţă publică, cerere de recuzare a acestei curţi de apel în întregime.
Ca urmare, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării cererii de recuzare.
Prin încheierea nr. 184 din 15 iulie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de recuzare formulată de petiţionara D.M.L., cu motivarea că aceasta nu s-a conformat cerinţelor prevăzute imperativ în art. 52 alin. (5) C. proc. pen., potrivit cărora recuzarea care priveşte întreaga instanţă trebuie să cuprindă indicarea concretă a cazului de incompatibilitate în care se află fiecare judecător.
Împotriva acestei încheieri, petiţionara a declarat recurs.
Recursul nu este admisibil.
În adevăr, prin alin. (7) al art. 52 C. proc. pen., abrogat prin OUG nr. 55/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 592 din 1 iulie 2004, s-a prevăzut că „încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 48 de ore din momentul pronunţării".
Dar, în urma abrogării alineatului menţionat, încheierea prin care s-a respins recuzarea a rămas supusă reglementării cu caracter general, de la art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., potrivit căreia „încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs".
Aşa fiind şi cum prin nici o dispoziţie a legii nu se mai prevede că încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare ar putea fi atacată separat cu recurs, urmează ca recursul declarat în cauză, de petiţionara D.M.L., să fie respins, ca inadmisibil, cu obligarea acesteia să plătească statului cheltuielile judiciare efectuate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionara D.M.L. împotriva încheierii nr. 184 din 15 iulie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 5382/2003.
Obligă pe petiţionară să plătească statului suma de 400.000 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 15 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 306/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 308/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
