ICCJ. Decizia nr. 319/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 319/2004
Dosar nr. 127/2004
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2004
Asupra contestaţiei în anulare de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3478 din 9 decembrie 1999, Judecătoria Câmpulung a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta B.R.D., filiala Câmpulung Muscel, obligând solidar, pe pârâţii SC L. SRL Câmpulung şi M.I., asociat unic al acestei societăţi, să-i plătească suma de 4.790.030, reprezentând dobânzi aferente creditului restant, până la 1 noiembrie 1999.
Tribunalul Argeş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 419 din 8 noiembrie 2000, a respins apelul declarat de reclamanta B.R.D., sucursala judeţeană Argeş şi, admiţând apelurile pârâţilor, a respins acţiunea, în ceea ce priveşte obligarea acestora la plata dobânzilor.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 91 din 14 martie 2001, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei menţionate.
Reclamanta a formulat contestaţie în anulare, care a fost admisă prin Decizia civilă nr. 1040 din 12 septembrie 2001, a aceleiaşi curţi de apel, dispunându-se anularea deciziei pronunţate în recurs.
Rejudecându-se recursul, acesta a fost admis prin Decizia civilă nr. 373 din 17 octombrie 2001, a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, iar Decizia pronunţată în apel a fost modificată în totul. Ca urmare, admiţându-se apelul reclamantei, a fost schimbată în parte sentinţa, în sensul obligării celor doi pârâţi, şi la plata în continuare, a dobânzii, de la 1 noiembrie 1999, până la rambursarea în totalitate a creditului.
Totodată, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâţi.
Împotriva ultimei decizii, SC L. SRL Câmpulung-Muscel a formulat cerere de revizuire, această cerere fiind respinsă, ca nefondată, prin Decizia nr. 4864 din 9 iulie 2002, a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială.
Revizuenta SC L. SRL Câmpulung-Muscel a formulat contestaţie în anulare împotriva acestei decizii, care a fost admisă prin Decizia nr. 3394 din 9 iulie 2003, a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială.
Rejudecându-se cererea de revizuire, aceasta a fost respinsă, ca tardivă, prin Decizia nr. 342 din 29 ianuarie 2004, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Împotriva acestei din urmă decizii, revizuienta SC L. SRL Câmpulung-Muscel, prin administrator M.I., a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că instanţa nu s-a pronunţat asupra tuturor punctelor la care s-a făcut referire prin cererea de revizuire.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în completul prevăzut de art. 308 alin. (1) C. proc. civ., a respins recursul declarat de revizuenta SC L. SRL Câmpulung Muscel, împotriva deciziei menţionate, cu motivarea că, în raport cu dispoziţiile art. 328 C. proc. civ., hotărârea vizată nu este supusă recursului, pentru că nici hotărârea împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire, fiind irevocabilă, nu era susceptibilă de a fi atacată pe o asemenea cale.
Revizuenta SC L. SRL Câmpulung Muscel, prin administratorul M.I., a formulat contestaţie în anulare, împotriva deciziei menţionate.
Contestaţia în anulare nu este admisibilă.
În adevăr, prin art. 317 C. proc. civ., sunt reglementate cazurile în care hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, iar prin art. 318 din acelaşi cod, se mai prevede că „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare".
Dar, în conformitate cu art. 308 alin. (4) C. proc. civ., în urma modificării ce i s-a adus prin OUG nr. 58/2003, Decizia pronunţată în baza acestui text de lege asupra recursului, nu mai era supusă nici unei căi de atac.
Aşa fiind şi cum Decizia nr. 157 din 26 aprilie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, împotriva căreia a fost formulată contestaţia în anulare, a fost pronunţată în temeiul art. 308 alin. (4) C. proc. civ., se constată că revizuenta SC L. SRL Câmpulung Muscel nu putea recurge la nici o cale de atac împotriva acelei decizii.
În consecinţă, urmează ca recursul declarat de revizuenta menţionată, împotriva deciziei nr. 157 din 26 aprilie 2004, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în compunerea prevăzută de art. 308 alin. (1) C. proc. civ., să fie respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de revizuenta SC L. SRL Câmpulung Muscel, prin administrator M.I., împotriva deciziei nr. 157 din 26 aprilie 2004, pronunţată în dosarul nr. 59/2004, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul prevăzut de art. 308 alin. (1) C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 318/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 32/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
