ICCJ. Decizia nr. 32/2010. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Deciziapenală nr. 32/2010
Dosar nr.8544/1/2010
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 1079 din 22 iunie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 3975/1/2010, s-a respins cererea formulată de petentul P.L.N.R. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 5284/320/2010 al Judecătoriei Târgu Mureş.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că motivele invocate de petent nu se regăsesc în prevederile art. 55 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei.
Împotriva acestei încheieri, petentul P.L.N.R. a declarat recurs.
La termenul de azi, 24 ianuarie 2011, Înalta Curte a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de petentul P.L.N.R.
Examinând recursul declarat de petent, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil.
Din economia dispoziţiilor Părţii Speciale, Titlul II, Cap.III, Secţiunile I şi II C. proc. pen. rezultă condiţionarea admisibilităţii căilor de atac de exercitarea acestora potrivit legii procesual penale care, între altele, a determinat hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar.
În cauză, Completul de 9 judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva încheierii prin care Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra unei cereri de strămutare.
Potrivit art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, după caz, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, acestea pot fi atacate separat cu recurs.
Cu privire la încheierea prin care s-a dispus asupra cererii de strămutare a judecării unei cauze penale, legea procesual penală nu prevede excepţia atacării separate cu recurs întrucât potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (5) C. proc. pen., „încheierea prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune asupra strămutării nu este supusă nici unei căi de atac".
Având în vedere modul în care legea reglementează exercitarea căilor de atac cu privire la încheieri şi faţă de dispoziţiile art. 60 alin. (5) C. proc. pen., Înalta Curte constată că încheierea atacată fiind pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie învestită să soluţioneze o cerere de strămutare nu poate fi atacată cu recurs.
Astfel, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Aşa fiind, excepţia inadmisibilităţii recursului invocată din oficiu de către instanţă, se constată a fi întemeiată.
În consecinţă, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul P.L.N.R.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul P.L.N.R. va fi obligat la plata sumelor de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul P.L.N.R. împotriva încheierii nr. 1079 din 22 iunie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 3975/1/2010. Obligă recurentul petent la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 31/2010. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI ICCJ. Decizia nr. 335/2011. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 32/2010. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
