ICCJ. Decizia nr. 80/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 80/2004
Dosar nr. 552/2003
Şedinţa publică din 16 februarie 2004
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2801/COM din 10 noiembrie 2000, Tribunalul Constanţa, secţia comercială, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active, a admis acţiunea reclamantei SC R.T.P. SRL Bucureşti, a obligat pârâta SC A.S. SA Constanţa să plătească acesteia echivalentul în lei al sumelor de 467.220,94 dolari S.U.A., reprezentând contravaloare marfă, 486.548,76 dolari S.U.A., cu titlu de penalităţi de întârziere, 16.875,44 dolari S.U.A., dobândă, precum şi 189.541.410 lei, cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, prin Decizia nr. 720/COM din 11 iulie 2001, a admis apelul declarat de pârâtă, împotriva hotărârii primei instanţe, a anulat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Arbitral de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Navigaţie Constanţa.
Prin Decizia nr. 7167 din 30 noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, a respins recursul declarat de reclamantă, împotriva acestei din urmă hotărâri, ca nefondat.
Contestaţia în anulare formulată de reclamantă, împotriva acestei din urmă decizii, a fost admisă de Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 3199 din 14 mai 2002.
Drept urmare, Decizia atacată a fost anulată şi s-a fixat termen pentru judecarea recursului declarat de aceeaşi parte, împotriva deciziei pronunţate în apel.
Recursul declarat de pârâtă, împotriva deciziei pronunţate în soluţionarea contestaţiei în anulare, a fost respins, ca inadmisibil, prin Decizia nr. 297 din 6 octombrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, Completul de 9 judecători.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta SC A.S. SA Constanţa a formulat contestaţie în anulare.
Contestatoarea a susţinut că recursul, declarat împotriva deciziei, prin care instanţa de recurs a soluţionat contestaţia în anulare, formulată împotriva unei decizii pronunţată de aceeaşi instanţă în recurs, a fost respins, în mod greşit, ca inadmisibil. În susţinerea acestei din urmă contestaţii în anulare formulate, SC A.S. SA Constanţa a invocat următoarele motive:
- instanţa nu a avut în vedere că recursul a fost declarat şi motivat în termen legal;
- nu au fost avute în vedere dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ.
În concluzie, contestatoarea a solicitat admiterea căii de atac formulate şi anularea deciziei atacate.
Contestaţia în anulare este nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, vizând retractarea hotărârii atacate, care poate fi exercitată exclusiv, pentru motivele prevăzute de legiuitor, prin legea procesuală civilă.
Ca atare, admisibilitatea acestei căi de atac este examinată în raport de cerinţele art. 317 sau, după caz, art. 318 C. proc. civ., cu referire la hotărârea susceptibilă a fi desfiinţată pe această cale şi de exercitarea acesteia, numai pentru cazurile prevăzute în textele menţionate.
Motivele invocate de contestatoare nu se circumscriu nici cazurilor prevăzute de art. 317 C. proc. civ., pentru exercitarea contestaţiei în anulare de drept comun şi nici cazurilor prevăzute de art. 318 din acelaşi cod, pentru exercitarea contestaţiei în anulare speciale.
Astfel, una din condiţiile comune pentru folosirea căilor de atac este cea privitoare la existenţa unei hotărâri judecătoreşti pe care legea să o declare susceptibilă de a fi atacată.
Or, constatând că SC A.S. SA Constanţa a declarat recurs, împotriva unei hotărâri nesusceptibile de a fi reformată, prin exercitarea acestei căi de atac, respectiv împotriva unei hotărâri irevocabile, conform art. 377 C. proc. civ., în mod legal, instanţa s-a pronunţat, în sensul inadmisibilităţii acestuia.
Ca atare, pe lângă faptul că motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în cazurile prevăzute de legea procesuală civilă, acestea sunt şi neîntemeiate. Astfel, învestită, fiind cu o cale de atac inadmisibilă, instanţa de judecată nu poate examina legalitatea sau temeinicia hotărârii atacate, cu neobservarea principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a ierarhiei acestora şi să constate dacă afirmaţiile părţii, privitoare la faptul că aceasta conţine unele greşeli procedurale sau o injustiţie, se confirmă. Aşa fiind, este lipsit de relevanţă juridică în cauză, motivul invocat de contestatoare, privitoare la împrejurarea că s-a conformat unora din cerinţele legii procesuale civile, privitoare la termenul de declarare şi motivare, precum şi la cele referitoare la indicarea motivelor de casare sau modificare, prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Pe de altă parte, motivul privind pronunţarea deciziei, cu neobservarea dispoziţiilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ., este neîntemeiat, instanţa sesizată reţinând legal că hotărârea atacată, irevocabilă fiind, nu era susceptibilă de reformare prin formularea unui nou recurs, în temeiul principiului stabilit de lega procesuală civilă, privind unicitatea căilor de atac.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare , ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de SC A.S. SA Constanţa, împotriva deciziei nr. 297 din 6 octombrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, Completul de 9 judecători, ca nefondată.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 16 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 81/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
