Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 637/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Judecătoria CLUJ-NAPOCA - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 637/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 13-05-2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._

Operator de date cu caracter personal nr. 3185

SENTINȚA PENALĂ NR. 637/2015

Ședința publică din 13.05.2015

Instanța constituită din:

Judecător: M. Ș. G.

Grefier: A. G. P.

Ministerul Public este reprezentat prin d-na. L. A., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul V. I. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. (1) și (2) din V.C.p., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C.p.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul participanților la procesul penal au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29.04.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de o perioadă mai îndelungată în vederea deliberării a stabilit pronunțarea pentru data de 06.05.2015, când a amânat pronunțarea pentru data de 13.05.2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul emis la data de 10.12.2014 de către P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N., în dosarul de urmărire penală nr. 6279/P/2012, a fost trimis în judecată inculpatul V. I. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. (1) și (2) din V.C.p., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C.p

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în data de 25.06.2012, în urma producerii unui accident de circulație pe DN1-F, la km. 11+538m, organele de poliție din cadrul I.P.J. Cluj – Serviciul Rutier, Biroul Rutier Drumuri Naționale și Europene s-au sesizat din oficiu cu privire la sǎvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 178 alin. (1) și (2) din V.C.p.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că, în data de 25.06.2012, în jurul orelor 16:19, autoturismul marca Dacia L., cu nr. de înmatriculare_, condus de către martorul S. C. se deplasa pe DN 1F, în direcția Cluj-N. – Z..

În spatele acestuia, se deplasa autoturismul marca Skoda O., cu nr. de înmatriculare_, condus de către victima C. R.-C., iar în spatele acestuia din urmă se deplasa autoutilitara marca Opel Movano, cu nr. de înmatriculare TX 1233 XK, condus de către inculpatul V. I..

În urma acestor autoturisme, se deplasa autovehiculul marca Opel Vectra, cu nr. de înmatriculare_, condus de către martorul Totszegi Z. Janos.

În același timp, dar în sens contrar, se deplasa ansamblul de vehicule format din microbuzul marca Volkswagen LT, cu nr. de înmatriculare_ și remorca KOCH, cu nr. de înmatriculare_, ansamblu de vehicule condus de către martorul P. N.-P.-L..

Ajungând în zona km 11+358 m., respectiv la intersecția dintre DN 1F și DC 141, martorul S. C. a oprit autoturismul marca Dacia L., cu nr. de înmatriculare_ și a semnalizat intenția de a vira stânga, pentru a pătrunde pe DC 141 (înspre localitatea Suceag).

În acest moment, inculpatul V. I., care conducea autoutilitara marca Opel Movano, cu nr. de înmatriculare TX 1233 XK, pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de trafic, a neatenției (conform declarației martorului P. V. - pasager pe scaunul din dreapta inculpatului - reieșind că în momentele imediat anterioare accidentului, inculpatul a răspuns la telefonul mobil, fiind sunat de către soția sa, precum și pe fondul nepăstrării distanței corespunzătoare dintre autovehicule, a intrat în coliziune față-spate cu autoturismul marca Skoda O., cu nr. de înmatriculare_, condus de către victima C. R.-C..

În urma coliziunii, autoturismul Skoda O. a fost proiectat pe contrasens, unde s-a produs un impact frontal dintre acesta și ansamblul de vehicule format din microbuzul marca Volkswagen LT, cu nr. de înmatriculare_ și remorca KOCH cu nr. de înmatriculare_, condus de către martorul P. N.-P.-L. din sens invers.

Ulterior coliziunii dintre aceste două autovehicule (Volksvagen+remorcă și Skoda), datorită impactului, autoturismului Skoda i-a fost imprimată o mișcare de rotație, intrând în coliziune cu autoturismul Dacia L._, care staționa, semnalizând intenția de a pătrunde pe DC 141, coliziune ce a implicat colțul din dreapta-spate al autoturismului Skoda O. și colțul stânga-spate al autoturismului Dacia L., ulterior Skoda părăsind partea carosabilă prin spatele autoutilitarei Opel Movano fără să o atingă), oprindu-se în șanțul de pe marginea drumului.

Martorul Totszegi Z. Janos, care circula în spatele autoutilitarei Opel Movano condus de inculpatul V. I., a reușit să evite impactul cu autoturismul condus de către victima C. R.-C. (căruia, în urma impactului, îi fusese imprimată o mișcare de rotație), efectuând un viraj spre dreapta, părăsind partea carosabilăa drumului public și intrând în șanț.

Ca urmare a evenimentului rutier descris mai sus, a survenit decesul victimei C. R.-C. (conducătorul autoturismului marca Skoda O., cu nr. de înmatriculare_ ) și vătămarea corporală a numiților P. N.-P.-L. (conducătorul ansamblului de vehicule format din microbuzul marca Volkswagen LT, cu nr. de înmatriculare_ și remorca KOCH cu nr. de înmatriculare_ ), O. C.-A., O. D., C. L.-C. și C. I.-M. (pasageri în microbuzul Volkswagen LT).

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 4464/III/322 din 25.07.2012, moartea victimei C. R.-C. a fost violentă, leziunile traumatice constatate la necropsie putându-se produce în circumstanțele unui accident rutier și având legătură cauzală cu decesul.

În urma testării cu aparatul etilotest și a analizelor toxicologice a sângelui a rezultat că persoanele implicate în accidentul rutier nu se aflau sub influența băuturilor alcoolice.

Conform Raportului de Expertiză Criminalistică nr. 99 din 28.05.2014, victima C. R.-C., martorul S. C. și martorul P. N.-P.-L. nu puteau evita producerea accidentului, numitul V. I. ar fi putut preveni producerea accidentului dacă ar fi păstrat, pe timpul deplasării sale, o distanță suficientă față de vehiculul antemergător, astfel încât aceasta să-i permită oprirea în siguranță, fără a se produce coliziunea, accidentul rutier s-a produs din cauza nepăstrării, pe timpul deplasării, de către numitul V. I., a unei distanțe suficiente față de vehiculul antemergător, astfel încât aceasta să-i permită oprirea în siguranță, fără a se produce coliziunea.

Conform punctului de vedere la Raportul de Expertizǎ Criminalisticǎ nr. 99 din 28.05.2014, exprimat de expertul P. A. (expert recomandat de către inculpatul V. I.), avariile produse la spatele autoturismului Skoda se puteau produce și în varianta susținută de numitul V. I.. Astfel, expertul P. A. susține că, din punct de vedere al principiului acțiunii și al reacțiunii și al compatibilităților avariilor celor două autovehicule, avariile autoutilitarei Opel Movano se puteau produce și în cazul în care autoturismul Skoda se deplasa înapoi către autoutilitara Opel Movano, dupǎ impactul frontal cu microbuzul Volksvagen LT, microbuz care se deplasa din sens contrar.

În opinia procurorului, punctul de vedere al expertului P. A. nu poate fi susținut, deoarece conform adresei nr. 150/2013 din 13.10.2014, emisă de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj, din punct de vedere cronologic, prima coliziune a avut loc între autovehiculele Skoda O. și Opel Movano, iar în subcapitolul 2.4 din cadrul raportului de expertiză criminalistică, în fig. 10-b, s-a analizat și situația în care coliziunea dintre autovehiculele Skoda O. și Opel Movano ar fi survenit ulterior coliziunii dintre autovehiculele Skoda O. și Volksvagen LT. Însă, această situație a fost doar una ipotetică, o astfel de poziție a participanților la trafic în momentul impactului fiind exclusă, deoarece nu există urme care să indice o coliziune dintre autovehiculele Opel Movano și Skoda O., ulterior coliziunii dintre autovehiculele Skoda O. și Volksvagen LT - în varianta susținută de conducătorul autoutilitarei Opel Movano.

S-a mai arătat că, având în vedere faptul că ulterior coliziunii dintre autovehiculele Volksvagen LT și Skoda O., autoturismului Skoda O. i-a fost imprimată o mișcare de rotație, intrând în coliziune cu autoturismul Dacia L. (care semnaliza intenția de a pătrunde pe DC 141), coliziune ce a implicat colțul dreapta-spate al autoturismului Skoda O. și colțul stânga-spate al autoturismului Dacia L. (aspect ce reiese cu certitudine din urmele de vopsea albastră din foto fig. 7 c) și direcția cioburilor din fig. 7 a) – fila nr. 103, vol. I), în varianta susținută de expertul recomandat de inculpatul V. I., se constată că autoturismul Skoda O. nu ar fi putut intra în impact cu autoutilitara Opel Movano fără a lovi anterior și autoturismul Dacia L..

Prin urmare, după coliziunea dintre colțul stânga-spate al autoturismului Dacia L. și colțul din dreapta-spate al autoturismului Skoda O., acesta din urmă nu ar fi putut intra în coliziune cu autoutilitara Opel Movano decât cu partea stânga-spate (deoarece, conform imaginilor foto din fig. 7 a)-c) – fila nr. 103, vol. I) reiese că după impactul frontal, autoturismului condus de victimă i s-a imprimat o mișcare de rotație și prin urmare, nu ar fi putut lovi autoutilitara Opel Movano decât cu partea stânga-spate, din planșele foto reieșind că această parte a autoturismului este neatinsă).

Fiind audiat la data de 27.08.2012, martorul S. C. (conducătorul autoturismului Dacia L., cu nr. de înmatriculare_ ), a declarat că în data de 25.06.2012, în jurul orelor 16:20, se deplasa pe DN1F, în direcția Cluj-N. – Z., iar în momentul în care a ajuns în zona km. 11+358m, respectiv la intersecția dintre DN1F și DC141, a oprit autoturismul și a semnalizat intenția de a pătrunde pe DC 141, înspre localitatea Suceag, dând prioritate de trecere unui microbuz de culoare roșie care avea atașată o remorcă și care circula din direcție opusă.

S-a mai relevat că acest martor a declarat: „în timpul opririi mele, aproape de axul drumului, cu fața spre Z., m-am asigurat în oglinda retrovizoare. Pot să declar cu certitudine că în spatele meu nu se afla niciun autoturism angajat în depășirea mea, nici pe banda pe care circulam eu, nici pe cealaltă. Am stat doar câteva secunde, moment în care am simțit că sunt lovit din spate de un autoturism marca Skoda de culoare gri închis, în partea stânga-spate, avariindu-mi-se stopul. După foarte scurt timp, autoturismul Skoda care mă lovise din spate a ajuns pe contrasens, unde circula microbuzul roșu, căruia îi acordam prioritate, Skoda fiind lovită în plin de către acesta și proiectată pe sensul pe care circulase anterior.

Revin și arăt că am observat în oglinda autoturismului meu, anterior, când stăteam la intersecție să acord prioritate microbuzului roșu care se deplasa din sensul opus, că în spatele meu se afla, imediat după mine, pe același sens de mers, autoturismul Skoda, urmat de un microbuz alb, iar în urma acestora era un Opel Vectra.

Înainte de a simți lovitura autoturismului Skoda, am auzit o altă lovitură, produsă de către microbuzul alb care circula în spatele Skodei, care l-a tamponat pe conducătorul Skodei din spate și, în urma acestei lovituri, Skoda m-a lovit și pe mine și microbuzul alb l-a proiectat pe contrasens, rezultând astfel impactul Skodei cu microbuzul roșu și proiectarea Skodei din nou pe sensul pe care circula anterior.

Sunt sigur că autoturismul Skoda a ajuns pe contrasens în urma proiecției acestuia de către microbuzul alb.

Skoda nu s-a angajat în depășirea mea. Dacă ar fi fost așa, microbuzul roșu l-ar fi evitat cu siguranță, pentru că era destul spațiu. Mai era chiar și un drum lateral în apropiere, însă s-a trezit cu el în față, prin surprindere.

Autoturismul Skoda revenind pe sensul pe care circulase, s-a oprit în șanțul drumului, fiind evitat de către autoturismul Opel Vectra, care era în spatele microbuzului alb și de conducătorul microbuzului alb (nu s-a mai tamponat de niciunul dintre aceștia în urma accidentului cu microbuzul roșu și a proiecției sale).

Autoturismul Opel Vectra s-a oprit, în urma evitării tamponării, tot în șanțul de pe marginea sensului său de deplasare, iar microbuzul alb a rămas în spatele meu, el nefiind lovit de Skoda în urma proiecției acesteia, ci doar avariat în față, în urma tamponării sale anterioare cu Skoda (când eu eram oprit la intersecție).

Precizez că în momentele cercetărilor de la fața locului, am observat că, șoferul microbuzului alb s-a apropiat de conducătorul Opelului Vectra, încercând să-l influențeze, să declare că, conducătorul Skodei ar fi încercat să depășească și, astfel, ar fi fost lovit de microbuzul roșu, dar pot spune cu certitudine că nu era angajat în depășirea mea și nici într-o altă depășire, eu fiind în fața sa.

Conversația conducătorului microbuzului alb cu conducătorul auto Opel Vectra era în limba maghiară, însă eu am înțeles ce vroia acesta. Cu mine personal, nu a vorbit”.

Conform testelor și analizelor efectuate, martorul S. C. nu consumase anterior băuturi alcoolice.

Fiind audiat la data de 28.08.2012, martorul Totszegi Z.-Janos (conducătorul autoturismului Opel Vectra, cu nr. de înmatriculare_ ), a declaratcă, în data de 25.06.2012, în jurul orelor 16.20 se deplasa pe DN1F, în direcția Cluj-N. – Z..

În fața sa circula un Opel Movano alb, cu nr. de Bulgaria, în fața acestuia se afla un autoturism Skoda O. gri, iar în fața Skodei era un L. albastru.

În continuare, acest martor a declarat: „am observat o intersecție în imediata apropiere, Dacia L. oprindu-se din mers cu intenția de a vira la stânga, semnalizând.

Autoturismul Skoda, din spatele Daciei L., a oprit și el în spatele Daciei, însă autoturismul Opel Movano nu a încetinit și nu a păstrat distanța suficientă față de Skoda, astfel că nu a mai putut opri și l-a tamponat pe conducătorul Skodei în spate.

Eu am observat foarte bine ce s-a întâmplat, fiindcă eram în spatele autoturismelor susmenționate, am redus deja viteza și aveam și o distanță de siguranță față de acestea.

Am auzit lovitura în urma impactului Opelului Movano cu Skoda, care, în urma loviturii primite în spate, a intrat în Dacia L. ce se afla în față, accidentând-o în partea stânga-spate.

Totul s-a întâmplat foarte repede, autoturismul Skoda fiind proiectat de lovitura autoturismului Opel Movano pe contrasens, de unde se apropia un microbuz de culoare roșie cu nr. de SV și care n-a mai reușit sǎ evite Skoda, fiind luat prin surprindere de proiecția acesteia pe sensul său de mers, astfel încât l-a lovit frontal, în urma loviturii Skoda fiind aruncată din nou pe sensul pe care circula inițial, în fața mea.

Am reușit să evit accidentarea cu Skoda, trăgând de volan dreapta, dar am intrat, alunecând, în șanțul mărginaș al drumului.

Autoturismul Opel Movano, care era în fata mea, n-a fost nici el lovit în acel moment de Skoda, prezentând doar avariile suferite de tamponarea inițială a acestuia cu Skoda (care a proiectat-o pe sensul celălalt pe Skoda).

Declar cu certitudine că autoturismul Skoda se afla, înaintea oricărui impact, pe loc, în spatele Daciei L. și nu s-a angajat în nicio depășire, fiind luat prin surprindere de lovitura din spate a Opelului Movano. (…)

Menționez că, conducătorul Opelului Movano, identificat de organele de poliție ca fiind V. I., pe drumul spre Cluj, la Urgența Cluj și chiar la sediul Poliției, a tot intervenit pe lângă mine, în maghiară, încercând să influențeze declarațiile ce le voi face, în sensul de a declara că nu el a lovit autoturismul Skoda din spate, ci autoturismul Skoda s-a angajat în depășirea Loganului și astfel a fost lovit de microbuzul roșu, lucru care, așa cum am arătat, nu este adevărat, eu fiind în spatele lor, am observat foarte bine cele întâmplate și am văzut cum V. I. l-a tamponat din spate pe conducătorul Skodei, acesta a lovit Dacia L., a fost proiectat pe contrasens și a fost lovit apoi frontal de microbuzul roșu.

Conform testelor și analizelor efectuate, martorul Totszegi Z.-Janos nu consumase băuturi alcoolice anterior accidentului.

Aceeași variantă a producerii accidentului este confirmată și de către persoana vătămată (martorul) P. N.-P.-L., șoferul ansamblului de vehicule format din microbuzul Volkswagen LT, cu nr. de înmatriculare_ și remorca KOCH cu nr. de înmatriculare_ .

Conform testelor și analizelor efectuate, martorul P. N.-P.-L. nu consumase bǎuturi alcoolice anterior accidentului.

Procurorul a evidențiat că, deși persoanele precizate mai sus au declarat că, după producerea impactului față-spate dintre autoutilitara Opel Movano și autoturismul Skoda O., acesta din urmă, înainte de a fi proiectat pe contrasens, a lovit și colțul autoturismului marca Dacia L. (care urma să efectueze virajul spre stânga, pe drumul care ducea spre . repeziciunea cu care s-au desfășurat evenimentele, au fost în eroare cu privire la acest aspect, eroare indusă și din cauza faptului că, după producerea accidentului au observat urme ce atestau o coliziune dintre cele două autoturisme.

Cu toate că varianta relatată de către martorul F. D.-I. este în consens cu cele ale martorilor precizați mai sus, sub aspectul modalității de producere a accidentului, ea nu este exactă sub aspectul poziționării în care se afla autoturismul condus de el, din ansamblul probator administrat în cauză reieșind că el se afla în spatele autoturismului Opel Vectra, condus de martorul Totszegi Z.-Janos.

Astfel, atât din declarația martorului Totszegi Z.-Janos, a planșelor foto efectuate cu ocazia cercetării la fața locului, a raportului de expertiză, cât și din declarația martorei F. N.-L. (soția martorului F. D.-I.), care a declarat că se afla pe locul dreapta-față în autoturismul condus de soțul ei, iar „după ce am coborât podul de la Suceag (pasarela), ne aflam pe pasarelă, am observat la un moment dat, o dubiță de culoare roșie cum s-a răsturnat în afara părții carosabile a sensului opus de circulație, fără a putea preciza dacă avusese loc anterior vreun impact cu un alt autovehicul.

Acest aspect se coroborează și cu afirmația inculpatului V. I., conform căreia, „în urma mea, am constatat după accident, că circulase un Opel Vectra de culoare închisă, care s-a oprit și el în șanțul de pe sensul nostru de mers”.

Fiind audiată la data de 25.06.2012, martora O. C.-A., pasageră pe locul din dreapta șoferului în microbuzul Volkswagen LT cu nr. de înmatriculare_, a declarat că a văzut cum dintr-un șir de trei mașini aflate pe contrasens, una dintre mașini (cea din mijloc – Skoda gri închis) este proiectată pe sensul lor de circulație, urmând coliziunea dintre microbuzul lor și acel autoturism.

Martorul B. A., martor propus de către inculpatul V. I., a declarat doar aspecte care nu pot fi verificate, aspecte auzite de la persoane care nu pot fi identificate, nefiind de față la producerea accidentului rutier. Prin urmare, procurorul a apreciat că declarația acestuia nu poate fi luată în considerare.

Fiind audiat în data de 08.02.2013, martorul P. V., pasager pe scaunul din partea dreapta-față a autoutilitarei Opel Movano condusă de către inculpatul V. I., a declarat că se deplasau în spatele autoturismului Dacia L. albastru, care a încetinit, intenționând să vireze la stânga, spre localitatea Suceag. În continuare, martorul P. V. a declarat: „în acest moment, telefonul lui V. I., care se afla în locul de sub bordul mașinii, pe mijloc, suna. Pentru a-l lua, a trebuit să se aplece puțin, astfel că nu a fost atent și a intrat în Loganul din față. Pot să spun cu certitudine că V. I. n-a fost atent la condus, a răspuns la telefon, vorbind cu soția sa. Exact când s-a aplecat și a răspuns, a avut loc tamponarea cu Loganul. (…) L-am auzit vorbind chiar în momentul tamponării și imediat după, pe V. I. cu soția lui la telefon, spunându-i că s-a întâmplat ceva grav. (…)

Menționez că V. I. a încercat să mă influențeze, atunci, la fața locului și ulterior, să declar că nu el este vinovat de accident, că mașina victimei (mortului) a intrat pe contrasens și s-a lovit frontal de un alt autoturism”.

În continuare, martorul a menționat expresiile folosite de inculpat în încercarea sa de a-l influența în declarațiile pe care le va da, același martor precizând că în acea dimineață (a audierii sale), inculpatul a vorbit cu el și cu încă două persoane pe care le-a adus ca martori și pe care el nu îi cunoaște, spunându-le acestora să declare că victima a intrat în depășire, pe contrasens „ne-am întâlnit toți trei la el acasă, și aseară și dimineață. Eu nu vreau să fiu implicat în vreo minciună în legătură cu accidentul din data de 25.06.2012….”

De asemenea, același martor a mai declarat că în momentul accidentului, în zonă nu erau alte persoane în afara acelora aflate în autovehiculele implicate în accident.

Procurorul a relevat că la aceeași dată (08.02.2013), inculpatul V. I. a mai adus doi martori, pe numiții G. E. și Posta M., ale căror declarații nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză.

A mai arătat că deși inițial, în data de 13.02.2013, soția inculpatului (numita V. A.) a precizat că dorește să dea o declarație în cauză, menționând că a fost sunată de către soțul ei după producerea accidentului, descriind, totodată, și varianta pe care i-a expus-o soțul ei, la sfârșitul declarației a precizat că, dat fiind faptul că este soția numitului V. I., revine asupra declarațiilor și nu mai dorește ca acestea să fie luate în considerare, nedorind să participe ca martor în procesul penal. Astfel, cele consemnate de numita V. A. în declarația din data de 13.02.2013 nu ar produce nicio consecință juridică, nefiind luate în considerare.

Fiind audiat la data de 25.06.2012 (în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale), V. I. a declarat că, în jurul orelor 16.00, se deplasa pe DN1F cu autoutilitara marca Opel Movano, cu nr. de înmatriculare TX 1233 XK, avându-l ca pasager, pe scaunul din dreapta-față, pe numitul P. V..

Circula în spatele unui autoturism marca Skoda, iar în fața acesteia se afla un autoturism Dacia L. albastru.

În continuare, V. I. a declarat: „la un moment dat, am văzut cum autoturismul Skoda intenționează să depășească prin stânga, autoturismul Dacia. Efectiv când a manevrat stânga pentru a efectua depășirea a fost lovit în plin de către un microbuz de culoare vișinie și a fost proiectat în mine, după care, s-a întors și s-a oprit într-un șanț de pe partea dreaptă a drumului, în sensul de mers spre Z.”.

Cu ocazia audierii din data de 21.11.2012, V. I. a revenit asupra declarațiilor, precizând de această dată că în fața sa, la o distanță de aproximativ 30 de metri circula un autoturism Dacia L. albastru, cu nr. de CJ. În continuare, inculpatul a declarat: „Dacia L. din fața mea a încetinit, deoarece urma o intersecție cu un drum spre stânga, astfel că aceasta intenționa să vireze spre stânga, nu-mi amintesc dacă a semnalizat, probabil că da În acel moment, a intrat în fața mea, din spatele meu, un autoturism Skoda O., de culoare gri, cu nr. de CJ, care n-a mai reușit decât parțial să intre în fața mea și în spatele Loganului albastru, deoarece, când a virat să intre, fiind pe contrasens (deoarece depășise marcajul rutier ce despărțea drumul național în două sensuri de circulație), a fost lovit de către un microbuz de culoare roșu-vișiniu, ce tracta o remorcă și care avea mai mulți pasageri la bord.

Skoda O. gri a fost aruncată în urma loviturii microbuzului vișiniu, și întoarsă pe sensul meu de circulație, lovindu-se de autoutilitara pe care o conduceam, și apoi zburând pe deasupra mea, în șanțul din partea mea de circulație, unde s-a oprit (…) Dacia L. a rămas pe loc în intersecție, ea n-a fost atinsă în vreun fel, avariată sau accidentată”.

Prin urmare, deși V. I. a revenit asupra primei declarații, nici de această dată nu a fost sincer, declarația sa necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv: declarațiile martorilor oculari, raportul de expertiză și planșele foto.

Mai mult, luând în calcul afirmațiile inculpatului conform cărora în urma impactului dintre microbuzul roșu și Skoda O. „Skoda O. gri a fost aruncată în urma loviturii microbuzului vișiniu, și întoarsă pe sensul meu de circulație, lovindu-se de autoutilitara pe care o conduceam”, iar „Dacia L. a rămas pe loc în intersecție, ea n-a fost atinsă în vreun fel, avariată sau accidentată ”, nu ar putea fi explicate avariile din partea stânga-spate ale Daciei L., avarii care, conform expertizei criminalistice s-a stabilit că provin dintr-un impact lateral cu partea din dreapta-spate a autoturismului Skoda O. (urme de vopsea albastră pe autoturismul Skoda – foto fig. 7 c), acesteia fiindu-i imprimată, în urma primului impact, o mișcare de rotație și, prin urmare, ulterior nu ar fi putut lovi autoutilitara Opel Movano decât cu partea stânga-spate și nu cu partea dreapta-spate.

Varianta inculpatului conform căreia în urma impactului, autoturismul Skoda O. ar fi zburat pe deasupra autovehiculului condus de el, până în șanțul de pe același sens de mers, nu este susținută de niciun mijloc de probă administrat în cauză.

Pentru a reține această situație de fapt de către procuror au fost avute în vedere următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare acte premergătoare (fila nr. 17, vol. I), proces-verbal CFL, schița locului accidentului și planșe foto (filele nr. 19-66, vol. I), proces-verbal de verificare tehnicǎ auto (filele nr. 67-73, vol. I), DVD – imagini digitale (filele nr. 92 și 117, vol. I), raport de expertiză criminalistică (filele nr. 96-118, vol. I), punct de vedere - raport de expertiză criminalistică (filele nr. 128-157, vol. I), adresa L.I.E.C. nr. 150/2013 (filele nr. 159-160, vol. I), raport de constatare medico-legală (filele nr. 162-165, vol. I), certificat medico-legal (fila nr. 170, vol. I), fișe etilotest și analize toxicologice (filele nr. 171-186, vol. I), constituiri părți civile (filele nr. 1-10, vol. II), declarații părți civile (filele nr. 33-37, vol. II), declarații martori (filele nr. 44-123, vol. II), declarații inculpat (filele nr. 124-134, vol. II), fișă cazier judiciar inculpat (fila nr. 137, vol. II), alte cereri, înscrisuri și acte de căutare (filele nr. 139-171, vol. II).

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.12.2014, sub numărul_ /2015.

A fost urmată procedura de cameră preliminară, iar prin încheierea penală din data de 11.02.2014 a fost constatată legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul emis la data de 10.12.2014 de către P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N., în dosarul nr. 6279/P/2012, competența Judecătoriei Cluj-N., legalitatea administrării probelor, precum și a efectuării actelor de urmărire penală.

În etapa judecății, a fost depusă la dosar copia fișei de cazier judiciar a inculpatului, iar părțile civile și-au precizat acțiunea civilă în procesul penal, atașând un set de înscrisuri în probațiune (f. 44-67).

La termenul din data de 29.04.2015, instanța a admis cererea formulată de inculpat de judecarea a cauzei în baza recunoașterii învinuirii. Inculpatul a depus înscrisuri noi (f. 109-116).

La același termen de judecată latura civilă a fost disjunsă și s-a dispus constituirea unui nou dosar.

Au fost depuse la dosar concluzii scrise de către părțile civile (f. 117-121 din dosarul instanței), respectiv de către inculpatul V. I. (f. 137-141 din dosarul instanței).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

În data de 25.06.2012, în jurul orelor 16:19, autoturismul marca Dacia L., cu nr. de înmatriculare_, condus de către martorul S. C. se deplasa pe DN 1F, în direcția Cluj-N. – Z.. În spatele acestuia, se deplasa autoturismul marca Skoda O., cu nr. de înmatriculare_, condus de către victima C. R.-C., iar în spatele acestuia din urmă se deplasa autoutilitara marca Opel Movano, cu nr. de înmatriculare TX 1233 XK, condus de către inculpatul V. I.. În urma acestor autoturisme, se deplasa autovehiculul marca Opel Vectra, cu nr. de înmatriculare_, condus de către martorul Totszegi Z. Janos.

În acest moment, inculpatul V. I., care conducea autoutilitara marca Opel Movano, cu nr. de înmatriculare TX 1233 XK, pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de trafic, a neatenției (în momentele imediat anterioare accidentului, inculpatul a răspuns la telefonul mobil, fiind sunat de către soția sa, precum și pe fondul nepăstrării distanței corespunzătoare dintre autovehicule) a intrat în coliziune față-spate cu autoturismul marca Skoda O., cu nr. de înmatriculare_, condus de către victima C. R.-C..

La baza reținerii acestei situații de fapt stau următoarele mijloace de probă:

Planșa fotografică întocmită de I.P.J. Cluj – Serviciul Criminalistic cu aspectele fixate, urmele și mijloacele materiale de probă ridicate la fața locului imediat după producerea accidentului la 25.06.2012 (f. 26-52, vol. I) împreună cu planșele fotografice cu aspectele fixate și urmele ridicate la data de 26.06.2012 cu ocazia examinării autoturismului cu numărul_ condus de victimă (f. 54-60, vol. I) și a autovehiculului cu numărul de înmatriculare TX 1233 XK condus de inculpat (f. 62-65, vol. I) scot în evidență poziția autovehiculelor implicate în accident după momentul producerii acestuia, avariile produse, urmele de frânare și alte mijloace materiale de probă rămase pe carosabil.

Procesele-verbale din data de 26.06.2012 de verificare tehnică a autovehiculului cu numărul de înmatriculare TX 1233 XK, condus de inculpat (f. 67, vol. I), evidențiază lista avariilor suferite în urma accidentului, precum și funcționalitatea sistemelor de rulare, direcție și iluminare.

Procesul-verbal de verificare tehnică au autovehiculului cu numărul de înmatriculare_, condus de victima C. R.-C., din data de 26.06.2012 (f. 70, vol. I), evidențiază avariile suferite în urma accidentului.

Procesul-verbal întocmit la data de 26.06.2012 de către Serviciul Rutier Cluj privind autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, condus de martorul N. P. L. (f. 71, vol. I) scoate în evidență avariile suferite de acest vehicul în urma accidentului rutier.

Raportul de expertiză criminalistică (filele nr. 96-118, vol. I) atestă de-o manieră fundamentată (având la bază avariile vehiculelor implicate în accident, poziția acestora la momentul realizării cercetării la fața locului, urmele de frânare, precum și alte mijloace materiale de probă de la fața locului) dinamica producerii accidentului, locul producerii accidentului, motivele pentru care este cert că autovehiculul Opel Moravo, cu numărul de înmatriculare TX 1233 XK, condus de inculpat, a lovit din spate autovehiculul Skoda O., cu numărul de înmatriculare_, condus de victima C. R.-C., proiectându-l pe contrasens de unde a fost lovit de autovehiculul VW LT, cu nr. de înmatriculare_, condus de martorul N. P. L. care circula din sens contrar, dinspre Z. spre Cluj-N..

Totodată, raportul de expertiză prezintă într-un mod clar și motivat argumentele pentru care coliziunea autovehiculelor Skoda O. (condus de victima decedată) și Opel Moravo (condus de inculpat) nu a putut surveni ulterior coliziunii dintre autovehiculele Skoda O. și VW LT (în primul rând, s-a evidențiat lipsa oricăror urme de impact în partea lateral stângă a auto Opel Moravo, iar urmele de frânare ale celor două autovehicule conduc spre o cu totul altă concluzie).

Aceste aspecte se coroborează și cu declarațiile martorilor prezenți la fața locului după cum se va releva în cele ce urmează.

Punctul de vedere la raport de expertiză criminalistică (filele nr. 128-157, vol. I), exprimat de expertul recomandat de inculpat, susține faptul că din perspectiva principiului acțiunii și reacțiunii și al compatibilității avariilor celor două autovehicule, avariile autovehiculului condus de inculpat se puteau produce și în cazul în care autovehiculul condus de victimă s-ar fi deplasat înapoi către autovehiculul condus de inculpat după impactul frontal cu autovehiculul care se deplasa din sens contrar. Un alt aspect reținut se referă la faptul că din punct de vedere strict geometric nu era posibil ca autovehiculul Skoda O., condus de victimă, să fi fost proiectat pe contrasens în urma impactului cu autovehiclul Opel Moravo, condus de inculpat, fără să lovească autovehiculul marca Dacia L., dacă acesta din urmă ar fi circulat integral pe sensul de mers Cluj-Z., lângă marginea drumului.

Referitor la primul aspect, trebuie observat că acesta nu ține seama de prezența cioburilor de sticlă și fragmente fotografiate în partea din spate a autovehiculului condus de inculpat imediat după producerea accidentului (f. 100, vol. I) – ceea ce relevă existența unui impact prealabil într-o zonă aflată în spatele auto condus de inculpat astfel cum era poziționat la momentul efectuării cercetării la fața locului – coroborată cu urma de frânare lăsat de autovehiculul condus de inculpat. Pe de altă parte, varianta expertului recomandat nu exclude faptul că autovehiculul condus de victimă a fost lovit din spate de către autovehiculul condus de inculpat, context în care inculpatul V. I. apare ca fiind vinovat de producerea accidentului indiferent dacă autovehiculul condus de victimă a lovit în prealabil pătrunderii sale pe contrasens (însă ulterior momentului în care autovehiculul condus de inculpat l-a lovit și împins din spate) autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ . Mai mult, nu se are în vedere nici faptul că există compatibilități clare între avariile existente în partea spate-dreapta a autoturismului Skoda O. condus de victimă cu avariile prezente în partea din spate a auto Dacia L., cu numărul de înmatriculare_ .

Susținerea expertului recomandat de inculpat în sensul că nu era posibil ca autovehiculul Skoda O., condus de victimă, să fi fost proiectat pe contrasens în urma impactului cu autovehiculul Opel Moravo, condus de inculpat, fără să lovească autovehiculul Dacia L. nu este certă, întrucât nu se cunoaște distanța inițială dintre autovehiculul Dacia L. și autovehiculul Skoda O. oprit în spatele său în momentul prealabil proiectării sale pe contrasens.

De altfel, ulterior coliziunii dintre autovehiculele Volksvagen LT și Skoda O., autoturismului Skoda O. i-a fost imprimată o mișcare de rotație, intrând în coliziune cu autoturismul Dacia L. (care semnaliza intenția de a pătrunde pe DC 141), coliziune ce a implicat colțul dreapta-spate al autoturismului Skoda O. și colțul stânga-spate al autoturismului Dacia L.. Prin urmare, după coliziunea dintre colțul stânga-spate al autoturismului Dacia L. și colțul din dreapta-spate al autoturismului Skoda O., acesta din urmă nu ar fi putut intra în coliziune cu autoutilitara Opel Movano decât cu partea stânga-spate, deoarece, conform imaginilor foto din fig. 7 a)-c) (f. 103, vol. I), reiese că după impactul frontal, autoturismului condus de victimă i s-a imprimat o mișcare de rotație și prin urmare, nu ar fi putut lovi autoutilitara Opel Movano decât cu partea stânga-spate, din planșele foto reieșind că această parte a autoturismului este neatinsă.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 4464/III/322 din 25.07.2012 (f. 162, vol. I), moartea victimei C. R.-C. a fost violentă, leziunile traumatice constatate la necropsie putându-se produce în circumstanțele unui accident rutier și având legătură cauzală cu decesul din data de 25.06.2012.

În urma testării cu aparatul etilotest și a analizelor toxicologice a sângelui a rezultat că persoanele implicate în accidentul rutier nu se aflau sub influența băuturilor alcoolice – buletinele de analiză de la filele 172, 176, 182, 186, vol. I.

Fiind audiat la data de 27.08.2012, martorul S. C. (conducătorul autoturismului Dacia L., cu nr. de înmatriculare_ ) – f. 44-48, vol. 2 –, a declarat că în data de 25.06.2012, în jurul orelor 16:20, se deplasa pe DN1F, în direcția Cluj-N. – Z., iar în momentul în care a ajuns în zona km 11+358m, respectiv la intersecția dintre DN1F și DC141, a oprit autoturismul și a semnalizat intenția de a pătrunde pe DC 141, înspre localitatea Suceag, dând prioritate de trecere unui microbuz de culoare roșie care avea atașată o remorcă și care circula din direcție opusă.

Acest martor a relevat că în momentul prealabil accidentului s-a asigurat în oglinda retrovizoare, observând că în spatele său nu se afla niciun autoturism angajat în depășirea mea, nici pe banda pe care circula, nici pe cealaltă. A mai adăugat că după câteva secunde după ce s-a asigurat, a simțit că este lovit din spate de auto marca Skoda de culoare gri închis (pe care îl observase în prealabil în spatele său), iar, după foarte scurt timp, autoturismul Skoda a ajuns pe contrasens, unde circula microbuzul roșu, căruia îi acorda prioritate, Skoda fiind lovită în plin de către acesta și proiectată pe sensul pe care circulase anterior. Înainte de a simți lovitura autoturismului Skoda, a auzit o altă lovitură, produsă de către microbuzul alb care circula în spatele Skodei, care l-a tamponat pe conducătorul Skodei din spate și, în urma acestei lovituri, Skoda ar fi lovit autoturismul condusă de martor, iar apoi a fost lovită de microbuzul alb care a proiectat-o înapoi pe sensul său de mers.

Martorul a indicat că este sigur că autovehiculul Skoda condus de victimă nu s-a angajat în depășirea sa. Dacă ar fi fost așa, microbuzul roșu l-ar fi evitat cu siguranță, pentru că era destul spațiu. Mai era chiar și un drum lateral în apropiere, însă s-a trezit cu el în față, prin surprindere.

Martorul a mai relevat că microbuzul alb (condus de inculpat) a rămas în spatele său, nefiind lovit de Skoda în urma proiecției acesteia, ci doar avariat în față, în urma tamponării sale anterioare cu Skoda (când eu eram oprit la intersecție).

Martorul a mai precizat că în momentele cercetărilor de la fața locului, a observat că, șoferul microbuzului alb s-a apropiat de conducătorul Opelului Vectra, încercând să-l influențeze, să declare că, șoferul Skodei ar fi încercat să depășească și, astfel, ar fi fost lovit de microbuzul roșu. Referitor la acest aspect a arătat că știe cu certitudine că nu era angajat în depășirea sa și nici într-o altă depășire, eu fiind în fața sa.

Martorul Totszegi Z.-Janos (conducătorul autoturismului Opel Vectra, cu nr. de înmatriculare_ ) – f. 53-56, a declarat că, în data de 25.06.2012, în jurul orelor 16.20 se deplasa pe DN1F, în direcția Cluj-N. – Z., iar în fața sa circula un Opel Movano alb, cu nr. de Bulgaria, în fața acestuia se afla un autoturism Skoda O. gri, iar în fața Skodei era un L. albastru.

În continuare, acest martor a declarat că a observat o intersecție în imediata apropiere, Dacia L. oprindu-se din mers cu intenția de a vira la stânga, semnalizând. Autoturismul Skoda, din spatele Daciei L., a oprit și el în spatele Daciei, însă autoturismul Opel Movano nu a încetinit și nu a păstrat distanța suficientă față de Skoda, astfel că nu a mai putut opri și l-a tamponat pe conducătorul Skodei în spate. Martorul a relevat că a auzit lovitura în urma impactului Opelului Movano cu Skoda, care, în urma loviturii primite în spate, a intrat în Dacia L. ce se afla în față, accidentând-o în partea stânga-spate.

Autoturismul Skoda a fost proiectat de lovitura autoturismului Opel Movano pe contrasens, de unde se apropia un microbuz de culoare roșie cu nr. de SV și care n-a mai reușit să evite Skoda, fiind luat prin surprindere de proiecția acesteia pe sensul său de mers, astfel încât l-a lovit frontal, în urma loviturii Skoda fiind aruncată din nou pe sensul pe care circula inițial, în fața mea. A precizat că a reușit să evite accidentarea cu Skoda, trăgând de volan dreapta, dar a intrat, alunecând, în șanțul mărginaș al drumului. Autoturismul Opel Movano, care era în fața martorului, nu a fost nici el lovit în acel moment de Skoda, prezentând doar avariile suferite de tamponarea inițială a acestuia cu

Martorul a mai relevat că șoferul Opelului Movano, identificat de organele de poliție ca fiind V. I., pe drumul spre Cluj, la Urgența Cluj și chiar la sediul Poliției, a tot intervenit pe lângă el, în maghiară (limbă cunoscută de amândoi), încercând să influențeze declarațiile pe care urma să le dea, în sensul de a declara că nu el a lovit autoturismul Skoda din spate, ci autoturismul Skoda s-a angajat în depășirea Loganului și, astfel, a fost lovit de microbuzul roșu, aspect care nu era adevărat. Și din acest punct de vedere declarațiile celor doi martori oculari (Totszegi Z.-Janos și S. C.) se coroborează.

Aceeași variantă a producerii accidentului este confirmată și de către martorul P. N.-P.-L. (f. 62-64), șoferul ansamblului de vehicule format din microbuzul Volkswagen LT, cu nr. de înmatriculare_ și remorca KOCH cu nr. de înmatriculare_, care, însă, nu a putut preciza dacă proiectată pe contrasens ca urmare a unei impact inițial din spate.

Faptul că (după cum au arătat primii doi martori) după producerea impactului față-spate dintre autoutilitara Opel Movano și autoturismul Skoda O., acesta din urmă, înainte de a fi proiectat pe contrasens, a lovit și colțul autoturismului marca Dacia L. (care urma să efectueze virajul spre stânga, pe drumul care ducea spre . un aspect faptic important, deoarece nu ar modifica lanțul cauzal (care a dus la decesul victimei) în ipoteza în care ar fi real. În plus, după cum s-a arătat anterior, acest impact s-a produs ulterior proiectării autovehiculului Skoda O. pe contrasens și al ciocnirii frontale cu microbuzul Volkswagen LT.

Cu toate că varianta relatată de către martorul F. D.-I. (f.69-72, vol. II) este în consens cu cele ale martorilor precizați mai sus, sub aspectul modalității de producere a accidentului, ea nu este exactă în ceea ce privește poziția în care se afla autoturismul condus de el, din ansamblul probator administrat în cauză reieșind că el se afla în spatele autoturismului Opel Vectra, condus de martorul Totszegi Z.-Janos.

Fiind audiat în data de 08.02.2013, martorul P. V., pasager pe scaunul din partea dreapta-față a autoutilitarei Opel Movano condusă de către inculpatul V. I. (f. 95-97, vol. II), a declarat că se deplasau în spatele autoturismului Dacia L. albastru, care a încetinit, intenționând să vireze la stânga, spre localitatea Suceag, aspecte care nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă. În continuare, martorul P. V. a declarat în momentul prealabil impactului, telefonul lui V. I., care se afla în locul de sub bordul mașinii, pe mijloc, suna. Pentru a-l lua, a trebuit să se aplece puțin, astfel că nu a fost atent și a intrat în Loganul din față. Potrivit martorului V. I. n-a fost atent la condus, a răspuns la telefon, vorbind cu soția sa. Exact când s-a aplecat și a răspuns, a avut loc tamponarea cu Loganul. A mai declarat că mașina condusă de inculpat nu a fost lovită de nimeni și că doar ei au lovit Loganul.

Același martor a evidențiat că inculpatul V. I. a încercat să-l influențeze, atunci, la fața locului și ulterior, să declare că nu el este vinovat de accident, că mașina victimei (mortului) a intrat pe contrasens și s-a lovit frontal de un alt autoturism. În continuare, martorul a menționat expresiile folosite de inculpat în încercarea sa de a-l influența în declarațiile pe care le va da, același martor precizând că în acea dimineață (a audierii sale), inculpatul a vorbit cu el și cu încă două persoane pe care le-a adus ca martori și pe care el nu îi cunoaște, spunându-le acestora să declare că victima a intrat în depășire, pe contrasens.

De asemenea, același martor a mai declarat că în momentul accidentului, în zonă nu erau alte persoane în afara acelora aflate în autovehiculele implicate în accident.

Instanța înlătură declarațiile celorlalți doi martori propuși de inculpatul V. I. în cursul urmăririi penale, G. E. (f. 98-100, vol II.) și Posta M. (f. 101-103, vol. II) din care rezultă că autovehiculul Skoda O. condus de victimă ar fi rulat în spatele autovehiculului Opel Moravo și că, în momentul prealabil accidentului, ar fi intrat pe contrasens cu scopul de a depăși și a fost lovit frontal de microbuzul care circula pe contrasens, ale căror declarații nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză.

Fiind audiat la data de 25.06.2012 (în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale), V. I. (f. 124, vol. II) a declarat că, în jurul orelor 16:00, se deplasa pe DN1F cu autoutilitara marca Opel Movano, cu nr. de înmatriculare TX 1233 XK, avându-l ca pasager, pe scaunul din dreapta-față, pe numitul P. V.. Circula în spatele unui autoturism marca Skoda, iar în fața acesteia se afla un autoturism Dacia L. albastru. În continuare, V. I. a declarat că la un moment dat, a văzut cum autoturismul Skoda intenționează să depășească prin stânga, autoturismul Dacia. Efectiv când a manevrat stânga pentru a efectua depășirea a fost lovit în plin de către un microbuz de culoare vișinie și a fost proiectat în autovehicul condus de inculpat, după care, s-a întors și s-a oprit într-un șanț de pe partea dreaptă a drumului, în sensul de mers spre Z..

Cu ocazia audierii din data de 21.11.2012 (f. 126, vol. II), V. I. a revenit asupra declarațiilor, precizând de această dată că în fața sa, la o distanță de aproximativ 30 de metri circula un autoturism Dacia L. albastru, cu nr. de CJ. În continuare, inculpatul a declarat că Dacia L. din fața sa a încetinit, deoarece urma o intersecție cu un drum spre stânga, astfel că aceasta intenționa să vireze spre stânga. În acel moment, a intrat în fața sa, din spate, un autoturism Skoda O., de culoare gri, cu nr. de CJ, care n-a mai reușit decât parțial să intre în fața sa și în spatele Loganului albastru, deoarece, când a virat să intre, fiind pe contrasens (deoarece depășise marcajul rutier ce despărțea drumul național în două sensuri de circulație), a fost lovit de către un microbuz de culoare roșu-vișiniu, ce tracta o remorcă și care avea mai mulți pasageri la bord. A mai declarat că Skoda O. gri a fost aruncată în urma loviturii microbuzului vișiniu și întoarsă pe sensul său de circulație, lovindu-se de autoutilitara pe care o conducea, și apoi zburând pe deasupra sa, în șanțul din partea sa de circulație, unde s-a oprit. Dacia L. a rămas pe loc în intersecție, ea n-a fost atinsă în vreun fel, avariată sau accidentată.

Este evident că inculpatul V. I. a revenit asupra primei declarații, însă și de această dată a fost departe de adevăr, declarația sa necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv: declarațiile martorilor oculari, raportul de expertiză și planșele foto. De altfel, niciuna dintre declarațiile sale nu se coroborează în totalitate nici cu declarațiile martorilor propuși de inculpat (înlăturate de instanță).

Mai mult, afirmațiile inculpatului conform cărora în urma impactului dintre microbuzul roșu și Skoda O., aceasta din urmă a fost aruncată în urma loviturii microbuzului vișiniu și întoarsă pe sensul de circulație inițial, lovindu-se de autoutilitara pe care o conducea inculpatul, iar Dacia L. a rămas pe loc în intersecție, ea n-a fost atinsă în vreun fel, avariată sau accidentată, nu ar putea fi explicate avariile din partea stânga-spate ale autovehiculului Dacia L., avarii care, conform expertizei criminalistice s-a stabilit că provin dintr-un impact lateral cu partea din dreapta-spate a autoturismului Skoda O. (urme de vopsea albastră pe autoturismul Skoda – foto fig. 7 c), acesteia fiindu-i imprimată, în urma primului impact, o mișcare de rotație și, prin urmare, ulterior nu ar fi putut lovi autoutilitara Opel Movano decât cu partea stânga-spate și nu cu partea dreapta-spate.

Varianta inculpatului conform căreia în urma impactului, autoturismul Skoda O. ar fi zburat pe deasupra autovehiculului condus de el, până în șanțul de pe același sens de mers, nu doar că este greu de imaginat, dar nu este susținută de niciun mijloc de probă administrat în cauză, intrând în contradicție cu ansamblul probelor strânse.

În final, la debutul judecății, inculpatul a recunoscut fapta astfel cum a fost reținută prin rechizitoriu și a fost urmată procedura simplificată în baza recunoașterii învinuirii.

În drept, fapta inculpatului V. I., care în data de 25.06.2012, în timp ce conducea autoutilitara Opel Movano pe DN 1F-E81, pe fondul neatenției, vorbind la telefon, a neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de trafic și a nepăstrării distanței corespunzătoare dintre autovehicule, a intrat în coliziune față-spate cu autoturismul marca Skoda O., cu nr. de înmatriculare_, condus de către victima C. R.-C., provocând proiectarea acestuia pe contrasens, unde a intrat în impact frontal cu un microbuz care circula din sens invers, victima C. R.-C. suferind leziuni traumatice care i-au provocat decesul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. (1) și (2) din V.C.P. (de la 1969), cu aplicarea art. 5 alin. (1) din N.C.p.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) din N.C.p., instanța va constata că Vechiul Cod penal (V.C.p.) este legea penală mai favorabilă inculpatului, în raport cu posibilitățile concrete de individualizare.

Referitor la elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, sub aspect obiectiv, elementul material al laturii obiective constă în acțiunea de ucidere a unei persoane ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale pentru efectuarea activității de conducere pe drumurile publice a unui vehicul. Acțiunea concretă de ucidere a victimei C. R.-C. a constat în conducerea autovehiculului de către inculpat fără respectarea normelor legale în vigoare care a dus la lovirea din spate a autovehiculului condus de victimă și proiectarea pe contrasens de unde a fost lovit frontal de un alt vehicul care circula regulamentar.

Inculpatul V. I. a încălcat următoarele dispozițiile art. 35 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, conform cărora, participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.

De asemenea, inculpatul a încălcat și dispozițiile art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit cărora conducătorul de vehicul să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.

În plus, inculpatul nu a respectat nici prevederile art. 51 din același act normativ, care statuează că persoanele care conduc vehicule care circulă în spatele altuia au obligația de a păstra o distanță suficientă față de acesta, pentru evitarea coliziunii.

În final, din economia dispozițiilor art. 108 alin. (2) rap. la art. 99 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, reiese că folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive de tip "mâini libere". Inculpatul nu a respectat nici această regulă de circulație, întrucât în momentele producerii accidentului rutier acesta purta o discuție telefonică cu soția sa.

Infracțiunea de ucidere din culpă este una de rezultat, moartea victimei, care în cauză este certă, după cum rezultă din raportul medicului legist.

Legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului de conducere imprudentă a vehiculului pe drumurile publice și moartea victimei este certă. Relevante în acest sens, sunt raportul de constatare medico-legală și raportul de expertiză criminalistică. Instanța reține că a existat un cumul de cauze care au condus la decesul victimei, însă acțiunea inculpatului de conducere imprudentă a vehiculului este cea care a generat întreg lanțul cauzal și singura cauză care prezintă aspectul psihic al legăturii de cauzalitate.

Practic, din momentul în care autovehiculul condus de inculpat a lovit din spate autovehiculul condus de victimă niciuna dintre celelalte acțiuni umane implicate în lanțul cauzal nu putea schimba rezultatul. Autovehiculul care se deplasa pe contrasens, condus de martorul P. N.-P. se afla atât de aproape în momentul apariției intempestive a autovehiculului condus de victimă pe contrasens, încât nu mai putea face nicio manevră de evitare a accidentului, impactul fiind frontal.

Sub aspect subiectiv, inculpatul V. I. a săvârșit infracțiunea din culpă cu prevedere (ușurință), întrucât a prevăzut că, dacă nu este atent la drum și vorbește la telefon, există posibilitatea să nu aibă timp suficient pentru a frâna în condiții de siguranță, însă nu a acceptat acest pericol (asumându-și riscul producerii unui accident rutier), apreciind fără temei că nu este necesar să fie prudent și că nu se pot produce accidente rutiere .

Individualizarea pedepsei

Instanța are în vedere cumulul de factori care au condus la producerea accidentului care definesc infracțiunea ca prezentând o gravitate aparte. În acest sens, trebuie observat, în primul rând, cumulul de reguli legale privind circulația pe drumurile publice încălcate de către inculpat în momentele producerii accidentului (vorbitul la telefon, nerespectarea distanței regulamentare, neatenția la ce se întâmplă în trafic, neadaptarea vitezei la condițiile de rulare).

Din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și că este șofer profesionist de mai mult timp (aspect care nu poate reprezenta o circumstanță atenuantă, ci din contră, de la profesioniști se așteaptă în mod legitim o conduită mult mai prudentă).

De altfel, inculpatul este sexagenar, căsătorit, de profesie conducător auto, ocupându-se și cu agricultura și are în întreținere trei copii minori. Înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar atestă că inculpatul este integrat în societate.

Alte elemente importante în identificarea pedepsei celei mai potrivite pentru realizarea scopului educativ și preventiv sunt conduita sa la fața locului după producerea accidentului din culpa sa, față de urmașii și rudele victimei, respectiv comportamentul procesual.

Referitor la aceste aspecte, instanța reține că la fața locului inculpatul a încercat să influențeze doi martori oculari esențiali pentru aflarea adevărului (S. C. și Totszegi Z.-Janos), nefiind preocupat de starea victimei. De asemenea, a fost nesincer în tot cursul urmăririi penale, încercând (pe unii chiar reușind) să influențeze anumiți martorii (P. V., G. E., Posta M.).

Aceste aspecte vor fi detaliate de către instanță la stabilirea modalității de executare a pedepsei.

Cererea de încheiere unui acord de recunoaștere a vinovăției care ar atesta o anumită colaborare a inculpatului a fost înaintată abia în luna decembrie 2014, cu puțin timp înainte de sesizarea instanței, când probele de vinovăție a inculpatului erau evidente.

Inculpatul nu a încercat niciun moment să aline suferința rudelor victimei sau să le ofere vreun ajutor material, cu toate că a aflat faptul că victima avea un copil în vârstă de doar doi ani.

În final, inculpatul va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, potrivit art. 396 alin. (10) din C.p.p.

În concluzie, ținând seama de scopul aplicării pedepsei astfel cum este reglementat la art. 52 din V.C.p., în temeiul art. 396 alin. (2) și (10) din C.p.p. instanța va condamna pe inculpatul V. I., în vârstă de 61 ani, studii medii, cetățenie română, căsătorit, ocupația – conducător auto, stagiul militar efectuat, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (în regim de detenție), pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. (2) din V.C.p.

Pentru a stabili ca modalitatea de executare a pedepsei regimul de detenție, instanța are în vedere elementele legate de persoana inculpatului. S-a evidențiat de către apărare că scopul educativ al pedepsei ar putea fi atins și fără executarea efectivă. În aceeași notă, s-a evidențiat situația familială a inculpatului (faptul că este susținătorul de bază al familiei sale cu trei copii minori). Toate aceste aspecte au fost avute în vedere de instanță la dozarea cuantumului pedepsei (doi ani închisoare, aproape de limita minimă prevăzută de lege redusă ca urmare a aplicării art. 396 alin. (10) din C.p.p.). Însă în raport cu atitudinea inculpatului care atât la fața locului, cât și în cursul urmăririi penale a încercat să influențeze martori esențiali pentru soluționare a cauzei sau a adus ca martori persoane pe care le-a învățat ce să declare sunt elemente care nu pot fi ignorate de către instanță.

Ar putea constitui oare un avertisment suficient pentru inculpat doar pronunțarea condamnării, fără executarea pedepsei? Poate instanța să-și formeze convingerea că inculpatul nu va mai comite noi infracțiuni, în condițiile în care acesta nu a manifestat remușcări față de situația victimei și a copilului de doar doi ani al acestuia, respectiv când în mod constant a încercat să influențeze martori din dosar pentru a nu fi tras la răspundere penală?

Însăși recunoașterea manifestată în cursul judecății nu a avut ca obiectiv decât reducerea limitelor de pedeapsă și obținerea unei suspendări a executării.

Judecătorul de primă instanță apreciază că nesancționarea inculpatului cu pedeapsa închisorii în regim de detenție este contrară însuși scopului statuat de legiuitor, educativ și preventiv al pedepsei. Prin scop educativ al pedepsei se înțelege inclusiv înțelegerea importanței respectării normelor de drept încălcate și formarea unei conduite corecte față de victimă și rudele acesteia.

Inculpatul nu a dat dovada de o minimă înțelegere a importanței valorilor ocrotite de lege cărora le-a adus o atingere ireversibilă și s-a arătat preocupat doar de situația sa și a familiei sale în ipoteza în care ar fi condamnat cu executare. Un asemenea comportament nu se constituie în nicio garanție pentru atingerea scopului pedepsei

Lipsa de fermitate a instanței ar putea fi înțeleasă ca un îndemn al persoanelor aflate în situații similare să facă tot posibilul (legal sau ilegal) pentru a împiedica aflarea adevărului, prin influențarea martorilor și denaturarea probelor (lipsind cu desăvârșire funcția de exemplaritate). Or, această conduită nu permite mai multă clemență decât a acordat instanța în prezenta cauză stabilind o pedeapsă blândă inculpatului (ca și cuantum).

În baza art. 71 din V.C.p. și cu aplicarea directă și prioritară a dispozițiilor art. 3 din Protocolul I la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (astfel cum a fost interpretat prin hotărârea dată în cauza Hirst vs. Regatul Unit), văzând și decizia LXXI (71)/2007 dată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, instanța îi va interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, cu titlu de pedeapsă accesorie, doar drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din V.C.p. (respectiv de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), apreciind că interzicerea dreptului la vot ar fi o măsură disproporționată în raport cu gravitatea faptei și constatând că nu se pune problema interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c) din V.C.p.

În temeiul art. 114 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri judecătorești va fi comunicat un exemplar și către organul de poliție competent, în vederea anulării permisului de conducere al inculpatului V. I..

Cheltuielile judiciare

În baza art. 398 și art. 274 alin. (1) din C.p.p., pe temeiul culpei infracționale, instanța va obliga inculpatul V. I. la plata sumei de 2300 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare (2020 lei – în cursul urmăririi penale, respectiv 280 lei – în cursul camerei preliminare și al judecății).

Onorariul apărătorului din oficiu, av. M. M., în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și va rămâne în sarcina statului.

Alte aspecte procesuale

Se constată că prin încheierea din data de 29.04.2015 a fost disjunsă judecarea laturii civile, cu termen de judecată la fixat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

I. În conformitate cu art. 5 alin. (1) din N.C.p.,

Constată că Vechiul Cod penal (V.C.p.) este legea penală mai favorabilă inculpatului.

II. În temeiul art. 396 alin. (2) și (10) din C.p.p,

Condamnă pe inculpatul V. I., C.N.P._, fiul lui I. și E., născut la data de 02.01.1954, în satul V.-C., ., posesor al C.I. . nr._, eliberată de S.P.C.L.E.P. Cluj-N. la data de 27.10.2010, domiciliat în Municipiul Cluj-N., ., jud. Cluj, în vârstă de 61 ani, studii medii, cetățenie română, căsătorit, ocupația – conducător auto, stagiul militar efectuat, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (în regim de detenție), pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. (2) din V.C.p.

În temeiul art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din V.C.p.,

Interzice inculpatului V. I. pe perioada executării pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

III. În temeiul art. 114 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002,

La rămânerea definitivă a prezentei hotărâri judecătorești va fi comunicat un exemplar și către organul de poliție competent, în vederea anulării permisului de conducere al inculpatului V. I..

IV. În baza art. 398 și art. 274 alin. (1) din C.p.p.,

Obligă inculpatul V. I. la plata sumei de 2300 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare (2020 lei – în cursul urmăririi penale, respectiv 280 lei – în cursul camerei preliminare și al judecății).

Onorariul apărătorului din oficiu, av. M. M., în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului.

V. Constată că prin încheierea din data de 29.04.2015 a fost disjunsă judecarea laturii civile, cu termen de judecată la 13.05.2015, ora 9:00.

Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procuror, inculpatul V. I., părțile civile C. A. S., C. D. B. (prin reprezentant legal), C. R., C. H. C., P. R. C., și partea responsabilă civilmente U. A. S.A.

Pronunțată în ședință publică astăzi, data de 13.05.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. Ș. G. A. G. P.

Tehnored. G.M.S.

10 ex./10.08.2015

← Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 470/2015....		Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... →

Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 637/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 637/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA