Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Art.337 NCP. Sentința nr. 466/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

La data de 23 septembrie 2014, în jurul orelor 00:40, inculpatul I. M. N. a fost oprit în trafic pe DN 1 E 60 de polițiști din cadrul Biroului Rutier pentru Drumuri Naționale și Europene Cluj, care efectuau activități de supraveghere și control al traficului rutier (f. 12-13 - procesul verbal de constatare a infracțiunii întocmit la 23 septembrie 2014 de polițiștii din cadrul Biroului Rutier Drumuri Naționale și Europene Cluj).

Inculpatul I. M. N. a fost testat cu aparatul etilotest marca „Drager”, care a indicat, la ora 00:45, o concentrație de 0,49 mg/l alcool pur în aerul expirat și, conform art. 193 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 republicată, a fost condus la Unitatea de Primire a Urgențelor nr. 1 Cluj-N., județul Cluj pentru a i se recolta probe biologice în vederea determinării alcoolemiei (f. 12-13, 14-15, 18-20, 33, 37-39 – procesul-verbal întocmit de polițiști din cadrul Biroului Rutier Drumuri Naționale și Europene Cluj la 23 septembrie 2014, declarațiile martorilor N. V. I., H. F. A., rezultatul testării cu aparatul etilotest din 23 septembrie 2014, ora 00:45, procesul-verbal întocmit la UPU 1 Cluj-N. la 23 septembrie 2014, referitor la recoltarea probelor biologice în vederea determinării alcoolemiei conducătorului auto I. M. N., cererea de analiză și buletinul de examinare clinică a conducătorului auto, documente întocmite la 23 septembrie 2014).

În cadrul instituției medicale autorizate, inculpatul I. M. N. a refuzat categoric recoltarea mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Refuzul a fost consemnat de polițistul constatator în procesul-verbal de constatare a infracțiunii întocmit la 23 septembrie 2014 și în formularele „Proces-verbal de recoltare a probelor biologice – Anexa nr. 2 și Examenul Clinic – Anexa 6”, inculpatul refuzând semnarea actelor. Formularele întocmite în cadrul UPU 1 Cluj-N. au fost semnate și de medicul specialist. (f. 12-13, 38-39 – procesul-verbal de constatare a infracțiunii întocmit la data de 23 septembrie 2014 de polițistul constatator din cadrul Biroului Rutier Drumuri Naționale și Europene Cluj, județul Cluj, proces-verbal de recoltare a probelor biologice – Anexa 2 și Examenul Clinic – Anexa 6).

În procesul-verbal de constatare a infracțiunii, inculpatul I. M. N. nu a recunoscut că a condus autoutilitara marca Mercedes Benz Sprinter cu nr. de înmatriculare_ în noaptea de 22/23 septembrie 2014, afirmând că vehiculul a fost condus de către martorul H. F., care, împreună cu martorul N. V. I., se aflau în cabina autovehiculului. Inculpatul și-a motivat refuzul de a i se recolta probe biologice în vederea determinării alcoolemiei, deoarece „îi este frică de înțepături de ace” și i se părea „irelevant” să i se recolteze „probe de sânge din momentul ce am suflat în etilotest”. (f. 12-13, 38-39 – procesul-verbal de constatare a infracțiunii întocmit la data de 23 septembrie 2014).

În cursul urmăririi penale, cu ocazia audierii în calitate de suspect și inculpat, și în prezența apărătorului ales, inculpatul I. M. N. a recunoscut sincer că în noaptea de 22/23 septembrie 2014 a condus pe DJ 107 P și pe DN 1 E 60 autovehiculul marca Mercedes Benz Sprinter cu nr. de înmatriculare_, aspect confirmat și de martorii H. F. C. și N. V. I.. (f. 27-28, 30-32 – declarațiile de suspect și inculpat ale lui I. M. N.).

Apărările formulate de inculpatul I. M. N. că nu s-a supus recoltării probelor biologice pentru determinarea alcoolemiei, fiindu-i teamă de înțepătura de ac, nu-l absolvă de răspundere penală pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 337 Cod penal, afirmațiile inculpatului fiind neserioase

In primele etape ale urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut că ar fi condus autoturismul recunoscand ca a consumat alcool

Versiunea prezentată de inculpatul I. M. N. în apărarea sa, nu poate fi însușită, pentru următoarele motive:

- starea de fapt pe care încearcă inculpatul să o acrediteze nu este susținută de nici o altă probă existentă la dosar în afară de propria sa declarație . Din nici o altă probă administrată în cauză nici măcar din declarațiile martorilor nu reiese că autoturismul ar fi fost condus de o alta persoana in afara inculpatului

- în al doilea rând, chiar dacă am accepta versiunea inculpatului potrivit careia a refuzat prelevarea de probe biologice de sange intrucat i-a fost teama de intepatura de ac fapta sa și în aceste condiții întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 337 C. penal și prezintă gradul de pericol social al acestei infracțiuni.

Odată manifestat, refuzul de a se supune recoltării este suficient pentru consumarea infracțiunii, chiar dacă o împrejurare ulterioară ar face ca recoltarea probelor biologice să se poată efectua în timp util (decizia penală nr. 234/23.04.2008 a Curții de Apel Iași).

In literatura de specialitate s-a arătat că rezultatul acestei infracțiuni se produce în momentul în care, în raport cu modul concret în care subiectul înțelege a eluda obligația de a se supune prelevării probelor biologice, acțiunea sa poate fi caracterizată ca o sustragere de la recoltarea acestora. Momentul producerii rezultatului coincide cu momentul consumării infracțiunii.

Infracțiunea se comite cu intenție întrucât subiectul știe că a fost somat să se supună la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei și voiește să se sustragă de la prelevarea acestora, fiind conștient de rezultatul acțiunii sale (Legislație rutieră - comentată și adnotată - C. T.. Ed. Științifică și Enciclopedică, pag. 315-316).

Legat de această problemă, în practică s-a mai reținut că pentru realizarea acestei infracțiuni este necesar ca la solicitarea organelor de poliție, înculpatul să fi refuzat recoltarea de probă biologice, infracțiunea consumându-se în momentul exprimării celui în cauză în acest sens fără a fi nevoie ca refuzul înculpatului să aibă o anumită prelungire în timp. Mai exact, latura obiectivă a infracțiunii se realizează în momentul refuzului (decizia penală nr. 599/R/5.06.2008 a Curții de Apel Timișoara).

Potrivit dispozițiilor art. 337 c. penal, in vigoare la data săvârșirii faptei, constituie infracțiune „refuzul, ori sustragera conducatorului unui autovehicul pentru care legea prevede obloigativitatea detinerii permisului de conducere ….de a se supune prelevarii de mostre biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei…… ”

Din cuprinsul acestor dispoziții legale rezultă că pentru realizarea infracțiunii este suficient ca fapta să fie săvârșită in concret prin refuzul, ori sustragerea conducatorului auto de a se supune recoltării probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei

Trebuie precizat faptul că aparatul alcooltest conferă certitudinea in ceea ce privește concentrarea de alcool pur in aerul expirat, nefiind un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, organele de poliție având dreptul de a solicita persoanei suspectate că a consumat băuturi alcoolice să se supună recoltării probelor biologice prin care să se determine concentrația de alcool in sânge.

Mai mult, alin.6 art.80 din OUG 195/2002 instituie o obligație in sarcina conducătorului autoturismului de a se supune recoltării probelor bilogice sau testării cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic (nefiind cazul in speța de față a existenței unui aparat alcooltest de acest gen) in cazul in care testat cu un mijloc tehnic certificat a avut o concentrație de 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat.

In cazul de față inculpatul a refuzat prelevarea de probe in vederea stabilirii alcoolemiei, faptă ce in mod corect a fost incadrată in drept in baza art. 337 C. penaL.

Textul de la art. 337 C. PENAL se completează cu dispozițiile art.88 OUG 195/2002 modificată și republicată și care corespund exigențelor jurisprudenței CEDO, conținutul lor fiind clar și previzibil.

Art. 25 alin. 2 C.p. prevede următoarele: „Nu este imputabila fapta prevăzută de legea penală, săvârșită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin amenințare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia și care nu putea fi înlăturat în alt mod”.

Conform doctrinei juridice, pericolul grav cu care se amenință dacă nu se săvârșește fapta penală pretinsă de cel care exercită acțiunea de amenințare poate prin viața, integritatea corporală, libertatea, demnitatea, averea celui amenințat ori alte persoane . Coroborând aceste aspecte cu declarațiile date de inculpat, cu ocazia audierii în calitate de suspect, respectiv, in calitate de inculpat rezultă că recoltarea de sânge nu poate fi apreciată drept „un pericol grav” cu privire la acesta.

Potrivit deciziei nr. 495/2004 a Curții Constituționale, pedepsirea faptei de sustragere de la probele biologice în vederea stabilirii alcoolemiei reprezintă o incriminare „obstacol”, prin care este sancționată penal simpla nerespectare a unor reguli de circulație, în scopul preîntâmpinării unor grave vătămări ale valorilor angajate în traficul rutier. De asemenea, necesitatea protejării acestor valori, a constatării la timp și a sancționării imediate și corecte a faptei prevăzute de art. 336 alin 1 C. penal a impus incriminarea prevăzută la art 337 c. penal; prin această reglementare se sancționează împiedicarea constatării faptei de conducere sub influența alcoolului, ce se realizează prin sustragerea conducătorului auto de la recoltarea de probe biologice.

Prin decizia nr. 456/2004, Curtea Constituțională a decis următoarele: „Este adevărat că un segment de populație suferă de un sindrom alergic sever la orice tratament injectabil, care însă se deosebește de simplele fobii sau temeri invocate de autorul excepției” - autorul excepției de constituționalitate care a format obiectul deciziei sus-menționate a invocat că recoltarea de probe biologice prin înțepătură cu seringa este un procedeu traumatizant. Totodată, Curtea a apreciat că recoltarea de probe biologice în scopul stabilirii îmbibației alcoolice nu poate fi considerată ca o supunere la tortură, pedeapsă sau tratament inuman ori degradant interzise de art. 22 alin. 2 din Constituție și de art. 1 din Convenția împotriva torturii și a altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, deoarece nu suntem în prezența unui „act prin care se provoacă unei persoane, cu intenție, o durere sau suferințe puternice, fizice ori psihice”.

În cauza Saunders împotriva Regatului Unit, Curtea Europeană a Dreptului Omului a decis că dreptul de a nu te auto-incrimina nu este absolut, respectiv că „nu se extinde la utilizarea datelor care pot fi obținute de la acuzat recurgând la puteri coercitive, care există independent de voința suspectului, de exemplu documente ridicate pe baza unui mandat, prelevări de aer expirat, de sânge și de urină ca și de țesuturi corporale în vederea analizei ADN-ului”.

Din aspectele prezentate mai sus, rezultă că vinovăția inculpatului este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. inculpatul refuzand de a se supune recoltării de probe biologice constientizand ca a condus un autovehicul mai mult ca sigur sub influenta bauturilor alcoolice, imprejurare prohibita de lege

Fapta și vinovăția inculpatului sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: ordonanța de începere a urmăririi penale pentru infracțiunea de refuzul de la prelevarea de mostre biologice, prev. și ped. de art. 337 alin. 1 C.pen. din data de 23 septembrie 2014 (f. 10);ordonanța procurorului din 29 decembrie 2014 prin care se dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul I. M. N. pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 337 alin. 1 C.pen. (f. 7-9);proces-verbal de sesizare din oficiu din 23 septembrie 2014 și proces-verbal de constatare a infracțiunii din 23 septembrie 2014, întocmite de polițiștii din cadrul Biroului Rutier Drumuri Naționale și Europene Cluj (f. 11-13);proces-verbal de recoltare probe biologice, cererea de analiză și examen clinic privind pe I. M. N. din 23 septembrie 2014 (f. 37-39);referatul Serviciului Rutier Cluj din 27 ianuarie 2015, prin care se propune punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul I. M. N., pentru infracțiunea prev. de art. 337 alin. 1 din Codul penal (f. 5-6); ordonanța procurorului de la P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. din 28 ianuarie 2015, prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de I. M. N. pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 337 alin. 1 din Codul penal (f. 3-4); procesul-verbal al Serviciului Rutier de aducere la cunoștință a calității de suspect și declarația suspectului I. M. N. din 7 ianuarie 2015 (f. 29-32); procesul-verbal din 6 februarie 2015 a Serviciului Rutier Cluj, prin care se aduce la cunoștință lui I. M. N. că s-a pus în mișcare acțiunea penală față de acesta, care a devenit inculpat și drepturile pe care le are (f. 26); declarația inculpatului I. M. N. din 6 februarie 2015 (f. 27-28); declarațiile martorilor N. V. I. și H. F. A. (f. 14-22)rezultatul testării cu aparatul „Drager” alcoltest a inculpatului I. M. N. din 23 septembrie 2014, ora 00:45 (f. 33);cazierul rutier al inculpatului I. M. N. (f. 48) referatul de terminare a urmăririi penale întocmit la 6 februarie 2015 de Serviciul Rutier al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj (f. 1-2).

In drept

Fapta inculpatului I. M. N. care, în noaptea de 22/23 septembrie 2014 și după ce în acea noapte, în jurul orelor 00:40, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a condus pe DJ 107 P și DN 1 E 60 - ., autovehiculul Mercedes Benz Sprinter, cu nr. de înmatriculare_, având o concentrație de alcool mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, a refuzat la Unitatea de Primire a Urgențelor nr. 1 Cluj-N. să se supună prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, constituie infracțiunea de refuzul de la prelevarea de mostre biologice, prev. și ped. de art. 337 Cod penal.

Este adevărat că inculpatul recunoaște săvârșirea faptei, se află la prima încălcare a legii penale însă obiectul prezentului dosar îl constituie o infracțiune de pericol cu posibile consecințe nefaste pentru alți participanți la trafic.

Aspectele pozitive invocate de apărare recunoașterea faptei și lipsa antecedentelor penale nu justifică o solutie de renuntare la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii predepsei

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.74 C.penal, art 396 alin 10 NCPP stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, tinand cont de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită dar nu in ultimul rând atitudinea inculpatului in esenta nesincera care a oferit diverse versiuni privind refuzul de a se supune recoltarii probelor biologice incercand sa acrediteze ideea potrivit careia refuzul sau este pe deplin justificat astfel ca nu poate fi autor al infractiunii atata timp cat exista o cauza petinenta legata de starea de fapt, precum și imprejurarea că inculpatul se află pentru prima dată față in față cu rigorile legii penale..

Trebuie subliniat faptul că inculpatul nu a avut o atitudine corecta față de organele abilitate in drept și care veghează la asigurarea unui climat optim pentru asigurarea ordinii publice și a circulației rutiere, dar a condus autovehiculul a provocat un accident de circulatie ca apoi să refuze recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, punând dealtfel de două ori in pericol circulația rutieră.

Infracțiunea reținută in sarcina inculpatului este o infracțiune de pericol, pericolul fiind obiectiv, legal și efectiv

In condițiile lipsei antecedentelor penale, nu se poate vorbi despre semnificația unei atitudini speciale, care să justifice aplicarea unui tratament sancționator derogator de la limitele de pedeapsă prevăzute de norma incriminatoare, chiar daca consecințele ce se puteau produce dacă nu urmărite, in orice caz prevăzute și asumate de inculpat, dau măsura pericolului extrem de ridicat, dar privind in ansamblu persoana inculpatului instanta apreciaza ca nu pot fi retinute in favoarea acestuia circumstantele care atenueaza raspunderea penala. În perioada anilor 1998-2014, inculpatul I. M. N. a mai comis un număr de 20 de abateri la regimul circulației autovehiculelor pe drumurile publice, fiind sancționat contravențional (f. 43-44 – fișa de evidență auto pentru conducătorul auto I. M. N.).

La data de 1 februarie 2013, I. M. N. a fost depistat conducând autovehiculul sub influența băuturilor alcoolice, fapta sa constituind abatere contravențională. (f. 43 - fișa de evidență auto pentru conducătorul auto I. M. N.).

Judecand in aceste limite instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse de 8 luni inchisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a ,b, d si i NCP sub aspectul săvârșirii infracțiunii de refuz de la prelevarea de mostre biologice, prev. și ped. de art. 337 Cod penal.. este in masura sa contribuie la realizarea scopurilor coercitive si reeducative ale legii penale.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), i) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul s-a dovedit nedemn de a deține o funcție electivă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege respectiv dreptul de a conduce vehicule

Instanta nu va aplica pedepse accesorii deoarece executarea pedepselor complementare va incepe cu data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea la amenda penala (D. penal parte generala-M. U. pag 217)

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța reține dispozițiile art.91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanța consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 1 an închisoare iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Față de aceste considerente, în baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune SALAJ la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. va impune condamnatului să execute următoarele obligații:

- să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

- sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de Probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primariei municipiului JIBOU sau RADP JIBOU pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen

In temeiul art. 274 alin 1 NCPP va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 600 lei

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Condamna pe inculpatul I. M. N. - fiul lui I. P. și I. M., născut la data de 15 februarie 1968 în localitatea Năpradea, jud. S., cetățean român, absolvent de liceu, persoană fizică autorizată, căsătorit, având în întreținere doi copii minori, fără antecedente penale, domiciliat în orașul Jibou, ., jud. S., posesor al CI . nr._, eliberată de orașul Jibou și CNP_, pentru săvârșireainfracțiunii de refuzul de la prelevarea de mostre biologice, prev. și ped. de art. 337 Cod penal.la o pedeapsa potrivit art 375 Cod proc penala comb cu art 374 alin 4 C. proc. penala, art 396 alin 10 Cod proc.penala de:

8 luni inchisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a ,b, d si i NCP

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Salaj la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune condamnatului să execute următoarele obligații:

- să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.

- sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de Probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primariei municipiului Jibou sau RADP Jibou pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen

In temeiul art. 274 alin 1 NCPP obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 600

Cu drept de apel in 10 zile de la comunicare

Pronuntata in sedinta publica din 8.04.2015

PREȘEDINTE GREFIER

A. B. B. T. K.

Red. A.B.B. 5 ex./15.04.2015