Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Încheierea nr. 479/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 479/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 14-04-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 479/2015
Ședința Camerei de Consiliu din data de 14.04.2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ:
O. C.
GREFIER: E. M.
Ministerul Public este reprezentat prin d-na T. F., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N..
Pe rol este verificarea în procedura de cameră preliminară a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatilor R. E. si S. T., luata prin încheierea nr. 29/C/A/2015 din data de 25.03.2015 a Judecătoriei Cluj N., dosar nr._, potrivit art. 348 rap. la art.207 din Codul de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se prezintă inculpatul R. E. in stare de arest preventiv asistat de aparator din oficiu av. C. Stefani M., prezent inculpatul S. T. in stare de arest preventiv asistat de aparator din oficiu av. C. I. M. din Baroul Cluj.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care, judecatorul de camera preliminara verifica identitatea inculpatilor R. E., fiul lui N. și C.(Crenguța). născut la data de 29.05.1991 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în ., ., jud. Cluj, posesor al CI. . nr._ elib. de SPC Cluj la data de 20.08.2014, CNP_8, porecla „P.", in prezent in arestul IPJ Cluj si S. T., fiul lui N. și C., născut la data de 06.01.1990 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în mun. A., .. jud. A. f.f.l. în ., ., jud. Cluj posesor al CI . nr. 5700T6 eliberat de SPCLEP A. la data de 06.06.2012, CNP_4, trimisi in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj N. din data de 09.04.2015, dosar parchet nr. 925/P/2015, sub aspectul savarsirii infractiunilor:
Inc. R. E. – sub aspectul savarsirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 1 lit. d și alin 2 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. si,
Inc. S. T. – sub aspectul savarsirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 1 lit. d și alin 2 lit. b C.pen.
Judecatorul de camera preliminara aduce la cunoștința inculpatilor ca, în temeiul art.348 raportat la art. 207 din Codul de procedură penală judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestarii lor preventive luată împotriva lor prin încheierea nr. 29/C/A/2015 din data de 25.03.2015 a Judecătoriei Cluj N., dosar nr._ .
Potrivit art. 344 al. 2 NCPP se comunica inculpatilor R. E. si S. T., copia certificată de pe rechizitoriu, aducânduli-se la cunoștință că potrivit art. 342 NCPP,obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, că are dreptul în termen de 25 zile de la data comunicării copiei certificate a rechizitoriului să formuleze cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
Inculpatii arată că, sunt de acord să fie asistati de apărătorii desemnati din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau exceptii de ridicat, judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul participanților asupra legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpat.
Reprezentantul Parchetului, în temeiul art. 348 al. 2, art. 207 Cpp solicita instanței sa constate ca măsura arestării preventive luata fata de inculpatii R. E. si S. T., este legala si temeinica, că se mențin temeiurile care au stat la baza luării acestei masuri, acestea nu au încetat sau modificat, aceasta masura fiind necesare în scopul bunei desfășurări a procesului penal și a înlăturării stării de pericol pentru ordinea publică pe care inculpatii îl reprezintă in stare de libertate, impunandu-se o reacție promptă și eficace a organelor de aplicare a legii iar neluarea unor măsuri preventive în situații de acest gen este de natură a scădea încrederea opiniei publice în capacitatea autorităților de a asigura securitatea la care persoanele au dreptul și care este garantată inclusiv prin Constituție.
F. de toate considerentele aratate, solicita mentinerea masurii arestarii preventive luata fata de inculpati.
Apărătorul inculpatului R. Rugen, solicită inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura preventiva a controlului judiciar, avand in vedere atitudinea sincera a acestuia, a recuperarii partiale a prejudiciului, a disponibilitatii inculpatului de a se impaca cu partea vatamata.
Apărătorul inculpatului Silagyi T. solicită inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura preventiva a controlului judiciar, avand in vedere atitudinea sincera a acestuia care recunoaste faptele, a cooperarii cu organele de ancheta, a lipsei antecedentelor penale, a recuperarii partiale a prejudiciului.
Inculpatul R. E. având ultimul cuvânt, solicita judecarea sa in stare de libertate, sau a se inlocui masura arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu, dorind a despagubi partile vatamate.
Inculpatul Silagyi T.avand ultimul cuvânt, solicita judecarea sa in stare de libertate pentru recuperarea prejudiciului si impacarea cu partea vatamata, pentru a munci si a-si creste fetita.
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI,
Deliberând asupra cauzei penale de față reține următoarele:
Prin incheierea penala nr. 29/C/A/ din data de 25 martie 2015 a Judecatoriei Cluj N., pronuntata in dosarul nr._ În temeiul art. 226 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală și la art. 202 alin. 1 și 3 din Codul de procedură penală admite cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile, începând de la 25.03.2015 până la 23.04.2015 inclusiv, a inculpatului R. E. si pe o durată de 30 de zile, începând de la 25.03.2015 până la 23.04.2015 inclusiv, a inculpatului S. T..
În conformitate cu dispozițiile articolului 207 aliniatul 2 din Codul de procedură penală, in termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului, judecatorul de camera preliminara verifica din oficiu legalitatea si teminicia masurii preventive, inainte de expirarea acesteia, cu citarea inculpatului.
Sub aspectul legalității, analizând dosarul cauzei, judecătorul de cameră preliminară constată că luarea acestei măsuri preventive față de inculpatii R. E. si S. T. a avut loc cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condițiilor de fond cât și sub aspectul condițiilor de procedură și întinderii în timp a măsurii.
Sub aspectul temeiniciei, analizând probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, judecătorul de cameră preliminară apreciază că măsura arestării preventive se impune a fi menținută în continuare față de inculpati întrucât temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurii arestării impun și în continuare privarea lor de libertate.
Judecătorul de drepturi și libertăți constată că din actele de urmărire penală efectuate până la acest stadiu al cercetărilor (Declarațiile persoanei vătămate Chirilean G., Procesul-verbal de cercetare la fața locului declaratiile martorilor B. V. ,P. C. S., imaginile surprinse de camerele de supraveghere Copiile proceselor-verbale de percheziții domiciliare din dosarul 925/P/2015 Proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice )rezultă indicii că inculpati au săvârșit infracțiunile de furt calificat pentru care au fost trimisi in judecata.
Pentru luarea măsurii arestării preventive nu este necesară existența unor probe certe de vinovăție necesare pentru condamnarea unei persoane, ci potrivit dispozițiilor art. 15 Cod procedură penală, existența unor probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana față de care se efectuează cercetări ar fi comis faptele de care este acuzat. În același sens sunt și prevederile dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. c CEDO care permit luarea măsurii arestării preventive atunci când există motive verosimile de a bănui că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală. Din jurisprudența CEDO rezultă că, motivele verosimile se referă la fapte ori informații de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite fapta pentru care se ia măsura și care nu trebuie să fie de același nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau fundamentarea unei anumite acuzații (cauza Erdagoz c/Turcia). Or, din mijloacele de proba administrate până în acest stadiu al cercetărilor putem retine, apreciem noi existenta unor date din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatii ar fi comis faptele de furt calificat.
In ceea ce priveste pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, trebuie subliniat faptul că, pentru prezervarea ordinii publice, se impune o reacție promptă și eficace a organelor de aplicare a legii iar neluarea unor măsuri preventive în situații de acest gen este de natură a scădea încrederea opiniei publice în capacitatea autorităților de a asigura securitatea la care persoanele au dreptul și care este garantată inclusiv prin Constituție.
Sintagma „pericol pentru ordinea publică” desemnează o stare – și nu un fapt – ce ar putea periclita în viitor normala desfășurare a unui segment din relațiile sociale protejate în cadrul ordinii publice, respectiv cele privind securitatea patrimonială a persoanelor. Această stare de pericol apreciem că se deduce din datele existente în cauză, astfel cum au fost prezentate, privitoare la împrejurările și modul de desfășurare a activității infracționale. Raportat la împrejurările și modul de desfășurare a activității infracționale, apreciem că gravitatea faptei și limitele de pedeapsă prevăzute de lege nu pot constitui singurele temeiuri de apreciere asupra pericolului social pentru ordinea publică. Așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența CEDO, măsura arestării preventive este o măsură excepțională, astfel că luarea, ca și menținerea ei, trebuie dispuse doar în cazuri temeinic justificate. Prezervarea ordinii publice este apreciată însă ca un element pertinent și suficient pentru privarea de libertate a unei persoane, dacă se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea respectivei persoane ar tulbura în mod real ordinea publică. Este adevărat, totodată, că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, ca trăsătură a infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Sub acest aspect, apreciem că, în speță, existența pericolului public rezultă din însuși pericolul social al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, avându-se în vedere reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni și posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori.
De asemenea, în reliefarea pericolului pentru ordinea publică pe care îl prezintă cei doi inculpați, arătăm și faptul că, din punctul nostru de vedere, furtul din locuință (după tâlhărie, care se săvârșește prin utilizarea violențelor) este cea mai ingrată formă de infracțiune contra patrimoniului, întrucât actele de sustragere nu ating doar valoarea socială, impersonală, a patrimoniului ci, de cele mai multe ori, atinge într-un mod flagrant viața și integritatea persoanei.
În acest sens, spargerea unei locuințe este în măsură să lase în psihicul persoanei vătămate anumite traume, din care o persoană își poate reveni greu, pe fondul faptului că, după ce ajunge acasă și își găsește locuința răvășită simte o prezență străină constantă și permanentă în imobil, aspect realmente capabil să ducă la vulnerabilizarea acesteia prin inducerea unei senzații că este urmărită și a unei temeri că, oricând, în casa ei poate intra o persoană străină.
Prin urmare, aceste infracțiuni contra patrimoniului ce se desfășoară în interiorul domiciliului nu sunt niște simple fapte de furt, ci lasă traume serioase în psihicul și dezvoltarea psihosocială a individului, concretizându-se într-o veritabilă formă de violență psihică care, uneori, poate fi la fel de traumatizantă ca și violența fizică.
Pericolul pentru ordinea publică rezultă atât din circumstanțele reale ale faptei cât și din circumstanțele personale ale inculpaților.
Astfel, inculpații au nesocotit în mod flagrant regulile de conviețuire socială, ei acționând pentru sustragerea de bunuri pe timp de zi, prin efracție și prin violare de domicilii, cauzând un prejudiciu foarte ridicat (aproximativ 10.000 lei), comportamentul lor creionând un veritabil modus operandi dar și un modus vivendi, în condițiile în care au ales să-și asigure existența zilnică prin astfel de fapte.
Cu privire la persoana inculpatilor, judecatorul de camera preliminara apreciaza că acestia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vederea trecutul lor infracțional condamnările penale pe care inculpatul rostas E. le-a suferit de-a lungul anilor sau solutia de scoatere de sub urmarire penala fata de inculpatul S. T., toate pentru comiterea unor fapte de furt.sau talharie rezultând, astfel, fără echivoc, o stare de inadaptare la normele de conviețuire socială, acțiunile sale sfidând și nesocotind regulile elementare de comportare decentă în societate.
De asemenea, chiar dacă inculpatii au beneficiat de clemență din partea organelor statului, (inculpatul rostas fiind liberat condiționat de mai multe ori) ei nu au înțeles să-și corijeze comportamentul ci, din contră, a continuat să săvârșească infracțiuni, motiv pentru care apreciem că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, securitatea patrimoniului persoanelor și integritatea lor fizică fiind în pericol dacă nu se restrânge libertatea lor
Lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta o încurajare a săvârșirii unor fapte intenționate similare în circumstanțe similare urmate de consecințe regretabile și de către persoane care au această tendință, văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiți ca fiind autori ai unor astfel de fapte.
Totodată, apreciez că măsura arestării preventive este necesară în scopul bunei desfășurări a procesului penal și a împiedicării sustragerii inculpatilor de la urmărire penală sau judecată.
In privinta starii de fapt, nu exista elemente sau probe noi care sa modifice actul de sesizare a instantei nici fata de latura civila a cauzei. De asemenea nu exista elemente noi fata de persoana inculpatilor care sa se rasfranga in sens pozitiv in privinta atitudinii acestora fata de persoanele vatamate.
Așadar judecătorul de cameră preliminară reține îndeplinită condiția impusă de dispozițiile articolului 202 alin. 1 din Codul de procedură penală conform căreia luarea și implicit menținerea măsurii arestării preventive din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea pentru care s-a dispus și s-a menținut măsura privativă de libertate.
Având în vedere considerentele anterioare, judecătorul de cameră preliminară apreciază că subzistă în continuare posibilitatea ca, rămânând în libertate, inculpatii să continue activitatea infracțională săvârșind și alte fapte antisociale.
Din toate aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară apreciază că în speță nu se impune luarea măsurii preventive mai puțin restrictive a controlului judiciar, motiv pentru care va respinge cererea apărătorului acestuia de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar, astfel ca, in temeiul art. 207 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală va constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatii R. E., si S. T., in prezent in arestul IPJ Cluj, pe care o v-a mentine.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge cererile aparatorilor inculpatilor de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura preventiva a controlului judiciar.
În temeiul art. 207 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatii R. E., fiul lui N. și C.(Crenguța). născut la data de 29.05.1991 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în ., ., jud. Cluj, posesor al CI. . nr._ elib. de SPC Cluj la data de 20.08.2014, CNP_8, porecla „P.", in prezent in arestul IPJ Cluj si S. T., fiul lui N. și C., născut la data de 06.01.1990 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în mun. A., .. jud. A. f.f.l. în ., ., jud. Cluj posesor al CI . nr. 5700T6 eliberat de SPCLEP A. la data de 06.06.2012, CNP_4, in prezent in arestul IPJ Cluj, pe care o mentine.
Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la comunicare conform art. 205 alin. 1 Codul de procedură penală.
Pronunțată în camera de consiliu din data de 14.04.2015, orele 915.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER
O. C. E. M.
Red. OC/Dact.EM
Data 24.04.2015
Ex.6
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Sentința nr. 477/2015. Judecătoria... | Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Încheierea nr.... → |
|---|
