Verificare măsuri preventive (art.207 NCPP). Încheierea nr. 55/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 55/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 27554/211/2014/a2
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ÎNCHEIERE PENALĂ Nr. 55/2015
Ședința camerei de consiliu de la 19 ianuarie 2015
Completul compus din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
M. M. G.
GREFIER
P. R. E.
Ministerul Public reprezentat prin procuror L. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N.
Pe rol se află verificarea în procedura de cameră preliminară a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpatul S. D. I. potrivit art. 348 raportat la art.207 din Noul cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu a răspuns inculpatul S. D. I. personal, în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu av. C. R. O., cu delegație pentru asistența juridică obligatorie depusă la dosar (fila 8 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedință, după care, judecătorul de cameră preliminară procedează la verificarea identității inculpatului S. D. I. căruia îi aduce la cunoștință că în temeiul art.348 raportat la art. 207 din Codul de procedură penală judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive care a fost luată împotriva sa, prin încheierea penală nr. 85/C/A/2014 a Judecătoriei Cluj-N., la data de 26.11.2014.
Inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Instanța acordă cuvântul părților cu privire la legalitatea si temeinicia măsurii preventive.
Reprezentanta Parchetului apreciază că măsura arestării preventive a fost luată și menținută în cauză cu respectarea dispozițiilor legii, prin urmare în temeiul art. 207 al.1 și 4 NCPP solicită menținerea acestei măsuri. Face trimitere la comportamentul anterior al inculpatului care se constituie într-o stare de pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce derivă din gravitatea faptelor săvârșite, respectiv violare de domiciliu și furt din locuință, fapte pe care inculpatul le-a comis la scut timp după ce a fost eliberat ca urmare a împăcării cu persoana vătămată în altă cauză. Arată că măsura arestării preventive este necesară pentru prevenirea unor noi infracțiuni, inculpatul fiind cunoscut cu antecedente precum și pentru a se preveni sustragerea inculpatului de la judecată având în vedere că acesta nu are un domiciliu stabil și nici loc de muncă.
Apărătorul inculpatului solicită în temeiul art. 207 alin. 5 să se constate că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive au încetat prin urmare se impune revocarea măsurii arestării preventive luate față de inculpat. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar. Precizează că măsura arestării preventive s-a menținut în temeiul art. 223 alin. 2 NCPP, maximul prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită este de 7 ani, fiind vorba de o infracțiune complexă care cuprinde și violarea de domiciliu, dar furtul conform Noului cod penal are limite de pedeapsă mai reduse, prin urmare, în concepția legiuitorului această infracțiune are un pericol social mai redus. Totodată arată că inculpatul recunoaște faptele și a conștientizat gravitatea acestora.
Reprezentanta Parchetului, în replică, precizează că legiuitorul a înțeles să reducă limitele pentru infracțiunea de furt în Noul cod penal pentru a adapta legislația la realitățile sociale, pedepsele date în concret de instanțe pentru astfel de infracțiuni fiind sub limita maximă. Din acest aspect nu ar rezulta însă că în concepția legiuitorului acest tip de fapte ar fi mai puțin grave.
Inculpatul S. D. I., având ultimul cuvânt, arată că nu contestă acuzațiile aduse și precizează că deși putea să plece atunci când a expirat ordonanța de reținere, nu a făcut-o. Totodată arată că a discutat cu părțile vătămate și acestea doresc să se împace, prejudiciul fiind deja reparat parțial.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,
Deliberând asupra prezentei cauze penale:
Analizând probele aflate la dosarul cauzei, instanța reține că prin încheierea penală nr.85/C/A/2014 din data de 26.11.2014, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. de luare a măsurii arestării preventive față de inculpatul S. D. I. în temeiul dispozițiilor art.226, art.223 alin. 2 raportat la art.202 alin. 1, 3 si 4 din Codul de procedură penală, și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 26.11. 2014 până la data de 25.12. 2014, inclusiv.
Prin rechizitoriul nr._/P/2014 din data de 19.12.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S. D. I. pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prevăzute de art.228, alin.1, art.229, alin.1, lit.d și alin.2, lit.b cu aplicarea art.38, alin.1 din Codul penal și a art.41, alin.1 din Codul penal.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței în data de 19.12.2014.
Potrivit art. 348, alin.2 din Codul de procedură penală, în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207.
În ședința de cameră preliminară din data de 23.12.2014, judecătorul de cameră preliminară a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpatului și prin încheierea penală pronunțată la acea dată, în temeiul articolului 207 din Codul de procedură penală, judecătorul a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În conformitate cu dispozițiile articolului 207, alineatul 6 din Codul de procedură penală, în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, iar potrivit aliniatului 4 al aceluiași articol, când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.
Luarea măsurii preventive și ulterior menținerea acesteia a avut loc cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condițiilor de fond cât și sub aspectul condițiilor de procedură și întinderii în timp a măsurii, iar probele administrate până în acest moment procesual, constând în concret în: declarațiile persoanelor vătămate (f 29-31, 109-110), ale martorilor (f 144-145, 33-35), ale inculpatului care a recunoscut comitere ambelor fapte pentru care este cercetat (f 78, 81-83, 85-86), procesele verbale de cercetare la fața locului (f 17-24, 99-105), procesele verbale de recunoaștere din planșa foto (f 38-39, 148-149), rapoartele de constatare tehnico-științifică dactiloscopică (f 127-134, 136-143), procesele verbale de investigații (f 46), procesul verbal de examinare bunuri cu planșa foto anexată (f 115-120), procesul verbal de constatare (f 96), planșa foto cu bunurile sustrase în data de 13.11.2004 (f 44-45), proces verbal de ridicare CD, vizionare imagini cu planșă foto (f 49-72), dovada depunerii și ridicării bijuteriilor sustrase la și de la casa de amanet (f 41, 47), reflectă subzistența temeiurilor care justifică măsura preventivă a arestării inculpatului întrucât probele anterior enumerate generează suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar putea fi autorul infracțiunilor intenționate pentru care este trimis în judecată în prezenta cauză și pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 5 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, privarea sa de libertate fiind necesară în scopul prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și totodată proporțională cu scopul urmărit, raportat la gravitatea faptelor pentru care este cercetat inculpatul, la modalitatea concretă de comitere a acestora: prin forțarea și ruperea efectivă a ușilor de acces în locuințe, la îndrăzneala deosebită cu care inculpatul a acționat de fiecare dată, deși a fost anterior observat la locul faptei de vecini ai locuințelor pe care le-a spart, la numărul faptelor comise, la intervalul de timp scurt în care le-a comis, la scopul expres declarat al inculpatului de a sparge locuințe pe raza localității Cluj-N. pentru a face rost de bani, în condițiile în care inculpatul nu își are domiciliul în această localitate, la nepăsarea lui totală față de valorile sociale încălcate întrucât în cazul uneia dintre fapte, după ce a plecat, inculpatul a lăsat ușa de acces în apartament larg deschisă, la curajul său infracțional întrucât inculpatul era conștient de riscul de a fi surprins în orice moment de către proprietari, la valoarea destul de ridicată a prejudiciului cauzat, la natura bunurilor sustrase, inculpatul căutând și preferând bunuri ce pot fi valorificate rapid, la maniera rapidă în care le-a și valorificat în concret ulterior și la antecedența penală a inculpatului care a mai fost anterior condamnat de foarte multe ori pentru infracțiuni de furt și deși a fost eliberat din arest abia în 10.11.2014 prin sentința penală nr.301/2014 a Judecătoriei A. I. (f 50), prin faptele pentru care este cercetat și pe care le-a comis la doar câteva zile de la data eliberării, inculpatul a sfidat încrederea investită de autorități în buna sa conduită după eliberare, dovedind de asemenea lipsa efectului educativ al pedepselor privative de libertate la care a fost condamnat inculpatul anterior, care nu s-au dovedit în măsură să îndrepte comportamentul social al acestuia.
Instanța reține de asemenea că perseverența inculpatului în comiterea unor fapte ce intră sub incidența legii penale, de același fel și reluarea activității sale antisociale la scurt timp după eliberarea sa din executarea unei pedepse privative de libertate este de natură a crea un sentiment de insecuritate în cadrul societății civile în cazul cercetării în stare de libertate a unei persoane asupra căreia planează o suspiciune rezonabilă că ar fi comis o faptă de gravitatea abstractă și concretă a celor pentru care este cercetat inculpatul și care ar putea intra sub incidența legii penale.
Prin urmare, analizând măsura preventivă luată față de inculpat în raport cu probele dosarului dar și cu dispozițiile legale menționate, instanța constată că aceasta este legală si temeinică întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpatului se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată, ea fiind necesară și proporțională cu gravitatea acuzației și scopul urmărit.
În consecință, în temeiul art.348, alin.2 raportat la art. 207, alin.6 din Codul de procedură penală, instanța va constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpatului și va menține această măsură.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul articolului 207 din Codul de procedură penală, constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpatului S. D. I., fiul lui G. și F., născut la data de 06.06.1968 în localitatea V., jud. B., cu domiciliul în localitatea V., ., ., CNP_, deținut în prezent în Penitenciarul G. și menține măsura arestării preventive a inculpatului S. D. I..
Cu drept de contestație în termen de 48 ore de la comunicare.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, 19 ianuarie 2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
M. M. G. P. R. E.
Red/Dact.21.01.2015
MMG
| ← Conducere fără permis (art.335 NCP). Sentința nr. 24/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
|---|
