Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 1040/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Judecătoria CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 1040/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-09-2015

JUDECĂTORIA C.

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3047

DOSAR NR._

SENTINȚA PENALĂ NR. 1040

Ședința publică din 25.09.2015

Președinte: M. V.

Grefier: C. A.

Ministerul Public reprezentat prin

Procuror: Sitiavu G., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria C.

Pe rol verificarea competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. _/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. privind pe inculpatul A. S., trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

-furt calificat în stare de recidivă postexecutorie prev. de art.228 alin.1 – art.229 alin.2 lit.b C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen. și

-tentativă la furt calificat în stare de recidivă postexecutorie prev. de art.32 alin.1 raportat la art.228 alin.1 – art.229 alin.2 lit.b C.pen., cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen.

Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 24.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată – care face corp comun cu prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art. 391 alin. 1 C.pr.pen, stabilește termen pentru deliberare și pronunțare, data de 25.09.2015, dată la care,

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

  1. Situația de fapt și încadrarea juridică reținute prin rechizitoriu:

Prin rechizitoriul nr._/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 10.08.2015 sub nr._, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul A. S. pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie prev. de art.228 alin.1 raportat la art.229 alin.2 lit.b C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen. și o tentativă la furt calificat în stare de recidivă postexecutorie prev. de art.32 raportat la art.228 alin.1 – art.229 alin.2 lit.b C.pen., cu reținerea art.41 alin.1 C.pen.

În sarcina inculpatului s-a reținut în esență că la data de 23.07.2015, în jurul orei 19:45, a pătruns pe ușa lăsată neasigurată de la balconul locuinței persoanei vătămate I. I. din mun. C., ..17, ., de unde a sustras un telefon mobil marca Vodafone Smart Mini, cauzând un prejudiciu în valoare de 400 de lei, recuperat.

De asemenea, s-a reținut că la data de 23.07.2015, în jurul orei 20:11, a pătruns pe ușa lăsată neasigurată de la balconul locuinței persoanei vătămate D. E. C. din mun. C., ..4, ., ., cu intenția de a sustrage bunuri, fără însă a reuși întrucât a fost surprins de persoana vătămată.

În dovedirea situației de fapt au fost menționate următoarele mijloace de probă: declarații persoane vătămate I. I. (f. 13 d.u.p.) și D. E.-C. (f. 38 d.u.p.); procese-verbale de cercetare la fața locului (f. 18-22; 29-36 d.u.p.); declarații martor D. M. (f. 40, 41 d.u.p.); declarații suspect/inculpat (f. 45, 46; 51, 52 d.u.p.).

  1. Desfășurarea procedurii în camera preliminară și cercetarea judecătorească:

Prin încheierea din camera de consiliu din 11.09.2015, judecătorul de cameră preliminară a luat act de faptul că nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpat sau de către avocatul acestuia și nici de persoanele vătămate și, nefiind nici excepții care să fie invocate din oficiu, în temeiul art.346 alin.2 C.proc.pen. judecătorul a constatat competența instanței și legalitatea sesizării prin rechizitoriul nr._/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., a efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor, astfel că s-a dispus începerea judecății.

În ședința publică din 24.09.2015, fiindu-i aduse la cunoștință dispozițiile art.374 alin.4, 375 și art.396 alin.10 C.proc.pen., inculpatul a arătat că recunoaște faptele astfel cum sunt descrise în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, fiind ascultat sub acest aspect, declarația sa fiind atașată la dosarul cauzei (f. 7, 8).

De asemenea, în temeiul art.100 alin.3 C.proc.pen., instanța a încuviințat pentru inculpat proba cu înscrisuri în circumstanțiere (f. 9-17), fiind atașată și fișa de cazier actualizată a inculpatului (f. 18-20)

Nemaifiind alte cereri, instanța a declarat cercetarea judecătorească încheiată și a acordat cuvântul în dezbateri.

  1. Situația de fapt reținută de instanță:

În fapt, prin plângerea penală din data de 23.07.2015, persoana vătămată I. I. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în data de 23.07.2015, în jurul orei 19:45, în timp ce se afla la domiciliul său, o persoană necunoscută a intrat pe ușa exterioară a balconului ce se afla închisă și neasigurată și, de pe un dulap din balcon, a sustras un telefon mobil marca Vodafone Smart Mini, cauzând un prejudiciu de 400 Lei.

Fiind audiată, persoana vătămată a precizat că la un moment dat a auzit un zgomot, însă a crezut că este fiica ei; ulterior, după ce a constatat dispariția telefonului mobil, a ieșit în fața blocului pentru a întreba trecătorii dacă au văzut pe cineva care să iasă din locuința ei, doi copii minori spunându-i să au observat o persoană de sex masculin îmbrăcată cu pantaloni scurți albaștrii.

Conform procesului-verbal din 23.07.2015, lucrători din cadrul Inspectoratului de Jandarmi C., fiind în exercițiul atribuțiilor de serviciu, au fost sesizați telefonic de către martorul D. M. în jurul orei 20:21, soțul persoanei vătămate D. C. E., care la rândul său este angajat al Grupării Mobile de Jandarmi Tomis C., cu privire la faptul că a reținut o persoană de sex masculin pe ..2 din mun. C., care cu puțin timp în urmă pătrunsese în locuința sa de domiciliu din mun. Cconstanța, ., ., .>

Ajunși la fața locului, jandarmii au identificat persoana de sex masculin reținută de martorul D. M., stabilind că aceasta se numește A. S.. Asupra numitului A. S. a fost găsit un telefon de culoare neagră cu capac alb marca Vodafone 785, despre care martorul D. M. menționeză faptul că s-a aflat în posesia lui A. S., acesta aruncându-l în iarbă pe . ce era urmărit de către martor, telefonul fiind recuperat din iarbă de către persoana vătămată D. E. C. care de asemenea îl urmărea pe cel în cauză.

Fiind efectuate verificări în telefonul mobil marca Vodafone, s-a stabilit că acesta aparține persoanei vătămate I. I., în fotografiile existente în memoria telefonului apărând persoana vătămată, fiind încheiat în acest sens de către organele de poliție proces-verbal în data de 23.07.2015. Telefonul mobil în cauză a fost recunoscut de persoana vătămată I. I. și restituit acesteia.

Cu privire la fapta comisă în dauna persoanei vătămată D. E.-C., analizată tangențial prin referire la fapta de furt calificat în dauna persoanei vătămate I. I., la aceeași dată de 23.07.2015, organele de poliție au fost sesizate de aceasta cu privire la faptul că în data de 23.07.2015, în jurul orei 20:11, în timp ce se afla la domiciliul său situat pe ., . surprins în balconul apartamentului o persoană de sex masculin care a părăsit imediat locuința la cererea persoanei vătămate, fără a reuși să sustragă bunuri.

Fiind audiată, persoana vătămată a arătat că se afla în locuință la acea oră, iar la un moment dat a observat o persoană necunoscută care a intrat pe poartă fără a striga, deși ușa și gratia de la locuință erau întredeschise. A observat cum persoana necunoscută a urcat treptele și a pătruns în interiorul locuinței, fiind surprinsă la aproximativ 1 m de ușă de către persoana vătămată. Întrebată fiind ce caută, persoana necunoscută i-a comunicat faptul că dorește să închirieze o locuință, auzind de la vecini că persoana vătămată ar avea o locuință de închiriat. Ulterior, persoana necunoscută s-a conformat solicitării persoanei vătămate de a părăsi locuința.

Persoana vătămată a luat hotărârea să îl urmărească pe individ, luând legătura și cu soțul ei, martorul D. M., comunicându-i acestuia telefonic traseul parcurs, iar când martorul D. M. l-a somat pe bărbat să se oprească, acesta a fugit, fiind observat în același timp scoțând din buzunar și aruncând un telefon mobil care a fost ulterior identificat ca fiind cel al persoanei vătămate I. I.. Telefonul mobil menționat a fost recuperat de persoana vătămată D..

Persoana în cauză a fost imobilizată pe ., de martorul D. M., fiind ajutat de soția sa, D. E.-C., ulterior la fața locului sosind un echipaj de jandarmi care au stabilit că persoana prinsă este inculpatul A. S..

Fiind audiat în calitate de suspect, inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, recunoscând în calitate de inculpat doar săvârșirea infracțiunii comise în dauna persoanei vătămate I. I..

În privința infracțiunii comise în dauna persoanei vătămate D. E. C., inculpatul a declarat că a intrat în curtea persoanei vătămate cu intenția de a închiria o cameră, variantă care i-a fost prezentată inițial și persoanei vătămate, atunci când inculpatul a fost surprins.

Cu toate acestea, în condițiile în care cu doar 30 min înainte inculpatul comisese o infracțiunea de furt calificat tot într-o locuință aflată la parterul blocului și care avea ușa de acces direct din stradă, prin ușa de la balcon (același modus operandi), iar în locuința persoanei vătămate D. a pătruns fără a solicita acordul proprietarului sau a-și fi semnalat în vreun fel prezența în curtea imobilului și, mai apoi, în interiorul locuinței, apărarea inculpatului nu poate fi reținută. Modalitatea în care fapta a fost comisă relevă fără niciun dubiu intenția inculpatului de a pătrunde în locuință cu intenția de a sustrage bunuri.

În fața instanței, la termenul din 24.09.2015, inculpatul a arătat că recunoaște faptele astfel cum sunt descrise în actul de sesizare.

  1. Încadrarea juridică a faptelor:

În drept, fapta inculpatului A. S. care la data de 23.07.2015, în jurul orei 19:45, a pătruns pe ușa lăsată neasigurată de la balconul locuinței persoanei vătămate I. I. din mun. C., ..17, ., de unde a sustras un telefon mobil marca Vodafone Smart Mini, cauzând un prejudiciu în valoare de 400 de lei, recuperat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.228 alin.1 raportat la art.229 alin.2 lit.b C.pen., cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen.

Fapta aceluiași inculpat care, la data de 23.07.2015, în jurul orei 20:11, a pătruns pe ușa lăsată neasigurată de la balconul locuinței persoanei vătămate D. E. C. din mun. C., ., ., cu intenția de a sustrage bunuri, fără însă a reuși întrucât a fost surprins de persoana vătămată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. de art.32 raportat la art.228 alin.1 – art.229 alin.2 lit.b C.pen., cu reținerea art.41 alin.1 C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, inculpatul a realizat elementul material al infracțiunii de furt calificat, respectiv “luarea”, sustrăgând pe nedrept din posesia persoanei vătămate I. I. un telefon mobil Vodafone în valoare de 400 de lei, producându-se așadar urmarea imediată, respectiv deposedarea persoanei vătămate și aproprierea bunurilor de către inculpat, legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată fiind dovedită în urma administrării materialului probator.

În privința infracțiunii de tentativă la furt calificat, instanța reține că inculpatul a pus în executare rezoluția infracțională (respectiv însușirea de bunuri din locuința persoanei vătămate D. E. C.), activitatea infracțională fiind întrerupt în schimb de persoana vătămată care l-a surprins în locuință

Așadar, prin raportare la forma tentată a infracțiunii de furt, elementul material a fost realizat, acțiunea de luare (nerealizată) fiind obiectivată prin modalitatea de comitere a faptei. Așadar, inculpatul a săvârșit acte de executare (a pătruns în locuința persoanei vătămate, fiind surprins de aceasta), nu doar simple acte preparatorii. Referitor la urmarea imediată, inculpatul a acționat cu intenția de a o deposeda pe persoana vătămată și de a-și apropria bunuri, creându-se așadar o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită de norma penală, legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultând din săvârșirea faptei.

Atașat elementului material este și elementul circumstanțial agravant vizând modalitatea de săvârșire a faptei, respectiv prin violare de domiciliu, inculpatul neavând dreptul sau permisiunea persoanelor vătămate de a pătrunde în locuințe – art.229 alin.2 lit.b C.pen.

Sub aspectul laturii subiective, instanța apreciază că inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor săvârșite, urmărind producerea lui prin comiterea acesteia, fiind așadar întrunite condițiile prevăzute de art.16 alin.3 lit.a C.pen – forma de vinovăție a intenției directe.

În legătură cu reținerea stării de recidivă postexecutorie, văzând fișa de cazier a inculpatului instanța reține că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr.482/28.04.2010, definitivă prin decizia penală nr.750/01.12.2010 a Curții de Apel C., fiind liberat condiționat la data de 14.08.2013 cu un rest rămas de executat de 199 de zile. Așadar, la 01.03.2014 pedeapsa s-a considerat executată, din acest moment începând să curgă termenul de reabilitare de 4 ani prev. de art.166 alin.1 lit.a C.pen. (art.167 alin.1 C.pen.), termen care nu se împlinise la 23.07.2015.

Prin urmare, sunt îndeplinite condițiile prev. de art.41 alin.1 C.pen. și 42 C.pen., impunându-se reținerea stării de recidivă postexecutorie.

În aceste condiții, văzând prevederile art.396 alin.2 C.proc.pen., instanța constată că dincolo de orice îndoială rezonabilă faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, impunându-se condamnarea acestuia.

  1. Individualizarea judiciară a pedepselor:

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanța va avea în vedere, pe lângă atingerea scopului acestora, și criteriile oferite de dispozițiile art.74 alin.1 C.pen. – gravitatea infracțiunilor și periculozitatea infractorului, ambele relevate de împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valorile ocrotită, natura și gravitatea rezultatelor produse, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Limitele de pedeapsă vor fi reduse cu o treime conform dispozițiilor art.396 alin.10 C.proc.pen. privind procedura în cazul recunoașterii învinuirii.

Cu privire la faptele săvârșite, instanța reține că infracțiunea de furt calificat ocrotește o valoare sociale importantă – patrimoniul persoanei fizice sau juridice, dar și libertatea psihică în condițiile în care atingerile aduse inviolabilității domiciliului, a vieții private (fiind reținute dispozițiile art.229 alin.2 lit.b C.pen.) pot avea ca efect o stare de nesiguranță într-un spațiu care ar trebui să ofere în primul rând securitate și liniște; pericolul social abstract al faptelor este concretizat în limitele de pedeapsă prevăzute de lege (de la 2 la 7 ani închisoare ca urmare a aplicării dispozițiilor art.43 alin.5 (majorarea cu ½ a limitelor de pedeapsă) și a art.396 alin.10 (reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă), respectiv de la 1 an închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare cu reținerea și a art.32 C.pen. și aplicarea art.79 alin.3 C.pen.).

În concret, inculpatul a pătruns în două imobile în aceeași zi, la o diferență de timp de aproximativ 30 min (aspect ce denotă perseverența infracțională), reușind într-un caz să își apropie și bunuri (un telefon mobil în valoare de 400 de lei, prejudiciul fiind recuperat), mobilul declarat fiind acela de a obține bani.

Inculpatul se pare că a acționat pe timp de zi, fără teama de a fi prins, pătrunzând în interiorul locuințelor persoanelor vătămate cu intenția de a sustrage bunuri fără a-și lua vreo măsură de precauție, asumându-și implicit riscul ca în domiciliu să se afle persoanele vătămate și să fie văzut.justificându-și fapta prin nevoia de bani.

Valoarea prejudiciului este într-adevăr redusă (400 de lei, prejudiciu recuperat), însă ceea ce imprimă gravitate faptelor este modul de comitere al acestora, mijloacele folosite (același modus operandi), dar și natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului.

Sub acest din urmă aspect, judecătorul constată că inculpatul a mai fost condamnat de 8 ori pentru săvârșirea de infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului, fiind liberat condiționat în anul 2013. În mod evident anturajul și mediul din care provine, faptul că nu este școlarizat, nu sunt aspecte care să îi fie favorabile acestuia, în condițiile în care a avut conflicte cu legea penală încă din minorat, pedepsele aplicate părând că nu și-au atins scopul – prevenirea săvârșirii de infracțiuni și reeducarea condamnatului.

În ciuda unor aspecte pozitive ce pot fi reținute în favoarea sa (un loc de muncă, căsătorit, 2 copii minori în întreținere – înscrisuri în cirsumstanțiere), instanța reține că se impune stabilirea unor pedepse îndreptate spre minimul prevăzut de lege (ținând cont de prejudiciul creat și recuperat), dar care să aibă aptitudinea de a-l face pe inculpat să conștientizeze gravitatea faptelor astfel încât pe viitor să adopte o conduită exemplară în societate, de respect față de valorile sociale ocrotite de legea penală. În acest mod va putea fi atins scopul final al pedepsei – prevenirea săvârșirii de infracțiuni.

Față de argumentele expuse, în baza art.228 alin.1 raportat la art.229 alin.2 lit.b C.pen., cu reținerea art.41 alin.1 și a art.43 alin.5 C.pen. și aplicarea art.396 alin.10 C.proc.pen. instanța îl va condamna pe inculpatul A. S. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie.

Sub aspectul pedepsei complementare, instanța apreciază că infracțiunea comisă de inculpat, gravitatea acesteia astfel cum a fost relevată anterior, justifică interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, și a dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, durata de 2 ani fiind una rezonabilă. Inculpatul este nedemn să mai exercite drepturile prevăzute anterior și care, de altfel, impun o multitudine de obligații și responsabilități deosebite. Or, inculpatul nu prezintă garanții suficiente că după executarea pedepsei va fi în măsură să se supună rigorilor respectivelor funcții.

Așadar, în baza art.67 alin.1 și art.68 alin.1 lit.c C.pen. instanța va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, pe o durată de 2 (doi) ani, exercitarea drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b și k C.pen.

Pentru aceleași argumente, în baza art.65 alin.1 și 3 C.pen. instanța va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b și k C.pen.

Ținând cont de cele expuse anterior în legătură cu individualizarea pedepselor, în baza art.32 alin.1 raportat la art.228 alin.1 – art.229 alin.2 lit.b C.pen., cu aplicarea art.33 alin.2 teza I, a art.41 alin.1 și 43 alin.5 C.pen. și a art.79 alin.3 C.pen., cu reținerea art.396 alin.10 C.proc.pen. instanța îl va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat în stare de recidivă postexecutorie.

Constatând în baza art.38 alin.1 C.pen. că infracțiunile deduse judecății sunt concurente, în baza art.39 alin.1 lit.b, art.45 alin.1 C.pen. instanța va contopi pedepsele stabilite, respectiv 3 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare, va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care va adăuga un spor de pedeapsă de 1/3 din 1 an și 6 luni închisoare (cealaltă pedeapsă stabilită), respectiv 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare în regim de detenție conform art.60 C.pen. și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b și k pe o durată de 2 (doi) ani.

Aplicând regulile pluralității de infracțiuni, în baza art.45 alin.1 și 5 C.pen. instanța va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b și k C.pen.

  1. Computarea măsurilor preventive privative de libertate:

În baza art.404 alin.4 lit.a C.proc.pen. raportat la art.72 alin.1 C.pen. instanța va scădea din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului A. S. reținerea și arestarea preventivă de la 24.07.2015 până la zi.

  1. Măsuri preventive:

Instanța reține că în acest moment procesual privarea de libertate a inculpatului este în continuare necesară pentru a înlătura starea de pericol pentru ordinea publică, fiind în continuare incident cazul prevăzut de art.223 alin.2 C.proc.pen., ținând cont de gravitatea faptei astfel cum a fost relevată și de persoana inculpatului; în plus, suspiciunile rezonabile inițiale s-au confirmat în cauză, inculpatul fiind cel care a comis infracțiunile.

De asemenea, instanța constată că de la data ultimei verificări a măsurii în ședința din camera de consiliu (04.09.2015 – f. 33 d.c.p.), nu au trecut mai mult de 30 zile, iar arestarea preventivă a inculpatului nu a depășit durata maximă a arestării preventive în cursul judecății prev. de art.239 alin.1 C.proc.pen. De asemenea, instanța consideră că privarea de libertate a inculpatului nu a depășit termenul rezonabil, luând în considerare și celeritatea ce a caracterizat desfășurarea procesului penal, inculpatul fiind arestat preventiv de 62 de zile, perioadă în care nu se poate considera că pericolul pentru ordinea publică s-a estompat, iar inculpatul a dovedit o persistență infracțională deosebită, fiind condamnat prin prezenta pentru 2 infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului

Este adevărat că până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, inculpatul beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, însă prin pronunțarea soluției de condamnare în primă instanță, din perspectiva Convenției Europene a drepturilor omului, temeiul privării de libertate a inculpatului a devenit art.5 par.1 lit.a din Convenție. Astfel cum a statuat Curtea Europeană, art.5 §1 lit.a din Convenție este incident atunci când o persoană este privată de libertate ca urmare a pronunțării unei condamnări penale de către un tribunal competent. Acest caz de privare de libertate devine incident de la momentul pronunțării hotărârii de condamnare în primă instanță, nefiind necesară o hotărâre de condamnare definitivă (Wemhoff c. Germaniei, par. 9).

În consecință, în baza art.399 alin.1 C.proc.pen. instanța va menține față de inculpatul A. S. măsura arestării preventive luată prin încheierea nr.509/24.07.2015 de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei C. până la o nouă verificare, dar numai târziu de 60 de zile, respectiv până la 23.11.2015 inclusiv.

  1. Restituire lucruri:

Văzând actele dosarului, instanța observă că organele de poliție au ridicat de la inculpat un telefon mobil și o cartelă S. (dovada . nr._), bunuri care nu au însă nicio legătură cu infracțiunile deduse judecății, aparținând inculpatului. Așadar, nu se justifică luarea măsurii confiscării cu privire la aceste bunuri, motiv pentru care, în baza art.397 alin.3 C.proc.pen. raportat la art.255 alin.1 C.proc.pen. instanța va dispune restituirea către inculpat a unui telefon mobil marca Nokia cu ._/06/_/5 de culoare roșie (folosit) și a unei cartele S. Telekom cu seria_821367, cu obligația de a le păstra până la rămânerea definitivă a prezentei.

  1. Latura civilă:

Instanța va lua act că persoanele vătămate I. I. și D. E. C., nu s-au constituit părți civile, prejudiciul fiind recuperat.

  1. Cheltuieli judiciare:

În raport de soluția de condamnare dispusă, în baza art.272 raportat la art.274 alin.1 C.proc.pen. instanța va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare (1.480 de lei – urmărire penală și 520 de lei – faza de judecată).

În baza art.274 alin.1 teza finală raportat la art.272 alin.2 C.proc.pen. instanța va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor avocaților din oficiu în cuantum de 520 de lei (conform împuternicirii . nr.4452 – urmărire penală), respectiv 520 de lei (conform împuternicirii . nr.4848 – faza de judecată și în raport de dispozițiile Protocolului dintre Ministerul Justiției și U.N.B.R.), cheltuieli judiciare ce rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

  1. În baza art.228 alin.1 raportat la art.229 alin.2 lit.b C.pen., cu reținerea art.41 alin.1 și a art.43 alin.5 C.pen. și aplicarea art.396 alin.10 C.proc.pen. condamnă pe inculpatul A. S. (fiul lui S. și G., poreclit „Arabu’”, născut la data de 26.06.1990 în mun. C., jud. C., domiciliat în mun. C., ..8, jud. C. și fără forme legale în mun. C., ., jud. C., în prezent în stare de arest preventiv la Penitenciarul Poarta Albă, cetățean român, neșcolarizat, căsătorit, 2 copii minori în întreținere, muncitor necalificat la Primăria C., cu antecedente penale, CNP:_) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie.

În baza art.67 alin.1 și art.68 alin.1 lit.c C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, pe o durată de 2 (doi) ani, exercitarea drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b și k C.pen.

În baza art.65 alin.1 și 3 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b și k C.pen.

În baza art.32 alin.1 raportat la art.228 alin.1 – art.229 alin.2 lit.b C.pen., cu aplicarea art.33 alin.2 teza I, a art.41 alin.1 și 43 alin.5 C.pen. și a art.79 alin.3 C.pen., cu reținerea art.396 alin.10 C.proc.pen. condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat în stare de recidivă postexecutorie.

În baza art.38 alin.1 C.pen. constată că infracțiunile deduse judecății sunt concurente.

În baza art.39 alin.1 lit.b, art.45 alin.1 C.pen. contopește pedepsele stabilite, respectiv 3 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de pedeapsă de 1/3 din 1 an și 6 luni închisoare (cealaltă pedeapsă stabilită), respectiv 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare în regim de detenție conform art.60 C.pen. și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b și k pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza art.45 alin.1 și 5 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b și k C.pen.

  1. În baza art.404 alin.4 lit.a C.proc.pen. raportat la art.72 alin.1 C.pen. scade din durata pedepsei reținerea și arestarea preventivă de la 24.07.2015 până la zi.

În baza art.399 alin.1 C.proc.pen. menține față de inculpatul A. S. măsura arestării preventive luată prin încheierea nr.509/24.07.2015 de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei C. până la o nouă verificare, dar numai târziu de 60 de zile, respectiv până la 23.11.2015 inclusiv.

În baza art.397 alin.3 C.proc.pen. raportat la art.255 alin.1 C.proc.pen. dispune restituirea către inculpat a unui telefon mobil marca Nokia cu ._/06/_/5 de culoare roșie (folosit) și a unei cartele S. Telekom cu seria_8213672, cu obligația de a le păstra până la rămânerea definitivă a prezentei.

  1. Ia act că persoanele vătămate I. I., domiciliată în mun. C., ..17, ., . și D. E. C., domiciliată în mun. C., ..4, ., ., nu s-au constituit părți civile, prejudiciul fiind recuperat.
  2. În baza art.272 raportat la art.274 alin.1 C.proc.pen. obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare (1.480 de lei – urmărire penală și 520 de lei – faza de judecată).
  3. În baza art.274 alin.1 teza finală raportat la art.272 alin.2 C.proc.pen dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariilor avocaților din oficiu în cuantum de 520 de lei (conform împuternicirii . nr.4452 – urmărire penală), respectiv 520 de lei (conform împuternicirii . nr.4848 – faza de judecată și în raport de dispozițiile Protocolului dintre Ministerul Justiției și U.N.B.R.), cheltuieli judiciare ce rămân în sarcina statului.

Executorie cu privire la restituirea lucrurilor conform art.397 alin.4 C.proc.pen. și cu privire la măsura preventivă potrivit art.399 alin.4 C.proc.pen.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.09.2015.

Președinte Grefier,

M. V. C. A.

Tehnored. Jud. MV/tehnored. Gref. CA/ 12.10.2015, 6 ex.

← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 1028/2015....  Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 1040/2015. Judecătoria CONSTANŢA