Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr. 183/2015. Judecătoria CORNETU

Sentința nr. 183/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 26-05-2015

Dosar penal nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CORNETU

SENTINȚA PENALĂ NR. 183

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.05.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: M. V. B.

GREFIER: R. Ș.

Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Judecătoria Cornetu, a participat procuror A. V..

Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul D. A. cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art. 86 alin.1 si art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic. art.33 lit.b V.C.p.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 11.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în temeiul art. 391 alin 1 C.p.p, a stabilit termenul de pronunțare la data de 26.05.2015, hotărând următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

La data de 12.09.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu, sub nr._, rechizitoriul nr. 1670/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu prin care a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul DENUSAN A. pentru savarsirea infracțiunilor prev.de art. 86 alin.1 si art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic. art.33 lit.b V.C.p.

În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că in data de 23.03.2012 inculpatul Denusan A. a condus autoturismul marca Opel cu numarul de inmatriculare 1396 BZK pe . . fara a poseda permis de conducere si avand in sange o alcoolemie de 1,85 g/l alcool pur.

Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de sesizare din oficiu (f.9); bon etilotest (f.11); buletin de analiza toxicologica-alcoolemie nr.510/26.03.2012 (f.24); proces verbal de verificare permis conducere (f.25); declaratii inculpat (f.12, 14, 20); declaratii martor (f.10); cazier (f.16), precum si celelalte inscrisuri existente la dosar.

La dosarul cauzei s-a atașat cazierul judiciar al inculpatului (fila 20-21 d.i.).

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 22.10.2014, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală, și a dispus începerea judecății.

În ședința de judecată din data de 12.01.2015, inculpatul a arătat că dorește ca judecata să se facă potrivit art. 375 Cod procedură penală, a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa în actul de sesizare, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate de părți, respectiv: proces-verbal de depistare (f. 9); bon etilotest Drager din care a reieșit o concentrație de 1,13 mg/l alcool în aerul expirat (f. 1); declarații inculpat (f. 12,14,20); fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 15-16); cerere de analiză și proces verbal de prelevare (f. 22); buletin de examinare clinică din care rezultă că inculpatul a declarat că a băut 3 litri de bere între orele 11-13,30 (f. 23); buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 510/26.03.2012, conform căruia inculpatul avea la ora 14,30 o îmbibație a alcoolului în sânge de 1,85 g la 1000 ml sânge, iar a doua probă nu a fost recoltată (f. 24); declarații martor R. C. (f. 10); proces-verbal verificare permis de conducere rezultând că nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule (f. 25); acte auto (f. 31-33); proces-verbal de constatare a efectuării unor acte premergătoare (f. 7).

*

* *

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă instanța reține următoarele:

Prin Legea nr. 286/2009 legiutorul a adoptat noul Cod Penal al României pentru a răspunde necesităților practice care reclamau ajustări ale legislației penale, mesajul juridic și social al codului penal fiind întemeiat, în esență, pe obiectivul reformării politicii punitive a statului printr-o abordare conceptuală cuprinzând o revizuire a pedepselor și o ordonare logică prin condensarea legislației (o . infracțiuni din legi speciale au fost incluse în cod, unele sub formă modificată).

Potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012, noua legislație penală a intrat în vigoare la data de 01.02.2014.

În ceea ce privește infracțiunile de conducerea unui vehicul fără permis și conducere sub influența alcoolului, instanța constată că legiutorul nu a diminuat sancțiunea aplicată, dar în cazul celei di urmă, a prevăzut și posibilitatea amenzii. Însă, în ceea ce privește modalitățile de executare ale pedepsei, instanță constată a fi mai favorabile dispozițiile vechiului cod. De asemenea, având în vedere că faptele sunt săvârșite în concurs, constată a fi mai favorabil tratamentul sancționator prevăzut de vechiul cod penal. Astfel se apreciază că legea penală mai favorabilă aplicabilă în speță este Codul penal de 1969, care va fi aplicat în ansamblu, inclusiv cu privire la pedeapsă, pedeapsă accesorie, modalitate de executare.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt: la data de 23.03.2012 inculpatul Denusan A. a condus autoturismul marca Opel cu numarul de inmatriculare 1396 BZK pe . . fara a poseda permis de conducere si avand in sange o alcoolemie de 1,85 g/l alcool pur.

1. În drept, fapta inculpatului Denusan A. constând în aceea că a condus pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 0,80 g/l întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzute de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, instanța reține că elementul material constă în acțiunea de a conduce pe drumurile publice cu o alcoolemie peste limita legală. Urmarea imediată a faptei o constituie o stare de pericol pentru desfășurarea în siguranță a circulației pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate, având în vedere că este vorba despre o infracțiune de pericol, iar nu de rezultat, rezultă ex re, starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite născându-se odată cu săvârșirea elementului material al infracțiunii.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății cu intenție directă, inculpatul prevăzând rezultatul periculos al faptei săvârșite, pe care l-a urmărit și acceptat prin săvârșirea infracțiunii.

Pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța va avea în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de asemenea, instanța va ține cont și de faptul că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal de la 1969: dispozițiile părții generale a codului penal privind forma de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în legea specială pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, gradul de pericol social concret al infracțiunii pe care instanța îl apreciază ca fiind ridicat raportat la: împrejurările în care a fost comisă și la urmările produse - inculpatul a condus pe drumurile publice cu o alcoolemie peste limita legală, pe un drum principal, având alte persoane în mașină; la relațiile sociale încălcate și care privesc siguranța circulației pe drumurile publice; la forma de vinovăție cu care a acționat, respectiv intenție directă și la circumstanțele personale ale inculpatului: acesta are vârsta de 25 de ani, are antecedente penale, este necăsătorit, dar are copii minori în întreținere, de profesie mecanic auto, are loc de muncă, pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră și a realizat gravitatea faptelor comise recunoscând fapta comisă.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că infracțiunile la regimul rutier, de natura celor săvârșite de inculpat, au o frecvență foarte mare, îngrijorătoare în ultima perioadă de timp și se impune aplicarea unor pedepse pentru conștientizarea inculpatului cât și a altor conducători auto care prin nerespectarea normelor de bază privind siguranța circulației pe drumurile publice pun în pericol grav integritatea corporală/viața celorlalți participanți la trafic.

Fiind dovedită existența faptei, elementele constitutive ale infracțiunii, precum și săvârșirea acesteia de către inculpat, instanța urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită.

Având în vedere aceste aspecte și aplicând reducerea cu o treime conform art. 396 alin. 10 C.pr.pen., instanța apreciază că o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 C. pen. Pentru aceste motive va stabili pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în sarcina inculpatului Denusan A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub infleunța alcoolului prevăzute de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.

În temeiul art. 71 din C. p. cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012, se va interzice inculpatului, pe durata executării acestei pedepse, exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit b. din C. p., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că având în vedere gravitatea infracțiunii comise, pericolul concret ridicat al acesteia, urmările produse dar și cele care s-ar fi putut produce, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Hirst Contra Marii Britanii, infracțiunile săvârșite de inculpat creează față de acesta o nedemnitate în exercitarea dreptului de a fi ales în autorității sau funcții elective publice, dar și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, și lit.b C. pen., motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei în condițiile și pe durata stabilite de art.71 cod penal.

II. În drept, fapta inculpatului Denusan A. constând în aceea că a condus pe drumurile publice fără a deține permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere fără permis prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, instanța reține că elementul material constă în acțiunea de a conduce pe drumurile publice fără permis. Urmarea imediată a faptei o constituie o stare de pericol pentru desfășurarea în siguranță a circulației pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate, având în vedere că este vorba despre o infracțiune de pericol, iar nu de rezultat, rezultă ex re, starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite născându-se odată cu săvârșirea elementului material al infracțiunii.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății cu intenție directă, inculpatul prevăzând rezultatul periculos al faptei săvârșite, pe care l-a urmărit și acceptat prin săvârșirea infracțiunii.

Pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța va avea în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de asemenea, instanța va ține cont și de faptul că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal de la 1969: dispozițiile părții generale a codului penal privind forma de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în legea specială pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002, gradul de pericol social concret al infracțiunii pe care instanța îl apreciază ca fiind ridicat raportat la: împrejurările în care a fost comisă și la urmările produse - inculpatul a condus pe drumurile publice fără permis, pe o arteră larg circulată, având o altă persoană în mașină; la relațiile sociale încălcate și care privesc siguranța circulației pe drumurile publice; la forma de vinovăție cu care a acționat, respectiv intenție directă și la circumstanțele personale ale inculpatului: acesta are vârsta de 25 de ani, are antecedente penale, este necăsătorit, dar are copii minori în întreținere, profesie mecanic auto, cu loc de muncă, pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră și a realizat gravitatea faptelor comise recunoscând fapta comisă.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că infracțiunile la regimul rutier, de natura celor săvârșite de inculpat, au o frecvență foarte mare, îngrijorătoare în ultima perioadă de timp și se impune aplicarea unor pedepse pentru conștientizarea inculpatului cât și a altor conducători auto care prin nerespectarea normelor de bază privind siguranța circulației pe drumurile publice pun în pericol grav integritatea corporală/viața celorlalți participanți la trafic.

Fiind dovedită existența faptei, elementele constitutive ale infracțiunii, precum și săvârșirea acesteia de către inculpat, instanța urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită.

Având în vedere aceste aspecte și aplicând reducerea cu o treime conform art. 396 alin. 10 C.pr.pen., instanța apreciază că o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 C. pen.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că având în vedere gravitatea infracțiunii comise, pericolul concret ridicat al acesteia (respectiv periculozitatea sporită a faptelor comise de inculpat care a condus fără permis un autoturism), urmările produse dar și cele care s-ar fi putut produce, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Hirst Contra Marii Britanii, infracțiunile săvârșite de inculpat creează față de acesta o nedemnitate în exercitarea dreptului de a fi ales în autorității sau funcții elective publice dar și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, și lit.b C. pen., motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei în condițiile și pe durata stabilite de art.71 cod penal, cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012.

Analizând fișa de cazier a inculpatului, instanța, în temeiul art. 33 alin. 1 lit a Cod penal de la 1969 constată că faptele din prezenta cauză sunt concurente cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 377/15.04.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin neapelare la 13.05.2014, având în vedere că faptele au fost săvârșite înainte de intervenirea unei condamnări definitive pentru vreuna dintre ele.

Potrivit art.15 alin.1 din Legea 187/2014, măsura suspendării condiționate aplicate în baza codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. 1, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

Prin urmare, în baza art. 85 alin. 1 Cod penal de la 1969 raportat la art. 15 alin. 2 din Legea 187/2014, anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 377/15.04.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin neapelare la 13.05.2014.

În baza art. 34 alin. 1 lit b Cod penal de la 1969 rap. la art. 33 lit a Cod penal de la 1969 contopește cele două pedepse stabilite prin prezenta, de câte un an și 6 luni închisoare, și pedeapsa de 1 an închisoare stabilită prin sentința penală nr. 377/15.04.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin neapelare la 13.05.2014, și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, ce va fi sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 2 ani închisoare.

Cu privire la sporul de 6 luni închisoare aplicat, instanța consideră că acesta apare ca fiind necesar având în vedere numărul de infracțiuni săvârșite și gravitatea acestora. Totodată, instanța consideră că sporul este necesar, având în vedere că acesta reprezintă o parte din pedeapsa care nu se va executa ca urmare a aplicării regulilor de la concursul de infracțiuni. Or, neaplicarea în cauză a unui spor ar reprezenta un semn de nepedepsire față de inculpat, care ar fi sancționat doar pentru una dintre fapte.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1968 cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1968.

Instanța apreciază că raportat la gravitatea faptelor și ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptelor, pronunțarea condamnării poate constitui un avertisment pentru acesta, chiar și fără executarea pedepsei, astfel încât nu va mai săvârși pe viitor alte infracțiuni. Constatând că în prezenta cauză inculpatului i s-a stabilit o pedeapsa rezultantă cu închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nemafiind anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, instanța va dispune în baza art. 86ind.1 Cod penal din 1968 suspendarea executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare sub supraveghere, pe o durata de 5 ani, reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 86ind.2 Cod penal din 1969.

În baza art. 86ind.3 Cod penal din 1969 pe durata termenului de încercare inculpatul va trebui să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86ind.3 alin. 1 lit. a-d Cod penal din 1969:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București;

b)să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau

locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele

lui de existență.

Datele prevăzute la art. 86ind3 alin. 1 lit. b-d Cod penal din 1969 se comunică Serviciului de Probațiune București, iar măsurile de supraveghere dispuse se comunică inculpatului.

În baza art. 86ind4 Cod penal din 1969 cu referire la art. 83 Cod penal din 1969 atrage atenția inculpatului asupra cauzelor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 ind. 1 alin. 5 Cod penal din 1969 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 de lei se avansează din fondurile MJ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 5 Cod penal cu referire la Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 20.05.2014, constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal de la 1969:

În baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 Rep. cu aplicarea art. 396 alin. 10 NCPP, condamnă pe inculpatul D. A. ( fiul lui R. și S. V., născut la data de 26.05.1990 în București, domiciliat în București, ., nr. 56B, sector 2, cetățean român, studii primare, mecanic auto la ., necăsătorit, un copil minor, cu antecedente penale, CNP_) la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența alcoolului.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1969 cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1969.

În baza art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 Rep. cu aplicarea art. 396 alin. 10 NCPP, condamnă pe inculpatul D. A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1969 cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1969.

În temeiul art. 33 alin. 1 lit a Cod penal de la 1969 constată că faptele din prezenta cauză sunt concurente cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 377/15.04.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin neapelare la 13.05.2014.

În baza art. 85 alin. 1 Cod penal de la 1969 raportat la art. 15 alin. 2 din Legea 187/2014, anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 377/15.04.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin neapelare la 13.05.2014.

În baza art. 34 alin. 1 lit b Cod penal de la 1969 rap. la art. 33 lit a Cod penal de la 1969 contopește cele două pedepse stabilite prin prezenta, de câte un an și 6 luni închisoare, și pedeapsa de 1 an închisoare stabilită prin sentința penală nr. 377/15.04.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin neapelare la 13.05.2014, și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, ce va fi sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal de la 1969 cu referire la art. 12 din legea nr. 187/2012 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal de la 1969.

În baza art. 86ind.1 Cod penal din 1969 dispune suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare sub supraveghere, pe o durata de 5 ani, reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 86ind.2 Cod penal din 1969.

În baza art. 86ind.3 Cod penal din 1969 pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86ind.3 alin. 1 lit. a-d Cod penal din 1969:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București;

b)să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau

locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele

lui de existență.

Datele prevăzute la art. 86ind3 alin. 1 lit. b-d Cod penal din 1969 se comunică Serviciului de Probațiune București, iar măsurile de supraveghere dispuse se comunică inculpatului.

În baza art. 86ind4 Cod penal din 1969 cu referire la art. 83 Cod penal din 1968 atrage atenția inculpatului asupra cauzelor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 ind. 1 alin. 5 Cod penal din 1969 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 de lei se avansează din fondurile MJ.

Cu apel în 10 zile de la comunicare pentru inculpat și Ministerul Public a copiei minutei.

Pronunțată în sedință publică, astăzi, 26.05.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. V. B. R. Ș.

pentru grefier aflat în C.M

semnează grefierul șef

Red. Jud.- M.V.B./ 26.06.2015

Tehn/List. Gref. - V.L.M. – 4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr. 183/2015. Judecătoria CORNETU